12
CREDIN Ţ E Ziarul care îţi dă de gîndit Anatema creştină şi anatema iudaică Filozoful Baruch d’Espinoza a fost anatemizat de Sinagogă, expulzat şi blestemat. Spre deosebire de Sinagogă, în Biserica Ortodoxă nu se rostesc blesteme, decît asupra demonilor - Pag. 5 www.opinii.tk Şi nu de duce pre noi în ispită, ci ne izbăveşte de... Paşaport! În viziunea unor lideri de opinie din cercurile bisericeşti, paşaportul de plastic este o unealtă a diavolului. La catedrala din Chişinău se colectează semnături pentru înlocuirea paşapoartelor de plastic. - Pag. 3 OPINII & Apusul avangardei Deţinut politic alături de marile nume ale perioadei interbelice româneşti, profesor la Paris, specializat în literatura absurdului, Nicolae Balotă - în dialog cu monahul Savatie - Pag. 7 Literatura SF - o formă latentă de religiozitate? - Pag. 5 “Hristos pe cruce a trăit experienţa ateismului” Sînteţi credincios şi nu ştiţi cum să vă comportaţi cu ateii care vă înconjoară? Mitropolitul Antonie de Suroj (Anglia) despre ateism şi atei - Pag. 6 Icoane cu Ioan cel Groaznic? În Rusia e în toi mania canonizărilor dubioase stîrnită de cercurile şovine bisericeşti. De acuma au fost pictate icoanele lui Ioan cel Groaznic şi ale lui Rasputin! Fenomenul are adepţi şi în Basarabia -Pag. 2. Publicaţie periodică de analiză şi informaţie An I, Nr. 2, 4 februarie 2003 SAVATIE BA Ş TOVOI EDITORIAL ată-ne ajunşi din nou în faţa televizorului, copii şi părinţi, bărbaţi şi femei, însufle ţ i ţ i de acelea ş i tr ă iri, reacţionînd ca un singur organism, toţi deodată, ba bătînd din palme, ba rîzînd, ba înlemniţi de aşteptare, ba apă sa ţ i de o jenă fierbinte provocată de cîte o scenă pe care am fi preferat s ă o privim în intimitate. Din cînd în cînd, însufle ţ irea noastră e întreruptă de melodiile nesuferite pe fondul cărora se învîrt mereu acelea ş i dame, purtînd fiecare după cum le este dat: una un pachet de dero, alta o sticlă de ulei, cealaltă - o cîrpişoară modernă femeiască. Pe urmă, viaţa noastră se întoarce în albia ei de mai înainte şi noi iarăşi batem din palme, admirăm, ne mîniem, însetăm de răzbunare, învingem, ratăm, începem de la început. Cînd obosim, apăsăm un butonaş micu ţ ş i via ţ a noastr ă devine imediat alta. Ap ă s ă m un alt butona ş – alt ă via ţă ! Avem o sumedenie de vieţi, nici nu e timp să le trăieşti pe toate. La urmă de tot, apăsăm un butonaş şi toate aceste vieţi se retrag în întunericul ecranului ca într-o turbinc ă fermecată, de unde vor ieşi iarăşi de îndată ce le vom porunci. Tot aşa trăiesc şi vecinii noştri, şi vecinii vecinilor noştri şi toţi într- un suflet gemem, aplaud ă m, rîdem, ne mîniem, însetăm de răzbunare, vrem să fim bogaţi, învingem, ratăm totul, o luăm de la început. Sîntem un organism uria ş cu milioane de mîini, milioane de picioare, milioane de ochi, milioane de burţi, milioane de guri, dar în noi toţi bate mereu aceeaşi inimă – televizorul! Aceştia sîntem noi şi lumea în care trăim, atîrnînd din pîntecele unui secol care, deşi mai suflă încă, a murit. Secolul XX, sub semnul căruia ne aflăm cu toţii, a fost marcat de criza comunicării şi a nebuniei, teme pe care le regăsim la toţi autorii importanţi de literatură şi Ascult ă m! Ascult ă m! Ascult ă m! art ă. Conştientizarea bolii şi a singurătăţii în care a fost aruncată omenirea a condus autori precum Camus şi Ionescu să vorbească de absurditatea condiţiei umane şi chiar să dea verdictul imposibilei regăsiri. Omul pare să fie nimic mai mult decît un animal, dar un animal condamnat să- şi amin- tească şi să- şi tr ăiască propria singurătate şi inutilitate. Această temă, deşi prezentă în continuare în literatura bun ă , începe să fie concurată puternic de lozincile fraterniste pe care le citim pe stradă, le auzim la radio, le vedem la televizor. La noi, aceste lozinci au început să răsară odată cu apariţia telefoniei mobile, dar mai ales dup ă ce Voxtel-ul a început s ă fie concurat de Moldcell. Răspîndirea interne- tului, deşi anevoiasă, a umplut şi ea oraş ele de lozinci pline de n ă dejde care f ă g ă duiesc s ă reîntoarcă oamenilor comunicarea şi afecţiunea pierdute. Dar toate aceste lozinci şi pancarte nu fac decît să accentueze criza în care ne aflăm. Oamenii au pierdut ceea ce îi une ş te. Oamenii descoperă că, de fapt, ei nu mai au ce să-şi spună. Oriunde te-ai afla, în casă, pe stradă, în taxi, cineva în megafon vorbeşte în locul tău şi ţie nu-ţi rămîne decît să asculţi. Ascultăm! Ascultăm! Ascultăm! Toată această paradă de posturi de radio cu „felicitări” idioate, cu pupicuri şi aluzii deşănţate nu fac decît să înmulţească singurătatea noastră. Mitul informatizării, al „dreptului la informare” este şi el o încercare de a- ţ i ascunde duhoarea propriului trup nu spălîndu-l, ci parfumîndu-l. Dar e destul ca vîntul să mi şte puţ in poalele noastre şi duhoarea adie, făcîndu-se şi mai urîtă, pe măsura scumpetii spray-ului cu care am încercat să o ascundem. Cu alte cuvinte, telefonul mobil şi internetul nu pot da inimii mai mult decît ceea ce ea are deja. Ascultînd la nesfîr ş it aceleaş i cîntece ş i “mesaje” radiofonice nu mai ai timp nici măcar să-ţi revizuieşti propriile gînduri, darămite să mai ş i comunici cu cineva. Toat ă comuni-carea noastră s-a redus la repro-ducerea şi transmiterea unor lozinci şi clişee publicitare, pe care ni le însuşim fără să ne dăm seama. Ce poate fi mai deprimant decît felul în care ne petrecem sărbă- torile, la care cei mai apropiaţi oameni se adună o dată sau de cîteva ori pe an să “privească împreună televizorul”. În cel mai bun caz, oamenii îşi povestesc bancuri şi rîd pe seama unor bîrfe pe care şi le spun cu mult nesaţ. Cei mai mulţi aleg să se îmbete. Nimeni nu- ş i spune ale sale, nimeni nu reuşeşte să-şi deschidă sufletul. La urmă, toţi se despart şi se reîntorc la singurătatea lor de mai înainte. Nu sînt un duşman al civilizaţiei, dar mi-s dragi oamenii. Accept civilizaţia în măsura în care ea ne ajută să ne apropiem unii de alţii, nu şi altfel. Îmi povestea un prieten o întîmplare ontologic ă pentru vremea noastră. E o întîmplare în care nu s-a petrecut mai nimic, în orice caz, e una din acele întîmplări care nu ar putea constitui subiectul unei emisiuni la Pro TV. Era în una din serile cînd se lua curentul între anumite ore. Afară se întunecase, era vreme de iarnă, dar parcă îţi era oarecum să te culci. Cine se culcă la ora 7 seara? “Am hotărît să nu ne culcăm - îmi povestea el. Am aprins o lumînare şi ne-am aşezat cu toată familia în jurul ei. Era atît de ciudat, pentru că, de obicei, la ora aceea ne uitam cu toţii la televizor şi, cel mult, comentam ceea ce vedeam acolo. Acum, cînd televizorul a fost scos din viaţa noastră, ne-am trezit unii în faţa altora, de parcă ne-am fi descoperit după o lungă despărţire. Ne-am dat seama că sînt atîtea lucruri pe care nu ni le-am spus niciodată, că, deşi trăim în aceeaşi casă, ne cunoaştem atît de puţin”. Mi se pare că acum e mai potrivită ca niciodată definiţia libertăţii dată de Nietzsche. Acesta zicea că libertatea este puterea de a spune “Nu!” Să zicem “Nu!” “Generaţiei Da”, încetişor, dar să zicem. I

Revista Opinii Si Credinte nr 1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Revista Opinii Si Credinte nr 1

Citation preview

  • 1 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk CREDINEZiarul care i d de gndit

    Anatema cretin ianatema iudaicFilozoful Baruch dEspinoza a fostanatemizat de Sinagog, expulzat iblestemat.Spre deosebire de Sinagog, nBiserica Ortodox nu se rostescblesteme, dect asupra demonilor - Pag. 5

    www.opinii.tk

    i nu de ducepre noi n ispit,

    ci ne izbvetede... Paaport!

    n viziunea unor lideri de opinie dincercurile bisericeti, paaportul deplastic este o unealt a diavolului.

    La catedrala din Chiinu secolecteaz semnturi pentru nlocuirea

    paapoartelor de plastic. - Pag. 3

    OPINII&

    Apusul avangardeiDeinut politic alturi de marile nume aleperioadei interbelice romneti, profesor

    la Paris, specializat n literaturaabsurdului, Nicolae Balot - n dialog cu

    monahul Savatie - Pag. 7

    Literatura SF- o formlatent dereligiozitate?

    - Pag. 5

    Hristos pe cruce atrit experienaateismuluiSntei credincios i nu tii cum sv comportai cu ateii care vnconjoar?Mitropolitul Antonie de Suroj(Anglia) despre ateism i atei - Pag. 6

    Icoane cu Ioancel Groaznic?n Rusia e n toi maniacanonizrilor dubioase strnit decercurile ovine bisericeti.De acuma au fost pictate icoanelelui Ioan cel Groaznic i ale luiRasputin!Fenomenul are adepi i nBasarabia -Pag. 2.

    Publicaie periodic de analiz i informaieAn I, Nr. 2, 4 februarie 2003

    SAVATIE BATOVOI

    E D I T O R I A L

    at-ne ajuni din nou nfaa televizorului, copii iprini, brbai i femei,

    nsufleii de aceleai triri,reacionnd ca un singur organism,toi deodat, ba btnd din palme,ba rznd, ba nlemnii de ateptare,ba apsai de o jen fierbinteprovocat de cte o scen pe caream fi preferat s o privim nintimitate.Din cnd n cnd, nsufleireanoastr e ntrerupt de melodiilenesuferite pe fondul crora senvrt mereu aceleai dame,purtnd fiecare dup cum le estedat: una un pachet de dero, alta osticl de ulei, cealalt - o crpioarmodern femeiasc.Pe urm, viaa noastr se ntoarcen albia ei de mai nainte i noiiari batem din palme, admirm,ne mniem, nsetm de rzbunare,nvingem, ratm, ncepem de lanceput.Cnd obosim, apsm un butonamicu i viaa noastr devineimediat alta. Apsm un altbutona alt via! Avem osumedenie de viei, nici nu e timps le trieti pe toate. La urm detot, apsm un butona i toateaceste viei se retrag n ntunericulecranului ca ntr-o turbincfermecat, de unde vor iei iaride ndat ce le vom porunci.Tot aa triesc i vecinii notri, ivecinii vecinilor notri i toi ntr-un suflet gemem, aplaudm,rdem, ne mniem, nsetm derzbunare, vrem s fim bogai,nvingem, ratm totul, o lum dela nceput.

    Sntem un organism uria cumilioane de mini, milioane depicioare, milioane de ochi,milioane de buri, milioane de guri,dar n noi toi bate mereu aceeaiinim televizorul!

    Acetia sntem noi i lumea n caretrim, atrnnd din pntecele unuisecol care, dei mai sufl nc, amurit.Secolul XX, sub semnul cruia neaflm cu toii, a fost marcat decriza comunicrii i a nebuniei,teme pe care le regsim la toiautorii importani de literatur i

    Ascultm!Ascultm!Ascultm!art. Contientizarea bolii i asingurtii n care a fost aruncatomenirea a condus autori precumCamus i Ionescu s vorbeasc deabsurditatea condiiei umane ichiar s dea verdictul imposibileiregsiri. Omul pare s fie nimicmai mult dect un animal, dar unanimal condamnat s-i amin-teasc i s-i triasc propriasingurtate i inutilitate.Aceast tem, dei prezent ncontinuare n literatura bun,ncepe s fie concurat puternic delozincile fraterniste pe care le citimpe strad, le auzim la radio, levedem la televizor. La noi, acestelozinci au nceput s rsar odatcu apariia telefoniei mobile, darmai ales dup ce Voxtel-ul anceput s fie concurat deMoldcell. Rspndirea interne-tului, dei anevoias, a umplut iea oraele de lozinci pline dendejde care fgduiesc srentoarc oamenilor comunicareai afeciunea pierdute.Dar toate aceste lozinci i pancartenu fac dect s accentueze criza ncare ne aflm. Oamenii au pierdutceea ce i unete. Oameniidescoper c, de fapt, ei nu mai auce s-i spun. Oriunde te-ai afla,n cas, pe strad, n taxi, cinevan megafon vorbete n locul tui ie nu-i rmne dect s asculi.Ascultm! Ascultm! Ascultm!Toat aceast parad de posturi deradio cu felicitri idioate, cupupicuri i aluzii denate nu facdect s nmuleasc singurtateanoastr. Mitul informatizrii, aldreptului la informare este i elo ncercare de a-i ascundeduhoarea propriului trup nusplndu-l, ci parfumndu-l. Dar edestul ca vntul s mite puinpoalele noastre i duhoarea adie,fcndu-se i mai urt, pe msurascumpetii spray-ului cu care amncercat s o ascundem.

    Cu alte cuvinte, telefonul mobil iinternetul nu pot da inimii mai multdect ceea ce ea are deja. Ascultndla nesfrit aceleai cntece imesaje radiofonice nu mai aitimp nici mcar s-i revizuietipropriile gnduri, darmite s maii comunici cu cineva. Toat

    comuni-carea noastr s-a redus larepro-ducerea i transmiterea unorlozinci i cliee publicitare, pe careni le nsuim fr s ne dm seama.Ce poate fi mai deprimant dectfelul n care ne petrecem srb-torile, la care cei mai apropiaioameni se adun o dat sau decteva ori pe an s priveascmpreun televizorul. n cel maibun caz, oamenii i povestescbancuri i rd pe seama unor brfepe care i le spun cu mult nesa.Cei mai muli aleg s se mbete.Nimeni nu-i spune ale sale,nimeni nu reuete s-i deschidsufletul. La urm, toi se desparti se rentorc la singurtatea lor demai nainte.Nu snt un duman al civilizaiei,dar mi-s dragi oamenii. Acceptcivilizaia n msura n care ea neajut s ne apropiem unii de alii,nu i altfel.mi povestea un prieten ontmplare ontologic pentruvremea noastr. E o ntmplare ncare nu s-a petrecut mai nimic, norice caz, e una din acele ntmplricare nu ar putea constitui subiectulunei emisiuni la Pro TV.Era n una din serile cnd se luacurentul ntre anumite ore. Afarse ntunecase, era vreme de iarn,dar parc i era oarecum s teculci. Cine se culc la ora 7 seara?

    Am hotrt s nu ne culcm - mipovestea el. Am aprins o lumnarei ne-am aezat cu toat familia njurul ei. Era att de ciudat, pentruc, de obicei, la ora aceea ne uitamcu toii la televizor i, cel mult,comentam ceea ce vedeam acolo.Acum, cnd televizorul a fost scosdin viaa noastr, ne-am trezit uniin faa altora, de parc ne-am fidescoperit dup o lung desprire.Ne-am dat seama c snt attealucruri pe care nu ni le-am spusniciodat, c, dei trim n aceeaicas, ne cunoatem att de puin.Mi se pare c acum e mai potrivitca niciodat definiia libertii datde Nietzsche. Acesta zicea clibertatea este puterea de a spuneNu!S zicem Nu! Generaiei Da,ncetior, dar s zicem.

    I

  • 2 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tkcu ma pe mas

    Cine se roag la Ioan cel Groaznic?

    Cronica evenimentelor:

    1988-1996 - declanarea intreinerea procesului dereabilitare a lui Grigori Rasputin.

    1996 - Apare cartea lui O. PlatonovViaa pentru ar. Adevrul despreGrigori Rasputin.

    1997 - Conferina dedicatperspectivei canonizrii luiRasputin la care episcopulVeniamin al Primorscului i faceapologia. Apare cartea Stareulclevetit de I. Evsin.

    2000 - Se tiprete Acatistulsfntului mucenic Grigoie cel Nouscris de oarecine Nicolai Cozlov.

    2001 - Se picteaz fresca familieiariste mpreun cu Rasputin.

    Un grup de fali rvnitori ai ortodoxiei i aiautocraiei, cu de la sine putere, ncearc scanonizeze prin ua din spate tirani iaventurieri, s determine poporul neinformats-i cinsteasc...ALEXIE II,Patriarhul Moscovei i a toat Rusia(decembrie 2001)

    De pe etichetele devotc, pe icoane!

    Nu putemproslvi nacelai timp pemucenici i peucigaii lor

    n preajma srbtorilor de iarnpatriarhul Alexie al Moscovei afost asaltat de reprezentaniimai multor posturi de radioruseti care i-au cerut s fac oapreciere a exploziei de pietatestrnite n jurul numelor luiIoan cel Groaznic i a luiRasputin.

    Printre altele, patriarhul a zis:Cum putem proslvi n acelaitimp pe mucenici i pecumpliii lor prigonitori?Canonizarea arului Ioan celGroaznic ar pune la ndoialptimirea pentru credin asfntului ierarh Filip i asfinitului mucenic Cornilie dela Pscovo-Pecersc, care, dupmrturia cronicilor, de la viaaaceast striccioas a fosttrimis de ctre ar la mpratulCeresc n slaurile venice.

    Tot aa, nu exist nici untemei s se pun problemacanonizrii lui GrigoriRasputin, a crui moralitatedubioas arunca o umbrnedorit aspura augustei familiia viitorilor ptimitori mpratulNicolae II i familia sa,consider ntistttorulBisericii Ruse.

    Patriarhul Alexie a inut smenioneze necesitatearespectrii normelor canonicebisericeti privind canonizareanevoitorilor ortodoci.

    Informaiile de pe aceast pagin au fost preluate, nspecial, de pe www.pravoslavie.ru i www.mirror.kiev.ua

    I

    Ilia Repin - arul Ioan cel Groznic l omoar pe fiulsu Ivan, 1885. n col, o nou viziune a arului Ioan.

    Doctrina Rusiei naintat de ctre graful Uvarov pe vremeaarului Nicolai I suna: Ortodoxie, Samoderjavie

    (Autocraie), Narodnost. Dac Samoderjavia a fost dejasfinit prin canonizarea lui Nicolai II i canonizarea de

    facto a lui Ioan cel Groaznic, locul vacant pentru simbolulNarodnost i revine lui Rasputin...

    DMITRI POLIHOVICIZercalo nedely, 2-8 nov. 2002

    Rasputin nu e doarvotc...

    Sub aceast lozinc forelenaional-ovine din Rusiancearc s promoveze onou imagine a lui GrigoriRasputin, persoan realcare a cptat rezonan delegend, simbol aldezmului i al parvenirii.

    Cri i casete video i au-dio care mrturisescdespre sfinenia stareuluiclevetit au invadatbisericile din ntreagaPatriarhie. Ele sntimportate i nBasarabia, bucurndu-sede un mare succes.

    De acum a fost pictaticoana i s-a scris acatistulsfntului mucenic Grigorie celNou. Se rspndete zvonul cicoana lui Rasputin izvorte mir.

    Toate acestea fac credibil bcliace se face pe seama sfinenieicretine i a Bisericii de ctre ziaritiimai puin ortodoci n articole cu

    titluri cum ar fi Normalino, Gria?(E bine, Gria?).

    Rasputino-mania aduce un mareprejudiciu Bisericii, transformndsfinenia cretin ntr-un subiect debatjocur i zeflemea pentru presade scandal.

    - Nimeni s nu grbeasc procesulde canonizare a clericilor imirenilor locali care s-au svritrecent.- Materialele pentru canonizareanevoitorilor trebuie s fieverificate cu minuiozitate de ctrecomisia eparhial pentrucanonizarea sfinilor.- Nu se admite publicarea datelorneverificate legate de viaa,nevoinele i ptimirile clericilor imirenilor din Biserica OrtodoxRus.- Nu se admite colectareasemnturilor n eparhii pentrucanonizarea anumitor fee, faptcare, deseori, este folosit de ctrediverse fore n scopurinebisericeti.

    Extras din HotrreaSfntului Sinod alBisericii Ortodoxe Rusedin 26 decembrie 2002

    La 26 decembrie 2002 Sfntul Sinod alBisericii Ortodoxe Ruse a atras nc odatatenia arhiereilor ntistttori:

    Uniunea Friilor Ortodoxe facedemersul de canonizare al luiRasputin, respins de ctrepatriarhul Alexei al Moscovei:Un grup de fali rvnitori aiortodoxiei i ai autocraiei, cu dela sine putere, ncearc s canoni-zeze prin ua din spate tirani iaventurieri, s determine oameniineinformai s-i cinsteasc...

    2002 - Un necunoscut a vrsatvopsea pe fragmentul fresci cuimaginea lui Rasputin.

    ntre timp, mania canonizrii luiRasputin ia amploare. La ea aderi unii episcopi. Se ncearc luareacu asalt a Sinodului i canonizareacu sila a legendarului Rasputin,care, de pe etichetele de votc, s-amutat, iretul, pe icoane.

  • 3 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk btaie de cap

    La Catedrala central din Chiinuo parte dintre credincioi colecteazsemnturi pentru nlocuirea paa-poartelor de plastic cu altele care snu conin codul de identificare apersoanei. Lista cu semnturi arurma s fie nmnat preedinteluirii Vladimir Voronin cu cererea derigoare.Unii lideri de opinie din cercurilebisericeti din Ucraina i Rusiasusin c paapoartele de plastic snto unealt a diavolului, din cauzabarelor codului de identificare carear conine cifra apocaliptic 666. nviziunea lor, oamenii care deinastfel de paapoarte i-au vndutsufletul lui satana.Muli dintre credincioii moldo-veni, care au vizitat unele mnstiridin Ucraina, din cauz c deineaupaapoarte de plastic, au fostbatjocorii i respini de lamprtanie ca nite vnduidiavolului. Unii ajung s susinc preoii care au acceptat acestepaapoarte au czut din har i numai snt preoi.

    Alii, mai tolerani, afirm caceasta este doar o pregtire avenirii lui Antihrist n lume, dar eatrebuie mpiedicat cu orice pre.Panica legat de paapoartele deplastic atinge apoteoza n Ucraina.Excesele de zel ale unor clugrii clugrie de acolo au condusSinodul Patriarhiei Moscovei sdiscute chestiunea paapoartelor ia codului de identificare personaln dou edine. Deoarece consi-der decizia Sinodului prea voalati neduhovniceasc, liderii deopinie din cercurile antipaa-portiste ndeamn credincioii,prin foi volante i verbal, s nu ian seam Sinodul i s nu asculteepiscopii care nu condamnpaapoartele de plastic.Solicitat de ctre reporterul nostru,secretarul mitropolitului, printeleVadim Cheiba, a declarat caciunea de la catedral nu este oiniiativ a Mitropoliei, ci una acredincioilor.Aceasta este opinia unorcredincioi i ei au dreptul s i-o

    exprime - a declarat parohulCatedralei, printele AnatolieCibric. A le interzice oamenilor svad ntr-un fel sau altul, nseam-n a le nclca voia liber, pe carenici Dumnezeu nu o ncalc. nsnoi avem grij ca situaia s nu iasde sub control. Eu, personal,condamn extremismul i cred cpreoii care opresc de la mprt-anie pe motivul paaportului vorda seama naintea lui Dumnezeupentru fapta lor.Duhul apocaliptic ia amploare maicu seam n regiunea de nord arii. Vecintatea cu Ucraina, deunde se aduc cri i volanteextremiste, vaforizeaz rspndireafenomenului.Unele voci din Biseric snt deprere c intrigile i conflicteleiscate n jurul paapoartelor deplastic amenin s nasc o noustaroobriadcestvo, cnd o partedintre credincioi, pentru nite mo-tive nensemnate, au refuzat s maiasculte ierarhia, formndu-i otabr separat.

    i nu ne duce pre noi n ispit,ci ne izbvete de... Paaport!

    Panica n jurul paapoartelor deplastic amenin s nasc o nou

    staroobriadcestvo

    Ludmila CONDURACHE

    Securitatea de stat a Japoniei a prelungit cu3 ani termenul de supraveghere a sectei

    Aum Senrike

    Cnd Stalin nu-iacas...

    (Seko Asahara pePiaa Roie salut

    rileCSI-ului)

    Liderul sectei Aum(mai nou, Alef),

    Seko Asahara a fostgsit vinovat n

    actul terorist dinmetroul din Tokio

    din 1995. Sectaterorist numr

    muli adepi n rilefostei URSS.

    10.000 de monahi buditisnt gata s-i dea foc

    Pe 20 ianuarie 2003, Direcia deAnchet pentru SecuritateaPublic din Japonia a prelungit cu3 ani termenul de supraveghere asectei nipone Aum Senrike(informeaz ITAR TASS).Serviciile secrete consider csupravegherea sectei Aum,redenumit Alef (prima liter aalfabetului iudaic), este necesarn scopul de a exclude organizareaa noi atacuri teroriste de ctreadepii acesteia.DASP a prezentat 400 de dovezipentru care activitatea grupului ex-tremist prezint pericol pentrusocietate.Dup prerea experilor, fostulconductor al sectei, Seko Asahara(numele adevrat al cruia esteTajuo Matsumoto), vinovat deorganizarea a zeci de crime, printrecare atentatul terorist din metrouldin Tokyo n martie 1995, pstreazpn n prezent o puternic influenasupra Alef. Membrii sectei,consider reprezentanii serviciilorsecrete, snt gata s ndeplineascorice ordin din partea prooroculuin vrst de 47.

    n jur de 10.000 de monahi ai uneimnstiri budiste snt gata s-i deafoc, dac Guvernul Thailandei vaadopta noua lege care contraziceprincipiile budismului.

    Revolta monahilor a fostprovocat de intenia Guvernului

    Din februarie 2000 pe teritoriulJaponiei snt supravegheate 88 desubdiviziuni ale sectei.

    Aum Senrike n Rusia

    n Rusia exist o filial a secteicare are un numr impuntor defani. Dup incidentul din metrouldin Tokyo, activitatea sectei a fostinterzis de ctre autoritileruseti, ceea ce a condus pemembrii acesteia s treac nilegalitate.n decembrie 2001, n Vladivostoca avut loc procesul intentatmpotriva grupului de adepi ruiai sectei Aum Senrike n fruntecu Dmitri Sigacev. Membriiacestui grup planificau atacuriteroriste n oraele din Japonia cuscopul obinerii eliberrii dinnchisoare a liderului sectei SekoAsahara.Secta a ncercat s se implantezei n R. Moldova la nceputulanilor 90, dar din motivenecunoscute ea nu a fostnregistrat oficial.

    Thailandez de a promova un nouact legislativ care va limitamputernicirile cpeteniei budiste,transfernd puterea n minile unuisfat format din 30 de monahi.

    n declaraia lor, monahii adunain regiunea Bangkokului amenin

    s-i pun captvieii, pentru aapra tradiiilevieii clug-reti.

    Conform datelorAgeniei EFE,T h a i l a n d anumr circa300.000 declugri buditi.

    Dupwww.religio.ru

    ...triarea cu clonarea le-aoferit o atenie din parteapresei pe care o organizaiede teapa lor o putea cptadoar sinucingndu-se nmas

    Scopul raeliilor este limpede:ca i toate sectele totalitare eise afl ntr-o vntoarepermanent de noi membri, iartriarea cu clonarea le-a oferito atenie din partea presei pecare o organizaie de teapa loro putea cpta doar sinucign-du-se n mas. ns adevratamistic este n altceva cum demijloacele mass media auacordat raeliilor mai mult dect15 minute, acel maximumabsolut, pe care l meritasenzaia lor escrochereasc.

    Probele - ia-le de undenu-s!

    Au trecut de acum aproapedou sptmni de la ziua cndsecta a declarat despre apariiape lume a Evei. Dar probele ia-le de unde nu-s, cu toate cziaritii continu s nvleascla conferinele de pres ale

    raeliilor (unde servescfeticane-sectante seductoaren fuste foarte scurte i cudecolteuri foarte mari), caalbinele la miere.

    Presa i ajut pe sectani sdobndeasc statut dedenominaie religioas

    La 3 ianuarie Conny Chang una dintre cele mai remarcabilecomentatoare a CNN -, nu doarc l-a invitat pe liderul raeliilorClaude Varilhon n emisiuneasa, ci chiar a acceptat pretenianebuneasc a aceluia de a i seadresa n emisie direct cuPreasfinia Voastr.

    Diverse mijloace mass media ntoat lumea s-au strduit sridice statutul i prestigiulraeliilor numindu-i micaresau chiar denominaie, deparc acetia ar fi anglicani saubaptiti. n realitate, raeliii nusnt altceva dect o secttotalitar amoral, care sembogete pe disperarea isuferina familiilor sterile i acelor care au pierdut pe ceidragi. Raeliii promit s le ajute

    s nasc copii sau s le ntoarccopii ale rudelor decedate.

    Problema clonrii este oproblem grav, pentru a creiaprofundare e nevoie de multtimp i mult atenie. Pe raelii,ns, nu i-a costat nimic.

    Claude Vorilhon -celebru peste noapte.

    NATIONAL POST,8 ian. 2003

    n ultima sptmn a anului trecut secta raeliilor, nfiinat de ClaudeVorilhon, a declarat c a clonat prima fiin uman. Liderul sectei segrozvea c ar fi fost vizitat de extrateretri care i-ar fi descoperitsecretul c omenirea a fost creat de ctre ei prin inginerie genetic. Deatunci, ns, nu a fost prezentat nici o prob care s ateste tirea.

    Ziarul canadian National Postconsider c zvonul despreclonarea Evei este o fars

  • 4 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tk

    Regizorul francez de originegreac, Constantin Costa-Gavras, ancheiat recent lucrrile asupra unuifilm de lung metraj, dedicat tcerii

    enigmatice a papei Pius XII nperioada celui de-al doilea rzboimondial vizavi de masacrareaevreilor de ctre naziti.

    De peste un deceniu, de cnd s-ainiiat canonizarea lui Pius XII,comportamentul suveranuluipontif din perioada rzboiului afost pus adesea n discuie. nprimul rnd, deoarece acesta nu i-

    a expus ferm poziiile vizavi decrimele fasciste i mai cu seam,fa de teroarea Holocaustului.Guvernul de atunci al statuluiitalian i principalul aliat de rzboial Germaniei, reprezentat deBenito Mussolinni, ar fi privit unasemenea gest ca pe o riscantlips de loialitate a BisericiiRomano-Catolice fa de poziiilesale politice, fapt ce era s duc,implacabil, la alterarea relaiilordintre Vatican i Italia fascist.

    Filmul lui Gavras este bazat pememoriile ofierului SS CurtHerstein, care s-a sinucis n 1945dup o descriere amnunit arealitii din lagrele de exter-minare n mas.

    Herstein a informat n mai multernduri Vaticanul referitor laprocedurile antiumane de nimicirea evreilor, mai multe persoane dinanturajul papal cunoscnd cuexactitate starea real a lucrurilordin lagrele de concentrare.

    Filmul arat c nsui papa ar fifost bine informat n aceast

    privin, ns a refuzat s ntre-prind vreo aciune concretpentru ncetarea genocidului.Atunci cnd un capelan ntorsproaspt de pe linia frontului i-apovestit despre ororile svrite dectre naziti asupra evreilor, papaPius ar fi spus: Pot doar s m rogpentru ei.

    Presa de scandal vorbete desprerefuzul papei Pius de a condamnauciderile n mas ale evreilor.Regizorul ns nu urmretescopul de a denigra autoritateapontifului i a Bisericii Romano-Catolice: Pentru mine ideeatcerii este tema central afilmului, mrturisete Costa-Gavras n vrst de 69 de ani.Tcerea oamenilor, a multoroameni din Biseric. Unii maindrznei vorbeau, dar lideriiBisericii pstrau tcerea.

    Filmul este construit pe opoziiatranant dintre figura unui nazisti a unui preot care ntruchipeaztragedia tcerii papale.

    Un film de scandal despreo tcere scandaloasRegizorul francez de origine greac, Constantin Costa-Gavras a turnat un film despre tcerea Papei Pius XII dintimpul rzboiului fascist

    Dup Mark Levin,JEWISH.RU

    Suveranul Pontif punela cale o cdere pegnduri asuprapropriei infailibiliti

    Papa Ioan Paul II a declarat c estegata s pun n discuie rolul puteriipapale, cu scopul de a facilita unireadintre confesiunile cretine.

    Dup cum relateaz ITAR TASS,n cadrul audienei tradiionaleinute n sala lui Paul VI dinVatican, capul Bisericii Romano-Catolice, n legtur cu sptmnadeclarat de ctre romano-catoliciSptmna unitii cretine (18-25 ianuarie) a fcut referire laenciclica sa Un unum sint (Catoi s fie una).

    n acest act, papa Ioan Paul II apropus o revedere comun arolului episcopului Romei, pentrua gsi formula realizrii prima-tului ntistttorului Romei n noilecondiii create.

    Postulatul primatului papei deRoma asupra tuturor episcopilorcretini este una dintre principalelepiedici n calea unirii dintreromano-catolici, ortodoci iprotestani.

    Dup www.religio.ru

    Patriarhul Ignatie al IV-lea alAntiohiei a fost decorat, n cadrulrecentei sale vizite la Moscova, cuordinul Sf. Apostol Andrei, unadintre cele mai prestigioasedistincii ale Bisericii Ruse.Ignatie al IV-lea este ntiStttorul uneia dintre cele maivechi Biserici Ortodoxe cea aAntiohiei, a crei teritoriu canonic-administrativ prezint astzi, nplan politic, una dintre cele maifierbini zone ale planetei Siria,Irak, Kuwait, Liban, Iordania.

    n cadrul ntlnirii cu preedintelePutin i patriarhul Alexie al II-lea,ierarhul sirian s-a pronunat cate-goric mpotriva unui eventualrzboi n Irak, care ar duce,inevitabil, la noi sacrificii umane.Ca orice alt rzboi, operaiuneaintenionat de ctre americani esteuna amoral, a declarat patriarhuln cadrul discuiei din Kremlin. Nusntem deloc convini c n lumenu exist i alt ru nafar de Irak.Patriarhul Ignatie se bucur de oautoritate moral deosebit nOrientul apropiat, fiind un militantactiv pentru pacea n regiune.Dup moartea patriarhului Diodoral Ierusalimului,acum doi ani,Ignatie al IV-lea areprezentat o peri-oad, la solicitrileo r t o d o c i l o rpalestinieni, iinteresele acestuip a t r i a r h a t .M e n i n e r e aprezenei ortodoxen Orient a depinsmult n ultimii anide acest ierarh,

    Irakul nu estesingurul ru din lume

    merit cu att mai substanial, cu ctaceti ani au fost marcai denumeroase conflicte politice ireligioase.Scopul vizitei patriarhale a fostconsolidarea relaiilor cu BisericaRus, de care depinde, n mareparte, conform spuselor patri-arhului Ignatie, atitudinea n lumefa de ortodoxie. Este prima vizitde acest nivel din perioada post-sovietic. Cei doi patriarhi au slujitmpreun sfnta Liturghie nbiserica din incinta Kremlinului. Oslujb comun a patriarhilorBisericilor Rus i Antiohian nus-a mai oficiat de trei secole.

    Ignatie IV este nti Stttorul uneia dintre cele mai vechi Biserici Ortodoxe cea a Antiohiei. Teritoriul canonic al patriarhului Ignatie cuprinde zonafierbinte a planetei Siria, Irak, Kuwait, Liban, Iordania.Recent, preafericitul Ignatie a efectuat o vizit la Moscova unde a fostprimit de ctre patriarhul Alexie II i preedintele Putin.

    n acest an se mplinesc 90 deani de la nfiinare episcopieiChiinului. MitropoliaChiinului i a ntregii Moldoveva desfura cu aceast ocazie unir de manifestaii jubiliare ncare vor fi antrenai preoi,credincioi i personaliti dinBasarabia i din strintate.

    Cronica pe scurt:

    n 1813, dup alipirea Basarabieila Rusia, pe teritoriul dintre Pruti Nistru a fost nfiinat o noueparhie n cadrul patriarhieiMoscovei EpiscopiaChiinului i a Hotinului.

    n anul 2003 se mplinesc190 de ani de la nfiinareaepiscopiei Chiinului

    ntre anii 1918-1940, EpiscopiaChiinului s-a aflat subjurisdicia canonic-administrativa Patriarhiei Romne, ca apoi streac iari, odat cu anexareaBasarabiei la URSS, la PatriarhiaRus.

    Din 1991, ArhiepioscopiaChiinului capt statut deMitropolie. Din 1989, n frunteaMitropoliei Chiinului i aMoldove se afl PS Vladimir(Cantarean).

    n prezent, Mitropolia Moldoveinumr patru episcopii i peste1400 de parohii.

    lumea religiilor

  • 5 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk

    Anatema este sentinaprin care cineva esteexclus dintr-o comunitate

    Pentru majoritatea oameni-lor cuvntul anatema are oconotaie negativ. Anatemaeste resimit ca o nedreptatei o violare comis asupracelui anatemizat. Aceastaintr n conflict cu dreptulfiecrui om la libera alegerei opinie, contrazice nsiesena omului care estelibertatea.

    Totui, ce este anatema?

    Anatema este sentina princare cineva este exclusdintr-o comunitate. Ne-amobinuit ca aceast comu-nitate s fie religioas, dar eapoate fi oricare alta. PartidulComunist de pe vremeaURSS avea i el ceremoniaexcluderii membrilor com-promii, care se fcea n pub-

    lic, ca nvtur de mintepentru ceilali.

    Aadar, anatema estesinonim cu separarea sauizolarea.

    ns felul n care aceastanatem este rostit i scopulcu care se face pot fi diferite.

    n acest spaiu cultural igeografic anatema e cunos-cut pe fondul cretin. Ea seasociaz cu dictatura biseri-ceasc, cu inchiziia, aa cumbine s-au ngrijit propagan-ditii ateismului. Zic biseri-ceasc, pentru c cei maimuli fac diferen ntrecretinism i Biseric. Existun cretinism bun, carenva s ieri i s-i iubetiaproapele i altul bisericesccare te agreseaz cu dogmelei anatemele sale. Totui,poziiile Bisricii nu sntntotdeauna corect citate.Pentru aceasta exist diverse

    motive. O revedere maiactualizat a problemei arputea descoperi multe lucrurinecunoscute sau eronatinterpretate.

    Fiecare om este liber scread sau s nu cread

    Biserica este Hristos ioamenii adunai n jurul Lui.Pe toi aceti oameni i unetecredina n Hristos. Adic, eitoi au aceeai credin.Aceasta este condiia ca ei sfie una, ca ntre ei s nu-i aiblocul dezbinarea. Credina, pelng trire, este exprimat iprin cuvinte sau postulate.Altminteri, ea nu ar putea fitransmis altora i nu ar existanici un criteriu care s constateadevrul despre ea. nvturade credin este formulat (nualctuit) de comun acord,n Duhul Sfnt, de ctremembrii Bisericii, n confor-mitate cu Sfnta Scriptur. Aadera la Biseric nseamn amrturisi nvtura decredin a Bisericii. i invers,dup cum este i firesc ilogic, a te separa de Bisericnseamn a nu mrturisinvtura de credin aBisericii sau a mrturisi altnvtur.

    Fiecare este liber s adere saus se separe de Biseric.Aceasta este convingereacretin. Nimeni nu poate fiforat s cread i nimeni nutrebuie condamnat pentrufaptul c nu crede. Credinaeste un dar dumnezeiesc, pecare Dumnezeu l d cui vreaEl i cnd vrea El.

    Anatema cretin nu esteun blestem

    Spre deosebire de Sinagog,n Biserica Ortodox nu serostesc blesteme, dect asuprademonilor. A blestema un omeste un mare pcat, deoarecefiecare om are ansa i dreptulde a se rentoarce la Dumne-zeu i n Biseric. Anatemeleortodoxe nu snt dect niteclarificri de doctrin. Ele

    sun n felul urmtor:Oricine nu mrturisetecutare, s fie anatema, adicnu este membru al Bisericii,chiar dac o pretinde. Acesteconstatri i specificri sntnecesare pentru pstrareapuritii credinei i prote-jarea celorlali membri aiBisericii de erorile doctri-nare.

    Anatema nu contrazice liber-tatea omului i dreptul lui laalegere. Dimpotriv, ea con-firm libera alegere a cuiva,declarnd-o public. Credin-ciosul, atunci cnd renun lanvtura Bisericii, se auto-separ automat de comuni-tate. n cazul n care aceastalegere s-a fcut din igno-ran i nevinovie, Biserical invit s-i revizuiascnc odat poziia i, dac elrenun la ea, rmne nBiseric, aa cum au fostcazurile celebre ale sfinilorGherasim al Iordanului sauGrigorie episcopul, tatlsfntului Grigorie Teologul,care au czut n arianism dinsimplitate, dar s-au ntorscnd au fost atenionai deBiseric. ns, dac cinevastruie s contrazic nv-tura cretin, el este separatde Biseric.

    Acesta este un gest firesc,care nu poate s nemul-umeasc pe cel anatemizat,deoarece Biserica nu facedect s confirme libera luialegere. Nu este nici oviolen i nici o strmtorare.Anatema rmne valabilpn cnd anatemizatul i vaanuna dorina de a sentoarce n comunitate. Eapoate fi abrogat n clipaurmtoare de cnd a fostrostit, dac anatemizatul ocere.

    Anatema cretin nu estensoit niciodat de bles-teme, ea las ntotdeaunandejdea rentoarcerii. Re-primirea n obte se face prinsimpla mrturisire de cre-din i nu prevede pedepsesau penitene.

    Anatemacretin ianatemaiudaicSpre deosebire de Sinagog,n Biserica Ortodox nu se rostesc blesteme,dect asupra demonilor

    n 1656 vestitul filozof evreu BaruchdEspinoza a fost atacat de uncredincios evreu care i-a gurit hainacu o lovitur de cuit. Drept cauzpentru acest incident au servit vizitelepe care filozoful le fcea unui fost iezuitliber cugettor. Acuzat de erezii

    nspimnttoare i de aciuni monstruoase el estedat afar din Sinagog prin urmtoarea sentin:Pronunm excomunicarea, expulzarea, anatema iblestemul asupra lui Baruch dEspinoza... Fie caDumnezeu s nu-l ierte niciodat.

    Potrivit lui Colerus, primul biograf al lui Spinoza, laevrei ar exista trei forme de excomunicare dintre carecea mai puternic, anatema Schammatha, i-ar fi fostaplicat filozofului. Ea se ncheie cu cuvintele: Nerugm bunului Dumnezeu s nimiceasc un asemeneaom i s grbeasc ziua cderii i pieirii sale. DoamneDumnezeule, Dumnezeu al duhurilor, coboar-l maijos dect pe orice pctos, f-l s dispar, nimicete-l,d-l morii, f-l s piar*.

    Filozoful Baruch dEspinoza afost anatemizat de Sinagog,

    expulzat i blestemat

    * Informaiile despre anatemizarea lui Spinoza au fostpreluate din cartea lui Dominique Colas Genealogiafanatismului i a societii civile, Ed. Nemira, ColeciaSocietatea Politic, Bucureti 1998, pp. 188-189.

    ALEXANDRU RAINERpentru Opinii & Credine

    lecturi paralele

    Se spunea c au greit doifrai n Schit i i-a despritpe ei avva Macarie alexan-drinul. i au venit oarecarei au spus lui avva Macariecel mare egipteanul. Iar ela zis: Nu snt fraiidesprii, ci Macarie estedesprit. C era iubindu-lpe el.

    A auzit avva Macarie c s-a fcut desprit debtrnul i a fugit n lunc.Deci, a ieit avva Macariecel mare i l-a gsit pe elrnit de nari i i-a zis: Tuai desprit pe frai i, iat,erau s se duc n sat. Iareu te-am desprit pe tinei tu, ca o fecioarfrumoas, ai fugit aici ncmara cea mai dinuntru.Iar eu, chemnd pe frai, amaflat de la dnii i mi-auspus c nici una dintr-acelea nu s-au fcut. Vezi,dar, i tu, frate, nu cumvate-ai batjocorit de diavoli,deoarece nimic nu ai vzut.Ci f metanie (pocin)pentru greeala ta.

    Iar el a zis: De voieti, d-mi canon! i vzndbtrnul smerenia lui, i-azis: Du-te i postete treisptmni, mncnd pesptmn o dat. Cciacesta era lucrul luitotdeauna, a se posti ntoate sptmnile.

    Cuvnt dinPatericulEgiptean*

    despre doi fraicare au fostdesprii deavva MacarieAlexandrinul

    * Patericul Egiptean este o carten care snt cuprinse ntmplripilduitoare din viaa pustniciloregipteni din veacurile IV-V, cti nvturi scurte, numiteapoftegme.

  • 6 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tk

    neori, omul devine necre-dincios pentru faptul c

    acesta este unicul su scut mpotrivacontiinei. Mi-a venit acum n mintepovestirea unui preot foarte inteligent,fin i cultivat din Paris. Cndva a fostateu, adic tria fr Dumnezeu ise considera prea elevat i inteligentpentru a-i permite s gndeasc despreconvertirea la credin. A discutat maiapoi cu un preot. Preotul fiind de laar, fr cine tie ce studii deosebite,care a emigrat din Rusia, dup ce l-aascultat mult timp, i-a spus doar doulucruri: n primul rnd, Saa, nu estechiar att de important faptul c tu nucrezi n Dumnezeu Lui nu I se poatentmpla nimic de la asta, minunat nseste c Dumnezeu crede n tine. ialtul: Tu, ns, Saa, mergi acas igndete-te, cnd anume ai pierdutcredina, anume cnd ai avut nevoie caDumnezeu s nu existe?Saa a venit acas i se gndea; eranedumerit de o astfel de prezentare aproblemei: se atepta la un discursmisionar sau la nite instruciunipentru consultarea unor tratate, iar nloc nu mai nelegea nimic. i el,dup cum spunea mai trziu, a cutatcauzele mai nti n cunotinele prim-ite la Facultatea de Teologie din Paris,apoi n perioada prerevoluionar dela Facultatea din Rusia, apoi altundevai nicidecum nu putea gsi, pn aajuns la timpul cnd avea ase ani.Locuia ntr-un ora din Rusia, era unbieel drgu, mergea la biseric ntoat duminica i era considerat a fi uncopil evlavios: intra, fcea semnulcrucii, se oprea n mijlocul bisericii,n fa, i se ruga lui Dumnezeu. nfiecare duminic primea un bnu, pecare era dator s-l pun n cciulaceretorului orb. Punea bnuul imergea la biseric cu sentimentul c asvrit o fapt bun, de dragoste, i-a

    Antonie, mitropolitul Surojului (n lume Andrei Borisovici Blum) s-a nscutla 19 iunie 1914 la Lausanne, n familia unui diplomat rus. Mama este soracompozitorului A. N. Skriabin. Copilria i-a petrecut-o n Persia, unde tatlsu ndeplinea funcia de consul. Dup revoluia din Rusia, familia Blumemigreaz. Dup civa ani de peregrinri prin Europa, n 1923 se stabileten Frana. Aici i-a petrecut adolescena marcat de dificultile condiiei deemigrant i de aspiraia contient de a tri pentru Rusia.n 1939 a absolvit facultile de biologie i de medicin a Universitii dinSorbona. A slujit pe front ca i chirurg al armatei franceze (nainte de nrolareprimete n tain tunderea n monahism). n perioada ocupaiei fasciste a fostmedic n ilegalitatea antifascist.Este episcop din 1957. Din 1962 arhiepiscop i apoi mitropolit al eparhieiSurojului (Patriarhia Moscovei), fondat n insulele britanice. Doctor Hon-oris Causa a universitilor din Aberdin i Cambrige.Mitropolitul Antonie este unul dintre cei mai cunoscui i iubii predicatoriortodoci din Occident.

    ntlnirea cu HristosOdat, adolescent fiind, a auzit un discurs despre cretinism a unui teolog deseam care, se pare, nu tia s vorbeasc bieilor care preuiau mai mult caorice brbia i regimul militar. Iat cum i amintete de aceast ntmplarensui vldica:El vorbea despre Hristos, Evanghelie, cretinism//, aducndu-ne n contiintot ce este dulce din Evanghelie, totul fa de ce am fi simit repulsie i euam simit-o: blndeea, smerenia, linitea - toate trsturile unui rob, pentrucare sntem mustrai de la Nietzsche ncoace. El m-a adus la starea cnd amdecis// s merg acas, s vd dac avem pe undeva vreo Evanghelie, s vdce-i cu ea i s nu mai revin niciodat la acest subiect; mie nici prin cap nu-mitrecea c eu nu o voi sfri aa, pentru c era absolut evident c el (teologul)i tia meseria// Mama avea o Evanghelie, iar eu nchizndu-m n cameramea am observat c snt de fapt patru Evanghelii i, dac-i aa, atunci una dinele este mai scurt dect celelalte. i aa cum nu m ateptam la nimic bun dela nici una dintre ele, am decis s o citesc pe cea mai scurt. i iat aici amfost prins n curs; de multe ori dup aceea observam ct de iret poate fiDumnezeu atunci cnd i ntinde mrejele pentru a prinde petele; pentru c,dac a fi citit alt Evanghelie, a fi avut probleme; fiecare Evanghelie are ooarecare baz cultural. Marcu ns scria anume pentru tineri slbatici camine - pentru tineretul roman. Eu nu tiam acest lucru, ns Dumnezeu tia iMarcu tia, probabil, atunci cnd a scris mai pe scurt dect ceilali. i astfelm-am aezat s citesc; i, sper c m vei crede pe cuvnt, pentru c acestlucru nu poate fi dovedit// Astfel citind, ntre nceputul capitolelor unu i treia Evangheliei dup Marcu, pe care o citeam lent, pentru c limbajul nu-mi erafamiliar, am simit deodat c, de cealalt parte a mesei st Hristos. i acestsentiment era att de puternic nct a trebuit s m opresc din citit i s m uit.Am privit ndelung; nu vedeam nimic, nu auzeam nimic i nu simeam nimic.Dar chiar i atunci cnd m uitam spre locul unde nu era nimeni, aveamcontiina deplin c aici, negreit, st Hristos. mi amintesc c atunci m-amlsat pe spate i m-am gndit: dac Hristos este viu i st aici, atunci Acestaeste Hristos Cel nviat, deci eu tiu din propria experien c Hristos a nviati deci, tot ceea ce se zice despre El este adevrat.

    acordat orbului atenie i poate staacum linitit n faa lui Dumnezeu.Odat, naintea srbtorilor deCrciun, plimbndu-se cu mama prinora, a descoperit un magazin unde avzut un minunat clu de lemn carecosta ase bnui. A rugat-o pe mamas i-l cumpere, ea l-a refuzat, iar el avenit acas foarte trist. Duminicaurmtoare, pe cnd mergea la biseric,ajungnd n faa ceretorului, s-a gnditc, dac nu-i va da de ase ori acestbnu, i-ar putea cumpra cluul. Zisi fcut. A procedat astfel de patru ori,iar a cincea oar s-a gndit: dac ar fis iau de la el un bnu, atunci voicumpra cu dou sptmni maidevreme cluul. i a furat de la orbbnuul. Dup care, intrnd n biserica simit c nu poate sta n fa: dacDumnezeu l va observa? S-a dus i s-aascuns ntr-un col al bisericii. Ddacaa venit cu el acas i a povestit totulprinilor acestuia, care au fost profunduimii: pn acum era mic, sttea n faalui Dumnezeu, iar acum s-a adncit nsine, viaa lui n Dumnezeu a devenitmai interiorizat, el caut un loc ascunsunde ar putea n tcere i contemplares fie cu Dumnezeu (era o mmicdestul de optimist!).Iar Saa simea c situaia senrutete i c trebuie s se ascundde Dumnezeu. i iat c de launiversitate a venit fratele su maimare, ncrcat de cunotine ateiste,care s-a apucat s-i demonstreze c, defapt, Dumnezeu nu exist. i Saa mi-aspus: m-am agat de aceast idee.Dac nu este Dumnezeu, atunci nu areimportan dac am furat bnuul in-am pus n cciul acei cinci. Acestaa fost nceputul ateismului su:nvtura despre faptul c Dumnezeunu exist copilul a primit-o ca pe uncolac salvator mportiva propriilormustrri de contiin.

    Poi convinge pe cineva cuargumente logice c Dumnezeuexist, dar asta nu-i va da iexperiena vie a existenei LuiCunosc un tnr foarte dotat; a fosteducat n ateism. Cnd a intrat lafacultate, nchiria o camer n casa unuiintelectual credicios, cu studii. ntre eis-au iscat interminabile discuii. Tnrulera nepregtit, fr experien, stpnulns era detept i experimentat, faptpentru care l-a nvins pe tnr cuuurin. i biatul a dedus logic, dinfaptul c a fost dialectic nvins: trebuies devin i eu credincios. Se prezentaca atare, s-a botezat, a fcut teologie,toat lumea atepta de la el lucruri mari,dar, la un moment dat, a neles c, defapt, n-a trit niciodat vreo experienreligioas, c tot ce a reuit s fac aufost deduciile logice n urma faptuluic cineva mai inteligent l-a nvinsntr-o disput logic.

    Cretinismul este uniculmaterialism autenticProfesorul Franc, cred, n una dinrecenziile sale a spus c unicul mate-rialism autentic este cretinismul,pentru c noi credem n materie, adicnoi credem c materia posed orealitate absolut i definitiv, credemn nviere, credem ntr-un cer i pmntnou, nu n sensul n care tot ce existacum va fi distrus din temelie, dar nsensul c totul se va rennoi; ateistul,ns, nu crede n soarta materiei, ea esteun fenomen trector pentru el.

    Snt multe subiecte asupra croraam avea ce discuta, n loc s rdemunii de alii i s ne nvinuimreciprocDin pcate, polemica ntre cel mai brutmaterialism i cretinism nu-i are locul,nu exist nici un fel de discuie. Existnite oameni care scriu cri, dar sntpuine cazurile cnd se ntlnesc idiscut ntre ei. Exist multe teme ncare ne-am putea ntlni, nu n sensulde a fi de acord unii cu alii, dar n sensulde a vorbi despre aceleai lucruri. Szicem, primul punct de tangen ar fiomul. Teoretic vorbind, anume omuleste situat n centrul concepiei desprelume a materialismului, precum este in cretinism. Dar tema dialogului ar fiurmtoarea ce fel de om?Fraza lui Feuerbach: omul devine ceeace mnnc Noi credem c prinmprtirea cu Sfintele Taine devenimceea ce este Hristos. i aici este unsubiect, pe marginea cruia am puteadiscuta, n loc s rdem unii de alii saus ne nvinuim reciproc. Se prea poate,snt i alte subiecte asupra cror amgndit mai puin. Din pcate, un astfelde dialog nu exist, dar exist atei caredoresc un dialog, care n-ar vrea neaprats ajungem la un compromis, dar caremanifest o oarecare simpatie sauinteres n atitudinile lor.

    tunci cnd cineva spune:Eu snt necredincios, sau

    Dumnezeu nu exist! s nu-ljudecm ntotdeauna din punct devedere filozofic, dar s ncercm antreba de unde vine aceast atitudine?Dac dorii cu adevrat s facei cevapentru acest om, atunci ar trebui spunei ntrebri una dup alta ca snelegei; fr a nelege vei intintotdeauna orbete.ntr-un sens anumit ateismul este ogreeal tiinific, este refuzul de a

    Mi se pare c se poate afirma, c, pentrua muri de moartea care ne este proprie,care are pentru noi cele mai reale insemnate urmri, Hristos a trebuit sSe fac prta singurei cauze care aducemoartea desprirea de Dumnezeu. Nupoi muri, dac nu-L pierzi peDumnezeu, iar strigtul Mntuitorului:Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,pentru ce M-ai prsit? (Mt.15,34) este strigtul Omului desvrit, Care

    S nu judecm necredincioii, ci scutm a nelege motivelenecredinei lor

    studia realitatea n ntregime, este totatt de netiinific ca i cum ai spune:muzic nu este, pentru c pentru mineea nu exist Noi nu putem prezentaastfel problema unui necredicios,pentru c exist multe posibilitipentru el de a se apra. Dar n general,ateismul este refuzul de a acceptamrturia, cel puin istoric, a unoroameni conscarai, care spun: Eutiu Muli din acetia snt oamenide tiin, spre exemplu Pavlov.

    A

    Du-te acas i ntreab-te cnd aiavut nevoie pentru prima oar caDumnezeu s nu existe

    U

    liber, din dragoste, S-a fcut prtaprincipalei tragedii a omului: ladesfacerea de Dumnezeu, la faptul comul L-a pierdut pe Dumnezeu. Dacar fi s primim acest argument, atunciputem spune c Hristos a trit ateismul(nu vorbesc despre ateismul ideologic,dar despre realitatea acestuia),dezndumnezeirea, pe care nici un ateudin lume n-a trit-o, i c nu este om ateu sau credincios care ar fi n acest

    sens nafara experienei trite deHristos; c Hristos cuprinde icredinciosul, i ateul, cu toate c, frndoial, ateul ideologic sau omul,despre care apostolul Pavel spune:dumnezeul lor este pntecele(Flp.3,19) triete ateismul cu totulaltfel dect Hristos n momentul dat. ElL-a pierdut pe Dumnezeu ca s fie unacu noi n unica i ultima tragedie aomenirii.

    Hristos pe cruce a trit experiena ateismului...

    a m v o n

    Ateismulpe nelesul ateilor

    Mitropolitul Antonie n timpul tradiionaleisale emisiuni la BBC, Londra, 1993.

  • 7 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk

    ntrebare: Venind la un simpozionde literatur laic, am fost plcutsurprins, i oarecum m-am regsitauzind discursul dumneavoastrnceput cu acele frumoase cuvintedin Ecleziast...

    Rspuns: Snt din partea final aEcleziastului, acolo este o poriunen care se vorbete despre vrsta lacare am ajuns. Este acea vrstnaintat n care te-apropii de sfrit.i este bine c este aa, dar trebuies te pregteti de acest sfrit.Adevrul este c acest pasaj dinEcleziast apare introdus printr-ofraz ce se adreseaz tinerilor: S-i aminteti de Ziditorul tu n aniitinereii tale, nainte ca... (s vinzilele despre care vei zice: nu-migsesc nici o plcere n ele, Ecl.12). Ei, i aici ncepe ntr-adevr unlung, un admirabil pasaj n care sevorbete despre anii dinainte desfritul vieii i de semneleprevestitoare ale acestei vrstenaintate. Printre aceste semne estei faptul pe care eu acum, n ultimiiani, am nceput s-l observ, ccimrturisesc c nu-l remarcasem maidemult. i anume, te trezeti foartedevreme dimineaa, atunci cndnoaptea se ngn cu ziua, cnd nce ntuneric afar, i totui unelepsri ncep s ciripeasc, i le auzi.Te trezesc psrile acestea careciripesc nc nainte de zori. Decila aceasta am fcut o aluzie, m rog,n vorbirea mea de deschidere aacestui colocviu.

    ntrebare: Cum se vede de laaceast vrst a Ecleziastuluiliteratura romn contemporan,acel desant care a avut loc dup80? Acum sntem ntr-o epocpostmodern, post-postmo-dern, cum o mai numete criticaliterar. Ce valori ar putea firemarcate, direcii posibile...

    Rspuns: Vedei, nu a da un numeacestei epoci. Numele, de obicei,snt neltoare i nici nu sepotrivesc cele pe care le d oanumit generaie. Este chiar de-adreptul ridicol ca oamenii din EvulMediu s-i fi spus noi, cei dinEvul Mediu! Nu-i aa? Oameniidin epoca modern, spre sfritulcreia ne ndreptm noi astzi, auavut contiina modernitii. Chiaraceasta ine, oarecum, de definiiaacestei epoci. Acum s revin la ceeace m ntrebai n legtur cugeneraiile, respectiv cu situaiaactual a literaturii. Vedei, spresfritul acestui secol, acestuimileniu, i cum spuneam adineaori,spre sfritul epocii moderne, pecare l trim noi - (desigur acestsfrit se poate ntinde pe zeci i zecide ani, primele semne au aprutnc la sfritul secolului al XIX-lea i va dura poate pn la sfritulsecolului viitor) - deci, n aceastepoc, snt destul de multe curente,tendine care se ntretaie, care seconjug, se amestec ntre ele i edestul de greu s desprinzi unul.

    Eu care stau n apus o bun partedin an, pentru c locuiesc la Paris,unde, m rog, snt profesor, dar, nacelai timp, mi pot permite s vinn ar i s stau uneori chiar cteva

    luni pe an. Ei bine, nici acolo, nFrana, dup cum nici n Romnia,n-a putea desprinde un curentdominant, n-a putea scaracterizez situaia actual literar,artistic i n genere cultural,definind-o printr-un termen, cum arfi fost, desigur, o epoc dominatde romantism, sau de o coal,parnasianismul, sau de un curent deavangard, cum a fost n primajumtate a secolului nostru, szicem, suprarealismul saudadaismul, sau altele. Deci n-aputea numi. Noi trim ntr-o epocn care tocmai am asistat la un felde agonie i la o moarte a acestorisme nu numai pe plan ideologic,ci i pe planul regimurilor politice,a sistemelor politice, a marilorisme: nazismul, fascismul icomunismul. Pe de alt parte,totalitarismele secolului XX aucunoscut, din fericire, sfritul lornu numai pe plan politic, ci i peplan literar, artistic. Micrile deavangard ale secolului, care auadus ntr-adevr multe nnoiri pediferite planuri, i-au cunoscutundeva agonia i sfritul lor. S-arputea spune c, folosindu-secuvntul unui celebru general de pecmpul de btlie de la Waterloo,ultima btlie a lui Napoleon, pecare a i pierdut-o, garda moare,dar nu se pred. Avangarda... i eanu s-a predat, dar a murit. Ceeace s-a petrecut si spre sfritulsecolului nostru cu generaiile pecare le cunoatei dumneavoastr,pentru c, ntr-un anumit sens, aifcut chiar parte din ele. Cum aufost la noi, s zicem, optzecitii sautextualitii, ntr-un anumit plan alliterelor. Ei bine, acestora, dupprerea mea, nu le-au urmat o altcoal, un alt curent, o alt categoriebine definit ntr-un anumit sens,dar i putem gsi la noi, cci iat,am ascultat cu mult atenie astsear la acest concert, foartedivers dealtfel, al poeilor, cndfiecare i-a citit o producie proprie. Am vzut nu mai puin de 60 depoei. Dac urmreai cu atenieaceste poezii, ai fi putut descoperio palet ntreag, de la unele n carersunau vechi sonuri ale unei poeziiintimiste, deja oarecum clasicizates-i spunem. Puteai auzi chiarsonoriti de Vlahu, de lanceputul secolului nostru, pe lngaltele care i puteau aminti ntr-adevr de marii clasici ai sec. XX,cci putem s-i numim astfel, nu-iaa, pe Arghezi, pe Blaga, peBacovia, pe Barbu? Ei, bun. Dar nafar de aceasta, puteai uneori auzii extravagane, ndrzneli, n-aspune... temeriti, revolte,brutaliti, de ce s nu spun, nuntotdeauna de cel mai bun gust,trebuie s o mrturisesc. Pentru cse amesteca i mult vulgaritate naceasta, n care dorina de a oca semanifesta ntr-un fel de stare pur,pur nu pe plan moral, nici pe planestetic, ci era numai i numaidorina de a oca. Nu snt unduman al noutii, trebuie s odeclar, am fost deschis, foartedeschis la noutate. n anii 60-70am dedicat cri ntregi literaturiiabsurdului, studiului noului romanfrancez i altor novatori. Dar n

    cazul acestor poei la care m-amreferit adineaori, sau acestorproducii poetice, nu este ointenie novatoare, nnoitoare,reformatoare, ci pur i simplu unadestul de brutal a ocului, un felde tehnic a ocului pe care ovedem dealtfel din attea producii,trebuie s o spunem, mediocre sausubmediocre ale televiziunii.

    ntrebare: Pentru c am resimitfiorul religios, care reiese i dinvrsta dumneavoastr, despre carevorbeai, s ne referim puin lainflaia elementelor religios-cretine preluate n literaturacontemporan. Chiar auzeam uncritic de la Iai vorbind de termenica neo-ortodoxie, care arexprima cumva starea unor direciiliterare de azi. Ce-ar putea nsemnaele n etapa dat, a crizei prin caretrece literatura, scriitorulcontemporan?

    Rspuns: Ai folosit bine cuvntulde criz, pentru c traversm, estecert, o criz. Acum s revin la ceeace spuneai n legtur cuelementele nu numai de culturreligioas, simboluri sau trimiterictre anumite texte scripturale dinVechiul sau din Noul Testament,aluzii la anumite dogme de credin,care se ntlnesc uneori n scrierileunor autori. A dori s amintesc unlucru, i anume: inei minteGndirea, revista lui NichiforCrainic, stilul gndirist care s-a for-mat n jurul Gndirii, n careelementele aparinnd culturiireligioase i bisericeti, ndeosebia culturii Rsritene, deci aOrtodoxiei, aveau un loc nsemnat.Acestea puteau fi elemente ngrafica, pictura, m refer de pildla Demian, care erau promovate degndiriti n textele literare, npoezie sau eseistic. Eu cred c nsecolul acesta care se deschide, orenatere, o revigorare a uneispiritualiti cretine este nu numainecesar, ci absolut vital, si nunumai pentru cultura uman, cipentru existena omului n lumea pecare i-a constituit-o n jurul su.De ce spun acest lucru? Nu-i doarfaptul c eu nsumi m socot, cupcatele mele, i mrturisesc cu oanumit umilin c nu arog aceastaca o demnitate, ci ca un dar ce mis-a fcut, un om al credinei. Decinu numai din acest punct de vedere,pentru c eu proiectez credina meaasupra viitorului, dar i ca unintelectual, un gnditor, s zicem,m rog, format n filozofie, nliteratur, consider c despreaceast lume care se deschide,despre aceasta lume a sfritului deer modern, deci a nceputuluiunei noi epoci, nu se poate profei,nu se poate spune cum anume seva profila, care va fi. Dar dacaceast lume nou nu are temeiuri,dac nu va fi cu adevrat infiltratntr-o autentic spiritualitatecretin, atunci este o lumecondamnat. Lumea stntotdeauna i sub condamnare,epoca modern avnd cele maimulte decderi, cele mai multertciri, dar a fost i strbtut deputernice curente de credin.

    Sfinii in aceast lume. Sigur c sntfoarte puini, snt puini ntre noi.Dac am avea n lumea aceasta,care este bntuit de rzboi, napropierea noastr zece sfiniautentici, snt convins c lumea ararta cu totul altfel. Nu-i aa? Sntca i drepii despre care se vorbeten Vechiul Testament, graie croraar fi putut fi salvate Sodoma iGomora, dar i cetile care au fostdistruse mai trziu. Or, tot astfel,civilizaia aceasta va fi salvat doardac se va lsa ptruns de ospiritualitate purttoare de har ifecund prin harul acesta.

    ntrebare: n secolul trecut,anatemizarea de ctre BisericaRus a celebrului Tolstoi a strnitun adevrat scandal, care a incitatntreaga pres european. BisericaGreac a fcut acelai lucru cuKazandzachis. Credei c nRomnia, care este o ar majoritarortodox, n-ar prinde bine cel puino punere n revist a crilor cusubiect religios care apar? Nuneaprat o cenzur, ci mcar oanaliz din punct de vedere aldoctrinei ortodoxe.

    Rspuns: S tii c dup prereamea teologii, oamenii nvai aiBisericii care unesc n acelai timptiina, s zicem, lumeasc i tiinadivin, deci teologia i vreodisciplin, trebuie s-i spuncuvntul. Un cuvnt care s nu fie,bineneles, acela al cenzurii, pentruc nici un fel de Biseric, niciBiserica Romei, nici Biserica

    Rsritului, nu mai are cdereaaceasta de a opri, de a cenzura, de aelimina din circuitul mare anumitecri, anumite lucrri sau anumiteidei, nu se mai poate manifestaastfel. Dar este bine s-i spunopinia n legtur cu ele. Deciundeva s-i manifeste atitudineafa de formele acestea demanifestare ale unei culturi. De ce?Pentru c, am vzut aceasta nc dinsecolul trecut, snt anumite formeale civilizaiei i ale culturii care aucutat chiar ntr-un anumit fel,camuflate sub forme religioase, sdevin ele nsele obiecte de cult. ndefinitiv, omenirea a fostntotdeauna bntuit sau atacat,ntr-un anumit sens, de anumitetentaii de-a dreptul demonice, cares o duc pe calea unei idolatrii. Nugsim idolatrii n jurul nostru,semne ale unei idolatrii existenteastzi, tot astfel ca pe vremeabaalilor din vechime? Astzi nupoart aceste nume, dar idoliiexist. i avem ntotdeauna tendinan noi s ne nchinm unui mic saumare idol existent. Dac credinadreapt i autentic, ntemeiat pemarii Sfini i dascli cretini, vainsufla actualilor notri teologi icrturari din afara Bisericii anumiteatitudini de via, anumite direcii,directive, anumite idei, ei bine,atunci, ntr-adevr, ansele unei noiculturi cretine se vor manifesta.Pentru c n criza culturii, ca srevin la termenul pe care l-aifolosit, salvarea nu poate s fie dectprintr-o nou cultur cretin.

    Noi trim ntr-o epoc n care tocmai am asistat la unfel de agonie i la o moarte a acestor isme nu numaipe plan ideologic, ci i pe planul regimurilor politice...

    A P U S U L AVA N G A R D E IInterviu cu criticul literar, profesorul Nicolae Balot

    Nicolae Balot, nscut la 26ianuarie 1925, critic literar,profesor.1943-1945 - urmeaz cursurileFacultii de Litere i Filosofiea Universitii din Cluj. Cursuride filosofia culturii, psihologie,limba i literatura francez,estetic, istoria filosofiei; areloc debutul literar ijurnalistic.

    n 1947 ii ia licena cu magnacum laude, dar i se refuz dectre autoritile comunisteinstalate n ar bursa oferitde statul francez.

    1948 - prima arestare.

    194-1954 - este eliberat, datafar din facultate ca fostdeinut politic; prietenii literarei spirituale (T. Vianu, C.Noica, M. ora, Dinu Pillat,Pavel Chihaia, I. Negoiescuetc).

    1956 - arestat i condamnat laapte ani de nchisoare pentrunalta trdare (Jilava,Fgra, Gherla, Piteti, Dej);

    1970 - i susine doctoratul cuteza Literatura absurdului,aprut n 1971 la EdituraUnivers sub titlul Lupta cuabsurdul; volumul primetePremiul Hadeu al AcademieiRomne;

    1970-1980 - multe volumeaprute (eseuri, monografii,

    studii), numeroase premiiliterare.

    1981 - se stabileste la Paris,pna n 1990 (anul pensionarii)este profesor la UniversitateaFrancois Rabelais din Tours;este invitat al multoruniversitti europene pentrucursuri, conferine, colocvii,congrese; din 1979 lucreaz ila Radio Europa Liber, timpde 15 ani;1990-2000 - i apar volume deeseuri i memorialistic i nar (Parisul este o carte,Calea, Adevarul, Viaa ,Caietul albastru. Mai multepremii literare, printre carePremiul naional de literatural Uniunii Scriitorilor.Discuia de fa a fost realizatde ctre monahul SavatieBatovoi la ntlnireascriitorilor romni din ntreagalume, Neptun 1999.

    fa ctre fa

  • 8 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tk

    R: Viaa bisericeasc nu mai este unfenomen de subsol, ca alt dat. Astzi presamediatizeaz evenimentele religioase.Nenelegerile dintre cele dou Mitropolii,a Moldovei i a Basarabiei, au fcut caterminologia bisericeasc s nu mai fiestrin auzului publicului larg. De multe ori,ns, aceti termeni, dei utilizai de ctremuli, nu snt clari, nu snt nelei. Ce esteun episcop, o episcopie i care este rostullor n Biseric?Ep. Dorimedont: Episcopul, sau arhiereul,este i el un preot, dar un preot superior, dupcum arat i cuvntul arhiereu, arhi, adicmare i iereu, preot. Cu alte cuvinte,episcopul este mai marele preoilor. Preoia,aa cum am motenit-o de la sfinii apostoli,are trei trepte: diaconia, preoia i episcopia.Diaconul particip la svrirea slujbelorbisericeti i a liturghiei, dar nu poate sfininimic, el este doar ajutorul preotului. Numaipreotul i episcopul dein har sfinitor i ei potsvri taina Euharistiei, adic sfnta Liturghiei celelalte taine. Diferena dintre preotulsimplu i arhiereu este aceea c arhiereul, pelng tainele pe care le poate svri orice preot,are puterea de a hirotoni, adic de a consacra,prin punerea minilor i chemarea SfntuluiDuh, n diacon sau preot. La nceput, episcopulsingur putea hirotoni i n treapta de episcop,mai trziu, ns, s-a hotrt ca episcopul s fieconsacrat de civa episcopi. Totui, n cazuriexcepionale, mai ales n vreme de prigoan,se admite hirotonirea n episcop de ctre unsingur episcop.

    Care e locul episcopului n raport cu ceilalipreoi? Este clar c el este un preot supe-rior, dar care anume preoi i se supun?Exist mai muli episcopi, mai multeepiscopii, mitropolii, patriarhii... Oriceepiscop poate pretinde supunere oricruipreot, indiferent din care episcopie saumitropolie face parte?Episcopul nu are nevoie s pretindsupunere, aceasta reiese din poziia pe careo ocup i preoii de rnd o respect, pentrupacea i integritatea Bisericii. Totui,episcopul, dei i se cuvine cinste i respectdin partea tuturor preoilor, indiferent dincare episcopie sau mitropolie fac parte, nupoate interveni n treburile altei episcopii.Fiecare episcop are jurisdicia sa canonic,hotrt prin Sinod, adic are un anumitnumr de parohii i preoi pe care leadministreaz. Cuvntul episcop mainseamn i administrator.

    ...ierarhiabisericeasc

    nafar de episcopi mai exist i mitropolii,i patriarhi...Mitropoliii i patriarhii snt i ei episcopica i ceilali, atta doar c dein funcii ad-ministrative mai nalte.

    Ce se ntmpl dac un episcop i calcangajamentele? Cine l poate trage larspundere, de vreme ce el este cel maimare?

    n Biserica Ortodox nici mcar patriarhul,care este i el un episcop, nu poate facenimic cu de la sine putere. Atunci cndepiscopul greete, fie el chiar i patriarh,cazul lui este discutat n Sinod. Sinodul esteadunarea mai multor episcopi careconstituie instana superioar n Biseric.Biserica Ortodox nu recunoateinfailibilitatea patriarhilor, aa cummrturisete Biserica Romano-catolicdespre Papa. Aciunile Papei nu pot fidiscutate, deoarece el este consideratinfailibil. La ortodoci nu este aa.Patriarhul este un episcop ca i ceilali, attadoar c deine o funcie administrativ careprevede i grija pentru ceilali episcopi dinPatriarhia sa. Acest principiu a fost hotrtde Sfinii Prini pentru a nu lsa crmaBisericii n mna unui singur om, care, caorice om, este supus greelii. CapulBisericii este nsui Hristos i voia Lui sedescoper ntregii Biserici, n adunare,adic n Sinod. Patriarhul este ntiul ntreegali, dup cum s-au exprimat Prinii.Ceilali episcopi l cinstesc i l ascult, cape unul care a fost ales, de comun acord, sle fie sftuitor.

    Ce legtur au ntre ei episcopii,mitropoliii i patriarhii din toat lumea?tim c exist patriarh n Constantinopol,n Ierusalim, Rusia, Romnia, Serbia iGeorgia. Care este relaia dintre ei?

    Toi episcopii ortodoci snt unii prin Hristos,n Euharistie. Aceasta nseamn c irecunosc ca valide tainele i se mprtescdin acelai potir, adic au comuniuneeuharistic (de mprtanie). Atunci cnd unepiscop se abate n erezie sau schizm lui ieste refuzat comuniunea euharistic de ctreceilali episcopi, pn renun la rtcirea sa.n virtutea acestei comuniuni Bisericasupravieuiete i dinuie, pentru c toi, nDuh i n adevr, ne rugm unii pentru alii,dup cum am primit porunc de la Hristosprin apostolii Si.

    Prea Sfinitul Dorimedont este unuldintre cei patru arhierei aiMitropoliei Moldovei. ntre anii1991-1998 a fost stare al mnstiriiNoul Neam unde a adunat n jurulsu un numr impresionant declugri (circa 80), transformndfostul spital de boli infecioase (lace servise sfntul loca n perioadasovietic) n cea mai nsemnatmnstire din Basarabia.n 1998 a fost hirotonit episcop pentrueparhia de Edine i Briceni. n nouaeparhie a nfiinat cteva mnstiri idou licee cu profil teologic, unul defete i altul de biei.n imagine: Vldica Dorimedont nvizit la penitenciarul din Lipcani.

    ntreab i tuVorbii-nedespre...

    NTR

    EAB

    I T

    U

    Dac ni se pare c duhovnicul nu neiubete destul...

    M tulbur foarte i-mi fac complexe deinferioritate cnd vd c unii dintre noi (fiiai aceluiai duhovnic) se bucur de maimult simpatie/atenie din partea acestuia.i aa de ar fi, de ce, printe drag, nu mpot smeri? De ce nu m pot limita la a-mimrturisi pcatele (destul de numeroase dealtfel) i am ochi pentru altele... Vmrturisesc sincer c-mi iubesc duhovniculfoarte mult i sufr uneori, parc de gelozie.Sftuii-m ! (ELENA).

    Rspuns: Noi oameni sntem i ne maimhnim uneori. ncearc s nu te mai compariniciodat cu nimeni. nceputul cderii estes te compari cu alii. Unii fac mai ru i idesconsiderm, alii fac mai bine i i

    invidiem. Dar fiecare are msura lui laDumnezeu. Dac tu i iubeti duhovnicul,ce grij i mai faci? Am vzut muli care nui iubesc duhovnicul i aa merg la el.

    mi este greu s-mi gsescun duhovnic pe plac...

    Printe, mi este greu s-mi gsesc unduhovnic pe plac. Cred c duhovnicul trebuies-mi ctige ncrederea, admiraia, s-mi fiechiar un prieten de ndejde. Ar exista o astfelde persoan, dar nu este n localitate. Ct depretenioas trebuie s fiu n alegereaduhovnicului? (EUGENIA).

    Rspuns: Duhovnicul nu trebuie s-l caui inici nu poi s-l alegi. Va da Domnul i ntr-ozi l vei recunoate. Duhovnicul nu poate ficonfundat. El este cel care i rupe dintr-odatviaa n dou i nelegi c pn atunci n-aineles nimic i nici n-ai trit nimic, dectnumai nfrngeri i ntuneric. Roag-te,spovedete-te oricui, fr alegere, spovedete-te Domnului. Nu cuta om. Omul pe care lcaui tu nu exist. Dar cred c Dumnezeu i-lpoate da pe cel de care ai nevoie. Smulumeti Domnului pentru toate cte a fcutpentru tine. ncepe cu aceasta.

    Snt fat i duhovnicul meu esteclugr...

    Am 25 de ani, iar duhovnicul meu esteclugr i m simt incomodat de faptul cnu m pot bucura prea mult de companialui, aa cum se bucur bieii. Tragedia meaeste c art bine i m tem s nu devin oispit pentru un clugr, aa cum am auzitc se poate ntmpla. Ce s fac, pentru ceu nu am ncredere n preoii mireni, mi separe c snt oameni ca i mine? Oare i aicifemeile s fie nedreptite, s nu poat aveaparte de un duhovnic mai ncercat numaipentru c duhovnicul e clugr, iar elefemei? (MDLINA).

    Rspuns: Nici bieilor nu le este de foloss se ntind la prea mult vorb cuduhovnicul. La duhovnic mergi s ceri un

    sfat, nu s te ntreii. Dac vei rsfoiPatericul Egiptean vei vedea c priniivedeau un pericol n mprietenireaucenicului cu duhovnicul. S nu calcepiciorul tu prea des n chilia btrnului,iar cnd te duci dup rspuns, de ndat cel-ai primit, pleac. n multe cazuri descrisen Pateric, atunci cnd duhovniculconvieuia cu vreun ucenic, ei aproape cnu vorbeau, ca s nu se strecoare printrevorbele duhovniceti i vorbe dearte. Aac, din acest punct de vedere, i bieii sntla fel de nedreptii ca i fetele.Explicaia este aceea c la duhovnic nu teduci ca la psiholog, s-i povestetiamintirile din copilrie i prima dragoste,la duhovnic te duci cu o ntrebare concret.ncearc s reduci problemele tale la unasingur, cea mai grav, cea cu adevratgrav, i cu aceea du-te la duhovnic,rugndu-te mai nainte Domnului caDomnul s pun cuvnt n guraduhovnicului. Aa vei propiduhovnicete i vei ajunge foarte degrabs nelegi taina acestei iubiri ciudate, pect de profunde pe att de discrete, dintreduhovnic i fiii duhovniceti.

    www.savatie.tk

    NTREBRI VIIDE LA OAMENI VII

    ntrebrile de mai jos au fost adresate prin internet printelui Savatie. n spatele lor seafl oameni vii cu frmntri vii. Deoarece astfel de ntrebri prezint un interes general,

    am hotrt s le publicm aici.

    labirinturile credinei

  • 9 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk

    Tolerana religioas este vzut nprezent cel puin ambiguu: pe deo parte, este considerat a fi orealizare revoluionar a demo-craiei, iar pe de alta fenomen ceobstrucioneaz, chiar dac artifi-cial, dreptul oricrei confesiuni lavaloarea absolut la care pretinde.Or, confesiunile, fie c snt mari iconsacrate, fie c abia i captun loc printre celelalte, au, ca ele-ment indispensabil, certitudinea cposed n mod exclusiv adevrul.Nu exist religii capabile s cedezealteia monopolul asupra adev-rului, ceea ce este i firesc, dacpornim de la faptul c motenirea,transmiterea i tlcuirea acestuiadevr este funcia de baz pe carei-o revendic toate religiile.Crizele din Orientul Apropiat, dinKosovo sau Croaia, din Irlanda deNord sau din Cecenia snt asociate,de multe ori, cu intolerana reli-gioas. Din acest unghi, lipsa detoleran capt neaprat o cono-taie negativ. Conform unei opiniideja formate la nivel de mase,intolerana religioas este unuldintre factorii principali deinstabilitate n zonele fierbini aleplanetei, motiv din care respectivulfenomen trebuie depit ct mairepede cu putin. Secolul XXIpromite suficiente probleme dealt natur pentru a-i puteapermite s tolereze i n continuareintolerana, acest rudiment alEvului Mediu, care prea s-i fincheiat rostul n istorie odat cuComuna din Paris.De obicei, apelul la toleranreligioas este generat de forurineimplicate adnc n problemeleconfesiunilor. Astfel, n conflictuliudaico-musulman care se desf-oar de cteva decenii n jurulctorva kilometri ptrai de pmnt,a intervenit constant tera parte,pentru care semnificaia religioasa muntelui Sionului, pe care i-ladjudec taberele adverse, nu pares conteze. Faptul c mecetea luiOmar se nal acolo unde cu doumilenii n urm se nla Templullui Irod n-ar trebui s-i incomo-deze nici pe rui, nici pe americani.Totui, aceste dou puteri politicenc mai joac un rol important ndrama palestinian. Dac pentruiudei reconstruirea Templuluicomport un caracter mesianic, iarpentru musulmani mecetea luiOmar este un simbol al victoriei,pentru tot restul lumii ceea ce sepetrece n Orientul apropiat esteperceput ca manifestare a fana-tismului religios.S-ar prea c exist dou categoriide religii: unele care nu admitdialogul i tolerana religioas,cum ar fi musulmanii i altele, maievoluate, mai adaptate la spiritulvremii, cum ar fi unele confesiunicretine. n ce msur, ns, aceststereotip este ndreptit i, dacaa stau lucrurile, ce le mpiedicpe unele religii s dialoghieze cucelelalte. Exist religii care srecunoasc valoarea altor religii?Termenul de toleran religioas afost pus n circulaie larg relativrecent, pe la mijlocul secoluluitrecut, din iniiative legislativeinternaionale. Libertatea la

    opiunea confesional a atras dupsine i elaborarea unui sistem lo-gistic, capabil s o asigure, iimplementat treptat n politicilesocietilor actuale.Istoricul Gustav Mensching de laUniversitatea din Alabama (SUA)indica nc n 1971, n era victorieilibertii de manifestare, asuprafaptului c toate religiile lumiipretind insistent la un caracterabsolut, iar aceasta permite doar otoleran confesional civil,convenional i nicidecummpcarea religiilor ntre ele.ntre confesiuni poate fi semnatcel mult un acord de liberactivitate. Astfel stteau lucrurile,de pild, n Imperiul Roman dupEdictul din 313, sau n Constan-tinopolul de dup cdere, cndcretinismul a putut convieuicumva cu politeismul greco-romani, respectiv, islamul. Armistiiileinterconfesionale nu prevd nsmpcarea doctrinar i nu aunimic n comun cu alt fenomeninterconfesional al contempo-ranietii ecumenismul, ca iagent n teritoriu al globalizriieconomice.Omul religios pornete de la orealitate pe care i-o solicitcredina sa. Parametrii acesteirealiti snt numii doctrine, deunde indoctrinare nseamnatragerea de noi adereni larealitatea respectiv. Nu toatedoctrinele au, ns, aceeaiconsisten logic. Pe lng cele debaz dogmele sau axiomele,indispensabile oricrei religii,exist o sumedenie de mici nuane,la limita gratitudinii - tabuuri,superstiii, prejudeci - care, la oadic, pot cpta importancovritoare n pstrarea/alterareabunei convieuiri religioase, chiari n snul unei singure confesiuni.n acest sens, snt ilustrativelegendarele dispute cazuistice nromano-catolicism, unde casubiect de conflict serveau adeseaprobleme de genul: tnrulcandidat la clugrie trebuie sau nus fie plictisit de lumea pe care olas? Mult mai tragic au evoluatlucrurile pe timpul reformelornikoniene din Rusia, cnd adepiiritului vechi, ce se deosebea de celnou doar prin amninte nesem-nificative, au preferat, n numelepuritii credinei, s fie prigoniii maltratai de ctre autoriti iadepii inovaiilor. Astzi, cndmajoritatea teologilor au czut deacord asupra lipsei de fundamentdoctrinar al conflictului, un atarecomportament ni pare absurd,lipsit de logic (dei ruptura dintrecele dou tabere ermne ncontinuare).Cu toate acestea, noi nine sntemprotagonitii unei drame cuconinut i mai banal. Divirgenelegenerate de adoptarea unui saualtui calendar ocup, de departe,primul loc n viaa religioas arii. Basarabenii, care nmajoritatea lor mrturisesc aceeaicredin ortodox, se situeaz pepri diferite ale baricadei n fuciede opiunea calendaristic, dei nuexist, n genere, vreo dogm naceast privin sau mcar vreun

    tratat teologic care s demonstrezeexhaustiv justeea vreunuia dintrestiluri. i stilul iulian, i stilulgregorian au avantajele idezavantajele lor, recunoscute decomisii comune de astronomi iteologi. Desigur, fiecare se poatelsa convins s opteze pentru unstil sau altul n funcie derezonabilitatea argumentaiei, nscel mai adesea argumentaiarespectiv lipsete cu desvrire,fiind substituit de ndemnuri maidegrab politice, dect religioase.Alegerea unui sau altui calendar nupoate atrage dup sine separareanoastr pe principii confesionalei nu poate nicidecum servi dreptmotiv pentru conflict religios,ntruct problema calendarului,abordat aa cum o facem noi, nuare o natur teologic.Vorbind, aadar, de toleran, ar ficuminte s ncepem cu noi nine.Dac un asemenea amnunt poateprovoca un dezacord att deputernic n snul unui popor cemrturisete, pare-se, aceeaicredin, nct ajungem aproape sne dumnim, atunci n cecategorii s mai vorbim despretoleran n Balcani, Caucaz sauOrientul aporpiat, veritabile teatrede rzboi interconfesional, rzboideclarat i asumat de-a lungul actorva secole de istorie. Se poatespune, desigur, c bazele acestorconflicte au fost puse n Evulmediu, cnd nici nu putea fi pusn discuie problema vreuneitolerane religioase, ns nu putemtrece cu vederea faptul c, dei deatunci s-au schimbat multsistemele legislative i politice,marile religii au rmas, n fond,aceleai. Din faptul c au ncetatcruciadele nu putem deduce cromano-catolicismul a devenitaltul, aceast concluzie cere cutotul alte premise, departe desubiectul nostru. Cretinismul, fieapusean, fie rsritean, nundeamn la conflicte i, cu att maimult, la rzboi i este, prindefiniie, tolerant, nc din primiisi ani de existen. n acest sens,fanatismul religios, cred eu,trebuie ncurajat, atunci cnd elpresupune urmarea, cu strictee aunor precepte religioase. Pentrucretini, cel puin, precepul supremal religiei lor este dragostea, idac toi cretinii l-ar respecta cusfinenie, cu fanatism, atunci nuar fi existat foarte multe dintreconflictele pe care le catalogmastzi ca maniferstri ale into-leranei religioase.

    Toleran religioas,copil cuminte, babfrumoas...

    MIHAI COSTI

    cu crile pe mas

    18 noiembrie 1978 n orelul Johnstown(Guyanna), la comanda liderului sectei religioaseamericane Templul poporului Jim Johnson, 912adepi ai acesteia au murit prin sinucidere sau aufost omori (nu mai puin de 700 persoane din912), dintre care 276 minori. n aceeai zi,persoane narmate din cadrul sectei au mpucatmembrii consiliului Congresului SUA sosii laGuyanna pentru a cerceta activitatea sectei.

    19 aprilie 1993 n localitatea Wako (statulTexas, SUA) dup 50 de zile de asediere de ctrepoliie a localului ce aparinea sectei religioaseRamura lui David aproximativ 100 adepi aisectei, inclusiv 25 copii, i-au pus capt zilelorprin ardere sau au fost omori la comandaliderului sectei David Koresh.

    5 octombrie 1994 n cantoanele elveieneValais i Fribourg au decedat prin arderebenevol, sau au fost ari, 53 de membri ai secteireligioase Ordinul templului Soarelui, inclusiv 10copii.

    La sfritul lunii decembrie 1995 n regiuneaAlpilor francezi, lng satul Saint-Pierre-deSharain, ntr-un foc ritualic au sfrit ali 16 adepiai aceluiai Ordin al templului Soarelui, printrecare 3 copii.

    22 martie 1997 n oraul Saint-Kasimir(provincia Quebec, Canada) prin sinucidereritualic au mai decedat 5 membri ai Ordinuluitemplului Soarelui.

    26 martie 1997 n oraul San-Diego (statulCalifornia, SUA) 39 persoane din secta Porilecereti s-au sinucis prin otrvire.

    Dup www.iriney.vinchi.ru

    CRONICASECTELORUCIGAE

  • 10 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tk

    Pmntul s-a artat prea mic pentrusetea ce-l cuprinsese pe omAventura spiritului a rscolit semnificativistoria umanitii. Ultimele decenii atingparc un maxim al acestei aventuri.Literatura S. F. constituie, ntr-un anumitsens, vrful de lance al acestui itinerariufascinant. Deopotriv scriitori i cititori ausimit nevoia s mprteasc o maredorin, o mare sete a fiinelor noastre,nemrturisit, dar care rzbate vizibil ntoate aceste prilejuri ale ntlnirii pe carespiritul omului a dat-o Celui necunoscut.Necunoscut dar dorit, nemrturisit dar cutatfebril. Nerbdtor, pasionat, omul a pornitn cutarea Lui i el, cuttorul, a crezut ncapacitatea demiurgic a imaginaiei sale.Homo sapiens i-a ntlnit vocaia sa de fiindinamic, scruttoare, imperativ, doritoarede nou i, mai presus, nsetat de Cineva,negrit, necunoscut.Ieindu-i din sine, omul a recreat Cosmosul,creznd c astfel i va potoli setea de absolutce-l caracterizeaz. Primul pas al imaginaieicuttoare a fost aici, pe Pmnt, i astfelne-am ntlnit cu oameni neobinuii i cutrmuri fabuloase. Pmntul ns s-a artatprea mic pentru setea ce-l cuprinsese pe om.Al doilea pas a fost pe Lun; au urmat pernd Marte, Venus i celelalte planete alesistemului solar. Galaxia noastr s-a dovedita fi repede epuizat, aceeai soart avnd-oi vecinii notri galactici, Andromeda iNorii lui Magelan. Au urmat apoi copiiiexcentrici ai astrofizicii: gurile negre,stelele duble, stelele neutronice, quasarii.Consecutiv, fiinele ce animau acest universfascinant au evoluat, trecnd printr-onesfrit diversitate, de la cruzii marieniai lui Wells i ajungnd la oceanul gnditori enigmatic al lui Lem sau la copiii sensibiliai noii umaniti ai lui A. Clarke, dar omultot nu a gsit ce cuta.Omul s-a privit pe sine n creaia saca ntr-o oglind, mereu singurn ciuda acestei goane nebune, nebune ntr-un univers luxuriant ce nu-i mai ncape nsine, omul i-a pus amprenta inconfundabilasupra acestei ntregi realiti imaginate.Felul omului de a gndi, de a simi, de a iubi,de a visa, de a abstractiza s-a regsit n fiecarepersonaj, n fiecare prticic a acestuiUnivers. Omul s-a privit pe sine n creaiasa ca ntr-o oglind, mereu singur. Adugareacapacitilor paranormale nu a fcut altcevadect s epuizeze simplitatea, frumuseea ibunul sim caracteristice fiinei umane. Omul

    Literatura SF - o form latent de religiozitate?a crezut c, ieindu-i din sine printr-oimaginaie demiurgic, va gsi pe Cel dorit,pe Cel necunoscut dup care nseteaz, dari-a vzut nelate ateptrile: oriunde ar fiprivit n aceast realitate pe care el acreat-o, omul s-a vzut doar pe sine. Dinfascinant, imaginaia a devenit monoton isteril.Am cutat aurul fericirii i amdescoperit florile ruluiO alt cale pe care a urmat-o creatorul de S.F., foarte prezent la tnra generaie, estecea a retragerii omului din expansiunea peorizontal i a recentrrii pe sine. Posibili-tile deschise de aceast cale preau a fiinepuizabile, adncurile omului preau antrece n bogie orice realitate exterioar.ns n ciuda acestei perspective promi-toare, rezultatele au fost tulburtoare:adncurile noastre se dovedesc a fi populatede nite fiine dezamgite, complexate, plic-tisite de un bine i un frumos pe care nu-lmai neleg, de o lume n care angoasa iurtul au devenit obinuite, au devenit fireanoastr cea de toate zilele. Am cutat aurulfericirii i am descoperit florile rului(Baudelaire).Dezamgit i plictisit de propria-i imaginaiestearp, speriat de adncurile sale, omul,creatorul i cititorul de S. F. se afl n faaunui eec al propriului sens. Miza peimaginaie s-a dovedit a fi nefericit, la felca i descoperirea frustr a unui urt pro-lific.n faa omului st copleitor eecul, dar ialternativa, neimpuntoare, aproapenecunoscut, firav i neispititoare. Cuvntulcare exprim aceast realitate alternativ- nseamn: alter = altul, alta i nativ =natere, deci o alt natere, o natere din nou,nu o simpl reparare a greelii, ci oschimbare existenial, un alt fundament alvieii. Experiena propriului eec i-a artatomului c el nu are nevoie de un universuman i fizic ca o oglind n care s se vaddoar pe sine, ci are nevoie de o relaie ncare cellalt (fiin sau lucru) s fie ca ofereastr prin care s vad mai departe. Darpe cine s vad?Omul are nevoie de o alteritate, de unAltcineva cu desvrire deosebit de noi,deosebire ce-i confer o noutateabsolut capabil s dea natere uneirelaii dinamice, inepuizabilentrebarea este bine pus, cci acest cinerelev nevoia fundamental a persoaneiumane de a ntlni o alt persoan. Expe-

    riena i-a artat omului c relaia cu semeniisi ntru raiune nu-i potolete setea, cu-tarea aceasta fundamental ce ne rscolete.Omul are nevoie de o alteritate, de un Altci-neva cu desvrire deosebit de noi, deose-bire ce-i confer o noutate absolut capabils dea natere unei relaii dinamice, inepui-zabile. Da, inepuizabile, cci noi nu cutmdoar un simplu altcineva, ci pe Acela dupcare nseteaz fiina noastr, Cel desvrit,dar care se face mai mic dect noi, Cel dedeasupra noastr, dar totodat cu noi, Celvrednic de dorit, dar care ne iubete nespus,motiv pentru care nu se vede pe sine, ci nevede numai pe noi.Omul sau va continua n lipsa de sens, careare ca sfrit disperarea i moartea sau i vaasuma eecul i se va nate din nou de Susspre Via. Cuvintele acestea frumoase arputea rmne ca toate celelalte doar plicti-sitoare, dac ele n-ar fi adevrate. Cci pecine poi crede dac nu pe aceia dintre noicare, din mijlocul disperrilor noastre auputut tri marea ntlnire cu Cel necunoscut,cu Cel pe care l dorete toat fiina noastr,fie c tim, fie c nu tim, ntr-un moddisperat sau indiferent.A fost un moment de stupoare caredureaz nc. Nu m-am obinuitniciodat cu existena lui DumnezeuSetea noastr este pe msura Celui dup carensetm: infinit, desvrit, de aceea nimicdin ceea ce este nedesvrit nu ne mulu-

    mete, ci ne ndurereaz. Nici oameniisinguri, nici Universul ntreg nu ne satur.Cel creat omul, l caut pe Cel necreati-n aceast relaie omul recupereaz n sinentreaga creaie.Cteva momente ale acestei ntlniri pot firevelatoare: Cine a fcut experiena neputin-ei, a plictiselii, a avnturilor sortite eecului,a lipsei de sens, a indiferenei, a urtuluipersuasiv, a disperrii, - acela tie ce nseamncuvintele unui om bolnav de epilepsie care,dup ce a fost adus n faa plutonului deexecuie, dup ce a fcut ani grei de muncsilnic n Siberia a putut spune: Frumuseeava salva lumea (Dostoievscki); - acela tiece nseamn starea unui deinut politic cu oimpresionant cultur, care, dup ce a fostbotezat pe ascuns n nchisoare la Gherla, setrezea noaptea din somn neputnd s doarmde bucurie (Nicolae Steinhardt); - acela tiece nseamn cuvintele unui fost ateu per-fect, cum se autointitula, adic omul carenu mai neag existena lui Dumnezeu pentruc problema existenei lui Dumnezeu nici nuse mai punea, i care totui dup ntlnirea cuEl se simea rostogolit de valul unei bucuriiinepuizabile i, lucid, mrturisea: A fost unmoment de stupoare care dureaz nc. Num-am obinuit niciodat cu existena luiDumnezeu (Andre Frossard).

    DENIS-RADU(Piteti)

    Cine, totui,a ntemeiat psihanaliza?

    n Tratatul despre alctuirea omului SfntulGrigorie (episcop din veacul al IV-lea) faceo amnunit analiz a psihicului umanvorbind de contient i subcontient, fcndi o categorisire a viselor i a motoarelorlor, n care l anticipeaz cu 15 secole pedoctorul Freud, cruia i se atribuientemeierea psihanalizei.Noi susinem c numai lucrarea treaz istatornic a gndirii poate fi socotit rod al

    cugetului, pe cnd jocul artrilor din vis iare existena numai ntr-o activitateimaginar a spiritului nostru, care eplsmuit de ntmplare, ndeosebi de parteaneraional a sufletului nostru. ...Ele[visele] fie c se nasc n poriunea din creierrezervat memoriei ca nite ecouri alepreocuprilor zilnice, fie ceea ce sentmpl mai des ele snt concretizareaunor stri afective ale corpului. Aa seexplic de ce omul nsetat are senzaia c seafl lng izvor, pe cnd cel dornic de hranse vede n faa unui osp cu bucate multe,iar tnrul aproape sugrumat de plceriletrupeti e prad i el unor viseasemntoare.Freud susine n celebra sa Interpretare aviselor c astfel de vise, care satisfac nevoilefiziologice, mai au i rolul de a protejasomnul, altminteri, dac s-ar trezi de fiecaredat cnd i se face sete sau foame, omul nu

    i-ar mplini uor doza de odihn necesarpentru restabilirea forelor n organism.Aceste detalii nu snt o aluzie la parvenireasavantului vienez i nici nu snt o detectarea mgriilor istoriei care a pus toate acestedescoperiri pe seama altora. Fr ndoial,Freud nu l-a plagiat pe Sfntul Grigorie.Dincolo de excesele sale, doctorul Freudprea s fie un savant cinstit, ceea ce-l faces mrturiseasc sincer n volumulautobiografic Viaa mea i psihanaliza cregret c nu l-a citit pe Nietzsche, dectfoarte trziu, i c e ncntat s descopere cacest om a vorbit de subcontient nc pnla el. S-a dovedit ns c a fost cineva care,cu mult mai nainte dect Nietzsche i desavanii moderni au vorbit cu senintatedespre descoperirile pe care tiina i learog. Sfntul Grigorie nu este dect un ex-emplar de gndire patristic ortodox tipic,iar afirmaiile lui exprim fondul comun al

    asceticii cretine. Mult mai pe larg e tratatproblema subcontientului i a viselor ntratatele de ascetic a lui Evagrie Ponticuli a Sfntului Casian Romanul. /O&C/

    Sigmund Freud (1856-1939)

    Sf. Grigorie de Nyssa (+396)

    religie - literatur - tiin

  • 11 Nr. 2, 4 februarie 2003 / Opinii & Credinewww.opinii.tk

    Tocmai mi-a trimis un prieten prin mailarticolul dumneavoastra: Arta ca monumental despartirii omului de Dumnezeu (http://www.geocities.com/ortodox2001/eseuri/arta.htm), in care faceati aluzie la faptulca oamenii de astazi stiu despre Davidnumai din statuia lui Michelangelo. Ei,gasindu-ma actualmente chiar in Florenta,tin sa va precizez (impreuna cu scuzele derigoare), ultima realizare in domeniulkitschurilor, care se vinde pe la tarabelecu souveniruri de pe aici. Este vorba deniste boxeri, sorturi barbatesti, imprimatefata spate cu partile rusinoase alesculpturii geniului florentin, pe carescrie Italian art-David- Michelangelo.Si, intr-adevar, m-am gandit si eu cum omuldezbracat de vesmintele sale, cu scopuldivinizarii frumusetii umane, sfarseste incele din urma in penibil si in caricatural.Ciudat este ca, cel putin eu personal,inainte de a veni in Firenze stiam atat deprorocul si psalmistul David , cat si destatuia lui Michelangelo, dar nu stiu de cenu ma prinsesem ca sunt una si aceiasipersoana. Credeam ca David al luiMichelangelo, e un alt , oarecare David.Abia dupa ce m-am uitat mai bine la statuiacare e in Piazza de la Signioria si amvazut prastia pe umar, m-am prins si eu incele din urma.Si cred ca datorita faptului potrivitcaruia cele doua imagini ale lui David, ceaoccidentala, moderna, si cea traditionala(obscurantista), de pe la noi sunt atatde diferite. Chestia se aseamana cusituatia in care privesti picturile luiBoticelli (expuse la Galleria degliUffizzi), cand esti pe de o parte fermecatde frumusetea feminina, iar pe de altaparte ramai socat de faptul ca Venere siMadonna au una si aceeasi figura, ca inviziunea artistului nu se diferentiaza maideloc. Si atunci ajungi la concluzia ca eceva in neregula cu renasterea asta, caretinde sa-l divinizeze in mod nefiresc peom, si la fel sa-l umanizeze in modnefiresc pe Dumnezeu, si ca rezultat alecuatiei avem una din premizelefundamentale ale culturii occidentale deastazi, si anume ca totul se reduce la om.De aceea un autor de pe la noi spunea ca inviziunea lui Lumea de azi se aseamana cu oimensa gura care repeta in mod mecanic siobsesiv un singur cuvant: omul, omul ,omul... . Cat despre finalitateacaricaturala a operelor lui Michelangelo,de baza ramane vorba aia a lui Petre TuteaIn fata lui Dumnezeu, orice geniu e unbou.

    trimite parerea ta [email protected]

    [email protected] poti trimite scrisorile cu framintarilesau convingerile tale. poti pune o intrebaresau sa dai o replica. este o ocazie sa cunostisi sa te imprietenesti cu tineri din tara sidin strainatate.

    tema discutiei: OMUL SI DUMNEZEU

    Alexandru Racu (Florenta)[email protected]

    Parodii pornodupa Michelangeloflorentinii au lansat suvenirescabroase care parodiaza celebrasculpura a concitadinului lorrenascentin

    Moldovenilor le plac foarte multhamburgerii de la McDonalds.

    Nu snt foarte consisteni, nschimb te integreaz uor nrndurile tinerilor la mod, dupcum scrie i pe standurile dereclam. Conin multe ingredientecare te ajut cu siguran s fii maisuplu, mai sigur, chiar mai detept pe cnd consumul unui ca deoaie, ar putea duce la un surplusde kilogramenedorite. Chiar maimult, el ar puteatirbi fin graia talieii a bustului tinereitop-model (care avisat ieri noapte c s-a certat cu unamerican. Tlmcit,visul nseamndrum. Cu cine? Cuamericanul. Unde?n America).

    De aceea, noimergem la McDonalds. Ne placmult hamburgerii dela McDonalds,pentru c el,McDonalds-ul, neofer posibilitatea sne credem nAmerica-mam.

    Un ca bun pentruun hamburger laMcDonalds

    La McDonalds sntem deja ntr-oAmericu a noastr, naional.

    Chipiuri i tricouri cu inscripiinaionale McDonalds, Coca-Cola,Max Faktor, (i compania, al creief este dat n cutare pentruviolarea a nu tiu cte femei) a atinsapogeul generaiei Pro. Generaiamea! Generaia ta! Cea care nu maicunoate limite, n schimbcunoate multe denumiri de

    staruri, reviste Pro, contraceptive,prezervative etc.

    Tem de gndire: de ce la noi, lamoldoveni, a mnca pine cu brnznu e OK!, iar a mnca pine cucrnciori de plastilin e OK!?

    RADU CRUDU

    O ediie asexuali politic corect a Bibliei!Societatea Internaional a Bibliei (InternationalBible Society) lucreaz asupra unei noi ediii aSfintei Scripturi, din care vor fi nlturate toateepitetele ce poart amprenta ovinismuluibrbtesc. Ele vor fi nlocuite cu unele sexualneutre, adic cu cele n care gramatical nu seacord prioritate nici unuia dintre sexe.

    Modificrile vor fi de genul urmtor, deexemplu: expresia sons of God (fiii luiDumnezeu, Mt. 5, 9) va fi nlocuit cu expresiachildren of God (copiii lui Dumnezeu) etc.

    Evanghelia politic corect a aprut n apriliecurent. Vechiul Testament, din care va fi extirpatduhul ovinismului brbtesc urmeaz s aparn anul 2005.

    Societatea Biblic a investit n pregtirea noiiediii 2 milioane de dolari.

    Noua ediie a primit numele de Todays NewInternational Version (Noua ediieinternaional la zi). Reprezentanii SocietiiBiblice susin c ei nu pretind ca noua ediie selimine cu desvrire pe precedenta, devenittradiional, ea trebuie s devin doar ocompletare la ea. Pe de alt parte, ar fi nedrepts se reduc munca asupra ediiei doar laproblema sexelor: 70 de procente dinschimbrile efectuate nu snt legate deapartenena sexual.

    Ediia englez anterioar numit New Interna-tional Version a fost elaborat de ctre

    Societatea Biblic n 1978 i este cea maipopular n lumea protestant.

    De la data apariiei, ediia respectiv a fosttiprit ntr-un tiraj de 150 de milioaneexemplare. Anume aceast ediie e folosit cuprecdere de ctre misionarii protestani.

    O concuren puternic pentru noile ediii oconstituie clasica Biblie englezeasc a regeluiIacov.

    Dup www.religio.ru

    Ultima ediie a Bibliei n limba romn a aprutcteva luni n urm. Scopul declarat al traductorilora fost acela de a adapta mesajul biblic la cerinelelimbii i a sensibilitii moderne. Voci autorizateafirm c noile traduceri se ndeprteaz tot maimult de originalele ebraic i grecesc.

    meridiane

  • 12 Opinii & Credine / Nr. 2, 4 februarie 2003 www.opinii.tk

    Avei trsturile uneipersonaliti paranoice?1. Nu-mi place s seglumeasc pe seama mea.2. Deja am stricat definitivrelaiile cu mai multepersoane, cci socoteam cacestea nu se comportau cumine cum s-ar fi cuvenit.3. Snt sceptic() n privinacelor pe care tocmai i-amcunoscut.4. Se ntmpl adesea s aimai muli dumani dect ipoi nchipui.5. Cnd mi se ntmpl sncredinez cuiva un secret, mise face apoi team ca acestas nu foloseasc mpotrivamea ceea ce i mrturisesc.6. Mi se reproeaz c a fibnuitor(oare).7. Pentru a o scoate la captn via trebuie s fii dur iinflexibil.8. Cnd cineva mi arat c mapreciaz, eu m gndesc cnu vrea dect s obin cevade la mine.9. M gndesc adesea la toicei pe care i-a pedepsi pentrufaptele lor.10. Chestionarul acesta mface s m simt prost.

    Recomandabil

    ! S v exprimai limpedemotivele i inteniile;

    ! S respectai conveniile cuscrupulozitate;

    ! S meninei un contact regulatcu el (ea);

    ! S facei referiri la legi iregulamente;

    ! S le lsai unele mici victorii,dar gndii-v bine care;

    ! S v cutai aliai n alt parte.

    Nerecomandabil

    ! S renunai la a lmurinenelegerile;

    ! S le atacai imaginea pe careo au d


Credinte populare

Credinte populare

Documents
Sensul Activ Al Credinte Crestine Ortodoxia 1969

Sensul Activ Al Credinte Crestine Ortodoxia 1969

Documents
Kształtowanie i badanie opinii publicznej

Kształtowanie i badanie opinii publicznej

Documents
INTERPRETACJA OPINII PORADNI PSYCHOLOGICZNO - PEDAGOGICZNEJ

INTERPRETACJA OPINII PORADNI PSYCHOLOGICZNO - PEDAGOGICZNEJ

Documents
Antonescu Romulus Dictionar Simboluri Credinte Traditionale Romanesti

Antonescu Romulus Dictionar Simboluri Credinte Traditionale Romanesti

Documents
Obraz uniwersytetu w opinii mieszkańców Polski

Obraz uniwersytetu w opinii mieszkańców Polski

Documents
Izvoarele Uitate Ale Dreptei Credinte - Editia a Doua

Izvoarele Uitate Ale Dreptei Credinte - Editia a Doua

Documents
Jose Ortega Y Gasset - Idei Si Credinte (Si Alte Eseuri de f

Jose Ortega Y Gasset - Idei Si Credinte (Si Alte Eseuri de f

Documents
SWIAT W POLSKICH TYGODNIKACH OPINII

SWIAT W POLSKICH TYGODNIKACH OPINII

Documents
Modul_ Terapie Individuala Si de Grup 2. Credinte -Daniela Porumbu Modulul 5

Modul_ Terapie Individuala Si de Grup 2. Credinte -Daniela Porumbu Modulul 5

Documents
Marketing w opinii polskich naukowców. Wyniki badań ...pntm.pl/wp-content/uploads/2018/10/Marketing-w-opinii-polskich... · Marketing w opinii polskich naukowców. Wyniki badań

Marketing w opinii polskich naukowców. Wyniki badań ...pntm.pl/wp-content/uploads/2018/10/Marketing-w-opinii-polskich... · Marketing w opinii polskich naukowców. Wyniki badań

Documents
Inspectoratul Direcţia Generală Proiect finanţat nr. 16 ... · 6 Migrant în România opinii obţinerea tuturor documentelor necesare, cumpărăturile sau chiar cumpărarea unui

Inspectoratul Direcţia Generală Proiect finanţat nr. 16 ... · 6 Migrant în România opinii obţinerea tuturor documentelor necesare, cumpărăturile sau chiar cumpărarea unui

Documents
Despre fratii de alte credinte

Despre fratii de alte credinte

Documents
Credinte Si Superstitii

Credinte Si Superstitii

Documents
Credinte Si Practici Religioase in Europa Preistorica Si tea Greco-romana

Credinte Si Practici Religioase in Europa Preistorica Si tea Greco-romana

Documents
Credinte Si Practici Magice in Banat

Credinte Si Practici Magice in Banat

Documents
„Wiara w siebie” Badanie opinii gimnazjalistów

„Wiara w siebie” Badanie opinii gimnazjalistów

Documents
IZ Policy Papers nr 8 - Dynamika niemieckiej opinii publicznej. Wizerunek Polski i Polaków w Niemczech

IZ Policy Papers nr 8 - Dynamika niemieckiej opinii publicznej. Wizerunek Polski i Polaków w Niemczech

Documents
### - Calendar Popular - Datini, Credinte [Vaslui]

### - Calendar Popular - Datini, Credinte [Vaslui]

Documents
Izvoarele Uitate Ale Dreptei Credinte

Izvoarele Uitate Ale Dreptei Credinte

Documents
Despre frici si credinte - Lise Bourbeau frici si...Title Despre frici si credinte - Lise Bourbeau Author Lise Bourbeau Keywords Despre frici si credinte - Lise Bourbeau Created Date

Despre frici si credinte - Lise Bourbeau frici si...Title Despre frici si credinte - Lise Bourbeau Author Lise Bourbeau Keywords Despre frici si credinte - Lise Bourbeau Created Date

Documents
Badanie opinii mieszkańców Warszawy

Badanie opinii mieszkańców Warszawy

Documents
Riviera - bezpłatna gazeta opinii

Riviera - bezpłatna gazeta opinii

Documents
shamani si credinte samanice -eng..doc

shamani si credinte samanice -eng..doc

Documents
LAPTOPY - analiza · PDF fileLAPTOPY - analiza Katedra Metodyki Projektowania ... (923 opinii)Samsung 4 92.5% (159 opinii)MSI 5 91.8% (97 opinii)Toshiba 6 91% (857

LAPTOPY - analiza · PDF fileLAPTOPY - analiza Katedra Metodyki Projektowania ... (923 opinii)Samsung 4 92.5% (159 opinii)MSI 5 91.8% (97 opinii)Toshiba 6 91% (857

Documents
Irina Nicolau Aromanii Credinte Si Obiceiuri

Irina Nicolau Aromanii Credinte Si Obiceiuri

Documents
Eseuri Perspective Opinii Content

Eseuri Perspective Opinii Content

Documents
Nr. 2/24.10.2017 referitoare la adoptarea Ghidului · Medicamentului nr.40/2006, E9 principiile statistice, E11 ... printre altele, prin analiza și formularea unei opinii asupra

Nr. 2/24.10.2017 referitoare la adoptarea Ghidului · Medicamentului nr.40/2006, E9 principiile statistice, E11 ... printre altele, prin analiza și formularea unei opinii asupra

Documents
Artur Gorovei - Credinte Superstitii

Artur Gorovei - Credinte Superstitii

Documents
Credinte Si Practic Magice in Banat

Credinte Si Practic Magice in Banat

Documents