Proiecte De case 2 Proiecte De Vânzare 3 Proiecte case Buget reDus 10 Proiecte De la 151,4 mP la 472,6 mP

amenajare interioară 151,4 mp 242,75 mp 375 mp case din lemn

324 mp

pag 20

piaţa imobiliară proiecte credite şi finanţări ansambluri de locuinţean

ul

Xiii,

nr. 1

2, D

eCem

br

ie20

11 -

ian

uar

ie20

12pr

eø: 1

0,40

lei

( inC

luD

eC

D în

foli

at)

anu

lXiii, n

r . 12, DeC

emb

rie

2011 - ianu

arie

2012 piaţa im

obiliară proiecte

credite şi finanţări ansam

bluri de locuinţepr

eø : 10,40 lei (inC

luD

eC

D în

foliat )

pre

ø: 10

,40

lei (in

clu

de

CD

înfo

liat)

Cluj: buget de 570 Milioanede lei în infrastruCturã

pag 14

ne pregãtiM pentru

Credite Mai ieftine în 2012

pag 9

toøi pašii pentru

Construirea Casei

Case de vaCanøã – în Maldive, dubai sau austria

pag 28

35 DE PAGINI

GRATUIT

CADOURI ŞI TRADIŢII

DE SĂRBĂTORI,

CASE DIN LEMN

3

EDITORIAL

Nu doar noi suntem optimişti. Producătorii de materiale de

construcţii au simţit o revigorare în a doua parte a lui

2011, iar bancherii au redus dobânzile la credite. Toate

acestea, pentru a primi cum se cuvine Noul An.

2012 va fi un an electoral şi vom fi asaltaţi de informaţii bombastice,

sentenţioase (din partea Puterii), pe de o parte, şi critice, negativiste (din

partea Opoziţiei), pe de altă parte, încât va fi greu să simţim pulsul

economiei. Dincolo de acestea, există însă un filon bun, de creştere, pe care

toţi trebuie să îl exploatăm la maximum.

Da, se vor da în folosinţă mai multe drumuri, autostrăzi, mai multe obiective

edilitare (precum blocurile reabilitate termic), pentru că este timpul bilanţului,

iar edilii locali trebuie să aibă un motiv de laudă. Banii pompaţi în astfel de

lucrări de construcţii, pe ultima sută de metri, se vor mişca în economie şi vor ajunge şi la persoane care îşi doresc de mult o

casă.

Le urăm mult succes şi îi aşteptăm să-i îndrumăm, cu sfaturi şi proiecte nenumărate.

Pornim chiar din acest număr, când, de Sărbători, vă oferim tuturor un CADOU: o colecţie de 300 de proiecte de casă, pe suport

multimedia. Să vă bucuraţi de ele!

LA MULŢI ANI!

Maria Seder Neda

Redactor-şef

maria.seder@hiparion.com

Pentru alte ştiri imobiliare actualizate, urmăriţi, zilnic, rubrica Imobiliare de pe www.romanialibera.ro.

Cumpãrã online revista Planul Casei Mele de pe www.chiosculdeziare.ro

2012:

Să avem încredere!

INTERVIU6 Bilanţ Coilprofil: „Creştere în a doua parte a lui

2011, sperăm şi în 2012”

PROIECT CASE ETAPE9 Toţi paşii pentru construirea casei

CREDITE14 Ne pregătim pentru credite mai ieftine în 2012

LEGISLAÞIE16 Norme mai dure pentru diriginţii de şantier

TERENURI18 Noi proiecte de infrastructură în Prelungirea

Ghencea

INFRASTRUCTURĂ20 Cluj: buget de 570 milioane de lei în infrastructură

ARHITECTURĂ INTERNAÞIONALĂ24 Opulenţa moscheilor ne cucereşte şi astăzi

INTERNAÞIONAL28 Case de vacanţă – în Maldive, Dubai sau Austria

POVESTE DE PROIECT34 O casă de vacanţă românească, adaptată perfect

peisajului

PROIECTE DE VÂNZARE 50

PROIECTE DE CASE IEFTINE54 O casă expresivă şi funcţională

56 Casă modernă la un preţ accesibil

58 Forme ingenioase

PROIECTARE DE SPAŢIU INTERIOR60 Amenajarea unui apartament cu buget redus

PROIECTE62

EVENIMENTE82

SUPLIMENT CASE DIN LEMN38 Cum construim o casă din lemn?

42 Soluţii constructive pentru casele din lemn

46 Casă din lemn vs. casă din cărămidă

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CDMULTIMEDIA- 90 PROIECT PÂNÃ ÎN 200 MP

- 210 PROIECTE PESTE 200 MP

- APLICAŢIE VIDEO 3D DE

PREZENTARE A 10 CASE

- 1 MATERIAL VIDEO

SUMAR

4

6

9

1614

24 28

80

62

PROIECTUL CASEI ETAPE

9

Toţi paşii

pentru construirea casei

Un buget bine calculat, un arhitect bun, o

firmă de construcţii profesionistă şi

inspecţiile dese pe şantier vă vor asigura

reţeta perfectă pentru construirea casei. Să le

luăm pe rând.

Text: MARIA SEDER NEDA

1. Evaluează costurile! Înainte de a porni la drum,

trebuie să ştii din start cât de mult poţi cheltui. În funcţie

de proporţiile bugetului casei se aleg terenul (ca am -

plament şi dimensiune), precum şi mărimea casei.

Modele de calcul:

În acest moment, cu 75.000 euro, cât se alocă prin

Prima Casă, poţi construi o locuinţă cu o suprafaţă de

maximum 120 mp utili, cu finisaje medii, pe un teren de

maximum 300 mp, situat într-o zonă limitrofă, nu pe

teri toriul marilor oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca,

Timişoara, Craiova, Iaşi sau Constanţa.

Cu 100.000 euro poţi construi fie o casă cu o suprafaţă

mai mare, pe teren mic, fie aceeaşi casă de 120 mp,

dar pe un teren mai mare sau mai aproape de oraş –

poate chiar într-un cartier mărginaş.

Ca să vă faceţi singuri un calcul, trebuie ştiut faptul că

preţul de construcţie pentru o locuinţă la cheie, pe

structură clasică, este cuprins între 200 şi 350 euro/mp,

cu sau fără TVA, în funcţie de cine o construieşte – o

firmă sau o echipă de muncitori, în regie proprie.

Dacă îţi doriţi finisaje de lux, mai adăugă încă pe atât

la devizul final.

În rate sau cash?

Ideal ar fi să dispui de toţi banii, pentru că atunci vei

putea ridica locuinţa rapid – în maximum 8-9 luni de la

demararea lucrărilor.

Dacă apelezi la un credit, atenţie la costurile de fi nan -

ţare şi la faptul că banca nu eliberează toţi banii la

aprobarea împrumutului, ci pe măsură ce evoluează

lucrările de construcţie. În acest caz, al finanţării prin

bancă, este obligatoriu să angajezi un diriginte de

şantier care să raporteze băncii stadiul lucrărilor.

La început, banca pune ipotecă pe teren, iar mai apoi

pe construcţie, urmând ca tu să rambursezi împrumutul

în rate, pe o perioadă de maximum 30 de ani.

CREDITE

14

Ne pregătim pentru

credite mai ieftine în 2012

Studiind portofoliul KIWI Finance, observăm că la începutul

anului 2011 costul mediu al unui credit ipotecar în euro era de

8%, iar în prezent a scăzut sub 7%, dar oferim soluţii de credite

ipotecare şi la costuri de 6.14% la euro. Însă scăderea con -

stantă, pe întregul parcurs al acestui an, a costurilor produselor

de creditare este cel mai bine marcată de segmentul creditelor ne ga -

rantate în lei.

Anul 2011 s-a dovedit a fi mai bun decât

precedentul. Valul de oferte de refinanţare a

datoriilor mai vechi la costuri mici a animat

activitatea de creditare în primul semestru,

consecinţa fiind sporirea concurenţei dintre

bănci cu efect de scădere a costurilor

creditelor.

Text: RALUCA DOBRE

RALUCA DOBRE -

HEAD OF MARKETING &

PR, KIWI FINANCE

Dacă la începutul anului costul mediu al unui credit de

nevoi personale fără ipotecă în lei depăşea 15%, în

prezent avem în portofoliu credite care ajung la 13%.

Ca idee generală, putem afirma că dobânzile practicate

în prezent sunt asemănătoare celor din 2007.

În continuare, finanţările în valută sunt preferate de

clienţii creditelor ipotecare, în condiţiile în care do -

bânzile în lei se menţin la niveluri aproape duble faţă de

cele în euro. Însă 9 din 10 români preferă să con trac -

te ze credite negarantate în moneda naţională.

Nivelul cererii încă este scăzut raportat la mărimea ofer -

tei, situaţie care, cel puţin în teorie, ar trebui să conducă

la noi reduceri de costuri sau la unele lansări de pro mo -

ţii ori la sofisticarea ofertei.

Schimbările legislaţiei vor duce la orientarea spre

credite în lei

Pe 31 octombrie, în Monitorul Oficial a fost publicat

noul Regulament de creditare a persoanelor fizice emis

de BNR, care va produce efecte începând cu anul viitor.

Odată aplicate, noile reguli vor conduce la accesarea

unor sume mai mari în favoarea monedei naţionale

decât în alte valute. Apoi, decizia de reducere a do bân -

zii de referinţă după 18 luni poate fi un semnal de scă -

de re a dobânzilor la depozite, dar şi la credite, pe

parcursul anului viitor.

Într-un raport emis la începutul acestei luni de către

analiştii Raiffeisen Research se apreciază că: „Perspec -

tivele de creştere pe termen mediu şi lung ale sectorului

bancar rămân extrem de favorabile în Rusia, Polonia,

Republica Cehă, România, Slovacia şi Albania. Aceste

şase ţări, care cumulează împreună 80% din totalul acti -

velor bancare din Europa Centrală şi de Est au şanse

mari să înregistreze o creştere nominală a activelor şi

creditelor peste cea a PIB-ului.”

Autorii Raportului atrag atenţia asupra perspectivelor

pe termen scurt ale sectorului bancar din Europa

Ansamblurile imobiliare cu locuinţe noi,

centrele comerciale, farmaciile, res -

tau rantele şi grădiniţele apărute în

ultimii ani în cartierul Prelungirea

Ghencea au adus, fără îndoială, o no -

uă imagine unei zone în care până mai ieri do minau

terenurile agricole cu lanuri de porumb. Noul cartier

de la periferie suferă însă de acelaşi sindrom ca

zonele din nordul Capitalei, şi anume lispa unor

şosele largi, motiv pentru care traficul din zonă, la

ore de vârf, devine sufocant. Totuşi, Prelungirea

Ghencea este în prezent una dintre cele mai căutate

zone ale Bucureştiului în ceea ce priveşte achiziţia

de locuinţe noi sau de loturi de teren pentru con -

struirea de case.

„Printre motivele care au stat la baza dezvoltării

acestei zone a oraşului şi care atrag cumpărătorii se

numără apropierea de un cartier bine cotat pe piaţă

(Drumul Taberei), preţul relativ mic pentru terenurile

situate în imediata apropiere a zonei pe deplin ur -

banizate şi prezenţa mai multor proiecte rezi den -

ţiale, ceea ce oferă coordonate urbanistice bune

pentru un investitor în imobiliare”, afirmă Sorin-Ioan

Roşu, directorul companiei imobiliare Apulum 94 şi

unul dintre dezvoltatorii din această zonă.

Noi proiecte de infrastructură

în Prelungirea Ghencea

TERENURI

18

Prelungirea Ghencea este, în prezent, una dintre cele mai căutate zone ale

Bucureştiului în ceea ce priveşte achiziţia de locuinţe noi sau de loturi de teren

pentru construirea unei case. Cu toate acestea, specialiştii spun că ritmul pieţei

este mult mai scăzut faţă de anii anteriori.

TEXT/FOTO: COSTEL POPA

Cluj: buget de 570 milioane

de lei în infrastructură

20

Pentru anul 2011, Clujul a

beneficiat de cel mai mare buget

pentru infrastructură din

Transilvania, ceea ce înseamnă de

trei ori mai mult decât au primit

alte oraşe importante din regiune.

TEXT/FOTO: COSTEL POPA

În ultimii ani, Clujul a cunoscut o serie de schimbări majore,

ca urmare a concretizării unor proiecte de investiţii. Pe de

altă parte, criza economică a dus şi la abandonarea unor

planuri ambiţioase, care ar fi extins oraşul cu trei noi cartiere.

Pentru anul 2011, administraţia locală a pus la bătaie peste

570 de milioane de lei pentru lucrările de infrastructură ale ora -

şului. Acest lucru înseamnă că bugetul pentru aceste proiecte a fost

de circa trei ori mai mare faţă de al altor oraşe precum Sibiu sau

Braşov. Din datele pe care le relevă cele trei municipalităţi reiese că,

în cazul fiecărei localităţi, investiţiile se împart pe categorii similare,

precum: asistenţă socială, transporturi, sănătate, reabilitare ter mi -

că, educaţie, infrastructură rutieră, spaţii verzi, locuinţe etc.

Diferenţa este dată însă de valoarea şi de numărul de proiecte de -

ma rate anul acesta, pe lângă cele de anul trecut care au fost con -

tinuate.

Poate că cel mai reuşit plan al ultimilor ani a fost scoaterea

traficului greu din Cluj. O parte a acestuia a fost preluată de

Autostrada Transilvania, care, deşi scurtă, funcţionează ca o

veritabilă centură de ocolire pentru trei oraşe: Cluj-Napoca,

Turda şi Câmpia Turzii. Ea preia traficul rutier dintre Târgu-

Mureş, Sibiu şi Alba Iulia spre Oradea şi Ungaria. De

asemenea, a fost dată în folosinţă centura de ocolire a Clujului

de pe ruta Vâlcele – Apahida. Aceasta va fi finalizată abia

anul viitor şi deja preia traficul rutier dinspre Baia Mare, Satu

Mare şi Bistriţa, dar şi dinspre parcul industrial Tetarom III din

Jucu, spre Alba Iulia şi sudul Transilvaniei.

Centura face joncţiunea, în Apahida, cu cealaltă magistrală

care deserveşte zona industrială a Clujului şi care preia

traficul rutier spre parcul industrial Tetarom II, platforma

industrială CUG – Iris, şi care, pe străzile din spatele gării şi

apoi pe Str. Corneliu Coposu, duce traficul greu către parcul

industrial Tetarom I şi apoi spre Zalău.

În prezent, oraşul beneficiază de două centuri

ocolitoare

PROIECTE DE VÂNZARE

PROIECTE DE CASE IEFTINE

4.270 lei

50

52

SUMAR PROIECTE

48

54

56

64.000 euro

67.000 euro

58

72.000 euro

60

4.609 lei

62

64

196 mp

66

213 mp

68

233,65 mp

70

242,75 mp

49

151,4 mp

72

328 mp

74

365 mp

76

375 mp

78

380 mp

80

472,6 mp