Revista Investigatorul TIR Magazin plus

T I R M A G A Z I N | I A N U A R I E 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1

LUCIAN DINIŢĂŞEFUL POLIŢIEI

RUTIERE

2 InVeSTIGaTORul TIR Magazin plus | IanuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

materialele publicate în această revistă reprezintă

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

intermediul reţelelor de distribuţie.

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, BucureştiDirector General: Emil POP

mobil: [email protected]

ISSN 1584-6202tiraj: 20.000 exemplareTel/fax 021-317.90.74INV

ESTIGA

TORU

L®

InVeSTIGaTORul TIR Magazin plus | IanuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro 3

Care credeţi că este motivul pentru care juriul Galei Premiilor TIR Maga-zin 2012 a votat ca Direcţia Rutieră din IGPR să câştige premiul pentru Siguranţă Rutieră?

Mai întâi de toate, ne simţim onoraţi să fim nominalizaţi pentru un asemenea premiu. Însă decizia pentru acordarea acestui premiu aparţine juriului Galei Premiilor TIR Magazin, aşadar răspunsul la întrebare, cu siguranţă, vi-l pot oferi organizatorii.Fără falsă modestie, mă bucur că efortu-rile, din ultimii trei ani, ale Poliţiei Rutiere nu au trecut neobservate şi că societatea civilă le-a remarcat. Nu a fost un drum uşor, pentru că, în spatele siguranţei rutiere pe drumuri şi autostrăzi, a fost o muncă asiduă şi coerentă în ceea ce priveşte iniţiativa legislativă, capacitatea instituţională şi acţiunea planificată con-cret şi practic, nu teoretic. Reducerea cu un procent de 16% a numărului persoa-nelor decedate în accidente rutiere cla-sează România, potrivit ultimelor rapoar-

te în domeniu ale Comunităţii Europene, pe locul 9, scădere care ţara noastră nu a mai avut-o în ultimii 22 de ani, când vorbeam de o altă dimensiune a traficului rutier şi a parcului auto. Bineînţeles, Poliţia Rutieră a înţeles efi-cacitatea parteneriatului cu societatea civilă şi mass-media în ceea ce priveşte conştientizarea populaţiei asupra nece-sităţii siguranţei rutiere pentru sporirea standardului calităţii vieţii. Este o reali-tate faptul că, în domeniul rutier, o lup-tă este pierdută printr-un efort singular. Cheia succesului rezidă în colaborarea şi armonizarea acţiunilor guvernamen-tale şi non-guvernamentale în transmite-rea unui mesaj comun şi realizarea unor obiective comune în ceea ce priveşte si-guranţa rutieră a unei naţiuni.

Din luna februarie 2009, sunteţi la comanda DR din IGPR. aţi putea să faceţi un scurt bilanţ al acestei peri-oade?

Desigur, bilanţul poate fi făcut, dar nu

poate fi rezumat uşor dacă avem în ve-dere obiectivele pe care le-am stabilit, subsumate scopului de a reduce numă-rul evenimentelor şi al victimelor din acci-dentele rutiere, pentru a readuce Româ-nia în vizorul pozitiv al Uniunii Europene. Practic, în 2007 şi 2008, chiar şi în 2006, România devenise o ţară îngrijorător de nesigură în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Întregul colectiv al Direcţiei Ru-tiere s-a dedicat înscrierii României între locurile de onoare în ceea ce priveşte si-guranţa rutieră europeană. Pe de altă parte, am reuşit să conştien-tizăm participanţii la trafic asupra a ceea ce înseamnă risc rutier. Acesta este un al treilea obiectiv al nostru. Am reuşit, cu costuri reduse, să ameliorăm punctele negre. Cel puţin în 2009 şi prima jumăta-te a lui 2010, împreună cu Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Ro-mânia, am reuşit să ameliorăm în jur de vreo 26 de puncte negre. Mai trebuiesc amintite acţiunile în sis-tem integrat, pe care noi le-am promovat până în acest an, care şi-au arătat efec-tele. Şi când spun acţiuni în sistem inte-grat mă refer la cele unde au participat poliţişti din alte judeţe. Astfel s-a creat acel efect surpriză, când localnicii nu se mai cunoşteau cu poliţiştii, aşa cum se întâmplă de obicei (vorbesc despre un judeţ sau o localitate!) şi atunci sigur că rezultatele au fost foarte bune iar nive-lul de disciplină rutieră a crescut. Nu în ultimul rând, trebuiesc amintite campani-ile de educaţie rutieră pe care noi le-am promovat şi dezvoltat, depăşind nivelul anilor anteriori.De asemenea, aminteam mai devreme parteneriatul cu media, ceea ce a condus la o schimbare de atitudine atât a partici-panţilor la trafic cât şi a poliţiştilor rutieri. Sigur, există şi situaţii de agresiune în trafic sau violenţă în trafic, însă ele sunt aspecte puctuale.

un interviu în exclusivitate cu şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere din IGPR

luCIan DInIţă: "eSTe InaDMISIBIl Să înCReDInţezI, SPRe COnDuCeRe, un auTOTRen De 17 TOne unuI şOFeR

CaRe a luaT PeRMISul De şaSe lunI!"

Lideri


Lideri

în această perioadă se pregăteşte un nou Cod Rutier. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu modi-ficările care urmează să se aducă ac-tualului act normativ?

Se împlinesc doi ani de când se încear-că modificarea şi completarea legislaţiei rutiere româneşti. Ceea ce este impor-tant este faptul că, după o muncă asi-duă, am reuşit acum să conştientizăm şi Parlamentul României asupra necesităţii adoptării unor norme rutiere mai restricti-ve, în acord cu directivele şi deciziile eu-ropene în domeniu. Trebuie spus că, în ultima perioadă, Comunitatea Europea-nă a emis o serie întreagă de directive de înăsprire a legislaţiei rutiere. România nu mai putea să rămână în afara aces-tui spaţiu legislativ. Odată ce România a aderat la Uniunea Europeană, este clar că legislaţia trebuie armonizată cu pre-vederile europene. Încet, încet, am reuşit să conştientizăm şi Parlamentul şi mo-dificările vor apărea, nu de la 1 ianuarie 2012, aşa cum presa a anunţat, ci ele vor apărea la momentul când Parlamentul va analiza cele 487 de amendamente care sunt formulate.

în ce măsură bugetul de criză vă per-mite să vă utilaţi cu tehnologie de ultimă oră?

Direcţia Rutieră nu a avut niciodată bu-get. Abia acum începem să avem acces la diverse sisteme moderne de lucru în domeniul specific, sisteme pe care cole-gii noştri din Uniunea Europeană le fo-losesc şi le aplică de multă vreme. Este foarte greu ca, în condiţiile de criză, să poţi să ai pretenţia de a te dota cu siste-me sofisticate, sisteme care să îţi ofere alte modalităţi de impunere a legislaţiei rutiere. Sigur că, în măsura în care In-spectoratul General al Poliţiei Române va dispune de fonduri pentru îmbunătă-ţirea dotării Poliţiei Rutiere, vom acţiona în consecinţă.

în ce măsură activitatea dumnea-voastră este influenţată de înfiin-ţarea organismului unic de control al Ministerului Transporturilor, de ISCTR- Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier?

Cred că măsura înfiinţării ISCTR este una salutară. Mă bucur că avem acum un astfel de partener, pentru că până acum Poliţia Rutieră era întotdeauna răspunză-toare de ceea ce se întâmpla în trafic le-gat de autovehiculele destinate transpor-tului public de mărfuri şi persoane. Ori, în acest context, sigur că responsabilitatea pentru disciplinarea acestei categorii de participanţi la trafic este asumată, con-form competenţelor fiecărei autorităţi în parte. Deci, în aceste condiţii, este bine să ai un organism de control specializat, a cărui activitate se aliniază directivelor şi legislaţiei specifice. În condiţiile acestea, ne va fi şi nouă mai uşor să ne putem concentra atenţia pe celelalte categorii de participanţi la trafic, în sensul educării acestora.

acum câteva luni aţi anunţat că rada-rele fixe revin în forţă. Despre ce este vorba?

Este vorba despre un proiect care există în continuare la nivelul Ministerului Admi-nistraţiei şi Internelor privind reactivarea acestor radare fixe. Pe lângă utilitatea lor pentru Poliţia Rutieră, ca mijloc de com-batere a diverselor încălcări ale legislaţi-ei, ele constituie şi o modalitate de control naţional, dar şi european sub aspectul controlului european al traficului pentru autovehicule destinate transportului de mărfuri şi persoane. Deci, nu discutăm numai de turisme, discutăm de întregul fenomen de transport. Când România a suspendat activitatea acestor sisteme din motive obiective, colegii noştri din Uniu-nea Europeană au admis suspendarea,


Lideri

însă, tot mai frecvent în ultimul timp, ni se solicită date de interes poliţienesc pe care noi nu le putem furniza. Pentru că, vrem nu vrem, suntem membri ai Uniunii Europene şi trebuie să ne aliniem stan-dardelor continentale. Totodată, din punct de vedere al Poliţi-ei Rutiere, ele constituie încă un ele-ment care asigură disciplina în trafic. Ca exemplu, mass-media a solicitat Poliţiei Rutiere imagini de la diverse evenimen-te rutiere tragice şi nu am putut da curs solicitării. Ceea ce trebuie menţionat este că sis-temele nu vor fi puse în funcţiune la 1 ianuarie 2012.

Credeţi că există o problemă cu edu-caţia rutieră în societatea româneas-că de azi?

Da, una majoră.

Ce ar trebui făcut ca lucrurile să intre în normalitate?

Noi am pierdut foarte mult în ultimii zece ani în domeniul educaţiei rutiere. Până în anul 2003, educaţia rutieră era un ele-ment de tradiţie naţională. Că se realiza în şcoli, că se realiza prin media audio-vi-deo, că se realiza pe stradă sau în fami-lie, educaţia rutieră era parte a educaţiei societăţii. Din 2003, din păcate, pentru faptul că au existat nişte disfuncţionalităţi pe acest domeniu, s-a pierdut responsa-bilitatea civică a educaţiei rutiere. Vorbim aici despre formarea generaţiilor viitoare, plecând de la şcoală. În primăvară şi în vară, au avut loc agresiuni în trafic, vi-olenţe în trafic. Mai mult, mulţi ignoră viteza cu care se deplasează, ignoră condiţiile de trafic; o serie întreagă de evenimente rutiere s-au produs pe fondul traversărilor neregulamentare, indiferent de categoria de vârstă, că au fost copii, că au fost tineri, că au fost bătrâni. Totul pleacă de la educaţie. Cred că încă do-uăzeci de ani ar trebui lucrat pe educaţia rutieră. Ceea ce regret eu este faptul că dacă în anul 2000 noi prezentam Comi-siei pentru Siguranţa Rutieră a ONU ce

facem noi în domeniul educaţiei rutiere şi toate statele au preluat şi au învăţat de la România ce înseamnă educaţie rutieră, iată că acum toate celelalte state ne-au depăşit şi noi am rămas în urmă.

am două întrebări personale pentru dumneavoastră. Care este cel mai şocant eveniment din viaţa dumnea-voastră? aţi văzut şi aţi auzit multe...

Şocant este pentru mine este că se în-tâmplă evenimente rutiere la nivelul naţi-onal, cu mai multe victime.

e vreun caz care v-a şocat cel mai pu-ternic?

Nu pot să spun aceasta, pentru că fieca-re caz are tipicul lui. La bază toate au o încălcare a unei reguli de circulaţie ale cărei efecte sunt similare. Au fost unele evenimente rutiere care au fost poate şo-cante prin amploare şi au atras atenţia opiniei publice. Din punct de vedere al cazuisticii şi al mecanismelor de produ-cere, aceste evenimente pe undeva se aseamănă. Spuneam, doar efectele sunt altele, în raport de condiţiile în care se produc.

Care este cel mai amuzant eveniment din viaţa dumneavoastră?

De obicei se spune că, dacă te amuzi în trafic, s-ar putea să te coste mai târziu. Nu ştiu dacă au existat aspecte amu-zante. Sigur, mai vezi câte un şofer care, după ce a băut bine de tot, devine amu-zant. Deşi nu e o bucurie, mai întâlneşti oameni care, poate euforici, au un com-portament care te şochează şi te lasă fără replică. Însă când este vorba despre un accident rutier, nu e nimic amuzant şi spun acest lucru cu amărăciune în su-flet.

autovehiculele din proprietatea ro-mânilor înmatriculate în Bulgaria mai reprezintă o problemă în acest moment? numărul lor s-a redus sim-ţitor în ultima perioadă.

Aş vrea ca atunci când discutăm despre subiectul acesta să-l discutăm holistic. Vorbesc despre autovehicule înmatri-


Lideri

culate în alte state, nu neapărat numai despre cele înmatriculate în Bulgaria. „Explozia” autovehiculelor înmatriculate în Bulgaria a fost specifică zonei de sud. În timp, autovehiculele înmatriculate în Bulgaria au devenit o problemă pentru că majoritatea nu aveau taxe plătite, nu aveau inspecţiile tehnice la zi, nu aveau asigurări, ceea ce le provoca probleme celor care respectă legea. Pentru că toate celelalte state europe-ne şi-au luat măsuri singure şi sigure de a-şi asigura legalitatea deplasării pe drumurile publice, am fost nevoiţi, şi noi, să facem exact acelaşi lucru. Aşa cum vorbiţi de autovehicule înmatriculate în Bulgaria, să nu uităm că zona de nord are numai maşini înmatriculate în Franţa

şi Spania, zona de vest are numai maşini înmatriculate în Germania, iar în centrul ţării, majoritatea maşinilor provin din Un-garia. Anticipând posibile evenimente rutiere în care să fie implicate astfel de auto-vehicule şi riscul imposibilităţii identifică-rii autorului, încă din februarie 2009, la nivelul Poliţiei Rutiere am înfiinţat o bază de date a autovehiculelor înmatriculate în alte state.

Care sunt priorităţile dumneavoas-tră pentru anul 2012?

Prioritar pentru perioada 2012–2016 ră-mâne reducerea numărului victimelor re-zultate din accidentele de circulaţie. Dar

ca obiective subsecvente, vom continua

parteneriatul cu mass-media, pentru că

este singura modalitate prin care poţi să

îţi aprofundezi educaţia rutieră şi îmbu-

nătăţirea confortului rutier prin sancţiona-

rea abaterilor la regimul rutier.

Mai este un lucru pe care mi l-aş dori

foarte mult, acela de a avea o serie de

consultări cu toate organismele care ac-

ţionează în domeniul transporturilor şi

poate reuşim ca, prin reglementări, să

statuăm un pic ceea ce înseamnă disci-

plină în a angaja un şofer pe autovehicule

destinate transportului de mărfuri şi per-

soane. Este inadmisibil să încredinţezi,

spre conducere, un autotren de 17 tone

unui şofer care a luat permisul de şase

luni! Tinerii la 18 ani sunt fără experienţă,

fără a şti ce înseamnă această meserie

de şofer. Îmi aduc aminte că, în anii '80–

'90, exista o disciplină în ceea ce însem-

na angajarea în domeniul transporturilor

a tinerilor sub 21 de ani şi, mai mult decât

atât, şi cu experienţă redusă, mai ales în

transporturile internaţionale. Sunt destu-

le exemple care ne demonstrează că în

acest domeniu avem o problemă majoră.

Statele Uniunii Europene ne-au avertizat

vis-a-vis de comportamentul şoferilor ro-

mâni pe teritoriile lor. Un prim pas a fost

făcut cu Ungaria. Urmare a accidentelor

grave care s-au produs în 2011 în Unga-

ria, am fost întrebaţi de omologii ungari

de ce admitem ca astfel de şoferi să con-

ducă asemenea autovehicule atâta timp

cât nu sunt pregătiţi, pe de o parte, iar, pe

de altă parte, să circule cu autovehicule

care nu corespund normelor europene.

Deci, cred că şi pe domeniul acesta va

trebui să avem o discuţie şi să statuăm,

o dată pentru totdeauna, o anumită dis-

ciplină, comportament şi legalitate în do-

meniul transportului de mărfuri şi persoa-

ne, intern şi internaţional.

a consemnat,emil POP

Pub

licita

te


TRanSPORTuRIle şI VInul: O aSOCIeRe POSIBIlă

A devenit deja o tradiţie ca, la fiecare sfârşit de an, lumea transportatorilor să-şi cunoas-că elitele prin intermediul Galei Premiilor Tir Magazin. La ediţia din 2012, într-o seară de excelenţă, vinurile nu puteau să lipsească. Ca şi la ediţia precedentă, vinurile au fost oferite de WineRo şi au însoţit, în mai multe rânduri, întreaga festivitate.

Cavalerul vinuluiPe unii îi vezi la evenimente speciale sau în restaurante, câteodată şi la standurile din hypermarket. Îi poţi recunoaşte după lanţul agăţat la gât, peste sacoul de la costum, de care se leagă o cupă metalică specială: tasse-de-vin. Ei sunt somelierii profesionişti. Gala Premiilor Tir Magazin 2012 l-a avut alături pentru prezentarea vinurilor de la Wi-neRo pe Sergiu Nedelea, cel mai cunoscut somelier din România.

"Vinul este singura fiinţă în stare lichidă ce se naşte, trăieşte şi moare", spunea Păs-torel Teodoreanu. Doi producători diferiţi, Enira din Bulgaria şi Alira din România, au în comun acţionarii şi un alt mare element, Mark Dworkin, oenolog francez de reputaţie internaţională, a cărui experienţă a început la Benjamin et Edmond de Rothschild şi a continuat cu Vignobles Bessineau şi Châ-teau Larmande.

ROSe by enIRa 2009 Primul vin degustat de invitaţii galei a fost un vin rose, un cupaj de Syrah şi Petit Verdot, în care aromele mineral-sărate din nas şi din gust îl recomandă drept unul de gastro-nomie, cu mare ţinută. "Cu toţii ştim că un vin rose se obţine doar din struguri roşii, nu este un amestec al unui vin alb cu unul roşu. Vinul se obţine prin acea metodă specială pe care noi o numim macerare sau popular spus statul pe boască. De fapt, desemnează timpul în care mustuiala de strugure stă în contact cu pieliţa strugurelui, timp în care viitorul vin preia anumite informaţii.", a spus somelierul Sergiu Nedelea la degustarea primului vin.Rose by Enira, producţia anului 2009, este un cupaj de Shiraz, un strugure negru vestit provenit din Franţa (locul în care Shiraz stră-luceşte în toată măreţia sa este Valea Rhô-ne-ului) şi un alt strugure vestit din Franţa pe numele său Petit Verdot. Acesta din urmă este întâlnit în special în zona Bordeaux, un strugure capricios, costisitor şi tributar condiţiilor climatice. "Francezii spun despre vinul rose că se bea vara în locul apei. Să nu uităm că vinul este un aliment. Cei care lucrează în industria transporturilor ştiu că trebuie consumat cu moderaţie şi cu multă responsabilitate.”, a declarat Nedelea. Vinul produs la Bessa Valley este proaspăt

şi prietenos cu o fructuozitate puternică. Nasul mai aduce şi nişte note de căpşune, caramel şi migdale, iar gustul este în ace-laşi timp citric, vegetal şi foarte condimen-tat. Pentru ca vinul să-şi pună în valoare proprietăţile, trebuie servit în timpul mesei. Fiecărui tip de mâncare i se asociază o anu-mită gamă de vinuri, care i se potriveşte. O asociere oportună ajută atât la punerea în valoare a proprietăţilor şi aromelor vinului, cât şi o înlesnire a digestiei. De remarcat este faptul că unele ingrediente specifice pot să intensifice sau să îmblânzească ca-lităţile gustative ale vinului. Vinul rose servit în cadrul Galei Premiilor Tir Magazin 2012 a fost asociat cu tartinele de somon pentru o simbioză puternică.

eaSy by enIRa MeRlOT 2008Al doilea vin ales pentru invitaţii evenimen-tului a fost Easy By Enira Merlot 2008. Mer-lotul este soi vechi francez din regiunea viticolă Gironde-Bordeaux. Licoarea este destinată să poată fi băută în orice moment al zilei, să fie prietenoasă. Însă, cu toate acestea, vinul etalează un amestec intens, aproape sălbatic, de arome de condimente, frunză de brusture, coacăze şi smochine. Gustativ, are un atac moderat, o evoluţie constantă în intensitate şi un final complex, picant, cu note de lemn bine înglobate. Cu o tărie alcoolică destul de puternică, de 14,5% în volume, puterea lui nu iese în evi-denţă, fiind foarte bine echilibrat cu gustul şi aromele din vin. Tăria alcoolică se măsoară în volume şi reprezintă numărul acestora în alcool pur, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 grade Celsius.Cu toţii cunoaştem definiţia clasică a vinului: băutura obţinută prin fermentarea mustului de strugure. "Vinul este de fapt acel produs


care are o componentă de 80-85% apă şi componenta alcoolică de la 11 până la 15% volume alcoolice, aşa cum întâlnim în cazul vinurilor nobile ca cele de faţă. În aproxima-tiv 1,5-2 procente există 600 de elemente naturale, în spatele cărora se ascund enig-mele vinului, ca de pildă culoarea, aroma şi gustul.", a mărturisit somelierul. Merlot de la Enira se face tot în podgoriile de la Bessa Valley, Bulgaria. "Am fost acolo, este un loc fascinant pentru că viile din acea zonă reprezintă un areal destul de restrâns, 60 hectare de viţă de vie în formă de pă-trat.”, a spus Nedelea. Soiul Merlot este rezistent la temperaturi joase şi secetă. În anii cu temperatură scă-zută, se coace mai bine decât Cabernet Sauvignon, iar în anii cu temperaturi ridicate acumulează mai mult zahăr.La fel ca şi Cabernet Sauvignon, este unul din cele mai răspândite şi populare soiuri de

struguri şi se cultivă în majoritatea regiunilor viticole din lume. "Numele vine de la „merle”- mierlă. Francezii i-au dat acest nume pentru că mierlele gustau din struguri înainte să fie culeşi. Astfel, au asociat culoarea penajului acestei mierle.", a spus Sergiu Nedelea. Strugurii din acest soi sunt medii, cilindrici, cu boabele aşezate normal ca desime pe ciorchine. Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pieliţa subţire, de culoare negru violaceu. Pulpa este zemoasă, cu mustul necolorat şi cu un gust plăcut.Ce face cu adevărat deosebit vinul Easy by Enira Merlot 2008 este, conform spuselor lui Sergiu Nedelea, „lungimea” gustului, acea remanenţă gustativă intensă şi uşor condi-mentată cu arome deosebite.Asocierea gastronomică aleasă în cazul de faţă a fost cu bruschetele de brânză, o ale-gere fericită pentru acest vin. Se mai poate asocia culinar cu preparatele din carne ro-şie. Se poate propune şi un duo de piept şi

ficat de raţă, cu un sos cu afine şi câteva foiţe de trufe. Se serveşte la temperatura de 16-18°C.

alIRa MeRlOT 2009Cel de-al treilea şi implicit ultimul vin de-gustat de către personalităţile din lumea transporturilor prezente la Gala Premiilor Tir Magazin 2012 a fost şi cel mai bun. ALIRA

Merlot 2009 a fost foarte aşteptat de cei care au încercat vinurile din gama ENIRA. Cantitatea limitată la 45.000 de sticle a fost disponibilă pe piaţa românească începând cu noiembrie 2010.După succesul obţinut cu vinul ENIRA, pro-dus în Bulgaria, WineRo a adăugat în por-tofoliul său un alt succes: vinul ALIRA, un produs realizat la Aliman, în Dobrogea."Este prima producţie obţinută la Aliman. Vi-ile au fost plantate în 2006, au intrat pe rod în 2010, iar acum putem savura această li-coare.”, a declarat Nedelea. În prezent, sunt plantate 80 de hectare de Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră.Acest vin Merlot 2009 de la Alira are o com-ponentă interesantă în sensul că, după ce a devenit vin, a urmat o perioadă de „educa-ţie”- o maturare în vestitele butoaie de ste-jar franţuzeşti numite baricuri. Baricul clasic bordelez are o capacitate de 225 litri. Ca să înţelegem mai bine, baricul favorizează procesele de oxidare menajată prin porozi-tatea lui, dar influenţa lui nu se opreşte aici. Aceste containere de capacitate mică acce-lerează toate fenomenele evolutive, graţie raportului optim între suprafaţa de contact a vinului cu lemnul şi volum. "Baricul trans-


feră vinului tanini mai dulci decât cei pro-veniţi din strugure, ajută la condensarea şi polimerizarea taninilor proveniţi din struguri. De asemenea, baricul imprimă vinului note aromatice tipice care merg de la vanilie, bri-oşă şi pâine prăjită, alune de copac, cocos, la scorţişoară, tabac, lemn preţios, cafea şi cacao prăjită, note de fumé.”, a dezvăluit so-

melierul Sergiu Nedelea.O importanţă ridicată o are şi gradul de ar-dere a baricului în timpul fabricării, care poa-te fi lejeră - circa 5 minute, medie - circa 10 minute sau forte- de circa 15-20 minute. La fel, contează şi temperatura de ardere, de la 150 la 200ºC. Aromele variază astfel, în funcţie de ardere în progresia amintită mai

sus.Pentru acest ultim vin au fost pregătite brus-chete cu roast beef, o asociere culinară ide-ală pentru un vin corpolent ce a stat opt luni la maturat.Participanţii galei au savurat momentele de stand-up comedy în faţa unui pahar de vin şi i-au cunoscut pe laureaţii lumii transportu-rilor româneşti.

Despre WineRoWineRo este o companie care s-a înfiinţat în 2006, an în care a achiziţionat peste 100 de hectare de teren la Aliman, judeţul Con-stanţa. Aici sunt cultivate soiurile Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon. La câţiva kilometri, lângă comuna Raşova, Wi-neRo îşi construieşte propria cramă, un pro-iect în valoare totală de peste şase milioane de euro. În 2010, WineRo a lansat primul vin de la Aliman, Alira Merlot 2009. Totoda-tă, WineRo este unicul importator al vinurilor Enira, produse în Bulgaria, la Bessa Valley.

Cătălin VăCaRu

“Bărbaţii mănâncă în oraş să socializeze, iar femeile să nu mai gătească bucate.”, au anunţat la festivitate cei care au reali-zat studiile Unilever Food Solutions.

“Site-ul RESTOGRAF este un proiect de-dicat pieţei gastronomice din Bucureşti care a fost lansat în martie, anul acesta. Am stabilit ce premii se vor decerna la festivitate după ce m-am îmbolnăvit de stomac, mâncând în unele restaurante bucureştene. Pentru a departaja concu-renţii, am gustat meniul pe care l-am con-siderat cel mai prost şi pe cel recoman-dat de gazde că e cel mai bun. Încercăm să devenim arbitrii pieţei gastronomice.

Aceasta este prima ediţie a Premiilor Re-stograf 2011. Avem avantajul că nu avem firmă care să facă profit. Nu luăm bani de la restaurante şi nu facem reclamă pe site, ceea ce ne asigură credibilitatea. Sunt premiate aproximativ 20 de restau-rante din cele 400 pe care le-am evaluat. În acest moment, sunt postate pe site 1000. S-a analizat numai modul în care se prepară mâncarea. Sunt multe resta-urante libaneze bune în Bucureşti, iar acolo am făcut departajarea şi în funcţie de servicii şi ambianţă. Juriul este com-pus din fondatorii RESTOGRAF: Mircea Cinteză, Theodor Paleologu, Adrian Pa-pahagi, Valeriu Nistor, Nancy Nemes

Bagdasar, Mircea Dinescu, cel care a dat şi premiile. Din juriu a făcut parte şi Alex Todericiu care este un cunoscător şi scrie cronici despre gastronomie. Noi am declarat război restaurantelor care le dau mâncare proastă bucureştenilor. Facem presiuni să se gătească sănătos şi mâncarea să fie gustoasă.”, a sublini-at George Butunoiu, Executive Search Consultants al proiectului restograf.ro. Dacă reprezentanţii restaurantului China Town au refuzat să îşi ridice premiul pen-tru Cea mai bună bucătărie chinezească din Bucureşti în 2011, cei de la Herita-ge au fost bucuroşi să ia diploma pentru Cel mai bun restaurant din Capitală. Cea mai bună bucătărie românească a fost declarată cea de la Restaurantul Vatra Neamului, iar cea arăbească s-a remar-cat prin restaurantul Sis Kebab. Cea mai bună bucătărie turcească a fost conside-rată cea de la restaurantul Divan, iar cea mai bună vegetariană a fost savurată la restaurantul Mandala. Premiile speciale au fost adjudecate de restaurantele Bar-ca sau Nicoreşti, dar şi Marshal, care a fost gazda festivităţii de premiere. "Le transmit cititorilor Investigatorul să demaşte restaurantele proaste pe site-ul nostru şi să le laude pe cele bune.”, a spus Butunoiu.

PReMIIle ReSTOGRaF 2011: Cele MaI Bune ReSTauRanTe DIn BuCuReşTI şI îMPRejuRIMI


1 0 InVeSTIGaTORul TIR Magazin plus | IanuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro

Ca la "uşa cortului MTI"Un cotidian a avut "impertinenţa" să scrie, în decembrie 2011, despre afacerile dubioase pe care le fac şefii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara: "Prin intermediul unor rude şi prieteni, şefii de la Drumuri Timiş au înfiinţat firme-căpuşă prin care îşi dau singuri bani.[...] Creierul acestui sistem de căpuşare este chiar Directorul Regional al CNADNR-DR-DP Timiş, Sorin Lucaci, despre care se spu-ne că ar fi un apropiat al actualei şefe de la Drumuri şi Autostrăzi, Daniela Drăghia.Sistemul de palmare a banilor publici de la Drumuri Timiş a fost pus la cale încă din anul 2000, când finul directorului Sorin Lu-caci a înfiinţat o firmă cu obiectul de acti-vitate: proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, pe nume Prometer M&G SRL. Vreme de 4 ani, firma s-a specializat pe executarea de lucrări cadastrale şi în-tocmirea documentaţiei necesare în acest sens. Pentru că intenţiona să intre şi el în Compania de Autostrăzi şi Drumuri, finul, pe nume Adrian Zeno Galiciu, a ieşit apoi din firmă. A lăsat drept unic acţionar pe Geor-geta Pisoi, mătuşa sa. Aceasta conduce SRL-ul respectiv şi în prezent. [...] Directorul Sorin Lucaci, care era la vremea respectivă doar adjunct la Direcţia Regională, şi-a pus finul pe postul de şef Serviciu Exproprieri Terenuri. Adică locul unde s-au învârtit cei mai mulţi bani, plătiţi de statul român ca despăgubire pentru proprietarii de terenuri. Într-un episod viitor vom prezenta şi modul abuziv prin care aceştia cumpărau în pre-alabil terenuri de la proprietari, pentru a-şi acorda ulterior despăgubiri fabuloase.În fine, pe lângă firma Prometer s-au aciuat şi rudele altor şefi din Direcţia Regională. În-tâmplător sau nu, director aici a fost angajat soţul Roxanei Cacoveanu, şefa Serviciului Achiziţii. Cu toţi aceştia la cârmă, sereleul Prometer a început să facă bani. Firma are în prezent exclusivitate pe tot ce înseamnă lucrări prestate către Direcţia Regională, în vederea exproprierilor şi întocmirii de docu-mentaţii cadastrale. Zeci de contracte sunt plătite de stat către acest sereleu, în spatele căruia sunt exact cei ce semnează aceste ordine de plată."Cele două "fete vesele care-şi mişcă fesele" pe la CNADNR şi MTI s-au supărat foar-te tare pe ziariştii de la publicaţia care şi-a permis să îl ia la purecat pe "Sorinel de la DRDP".Explozivă a fost însă atitudinea ministresei Boa, cu prilejul lansării unui nou terminal de business la Aeroportul Băneasa, pe 20 decembrie. Un jurnalist de la cotidianul "non-grata" a avut inspiraţia să încerce să o întrebe ceva pe ministresa Boa. De faţă cu mai multe persoane, "Cavewoman de MTI"

a explodat: "Lăsaţi-o în pace pe Drăghia! Eu mă *** cu Lucaci. Eu!!!".în loc de concluzie: Să fi văzut ce moacă a făcut secretarul de stat din MTI Alexandru Nazare, care era chiar în spatele ministre-sei! Unii dintre cei de faţă au "mustăcit". Despre Nazare se crede că "pe schema Văduva Neagră" el este unul dintre "apropi-aţii" Ancăi Boagiu!

Georgică a dat cu Cornu!Unul dintre cele mai colorate dosare de corupţie, care nu a ajuns în atenţia opiniei publice, s-a închis pe "şest".Timişoreanul Georgică "Cacofonie" Cor-nu, patronul grupului de firme Confort, era investigat într-un caz mai mult decât curi-os. Georgică a semnat cu CNADNR, prin DRDP Timişoara, un contract de defrişare pentru o sumă de "numai" 80 de milioane de lei. Surse din CNADNR susţin că, la aceşti bani, "cel ce dă cu Cornu" ar fi putut să defrişeze toate pădurile dintr-un judeţ ca Braşovul!La solicitarea conducerii "de partid şi de stat" a MTI şi CNADNR, s-a înfiinţat o comi-sie internă de anchetă. Condusă de veşnic obedientul Ionuţ Maşala, directorul econo-mic al Companiei Naţionale de Autostrăzi, "comiţia" a constatat ceea ce i-au cerut şe-fele. Contractul a fost astfel declarat drept în regulă de ceneadenerişti şi procurorii nu au mai avut ce să facă. Aşa s-a mai prăbuşit un caz de corupţie şi Georgică "Cacofonie" s-a ales cu un NUP- neînceperea urmăririi penale.în loc de concluzie: Mai mult, scăpat de procurori, Georgică a fost recompensat şi cu plata integrală a facturilor de 80 de mi-lioane de lei noi. Păi să nu dai cu Cornu în ei?!!!...

Ca- pe decizia anI călcând..."Agenţia Naţională de Integritate a con-statat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către STOICA ŞTE-FAN BUCUR, Consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj.", aşa începe co-municatul oficial emis de ANI, la data de 29 decembrie 2011, adică între Crăciun şi Revelion. "STOICA ŞTEFAN BUCUR se află în stare de incompatibilitate, începând cu data de 16.04.2009, întrucât exercită, simultan, atât funcţia de Consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj, cât şi funcţia de Director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova din cadrul Com-paniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, încălcând, astfel, prevederile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţiona-rea corupţiei cu modificările şi completările ulterioare.", se explică în comunicat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate. Cu toate că şeful DRDP Craiova a fost de-clarat în stare de incompatibilitate de către ANI, Consiliul de Administraţie al CNADNR nu şi-a asumat decizia de a-l schimba pe Ştefan "Scoica" din funcţie. Întrunit imediat după Revelion, grupul de pupindosişti con-dus de interimara Macaronela Drăghia a luat act de decizia ANI şi de faptul că Stoi-culiţă ar fi atacat în instanţă această decizie. Incompetenţii din CA nu şi-au asumat nici măcar decizia suspendării din funcţie a lui "Scoica" pe durata procesului, aşa cum ar fi fost normal. Aşa se face că o decizie a unei instituţii a statului de drept a fost pur şi simplu ignorată de iresponsabilii din CA al CNADNR. Mai mult, Macaronela a cerut printr-o adresă ca ANI să îi spună ce decizie trebuie să ia în cazul şefului DRDP Craiova. Şi în acest caz, interimara Drăghia s-a spă-lat pe mâini de orice răspundere.în loc de concluzie: Consiliul de Adminis-traţie al CNADNR ar fi trebuit să îl demită pe Stoica şi pentru că este în incompatibilitate dar şi pentru că a lipsit de la muncă nejus-tificat mai multe luni, din vara până în iarna lui 2011.

"am un teanc de aruncat"A intrat în legendă deja mega-petrecerea dată de Ştefan Stoica, atunci când a aflat că se va întoarce la şefia DRDP Craiova, după ce a stat pe tuşă vreo 4-5 luni. Într-o adevărată competiţie cu unul dintre şefii Poliţiei Rutiere din Dolj, Ştefănel "a aruncat în lăutari" cu vreo 20.000 de lei noi, adică aproape 5.000 de euro. în loc de concluzie: Lăutarii de la restau-rantul "Caru' din stele" din Beharca, judeţul Dolj, au plecat acasă, după petrecerea lui Scoica, "mai curaţi, mai uscaţi"!

"Bercea Mondialu" se întoarcePare tot mai evident că, în ultima parte a anului trecut, gruparea BVB (Blaga-Videa-nu-Berceanu) a reuşit să îi întoarcă mâna la spate preşedintelui Băsescu. Se pare că gruparea celor trei l-ar fi ameninţat pe Băse că, dacă nu primesc din nou funcţii şi pu-tere în PD-L, sunt pe cale să trădeze şi să treacă la USL, cu arme şi bagaje. Aflat în an pre-electoral, preşedintele nu şi-a permis să piardă o grupare puternică financiar şi i-a oferit scaunul de preşedinte al Senatului lui Vasile Blaga. Mai mult, el i-a ordonat pre-şedintelui PD-L Emil Boc să dea mai multe funcţii şi mai multă putere organizaţiilor ju-

5Coloana a cincea

InVeSTIGaTORul TIR Magazin plus | IanuaRIe 2012 | www.investigatorul.ro 1 1

deţene ale partidului, cele care urmează să ducă lupta pentru voturi în 2012. Se zvoneş-te că preşedintele ar fi fost la un moment dat foarte supărat pe puştii şi intelectualii pe care i-a promovat în partid. Băse a consta-tat că aceştia din urmă îi oferă doar vocife-rări şi nu se implică efectiv în activitatea de zi cu zi a PD-L.Pe acest fundal, la jumătatea lunii decem-brie, Şmecheradu Berceanu şi-a adunat locotenenţii pentru a-i anunţa oficial să se pregătească pentru că el va fi numit în cu-rând ministru al Transporturilor. în loc de concluzie: Un astfel de scenariu ar fi fost până de curând de neimaginat. Între timp însă Blaga a luat preşedinţia Senatului şi a făcut parte şi din cercul restrâns cu care Băse şi-a făcut Revelionul la Predeal. Alte scenarii de neimaginat până de curând!

Forma lui BerceaŞmecheradu Berceanu pare să fie într-o mare creştere de formă în PD-L. În Biroul Permanent Naţional al PD-L, care a avut loc pe 12 ianuarie 2012, "Bercea" a reuşit să introducă pe ordinea de zi şi schimbarea din funcţia de şefă interimară a CNADNR a Macaronelei Drăghia. A ieşit un mare circ, la care ministresa Boa a avut grijă să nu parti-cipe. Ea le-a transmis colegilor de partid că oricum ea are pixul în mână şi nu poate să o demită nimeni altcineva pe Drăghia.în loc de concluzie: Pe fondul întăririi pro-priei poziţii în partid, Bercea şi-a arogat nu-mirea oamenilor pe cele aproximativ 60 de posturi regionale din administraţie. Şi astfel, Şmecheradu se comportă ca un şef peste Oltenia, deşi el este doar preşedintele PD-L Dolj, unul dintre cele cinci judeţe din regiu-ne.

Comedia aCI Porţile de Fier 2Ca să nu îi dea afară din sistem pe angajaţii fostei structuri de control a CNADNR, EM-CATR (echipaje mobile de control autorizaţii transport rutier), şmecheraşii de la DRDP Craiova au decis că este cazul să creeze un nou loc de muncă. Pe această idee s-a născut o nouă ACI (Agenţie de Control şi În-casare) la Porţile de Fier 2. Toţi "reşapaţii" care nu au reuşit să ia exa-menul de intrare în ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier), au fost redirecţionaţi către ACI Porţile de Fier 2. Foarte probabil, cineva a avut grijă să îi şi "mulgă" pe oameni pentru că i-a păs-trat în sistem!Pe lângă oameni, CNADNR a pus la bătaie o căciulă de bani pentru a amenaja un se-diu. La data de 20 decembrie 2011, când drumarii se pregăteau să înceapă munca, sârbii au venit şi le-au spus că ei nu sunt pregătiţi pe partea cealaltă a hidrocentralei

şi că, în consecinţă, punctul de frontieră se va deschide la o dată ulterioară, nepreciza-tă.Într-un final, după o serie de presiuni, punc-tul de frontieră cu Serbia de la Porţile de Fier 2 s-a deschis pe 28 decembrie. Pentru a ajunge la el, autovehiculele trebuie să par-curgă un traseu de 17 kilometri pe un drum privat aparţinând Hidroelectrica. Mai mult, dacă pe partea sârbă există o mică locali-tate, pe partea românească nu există nimic. Nici măcar staţii de benzină!În aceste condiţii, de la lansare, prin punctul de frontieră Porţile de Fier 2 trec zilnic vreo 10 autoturisme. Excepţie a făcut Revelionul, când au trecut 15! Şi, ca şi cum nu ar fi fost suficient, în această perioadă se lucrează la un pod din componenţa hidrocentralei şi aceasta face ca traficul vehiculelor de peste 5 tone să fie restricţionat. Aşadar, nici cami-oanele şi nici autocarele nu pot trece pe la Porţile de Fier 2. În aceste condiţii, gaşca de proaspeţi angajaţi chiar nu şi-au găsit obiectul muncii. Mai mult, vagile încasări din rovinietă nu acoperă nici o fărâmă din chel-tuielile cu sediul şi personalul noului ACI. De aceea, unii dintre noii veniţi au fost mutaţi la ACI Porţile de Fier 1, în ciuda faptului că şi prin acest punct de frontieră traficul vehicu-lelor a scăzut simţitor în ultima perioadă.în loc de concluzie: Angajaţi, angajaţi, an-gajaţi pe şpagă şi iar angajaţi!

amenzi "stoiciste"Şeful DRDP Craiova, Ştefan "Scoica", are o relaţie foarte "apropiată" cu Ileana Şerban, comisar şef al Gărzii de Mediu Dolj. Aşa se face că, în lupta pedelisto-pedelistă din CNADNR, Scoiculiţă nu a "precupeţit nici un efort" şi a implicat-o şi pe "Lenuţa". Aceasta din urmă i-a aplicat o amendă de 60.000 de lei şefei interimare de la CNADNR, Daniela "Macaronela" Drăghia, pentru că Transalpi-na, adică DN67C, nu ar fi avut autorizaţie de mediu.Scopul lui Scoica a fost acela de a se răz-buna pe Macaronela dar şi de a arunca în aer relaţia dubioasă dintre şefa interimară a CNADNR şi Nelu Iordache, patronul Rom-strade, firma care construieşte DN67C. Blocarea lucrărilor pe acest traseu a fost în acelaşi timp şi un şah la Elena Udrea, cea care doreşte foarte mult să introducă Trans-alpina în ghidurile turistice.Mişcarea a fost gândită pentru ca Nelu Iordache să nu îşi poată încasa banii pe această lucrare şi automat să o "penali-zeze" pe Macaronela. Mai mult, povestea cade rău şi pentru ministresa Boa. Iordache are banii blocaţi şi nu poate astfel să lucre-ze nici la centura Caracal, nici la DN5, nici la centura Bucureşti Nord, nici pe coridorul Paneuropean IV. în loc de concluzie: Într-o astfel de situaţie,

după Neluţu îşi rup dinţii şi Macaronela şi Boa!

neluţu falimentarulFirma de construcţii de drumuri Romstrade a intrat puternic în corzi în ultima perioadă. Are blocate la DRDP Craiova în jur de 25 de milioane de euro, bani facturaţi pentru lu-crările efectuate pe Transalpina. Gurile rele din CNADNR susţin că omul care a asigurat interimatul la conducerea DRDP Craiova, Constantin Şerban, a fost executat tocmai pentru că a refuzat să îi plătescă o serie de facturi lui Iordache pentru lucrările de pe Transalpina.Aflat într-o criză puternică de cash-flow, Iordache nu şi-a mai plătit angajaţii de la Romstrade de vreo 3 luni. Mai mult, jucăria lui cea costisitoare, Blue Air, continuă să îl jupoaie de bani. În acest moment, Iordache are lucrări contractate de aproximativ un mi-liard de euro, dar are poprire pe conturi pen-tru datorii de 70 de milioane de euro. Pentru că nu şi-a plătit furnizorii, Iordache nici nu mai poate lucra. Nimeni nu mai vrea să îi dea materiale pe datorie. Creditorii, inclusiv statul român, i-au pus popriri pe conturi şi astfel activitatea Romstrade a fost şi mai puternic îngreunată.Destinul nu a fost milos cu Iordache şi a dat rateuri şi la turnarea asfaltului pe autostrada Nădlac-Arad: i-a plecat autostrada!Faptul că pentru acest eşec l-a făcut res-ponsabil pe Gabriel Nica, directorul general adjunct al Romstrade, şi l-a dat afară, nu l-a ajutat pe Iordache cu nimic. Gaura financi-ară i-a rămas!în loc de concluzie: Faptul că Iordache se află în pragul falimentului îi bucură pe mulţi dintre competitorii săi dar îi sperie pe cre-ditorii care ar putea fi traşi şi ei în "cazanul insolvenţei"!

epurele de la CnaDnRPe la sfârşitul lui noiembrie, Macaronela Drăghia a fost extrem de furioasă pe Mircea Epure, unul dintre adjuncţii ei de la CNAD-NR. Se pare că şefa interimară a Compani-ei Naţionale de Autostrăzi l-a prins pe Epuri-lă "cu raţa-n gură" în cazul unor exproprieri. "Să mergem... să facem... Care-i treaba?!", şi-a început apoteotic discursul Macaronela în faţa lui Epurilă după care a luat o farfurie şi a dat-o de pământ. în loc de concluzie: "Mă, mi-au spus mulţi ce faci!", a continuat Drăghia şi a spart şi o scrumieră.

Telectuala istericăO mare "telectuală" în viaţă, marca Elena Ceauşescu, Macaronela Drăghia, interima-ra de la conducerea CNADNR, nu face bine acordul dintre subiect şi predicat.Asta nu o împiedică însă să înjure ca la uşa cortului.

I

GENUL PROGRAMULUI: PAMFLETGENUL PROGRAMULUI: PAMFLETGENUL PROGRAMULUI: PAMFLET 5


În decembrie, înainte de Crăciun, două din-tre slugile ei umile, Ionuţ Maşala, directorul economic, şi Andrei Filipescu, directorul juri-dic, au refuzat să semneze nişte documen-te cu iz penal. "Vă *** în gură!", i-a apostro-fat elegant cetăţeanca din Cornetu. Pentru că au fost presaţi să semneze, cei doi şi-au scris demisiile. Macaronela i-a chemat apoi să îi împace: "Când sunt supărată, aşa vor-besc eu!". în loc de concluzie: Haoleu, Macaronelo, şoferii mai "este" preferaţii tăi?

C."Dna".n.R.Gurile rele dar bune susţin că Direcţia Na-ţională Anticorupţie (DNA) a terminat deja cercetările în cazul mega-golănelilor de la li-citaţiile de pe Coridorul IV Paneuropean. Se pare că, strânşi cu uşa, unii dintre membrii comisiilor de licitaţii au "guiţat" despre cum s-au făcut aranjamentele pentru ca firme de pe poziţiile 6-7 să câştige licitaţiile. În plus, la dosar mai sunt şi o grămadă de înregistrări telefonice din care reies clar aranjamente-le.Durerea cea mai mare este că, din cauza suspiciunilor în legătură cu aranjamentele de la aceste licitaţii, Uniunea Europeană a blocat finanţările pentru infrastructură.în loc de concluzie: Procurorii au terminat cercetările şi acum aşteaptă doar un sem-nal politic pentru a începe arestările!

By By Macaronela!Ministresa Boa avea termen data de 22 de-cembrie 2011 pentru a o schimba din func-ţia de şefă interimară a CNADNR pe Maca-ronela Drăghia. Boagioaica s-a ambiţionat să o ţină pe agramată pe funcţie pentru că joacă rolul de puşculiţă. Guriţele rele susţin că ministresa a făcut în acest sens cinci pro-puneri şi niciuna nu a fost aprobată de şefii ei. Se pare că una dintre propuneri a fost chiar Mircea Epure, adjunctul de la CNAD-NR, pe care Macaronela îl ameninţă mereu că îl dă afară.în loc de concluzie: Surse din PD-L susţin că, în luna februarie, Drăghia va fi demisă din funcţie şi că procurorii DNA vor primi li-ber de atac!

Revelionul drumarilorNici o petrecere din CNADNR nu este mai plăcută decât cea făcută pe banii construc-torilor. Pe 22 decembrie, la luxosul restau-rant Riviera din Bucureşti, a avut loc mega-petrecerea de an nou a CNADNR.De ochii lumii, toţi cei care au vrut să par-ticipe au dat câte 50 de lei. În realitate, cu aceşti bani nu puteau să petreacă nici la un fast-food, nu la un restaurant de lux. Unii susţin că banii adevăraţi pentru revelionul ceneadeneriştilor au venit de la un "con-sorţiu" de constructori "organizaţi" de către Eduard Hanganu, patronul de la Consitrans, dar informaţia nu este verificată.

De la petrecere nu puteau lipsi şerpoaica Boa şi agramata Macaronela. Ministresa a stat la masă cu un grup de pupindosişti con-dus de Maria Zabrac, şefa Departamentului Achiziţii din Fondurile de la Bugetul de Stat. Toată seara, pupindosiştii au dat aprobator din cap la toate neroziile pe care le-a debitat Boa.Ministresa le-a spus ce buni sunt, cum au deblocat fondurile europene şi alte minciuni pe care Boa chiar a început să le creadă. Ancuţa s-a riscat să facă şi un clasament al "bunilor". Pe primele două locuri se situează CNADNR şi CFR. în loc de concluzie: Adică exact locurile de unde se volatilizează cei mai mulţi bani!

Fără calitateChiar în ziua Microrevelionului drumarilor, adică pe 22 decembrie, a ţinut o petrecere de adio la sediul CNADNR şi Petre Dumitru, şeful Direcţiei Calitate şi Protecţia Mediului. Omul se pensionează şi se zvoneşte că postul lui va fi preluat cel mai probabil de Petrică Deher.în loc de concluzie: 22 decembrie ar trebui declarată drept ziua băutului şi mâncatului "moca" la CNADNR!

Strâns cu uşaPe 8 septembrie 2011, procurorii DNA au descins, împreună cu mascaţii, la sediul Consitrans şi acasă la patronul acestei fir-me, Eduard Hanganu. Oamenii legii au luat cu ei vreo 10 calculatoare şi o serie de do-cumente.Între timp, deşi DNA păstrează calculatoa-rele, lui Hanganu i-au dat nişte clone ale acestora.De atunci lucrurile trenează. Se pare că pro-curorii nu au găsit nimic relevant în docu-mentele Consitrans în legătură cu corupţia de la vârful CNADNR. în loc de concluzie: Gurile rele susţin că cei de la DNA încearcă să îl strângă cu uşa pe Hanganu să "o dea în primire" pe Danie-la "Macaronela" Drăghia.

RetribuţieCa să îl ţină pe Eduard Hanganu aproape şi pentru a-i putea stoarce pe cei de la Astaldi, Impregilo, Strabag şi Straco, Macaronela a avut grijă ca, pentru consultanţă, tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie să îl ia Consi-trans.Valoarea contractului luat de Hanganu este de 34 de milioane de lei, adică de aproape 8 milioane de euro. Interesant este că Edu-ardică a luat acest contract deşi nu avea experienţa similară necesară.Cum o ştim noi pe Macaronela drept o iubită de şofer cinstită, nu ne imaginăm în niciun fel că ea vrea să îi stoarcă de şpagă pe con-structori cu sprijinul unui om de încredere.

Noi credem că singurul ei scop este acela ca lucrările la autostradă să se termine la timp!în loc de concluzie: Oricum, Macaronelo, independent de cei de la DNA, îţi pregătim şi noi nişte surprize!

la furtul care-a răsăritSurse din CNADNR susţin că Dorinel UM-Brărescu ar avea de încasat de la CNAD-NR, din anul 2011, vreo 300 de milioane de euro. Pentru a nu plăti TVA, firma sa, Spe-dition UMB, nici nu a facturat încă cea mai mare parte din aceşti bani. Cu toate aces-tea, pentru că a vrut să arate ce om serios este el în comparaţie cu Costel Căşuneanu şi Dan Besciu, principalii lui rivali, a construit cam 75% din autostrada Timişoara-Lugoj pe banii lui. în loc de concluzie: Vă daţi seama care este nivelul de furt de la CNADNR dacă un constructor poate să construiască o auto-stradă din banii lui chiar în condiţiile în care nu a încasat 300 de milioane de euro?!

Off-shorePetronela Stoica, secretara lui Mircea Epu-re, director general adjunct Proiecte cu Fi-nanţare de la Bugetul de Stat, a fost trimisă în judecată în cazul plăţilor ilegale către fir-me off-shore despre care am scris în ediţiile trecute ale revistei noastre. În înştiinţarea pe care a primit-o, Petronelei i se aducea la cunoştinţă că poate să îşi ia un avocat şi că orice declară din acest moment poate fi folosit împotriva ei. Interesant este că Mirciulică Epurică, şeful ei, a făcut un adevărat atac de panică atunci când a văzut hârtia. Asta i-a făcut pe mulţi să se întrebe dacă nu cumva este şi el im-plicat în combinaţie.în loc de concluzie: În acest caz sunt cer-cetate şi directoarele din MTI Mariana Ioniţă şi Dana Roşu, dar şi interimara de la condu-cerea CNADNR Macaronela Drăghia.

Cloşca avocatelorDe când cu percheziţiile, Macaronela şi cele două avocate clorotice, "şpioancele Boagi-oacei", care stau zi lumină cu ea în birou, sunt foarte speriate.Cele trei femei sunt cu nervii la pământ şi urlă din orice!în loc de concluzie: Poate le găseşte "mama Drăghia" avocatelor nişte şoferaşi prin Cornetu! Să se mai detensioneze!

le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne sprijină cu informaţii despre

corupţia din "sistemul ticăloşit" al Ministerului Transporturilor şi

Infrastructurii.

[email protected]

5Coloana a cincea


umr umr umr umr

Tatăl: - Alinuţa, de ce te legeni în faţa TV-ului?... Alinuţa, de ce te legeni în faţa TV-ului?... Alinuţa, de ce te legeni în faţa TV-ului?... Alinuţa, de ce te legeni în faţa TV-ului?...Mă-sa: -Las-o dragă, nu vezi că s-a spânzurat?!

Într-o seară, toţi fraţii Alinuţei râdeau, doar Alinuţa plângea.- De ce plângi Alinuţa?, întreabă tatăl.- Fraţii mei au aruncat-o pe mama de la balcon!, spune Alinuţa printre suspine.- Şi tu de ce plângi?- Nu am văzut faza!

Intră un tip într-un bar cu o păsărică pe umăr. Se apropie de barman şi-i zice:- Un whisky pentru mine şi două pentru păsărică.Barmanul se conformează şi prestează serviciul cerut.Din două înghiţituri termină whisky-ul. Păsărica şi ea consumă rapid cele două pahare.Tipul cere din nou:- Un whisky pentru mine şi două pentru păsărică.Barmanul umple din nou paharele care sunt consumate rapid.La a treia cerere, barmanul foarte curios

întreba:- Care-i faza cu păsărica asta?Tipul cătrănit:- Lasă-mă-n durerea mea. M-a pus dracu' şi am fost la pescuit.La un moment dat am tras undiţa şi ce să vezi? Am scos un peştişor de aur.Ăsta cu lacrimi în ochi se roagă de mine să-l arunc înapoi în apă că-mi îndeplineşte o dorinţă.Îl arunc înapoi şi apoi mă întreabă ce dorinţa am. Eu îi zic: "Vreau o păsărică nesătulă!".Ce ştie peştişorul de aur ce-i aia o păsărică?!

Într-o zi, vine leul cu un Porsche 911 roşu, superb, decapotabil, tocmai cumpărat.Opreşte în faţa magazinului din pădure şi începe să strige:- Bă! Care se atinge de maşina mea, e MORT!După ce pleacă leul, apare şi iepuraşul, vede maşina, o ia, face o tură şi se întoarce cu ea prăfuită, buşită, etc. Iese leul, vede maşina şi mort de supărare o ia pe vulpe şi o descoase. Află de la ea doar că a luat maşina cineva cu urechile lungi.Dispare leul, vine iepuraşul la vulpe:- Ce i-ai spus? Ce i-ai spus?- Nimic, nimic, doar că era cineva cu

urechile lungi...Iepuraşul, şmecher, scuipă în mâini, îşi dă urechile pe spate şi spune:- A încurcat-o măgarul!

Naşte leoaica un fiu de toată frumuseţea. Leul îi strânge pe toţi şi le spune să vină fiecare cu o bucată de carne pentru ăla mic, iar dacă vin cu legume, fructe sau alte tâmpenii o să-i bată cu pumnul pe spate.Vine lupu' cu o halcă de carne, bate laba cu leul şi pleacă.Vin şi ursu' şi vulpea tot cu nişte cărniţă.Apare şi iepurele cu un morcov.- Bă, tâmpitule, ce ţi-am zis eu? Ia treci să te bat cu pumnul pe spate.După ce-i dă câteva, iepurele începe să râdă. Leul îi dă mai tare. Dar iepurele râde şi mai tare.- De ce râzi bă?- Fiindcă văd că vin aricii cu mere în gură!

La piaţa de păsări o ardeleancă stătea cu o gâscă în braţe.Un şmecher o întreabă:- Ce faci? O dai, o dai sau stai degeaba?La care ardeleanca, mai ceva ca şmecherul:- O dau, dă cine ţine gâsca?

- Într-o unitate de tancuri, unei grupe de proaspeţi recruţi li se prezintă pentru prima oară un tanc. Plutonierul comandant de grupă începe să le explice:- Tancul este de tip T-55, fabricat în URSS. Are cineva vreo întrebare?Nimeni nu întreabă nimic.- Pe tanc, se află instalat un aruncător de grenade calibrul 120. Are cineva vreo întrebare?Nimeni nu întreabă nimic.- Tot pe tanc avem o staţie de comunicaţii radio. Are cineva vreo întrebare?Un soldat ridică mâna timid.- Da, soldat, spune!- Tovarăşe plutonier, staţia radio e pe lămpi sau pe tranzistori?


umr umr umr umr- Băi, pentru tâmpiţi ca tine o să repet: este pe tanc!

Soldaţii americani, japonezi şi somalezi se întreceau la tras cu tunul.Americanii: 5.800 metri.Japonezii: 10.000 metri.Somalezii: 10 metri.După ce au tras somalezii, generalul japonez îi spune somalezului:- Bine, mă, numai 10 metri? La care somalezul răspunde:- Dacă eşti mai tare, hai tu şi suflă-n ţeavă!

Cică erau 3 comandanţi, unu' din America, altu' din Rusia şi unu' din România.Şi încep ei să se contrazică, care şi cum are în subordine cei mai viteji soldaţi.- Soldat James!, zice comandantu' american.- Yes, sir!- Ia du-te în ocean şi adu-mi un rechin!- Yes, sir! Se duce ăsta în ocean şi aduce un rechin...- E cum a fost?, întreabă rusu'.- Dificil, da' soldatu' american tre' să fie gata pentru orice...- E... asta e treabă de femei la români!, zice comandantul român.

- Soldat Ivan!, strigă comandantu' rus.- Da, să trăiţi!- Ia du-te şi tu în ocean şi adu-mi doi rechini!- Da, să trăiţi!Se duce ăsta în ocean şi aduce doi rechini.Şi vine până în cortul comandanţilor cu unu' într-o mână şi altu' în cealaltă.- E cum a fost?, întreabă americanu'.- Dificil, da' soldatu' rus tre' să fie gata pentru orice!- E pe naiba... la români asta-i treabă de femeie!, zice comandantu' român.Bine mă, ia hai să mergem şi în România.- Soldat Ion!, zice comandantu' român.- Da, să trăiţi!- Ia du-te tu în ocean şi adu-mi 3 rechini!- Eh... Mă-ta să ţi aducă!- Eh... v-am zis eu că e treabă de femeie?!!!

Avocatul îşi întreabă unul din viitorii clienţi:- Şi aveţi banii necesari pentru a vă permite să fiţi apărat de mine?- Da, am două casete cu bijuterii.- Bine, atunci să vedem... De ce sunteţi acuzat?- De furtul celor două casete cu bijuterii!

Ziarul de sâmbătă scrie pe prima pagină: "Bătrână violată în pădurea Băneasa!".Luni: În acelaşi ziar articolul de fond se numeşte: "Invazie de babe în pădurea Băneasa!".

Un bâlbâit şi cu încă un tip mergeau pe stradă. La un moment dat bâlbâitul zice:- Uuuuuiiittte oo ott oot o tipă mişto!Celălalt ofticat:- Bă, până spui tu trece baba cu colacii!- Îmmmii parr rr er er rău!Mai merg ei ce merg şi iar începe bâlbâitul:- Uiitttte ooo tippă mişşşto!- Unde?- Dddddă acaccumm colţţţull.- Bă, până spui tu îmi creşte barbă. Data viitoare să arăţi cu degetul.Mai merg ei puţin şi bâlbâitul începe iar:- Uuuiiitt...- Bine, bine, am văzut!- Attuncci dec decc de ce ai călcccat în el?

Căpitanul unei corăbii, bâlbâit de felul lui, urmărind în zare cu binoclul:- Re... re... repede, om la apă!Sar marinarii în mare şi-l scot pe unul în ultimul moment.A doua zi:- Re... re re repede, om la apă!Iar sar toţi marinarii şi-l scot pe unul gata să se înece.A treia zi:- Re re re... Sar toţi marinarii în apă, iar căpitanul:- Re... rechini!

Se duce o blondă la frizer, se aşează pe scaun iar acesta îi cere să-şi scoată căştile de pe urechi ca să o poate tunde. Asta nimic. Frizerul îi mai cere o dată să-şi scoată căştile, dar asta tot nimic. Până la urmă îi scoate el căştile şi blonda moare în 5 secunde sufocată. Nedumerit frizerul îşi pune şi el căştile pe urechi şi se aude: "Inspiră, expiră, inspiră, expiră...".

- Cum s-a numit soacra lui Adam?- Adam nu a avut soacră. El trăia în Paradis.


Chinezii intră, începând cu ultima decadă a lunii ianuarie 2012, în noul an, Anul Dragonului de Apă.

Cum adică anul

Dragonului de Apă?! SRI m-a informat că e vorba de

Anul Dragonului Roşu. Pe bune!

Numai un serviciu privat de urgenţe ar putea să îl oprescă din "bucătărit" pe preşedintele României.

Domnu' Băsescu, nu

credeţi că ar trebui să aşteptăm să vină SMURD-ul înainte să gustăm din mâncarea chinezească gătită de

dumnevoastră?!


Gaddafi, conducătorul "unei anumite părţi" a Libiei, a avut o întâlnire de lucru cu cei doi foşti preşedinţi francezi: Jac şi Rac.

Acum câţiva ani, ne-am bucurat când a venit să ne ureze un pitic atât de mic de ne arde cu'n ibric.

Statisticile Ministerului Afacerilor Europene spun că Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu, a reuşit să absoarbă fonduri europene în proporţie de numai 2,49%.

Aho, aho, pedelişti fraţi,Staţi puţin şi nu mişcaţi,Nu lucraţi, nu vă spălaţi,

La boi banii le luaţi!

Am absorbit fonduri

comunitare în proporţie de 11%: 2,49 la Primărie, 2,49 la Prefectură, 2,49 la Chefereu şi

2,49% la şcoala de fete de la CNADNR!

Documents

Revista Investigatorul TIR Magazin plus