Revista presei – Workshop INPCP Cluj Napoca 23 – 24 august

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Unitatea de Management al Proiectului

“Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”

Adresa: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti

Telefon Centrală: 021 316 02 15

http://www.mmediu.ro

CAMPANIA DE INFORMARE A PROIECTULUI CONTROLUL POLUĂRII CU NUTRIENŢI

WORKSHOP CLUJ-NAPOCA, 23 – 24 august

BAZINUL HIDROGRAFIC SOMES-TISA

REVISTA PRESEI

Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la nivel naţional,

finanţat de Banca Mondială, este subiectul stirii video difuzate la Tv Transilvania Live

Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării

necorespunzătoare a deşeurilor de grajd este subiectul stirii video pe mures city news

Arad city news completează: Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială,

derulează, în prezent, pe teritoriul ţării, un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în

valoare de 60 de milioane de euro.

Radio Fir Dej a difuzat stirea cu titlul : Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o

campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluarii

cu Nutrienţi" în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care fac parte judetele Cluj, Bistriţa-

Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

Ministerul Mediului implică autorităţile locale în lupta împotriva poluării, scrie Jurnalul

National

Faclia : Apa din 17 localităţi clujene ar putea fi infestată cu nitraţi din gunoiul de grajd

Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu

nitraţi a apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, publică realitatea.net

Un alt articol publicat pe realitatea.net arată că : nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-

Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi

Antena.ro preia articolul de pe realitatea.net cu titlul : Pericol! Mai multe oraşe, afectate de

poluarea cu nitraţi.

Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului, scrie timp online.ro

Ecomagazin.ro : Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti.

Acelaşi titlu din ecomagazin.ro îl are şi articolul din mures citynews.ro

Turdanews.ro : Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta

proiectul Controlul Poluarii cu Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in

contextual actual

13 localităţi din Maramureş, grav afectate de poluarea cu nutrienţi, scrie actualmm.ro

17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi din surse agricole, substanţele chimice fiind

infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată, scrie

monitorulcj.ro

Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu

nitraţi a apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie dejeanul.ro

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi, anunţă şi clon.ro







Gherla.info titrează: Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul

pericol pentru populatie

Bistritaonline.info : În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe

chimice, provenite din grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.

Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine

din surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică, scrie napocanews.ro

Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică , este titlul din mesagerul.ro

REZUMATUL ARTICOLELOR APĂRUTE ÎN PRESA SCRISĂ

TV TRANSILVANIA LIVE

Jumătate din populaţia României bea apă din fântâni contaminată cu nitraţi, spun specialiştii

Ministerului Mediului. Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la

nivel naţional, finanţat de Banca Mondială pentru contracararea acestei probleme

MURES CITY NEWS – VIDEO

Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate

Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a

deşeurilor de grajd. Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar

decesul, în cazul sugarilor.

ARAD CITY NEWS – VIDEO

Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe teritoriul ţării,

un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de euro.

Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. Specialiştii spun că jumătate din

populaţia ţării bea apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor .

RADIO FIR DEJ

Fântânile din zona Dejului, poluate cu nitraţi

În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole

localitatile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,

Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.

JURNALUL NATIONAL

Ministerul Mediului implică autorităţile locale în lupta împotriva poluării

Peste 600 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Direcţia

pentru Agricultură şi autorităţi locale din 35 de judeţe au participat până acum la seminariile

organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului Controlul Integrat al

Poluării cu Nutrienţi.

FĂCLIA







Nu mai puţin de 17 localităţi clujene au fost identificate ca zone vulnerabile pentru poluarea cu nitraţi,

substanţe rezultate din gunoiul de grajd, care poluează pînza de apă freatică şi provoacă grave

probleme de sănătate, printre care avorturi spontane, infertilitate masculină şi decesul copiilor.

REALITATEA.NET

PERICOL Mai multe oraşe, afectate de poluarea cu nitraţi.

Trei oraşe, dar şi mai multe comune din judeţul Cluj, se confruntă cu problema poluării cu nitraţi a

apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. Substanţele pot provoca grave afecţiuni.

REALITATEA.NET

Nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi

Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu

nitraţi şi nitriţi, Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi

conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în

zona bazinului hidrografic Someş-Tisa

ANTENA.RO

Fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din

grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa.. Nitraţii

sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului. De

asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi infertilitate masculină, spun specialiştii.

TIMPONLINE.RO

Poluarea cu nitraţi în Bistriţa-Năsăud, pe agenda Ministerului Mediului

Ministerul Mediului şi Pădurilor deschide o campanie de sensibilizare şi conştientizare a proiectului “Controlul

integrat al poluării cu nutrienţi” în bazinul hidrografic Someş-Tisa, din care fac parte judeţele Bistriţa-Năsăud,

Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone

vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, o situaţie particulară fiind la Budeşti

ECOMAGAZIN.RO

Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti. Ministerul Mediului si

Padurilor anunta ca, in judetul Bistrita-Nasaud, noua comune sunt poluate cu nitrati si nitriti, iar intr-

una dintre comune nitratii au ajuns la panza freatica, provocand probleme de sanatate locuitorilor din

zona.

MURES.CITYNEWS.RO

Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi. Anunţul făcut de

Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl

presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-

Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

TURDANEWS-RO

http://www.ecomagazin.ro/despre/probleme-de-sanatate/







Ministerul Mediului şi Pădurilor anunţă deschiderea Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a

Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” in bazinul Hidrografic Somes-Tisa (din care

fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj). Deschiderea campaniei va

avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj Napoca .

ACTUALMM.RO

13 localitati din Maramures afectate grav de poluarea cu nitrati

In Maramureş cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt 13 localităţi, printre

acestea numarandu-se orasul Seini, comunele Remetea Chioarului, Vadu Izei şi Farcaşa. Cel putin asa

arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa. În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene,

România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.

MONITORUL CJ.RO


infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată. Problema poluării cu

nitriţi şi nitraţi, substanţe chimice provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor este subiectul

unui seminar care se desfăşoară la Cluj-Napoca pe parcursul a două zile, 23 şi 24 august. Evenimentul

deschide Campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu

Nutrienţi” în bazinul Hidrografic Someş-Tisa.

DEJEANUL.RO


apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi

din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,

Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi

Negreni. În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat

în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale

Someş-Tisa.

CLON.RO


comunele: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,


În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

In aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza

freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor

GHERLA.INFO

Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul pericol pentru populatie

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat joi o campanie de sensibilizare şi conştientizare, in cadrul

proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care







fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

BISTRITAONLINE.RO

În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, provenite din

grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.

În Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu

nutrient. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În

majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă

provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din

gospodăriile oamenilor.

NAPOCANEWS.RO

Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine din

surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică. Pe scurt apa din fântâni este

poluată.

Specialiştii avertizează că nitraţii din apă au efecte grave asupra sănătăţii oamenilor, scad rezistenţa

generală a organismului, iar în cazul bebeluşilor aceştia pot fi fatali. Nitraţii pot provoca avorturi

spontane dar şi infertilitate masculină.

MESAGERUL.RO

Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică

Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează joi, 23 august, la Cluj-Napoca, Campania de sensibilizare şi

conştientizare a Proiectului «Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi» în Bazinul Hidrografic

Someş-Tisa, în care sunt prinse judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

Proiectul este derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul

României şi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, prin investiţii pentru depozitarea

gunoiului de grajd şi prin informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate, potrivit unui

comunicat al DAST Someş-Tisa.

STIRILE PE LARG

TV TRANSILVANIA LIVE - VIDEO

Boala din fântânile României

Jumătate din populaţia României bea apă din fântâni contaminată cu nitraţi, spun specialiştii

Ministerului Mediului. Acest lucru poate avea efecte deosebit de grave asupra sănătăţii, în special în

cazul copiilor sub un an. Poluarea fântânilor se află în atenţia autorităţilor, care derulează un proiect la

nivel naţional, finanţat de Banca Mondială pentru contracararea acestei probleme

În judeţul Cluj există 17 localităţi unde nitraţii din apa din fântâni depăşeşte limita admisă. Problema e

cu atât mai gravă cu cât apa contaminată cu nitraţi şi nitriţi nu diferă nici la culoare, nici la miros sau

gust de cea potabilă.

"Este o probă de apă din sursele oraşului, de la robinet, pe care populaţia o bea în mod curent şi este o

probă de apă dintr-o fântână din comuna Bonţida din judeţul Cluj." - Sorin Răduleacu, expert în








"Vedem într-un minut, pentru că se exprimă într-un minut rezultatul celor două probe, am introdus şi

să vedem ce se va întâmpla." - Sorin Răduleacu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor

După doar un minut beţişorul introdus în apa de fântână s-a colorat în mov, intensitatea culorii arătând

gradul de poluare. Contaminarea fântânilor are drept cauză gestionarea necorespunzătoare a gunoiului

de grajd, iar intoxicaţia cu nitraţi provoacă aşa numita boală albastră, mai frecventă la sugari.

"Este o boală foarte frecventă înainte de 1989, în sensul că atunci la nivel naţional aveam câteva mii de

cazuri, acum avem câteva sute de cazul." - Ioan Mureşan, medic pediatru

"Pentru copii tabloul clinic este mai zgomotos, merge cu dureri abdominale, cu starea renală

modificată, merge cu tulburări de respiraţie şi cu colorarea în albastru a tegumentelor." - Ioan

Mureşan, medic pediatru

Medicii avertizează că nu doar copiii pot fi afectaţi de consumul apei poluate cu nitraţi, ci şi adulţi. De

asemenea autorităţile de mediu încearcă să conştientizeze populaţia printr-un proiect naţional asupra

riscurilor la care se expun în cazul în care nu gestionează corect gunoiul de grajd.

MURES CITY NEWS – VIDEO

Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate

Un milion de fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a

deşeurilor de grajd. În judeţul Cluj, există 17 localităţi unde apa din fântâni este infestată, printre care

şi Apahida. Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar decesul, în

cazul sugarilor.

Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe teritoriul ţării,

un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de euro.

"Apa e curată, e bună, nu o folosim de băut, dar altfel de tot felul. Înainte o foloseam pentru mâncare,

pentru băut pentru orişice", recunoaşte o clujeancă din Apahida. Alţi oameni folosoesc apa doar în

agricultură.

Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. "Jumătate din populaţia ţării bea

apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor. Proiectul are o componentă

investiţională foarte importantă, e vorba de 60 de milioane de euro, investiţii în construcţia sistemelor

de canalizare şi de epurare a apei, în platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd", a

explicat Sorin Rădulescu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Asemenea investiţii sunt finanţate în Transilvania în localităţile Bonţida, din judeţul Cluj, Seini şi

Remetea Chioarului, din Maramureş, Crucişor şi Păuleşti, din Satu Mare.

ARAD CITY NEWS – VIDEO

Proiect împotriva poluării cu niraţi. Peste un milion de fântâni de la noi sunt poluate Un milion de

fântâni din România sunt poluate cu nitraţi, din cauza gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de

grajd. În judeţul Cluj, există 17 localităţi unde apa din fântâni este infestată, printre care şi Apahida.

Consumată în cantităţi mari, acesta poate cauza probleme de respiraţie, şi chiar decesul, în cazul

sugarilor. Guvernul României, printr-un împrumut de la Banca Mondială, derulează, în prezent, pe

teritoriul ţării, un proiect de control integrat al poluării cu nutrienţi în valoare de 60 de milioane de

euro. "Apa e curată, e bună, nu o folosim de băut, dar altfel de tot felul. Înainte o foloseam pentru







mâncare, pentru băut pentru orişice", recunoaşte o clujeancă din Apahida. Alţi oameni folosoesc apa

doar în agricultură.

Scopul proiectului este reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi. "Jumătate din populaţia ţării bea

apă aşa zis potabilă din surse greu controlabile aflate în gospodăriile lor. Proiectul are o componentă

investiţională foarte importantă, e vorba de 60 de milioane de euro, investiţii în construcţia sistemelor

de canalizare şi de epurare a apei, în platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd", a

explicat Sorin Rădulescu, expert în Ministerul Mediului şi Pădurilor. Asemenea investiţii sunt

finanţate în Transilvania în localităţile Bonţida, din judeţul Cluj, Seini şi Remetea Chioarului, din

Maramureş, Crucişor şi Păuleşti, din Satu Mare.

RADIO FIR DEJ

Fântânile din zona Dejului, poluate cu nitraţi


proiectului "Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi" în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care

fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.


localitatile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,



freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar

consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. Este

motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop, zeci

de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai DSP,

din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud,

Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii poluării

apelor cu nitraţi.

JURNALUL NATIONAL

Aproape jumătate din apele din România, vulnerabile la poluare. Ministerul Mediului implică

autorităţile locale în lupta împotriva poluării

Peste 600 de specialişti din Agenţia pentru Protecţia Mediului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură, Autoritatea Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Direcţia

pentru Agricultură şi autorităţi locale din 35 de judeţe au participat până acum la seminariile

organizate în cadrul Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului Controlul Integrat al

Poluării cu Nutrienţi.

Un seminar dedicat reducerii poluării cu nutrienţi se desfăşoară chiar în aceste zile la Cluj Napoca,

pentru Bazinul Hidrografic Someş-Tisa. Sunt prezenţi reprezentanţi din 5 judeţe: Cluj, Bistriţa-

Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu

autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, în cadrul

Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.

http://www.radiofir.ro/home/303-fantanile-din-zona-dejului-poluate-cu-nitrati






















La aceste întâlniri, experţii de mediu angajaţi în Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi

prezintă sursele de poluare şi le explică reprezentanţilor autorităţilor locale ce trebuie să facă pen tru a

reducere poluarea surselor de apă.

Apa din fântână, principala sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi

Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea

comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din

depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.

Ministerul Mediului împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României derulează investiţii în

69 de localităţi din zone vulnerabile la poluare

Este vorba despre investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru

păstrarea surselor de apă curate.

În cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi" au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul

anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd.

În bazinul hidrografic Someş-Tisa, în decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din

judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.

La începutul acestei luni a fost finalizată platforma de depozitare a gunoiului la Crucişor, în judeţul

Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.

Tot anul acesta, în cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi", în luna iunie au fost finalizate

8 platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt

timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.

Este prevăzut în proiect ca până în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.

Printre acestea cele de la Seini şi Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş şi cea de la Păuleşti, din

judeţul Satu Mare.

O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de

canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj)

şi Păuleşti (Satu Mare).

Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi

şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Acţiunea de sensibilizare va

continua în alte 4 administraţii regionale din România. în cadrul campaniei vor avea loc şi seminarii

locale în 86 de comune. Se va forma o caravană care va cutreiera localităţile sensibile la poluarea cu

nitraţi, iar campania se va încheia cu traininguri aplicate care se vor desfăşura în şcolile româneşti.

FACLIA

Apa din 17 localităţi clujene ar putea fi infestată cu nitraţi din gunoiul de grajd

Nu mai puţin de 17 localităţi clujene au fost identificate ca zone vulnerabile pentru poluarea cu nitraţi,

substanţe rezultate din gunoiul de grajd, care poluează pînza de apă freatică şi provoacă grave

probleme de sănătate, printre care avorturi spontane, infertilitate masculină şi decesul copiilor.







În prezent, peste 1.900 de localităţi din România sînt vulnerabile la poluarea cu nitraţi, substanţe care

ajung în pînza de apă freatică şi de acolo în fîntînile populaţiei. Apa infestată cu nitraţi scade rezistenţa

organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii mai pot provoca avorturi spontane şi

infertilitate masculină.

În judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din gunoiul de grajd

localităţile Călăraşi, Cîmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,

Cuzdrioara, Cîţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla şi Negreni. In aceste zone, fîntînile din

mediul rural sînt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pînza freatică din grajdurile sau din

fermele oamenilor. Pe lista zonelor vulnerabile mai figurează 4 localităţi din Satu -Mare, 13 din

Maramureş şi 9 din Bistriţa Năsăud, judeţ în care există o adevărată bombă biologică, la Budeşti.

Datorită nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pînza de apă freatică, jumătate dintre locuitorii din

Budeşti au avut anul trecut probleme de sănătate, şi au ajuns la medic cu greturi, dureri de cap şi

vărsături.

Investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd

Prin proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi în bazinul Hidrografic Someş-Tisa” se

doreşte reducerea poluării apei şi solului cu nitraţi, prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd

şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de

localităţi din zone vulnerabile la poluare, din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi

Sălaj.

Campania de promovare a proiectului va fi deschisă joi, la Cluj-Napoca, unde, pe parcursul a două

zile, se va desfăşura un seminar în care va fi prezentată legislaţia de mediu din Europa şi România,

impactul activităţilor agricole asupra mediului, poluarea şi efectele acesteia, precum şi măsuri de

protecţie a mediului. La seminar vor participa reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului,

APIA, Autorităţii Sanitar Veterinare, DSP, Gărzii de Mediu, Direcţiei pentru Agricultură şi autorităţi

din judeţele implicate în proiect.

Campioni la poluare

Nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice, iar limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi

în apa potabilă este de 50 mg/litru. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut

conduce la blocarea oxigenului din sînge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se

numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari,

putîndu-le provoca moartea.

Gestionarea haotica a gunoiului de grajd duce la poluarea solului şi a apelor cu nitraţi, România fiind

ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe probleme de acest gen.

REALITATEA.NET



apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substanţele pot provoca

grave afecţiuni.

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/mai-multe-orase-din-judetul-cluj-afectate-de-poluarea-cu-nitrati--97101.html







În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia

Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,

Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi Negreni.

În aceste zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza

freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-

Tisa.

Situaţia nu e singulară în Ardeal. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade

rezistenţa generală a organismului. De asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi

infertilitate masculină, spun specialiştii.

Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului

din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau

"boala albastră".

REALITATEA.NET

Nouă comune de pe zara judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi


nitraţi şi nitriţi, iar într-una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de

sănătate locuitorilor din zonă.EvenimentAnunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei

campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi,

campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj,

Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. "În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista

localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde

specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în

panza freatică. Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic

cu greaţă, dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei

va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe experţi ai Ministerului,

dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate

http://bistrita.citynews.ro/eveniment/noua-comune-de-pe-zara-judetului-bistrita-nasaud-poluate-cu-

nitrati-si-nitriti-217774



sănătate locuitorilor din zonă.EvenimentAnunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei

campanii de sensibilizare şi conştientizare a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi,

campanie care se va desfăşura în zona bazinului hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj,

Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. "În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista

localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde

specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în

panza freatică. Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic

cu greaţă, dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei

va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe experţi ai Ministerului,

dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate







ANTENA.RO



apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substanţele pot provoca

grave afecţiuni.

În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia

Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,

Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida şi Negreni.


freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-

Tisa.

Situaţia nu e singulară în Ardeal. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade

rezistenţa generală a organismului. De asemenea, substanţele pot provoca avorturi spontane şi


Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din

sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau

"boala albastră".

TIMPONLINE.RO






Seminarul de la Cluj-Napoca are loc în 23 şi 24 august, iar printre temele supuse dezbaterilor se află:

legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene, legislaţia de mediu din România şi instituţiile de

mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie a mediului, specificul activităţilor

din agricultură şi impactul asupra mediului.

Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar

Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj,

Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de

localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe

lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti,

unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au

ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns

la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată

consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot

provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat

reprezentanţii proiectului.

Proiectul ”Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu

nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea

http://realitatea.feedsportal.com/c/32533/f/501838/s/22a6d077/l/0L0Srealitatea0Bnet0Cpericol0Emai0Emulte0Eorase0Eafectate0Ede0Epoluarea0Ecu0Enitrati0Evezi0Ece0Eefecte0Epoate0Eavea0Easupra0Esanatatii0I9936990Bhtml/story01.htm

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/mai-multe-orase-din-judetul-cluj-afectate-de-poluarea-cu-nitrati--97101.html







surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu

nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării

cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de

poluarea apelor si a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului

nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă.

Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea

Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea

oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte

methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca

moartea.

ECOMAGAZIN.RO

Noua comune de pe raza judetului Bistrita-Nasaud, poluate cu nitrati si nitriti. Ministerul Mediului si

Padurilor anunta ca, in judetul Bistrita-Nasaud, noua comune sunt poluate cu nitrati si nitriti, iar intr-

una dintre comune nitratii au ajuns la panza freatica, provocand probleme de sanatate locuitorilor din

zona.

Anuntul facut de Minister vine pe fondul lansarii unei campanii de sensibilizare si constientizare a

riscului pe care il presupune poluarea cu nutrienti, campanie care se va desfasura in zona bazinului

hidrografic Somes-Tisa, pe raza judetelor Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.

“In Bistrita-Nasaud, noua comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu

nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarata bomba

biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in panza freatica. Anul trecut aici jumatate

dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi”, se

arata intr-un comunicat al Ministerului. Deschiderea campaniei va avea loc in data de 23 august la Cluj

Napoca, la aceasta urmand sa participe experti ai Ministerului, dar si reprezentanti ai Agentiilor de

Mediu din judetele enumerate.

MURES.CITYNEWS.RO

Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi. Ministerul Mediului şi

Pădurilor anunţă că, în judeţul Bistriţa-Năsăud, nouă comune sunt poluate cu nitraţi şi nitriţi, iar într-

una dintre comune nitraţii au ajuns la pânza freatică, provocând probleme de sănătate locuitorilor din

zonă. Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare

a riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului

hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

"În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu

nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă

biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în panza freatică.

Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă,

dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului.

http://www.ecomagazin.ro/despre/probleme-de-sanatate/

http://www.ecomagazin.ro/despre/sensibilizare/

http://www.ecomagazin.ro/despre/poluarea/

http://www.ecomagazin.ro/despre/satu-mare/

http://www.ecomagazin.ro/despre/dureri-de-cap/







Deschiderea campaniei va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe

experţi ai Ministerului, dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate.

TURDANEWS.RO

Turda, Câmpia Turzii, Viişoara , Sănduleşti şi Mihai Viteazu se află printre localităţile vulnerabile la

poluarea cu nitraţi



fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj). Deschiderea campaniei va

avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj Napoca .

Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii cu

Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in contextual actual.



Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.

Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de

localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.





freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, spun specialiştii.

Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a

organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi

spontane şi infertilitate masculină.

Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu





ACTUALMM.RO

13 localitati din Maramures afectate grav de poluarea cu nitrati

In Maramureş cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole sunt 13 localităţi, printre

acestea numarandu-se orasul Seini, comunele Remetea Chioarului, Vadu Izei şi Farcaşa. Cel putin asa

http://turdanews.net/articole/mediu/21426-turda-campia-turzii-viisoara-sandulesti-i-mihai-viteazu-se-afla-printre-localitatile-vulnerabile-la-poluarea-cu-nitrati.html

http://turdanews.net/articole/mediu/21426-turda-campia-turzii-viisoara-sandulesti-i-mihai-viteazu-se-afla-printre-localitatile-vulnerabile-la-poluarea-cu-nitrati.html







arată specialiştii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa. În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene,

România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.

Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi

în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa

potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste

limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează

capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este

deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.

Situaţia nu e singulară în Ardeal: nu doar Maramuresul, ci şi restul judeţelor din regiune, în special

Bistriţa-Năsăud, se lovesc de ani de zile de problema poluării cu nitraţi. Nouă comune din Bistriţa

figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nitriţi. O situaţie particulară este la

Budeşti, “aici e o adevărată bombă ecologică”, spun specialiştii: Jumătate dintre locuitori au ajuns la

medic anul trecut cu simptome de greaţă, dureri de cap şi vărsături. În judeţul Satu Mare probleme cu

poluarea surselor de apă peste limita admisă de Uniunea Europeană au fost identificate în patru

comune, iar Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a

organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. De asemenea, pot provoca avorturi spontane şi

infertilitate masculină, spun specialiştii. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi din

surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,



în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.

MONITORULCJ.RO


infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată. Nitraţii din apă au efecte

grave asupra sănătăţii oamenilor din cauză că scad rezistenţa generală a organismului, iar în

cazul bebeluşilor pot fi chiar fatali. Problema poluării cu nitriţi şi nitraţi, substanţe chimice

provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor este subiectul unui seminar care se desfăşoară

la Cluj-Napoca pe parcursul a două zile, 23 şi 24 august. Evenimentul deschide Campania de

sensibilizare şi conştientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în bazinul

Hidrografic Someş-Tisa. În cadrul acestei campanii, populaţia va fi informată cum trebuie să

gestioneze corect depozitarea gunoiului de grajd şi cum să folosească îngrăşămintele chimice astfel

încât să nu devină sursă de poluare a solului şi apei.

Apă poluată cu substanţe chimice în 17 localităţi Imre Lenke, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj a

subliniat că poluarea cu nitriţi şi nitraţi afectează atât apa cât şi solul, în judeţ existând 17 localităţi

vulnerabile din acest punct de vedere. În localităţile poluate se desfăşoară activităţi intense de creştere

a animalelor, iar fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în

pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Potrivit conducerii Gărzii de Mediu Cluj, în

judeţul Cluj au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole:







Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara,

Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni. „Avem o problemă veche, istorică, la Bonţida,

unde s-a desfăşurat o creştere a porcilor intensă, sistată în 2008, dar proprietarul nu a luat măsurile

necesare pentru stoparea poluării, acesta alegându-se chiar cu dosar penal”, a declarat Imre Lenke.

Comisarul şef al Gărzii de Mediu a menţionat că o sursă de poluare a solului şi a apei este şi o reţea de

canalizare care funcţionează deficitar sau care este insuficientă, cum este cazul comunei Floreşti.

Dănuţ Canta, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa a precizat că şi îngrăşămintele

folosite în agricultură afectează solul şi produsele agricole.

Care sunt soluţiile pentru stoparea poluării Specialiştii prezenţi la Cluj au subliniat că populaţia

trebuie să pună în practică câteva soluţii pentru a opri poluarea cu nitriţi şi nitraţi a solului. Astfel,

trebuie construite platforme individuale în gospodării pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a

materialelor reciclabile. De asemenea, populaţia trebuie să primească de la autorităţile locale pubele

speciale pentru colectarea separată a guniului menajer.

În plus, fântânile nu trebuie construite în apropierea locurilor unde sunt crescute animale.

De ce sunt periculoşi nitraţii şi nitriţii pentru organism



spontane şi infertilitate masculină. Bebeluşii sunt cea mai sensibilă categorie de populaţie la aceste

substanţe chimice. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la

blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte

methemoglobinemie, sau „boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca

moartea.

Organizatorii campaniei subliniază că în rândul ţărilor UE, România are cele mai mari probleme legate

de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi din cauză că prin gestionarea haotică a gunoiului de

grajd se ajunge la poluarea apelor şi a solului

DEJEANUL.RO

Fantanile din Cuzdrioara si Catcau poluate cu nitrati


apei şi a solului, din cauza gunoiului de grajd. În judeţul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitraţi

din surse agricole sunt oraşele Turda, Câmpia Turzii şi Gherla, dar şi comunele Călăraşi, Viişoara,



în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, arată specialiştii Administraţiei Bazinale

Someş-Tisa.

Situaţia nu e singulară în Ardeal: nu doar Clujul, ci şi restul judeţelor din regiune, în special Bistriţa-

Năsăud, se lovesc de ani de zile de problema poluării cu nitraţi. Nouă comune din Bistriţa figurează pe

lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nitriţi. O situaţie particulară este la Budeşti, “aici







e o adevărată bombă ecologică”, spun specialiştii: Jumătate dintre locuitori au ajuns la medic anul

trecut cu simptome de greaţă, dureri de cap şi vărsături. În judeţul Satu Mare probleme cu poluarea

surselor de apă peste limita admisă de Uniunea Europeană au fost identificate în patru comune, iar în

Maramureş 13 localităţi se află în aceeaşi situaţie, printre acestea Seini , Remetea Chioarului, Vadu

Izei şi Farcaşa.


organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. De asemenea, pot provoca avorturi spontane şi



poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi.

Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi

în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa

potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

Efectele poluării cu nutrienţi asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Prezenţa în cantităţi peste

limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează

capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este

deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea, conform Ziua de Cluj.

ZIARE.COM – preia articolul din Monitorul de Cluj

CLON.RO

Ce localitati din judetul Cluj sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati!






freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor

In Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu



dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi. In

judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita admisa de Uniunea Europeana au

fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati. Printre acestea Seini, Remetea

Chioarului, Vadu Izei şi Fărcaşa.

Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate

duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau





Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop,







zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai

DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-

Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii

poluării apelor cu nitraţi.

Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile

descentralizate în Bazinele Hidrografice, in cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu

Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru

depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.

Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul

Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de

depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din


În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a

gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.

Tot anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate



Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.


judeţul Satu Mare.




În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele

forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.


şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

GHERLA.INFO

Gherla - vulnerabila la poluarea cu nitrati. Apa din fantani, principalul pericol pentru populatie


proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Somes – Tisa, din care

fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În judeţul Cluj au fost

identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole localitatile Călăraşi, Câmpia

Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic,

Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni.


freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor.

In judetul Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu



dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata, dureri de cap si varsaturi. In

judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita admisa de Uniunea Europeana au







fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati. Printre acestea Seini, Remetea

Chioarului, Vadu Izei şi Fărcaşa.







Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate. În acest scop,

zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatii Sanitar Veterinare, ai

DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistrita-

Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii

poluării apelor cu nitraţi.

Este cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile

descentralizate în Bazinele Hidrografice, in cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu

Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru

depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.







Tot anul acesta, în cadrul Proiectului "Controlul Poluării cu Nutrienţi", în luna iunie au fost finalizate 8

platforme comunale, iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt




judeţul Satu Mare.







şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.







Proiectul este finantat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Facilitatea

Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar

nerambursabil.

În ce consta proiectul:

Se realizează activităti de colectare, depozitare si gestionare a gunoiului de grajd prin:

- constructia unor platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd

- dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd

- dotarea comunitătilor locale cu echipamente pentru colectarea, compostarea si

împrăstierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd.

Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ si grup pentru un

control al poluării cu nutrienti, dar mai ales pentru identificarea de solutii viabile pentru protejarea în

viitor a poluării apelor cu nitrati si nitriti. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este

îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii

agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată si promovează

utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.



României.

BISTRITAONLINE.RO

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. La noi în judeţ o situaţie

specială întâlnim la Budeşti.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului

“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Someş – Tisa, din care fac parte

judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Proiectul este derulat de Ministerul

Mediului şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.


În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, provenite din

grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.

În Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu







nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarată bombă

biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut jumătate dintre

locuitori au avut problem de sănatate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături.







Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate.

În acest scop, zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autorităţii Sanitar

Veterinare, ai DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele

Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop

dedicat reducerii poluării apelor cu nitraţi.

A avut loc cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din

instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, în cadrul Proiectului Controlul Integrat al

Poluării cu Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii

pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.







Tot anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate










şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Proiectul este finantat de Banca







Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care

au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.

Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un

control al poluării cu nutrienţi, dar mai ales pentru identificarea de soluţii viabile pentru protejarea în

viitor a poluării apelor cu nitraţi şi nitriţi. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este

îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii

agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie. Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii

cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care,

în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

NAPOCA NEWS.RO

Nu mai puţin de 17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi. Dezastrul ecologic provine din

surse agricole, iar substanţele chimice sunt infiltrate în pânza freatică. Pe scurt apa din fântâni este

poluată.

Specialiştii avertizează că nitraţii din apă au efecte grave asupra sănătăţii oamenilor, scad rezistenţa

generală a organismului, iar în cazul bebeluşilor aceştia pot fi fatali. Nitraţii pot provoca avorturi

spontane dar şi infertilitate masculină.


Nitriţi şi nitraţi sunt substanţe chimice provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor şi a fost

subiectul unui seminar care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca între 23 şi 24 august.

Evenimentul a reprezentat deschiderea unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a proiectului

„Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în bazinul Hidrografic Someş-Tisa.

Prin această campania, organizatorii încearcă să informeze populaţia ce trebuie să facă pentru a

gestiona corect depozitarea gunoiului de grajd şi cum să folosească îngrăşămintele chimice astfel încât

să nu devină sursă de poluare a solului şi apei.

Comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj, Imre Lenke, a explicat participanţilor la eveniment că poluarea

cu nitriţi şi nitraţi afectează atât apa cât şi solul, în judeţ existând 17 localităţi vulnerabile din acest

punct de vedere.

Conform conducerii Gărzii de Mediu Cluj, în judeţul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la

poluarea cu nitraţi din surse agricole localităţile Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai

Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla,

Negreni.

Tot Imre Lenke a avertizat că o sursă de poluare a solului şi a apei este şi reţeaua de canalizare care

funcţionează deficitar sau care este insuficientă, vezi cazul lacalităţii Floreşti.

Specialiştii prezenţi la amintitul eveniment au recomandat populaţiei să pună în practică câteva soluţii

pentru a opri poluarea cu nitriţi şi nitraţi a solului.

Astfel, trebuie construite platforme individuale în gospodării pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a

materialelor reciclabile dar şi să primească de la autorităţile locale pubele speciale pentru colectarea

separată a gunoiului menajer.

Deasemenea organizatorii evenimentului spun că fântânile nu trebuie construite în apropierea locuri lor

unde sunt crescute animale.

Organizatorii campaniei subliniază că în rândul ţărilor UE, România are cele mai mari probleme legate

de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi din cauză că gestionează haotic gunoiul de grajd şi







astfel, se ajunge la poluarea apelor şi a solului.

TIMP ONLINE.RO





Seminarul de la Cluj-Napoca are loc în 23 şi 24 august, iar printre temele supuse dezbaterilor se află:

legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene, legislaţia de mediu din România şi instituţiile de

mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie a mediului, specificul activităţilor

din agricultură şi impactul asupra mediului.



Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de

localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe

lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti,

unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au

ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns

la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată

consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot

provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat

reprezentanţii proiectului.

Proiectul ”Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu






poluarea apelor si a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului

nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă.

Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea

Europeană.

Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului

din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau

“boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.

ZIARELIVE.RO – preia articolul de pe realitatea.net cu titlul: Pericol, mai multe orase afectate de

poluarea cu nitrati







ZIUA DE CLUJ

Campanie de sensibilizare la poluarea cu nutrienţi, deschisă mâine la Cluj

Experţi de mediu şi reprezentanţi ai Ministerului mediului vor prezenta mâine proiectul care urmăreşte

controlul poluării cu nutrienţi, într-o campanie de sensibilizare deschisă la Cluj.

La eveniment participă Manuela Udroiu şi Sorin Rădulescu de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar

şi profesorul Vladimir Rojanschi de la Universitatea Ecologică din Bucureşti. De asemenea vor fi

prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară,

DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistriţa-

Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Seminarul se va desfăşura pe parcursul a două zile, 23 şi 24

august.

MESAGERUL.RO

Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd, o bombă biologică

Ministerul Mediului şi Pădurilor lansează joi, 23 august, la Cluj-Napoca, Campania de sensibilizare şi

conştientizare a Proiectului «Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi» în Bazinul Hidrografic

Someş-Tisa, în care sunt prinse judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.


României şi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, prin investiţii pentru depozitarea

gunoiului de grajd şi prin informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate, potrivit unui

comunicat al DAST Someş-Tisa.

Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, 9 la număr în

Bistriţa-Năsăud (Budeşti, Căianu Mic, Chiuza, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Lunca Ilvei, Prundu

Bârgăului, Şintereag şi Salva). O situaţie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o

adevărată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut

aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi

vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a



Campania MMP urmăreşte conştientizarea oamenilor cu privire riscul poluării cu nitraţi şi

responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Debutul campaniei are loc cu un

workshop la care participă zeci de reprezentanţi ai APM, APIA, Autorităţii Sanitar-Veterinare, DSP,

Gărzii de Mediu, Direcţiei pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele situate în Bazinul

Hidrografic Someş-Tisa, care au misiunea apoi de a disemina informaţiile în rândul comunităţilor de

care răspund.

"În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de

poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge







la poluarea apelor şi a solului. Este afectată sănătatea oamenilor, uneori se ajunge chiar la tragedii în

rândul nou născuţilor, cea mai sensibilă categorie de populaţie. Potrivit normelor în vigoare, din cauza

potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa

potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în

Uniunea Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la

blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte

methemoglobinemie, sau «boala albastră» şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând

provoca moartea", se arată în comunicatul DAST Someş-Tisa.

STIRI AZI.COM

PERICOL Mai multe orase, afectate de poluarea cu nitrati.

Trei orase, dar si mai multe comune din judetul Cluj, se confrunta cu problema poluarii cu nitrati a

apei si a solului, din cauza gunoiului de grajd, scrie ziuadecj.realitatea.net. Substantele pot provoca

grave afectiuni.

In judetul Cluj cele mai afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sunt orasele Turda, Campia

Turzii si Gherla, dar si comunele Calarasi, Viisoara, Sandulesti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna,

Cuzdrioara, Catcau, Sic, Iclod, Apahida, Bontida si Negreni. In aceste zone fantanile din mediul rural

sunt poluate cu substante chimice, care s-au infiltrat in panza freatica din grajdurile sau din fermele

oamenilor, arata specialistii Administratiei Bazinale Somes-Tisa.

Situatia nu e singulara in Ardeal. Nitratii sunt periculosi pentru ca apa infestata odata consumata scade

rezistenta generala a organismului. De asemenea, substantele pot provoca avorturi spontane si

infertilitate masculina, spun specialistii. Prezenta in cantitati peste limitele admise, a nitritilor in apa de

baut, conduce la blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie. Afectiunea

se numeste methemoglobinemie, sau “boala albastra”.

TURDANEWS.RO



fac parte judeţele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj).

Deschiderea campaniei va avea loc maine, 23 august, la ora 11,00 la hotelul Royal Classic din Cluj

Napoca .

Experti de mediu şi reprezentanti ai Ministerului mediului vor prezenta proiectul Controlul Poluarii cu

Nutrienti si vor detalia masuri de protectie a solului si apelor in contextual actual.



Bistrita-Nasaud, Maramures, Satu Mare si Salaj.







Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de

localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.





freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor, spun specialiştii.




Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu





MARAMURES CITY NEWS

Nouă comune de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, poluate cu nitraţi şi nitriţi



sănătate locuitorilor din zonă.

Anunţul făcut de Minister vine pe fondul lansării unei campanii de sensibilizare şi conştientizare a

riscului pe care îl presupune poluarea cu nutrienţi, campanie care se va desfăşura în zona bazinului

hidrografic Someş-Tisa, pe raza judeţelor Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

"În Bistriţa-Năsăud, nouă comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu

nutrienţi. O situatie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă

biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în panza freatică.

Anul trecut aici jumatăte dintre locuitori au avut problem de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă,

dureri de cap şi vărsături", se arată într-un comunicat al Ministerului.

Deschiderea campaniei va avea loc în data de 23 august la Cluj Napoca, la aceasta urmând să participe

experţi ai Ministerului, dar şi reprezentanţi ai Agenţiilor de Mediu din judeţele enumerate.

TIME4NEWS.RO







Ce localitati din judetul Cluj sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati!

In judetul Cluj au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

comunele: Calarasi, Campia Turzii, Viisoara, Sandulesti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda,

Cuzdrioara, Catcau, Sic, Iclod, Apahida, Bontida, Gherla, Negreni

In aceste zone fantanile din mediul rural sunt poluate cu substante chimice, care s-au infiltrat in panza

freatica din grajdurile sau din fermele oamenilor. In Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista

localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde

specialistii spun ca exista o adevarata bomba biologica, din cauza nitratilor si nitritilor care au ajuns in

panza freatica.

Anul trecut aici jumatate dintre locuitori au avut problem de sanatate, au ajuns la medic cu greata,

dureri de cap si varsaturi. In judetul Satu Mare probleme cu poluarea surselor de apa peste limita

admisa de Uniunea Europeana au fost identificate in 4 comune, iar in Maramures in 13 localitati.

Printre acestea Seini, Remetea Chioarului, Vadu Izei si Farcasa.

INFOBRASOV.NET

Fantanile din Romania sunt poluate cu nitrati

Un milion de fantani din Romania sunt poluate cu nitrati, din cauza gestionarii necorespunzatoare a

deseurilor de grajd. In judetul Cluj, exista 17 localitati unde apa din fantani este infestata, printre care

si Apahida. Consumata in cantitati mari, acesta poate cauza probleme de respiratie, si chiar decesul, in

cazul sugarilor.

Guvernul Romaniei, printr-un imprumut de la Banca Mondiala, deruleaza, in prezent, pe teritoriul tarii,

un proiect de control integrat al poluarii cu nutrienti in valoare de 60 de milioane de euro, informeaza

City News.

“Apa e curata, e buna, nu o folosim de baut, dar altfel de tot felul. Inainte o foloseam pentru mancare,

pentru baut pentru orisice”, recunoaste o clujeanca din Apahida. Alti oameni folosesc apa doar in

agricultura.

Scopul proiectului este reducerea poluarii apei si solului cu nutrienti.

“Jumatate din populatia tarii bea apa asa zis potabila din surse greu controlabile aflate in

gospodariile lor. Proiectul are o componenta investitionala foarte importanta, e vorba de 60 de

milioane de euro, investitii in constructia sistemelor de canalizare si de epurare a apei, in platforme

comunale de depozitare a gunoiului de grajd”, a explicat Sorin Radulescu, expert in Ministerul

Mediului si Padurilor.

Asemenea investitii sunt finantate in Transilvania in localitatile Bontida, din judetul Cluj, Seini si

Remetea Chioarului, din Maramures, Crucisor si Paulesti, din Satu Mare.

http://www.time4news.ro/cluj/administrativ/ce-localitati-din-judetul-cluj-sunt-vulnerabile-la-poluarea-cu-nitrati.html

Documents

Revista presei – Workshop INPCP Cluj Napoca 23 – 24 august