România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 1 martie 2012

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Stelian FuiaLocurile de muncă sunt o prioritate

NoutăţiPNDR 2012

Dacian CioloşContează nu doar rata absorbţiei, ci şi calitatea acesteia

Asocierea fermierilor Şansă pentru comunitate

1

CuprinsBIROURILE REGIONALE

Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILAStr. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920

CRAIOVAStr. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro

Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725

ZALĂUStr. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059

TÂRGU MUREȘStr. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613

IAŞIŞos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287

TIMIŞOARAStr. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578

TÂRGOVIŞTEStr. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212

BUCUREŞTIStr. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Martie, 2012ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2012

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România, pe hârtie albă fără clor

Copyright fotografii: Gelu Toaipă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Comisia Europeană, EU Rural Review, Prof. Dr. Laszlo Rakosy, Nicky Petkov.

EDITORIAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

INTERVIU• Stelian Fuia: Crearea de locuri de muncă în mediul rural este principalul obiectiv al mandatului meu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DEZVOLTARE RURALĂ• Absorbție de 35% din fondurile europene de dezvoltare rurală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Linie de furajare modernă pentru ferma unui tânăr din Alba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Oportunități pentru spațiul rural românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Sprijinul pentru instalarea tinerilor în mediul rural crește la maximum 40 000 de euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Noi pachete de agromediu în 2012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Agroturismul – cheia sesiunii de proiecte pentru investiții în turism rural în 2012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • O nouă selecție a grupurilor de acțiune locală între 1 martie și 20 aprilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Fondurile de semisubzistență – bulă de oxigen pentru fermele mici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Împreună suntem RNDR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• EU Rural Review: Dezvoltarea capitalului uman – exemplul de consolidare a competențelor în România rurală . . . . . . . . . . . .

OAMENI• Dacian Cioloș: Nu doar rata absorbției contează, ci și calitatea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Cum devii membru al RNDR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• România intră în familia rețelelor rurale europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

EXPERIENȚE• Ferma mea: Perseverență și inovare la o fermă vasluiană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Comunitatea mea: Asocierea fermierilor – șansă pentru întreaga comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Afacerea mea: Rivalsa Shoes – Fabricat în România, vândut în Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

LEADER LA ZI• O viziune locală – GAL Tecuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• O experiență spaniolă – Grupul de Acțiune Locală ADESIMAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Muzeul brânzeturilor – proiect inovator care crește vânzările și atrage turiștii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ȘTIRI• Știri RNDR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Știri MADR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evenimente• Evenimente pe scurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Tradiții și bucate românești la Săptămâna Verde de la Berlin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

OAMENI ÎN MIȘCARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PIAȚA PARTENERIATELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROPUNERE DE PARTENERIAT PENTRU SERE ECOLOGICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3

4

69

1012141618202226

303234

363840

424445

4648

5254

56

57

58

32

Editorial

Când 1+1=3Lansăm „România rurală” odată cu venirea primăverii...... odată cu Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, instrument menit să coaguleze forțele pentru a produce acel salt într-un viitor mai prosper pe care ni-l dorim cu toții.

Suntem la început. Și – ca orice început – și acesta prezintă provocări și enorme șanse. România va progresa atunci când și mediul rural va oferi o viață mai bună locuitorilor săi. Atunci când a locui la țară va deveni un privilegiu...... când tinerii vor avea de lucru, și nu doar în agricultură, ci și în servicii și în alte tipuri de producție decât cea agricolă. ... atunci când părinții vor considera că le pot oferi o viață mai sănătoasă copiilor, mutându-se la țară, fără a face însă rabat de la calitatea serviciilor medicale sau de educație. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală poate contribui substanțial pentru a aduce viitorul mai aproape. Însă nu poate face acest lucru decât cu ajutorul tuturor celor cărora le pasă. De aceea, vă invităm să vă alăturați Rețelei, fiindcă noi credem că 1+1=3. Împreună avem forța de a schimba lucrurile. Schimbarea reală, de substanță, începe de jos. De la noi toți.

„România rurală” este un mijloc prin care dorim să comunicăm mai bine cu dumneavoastră, creând totodată o platformă prin care să sprijinim schimbul de informații și idei între membrii Rețelei.

În acest prim număr, vă prezentăm obiectivele Rețelei, noutăți privind sesiunile de propuneri de proiecte din acest an, interviuri, reportaje despre rezultatele unor investiții cu fonduri de dezvoltare rurală și alte informații pe care sperăm că le veți găsi interesante.

Vă invităm să intrați în contact cu noi, prezentându-ne experiențele dumneavoastră, de care suntem convinși că vor beneficia și alții.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului “Înfiinţarea şi Sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”

54

Care sunt obiectivele mandatului dumneavoastră, aflat la început?

Stelian Fuia: Obiectivul central îl reprezintă dezvoltarea de locuri de muncă în mediul rural, iar acest obiectiv poate fi realizat prin absorbţia fondurilor europene şi dezvoltarea mediului economic rural.

Debirocratizarea activităţii MADR este un alt obiectiv, astfel că în perioada următoare vom încerca restructurarea structurilor teritoriale ale MADR în vederea creşterii eficienţei acestora. Sper ca la încheierea mandatului, despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să se poată spune că este un Minister al Economiei Rurale.

Pentru că proveniţi din lumea afacerilor în domeniul agricol, cunoaşteţi nevoile şi dificultăţile pe care le întâmpină oamenii de afaceri. Daţi-ne câteva exemple de măsuri pe care dumneavoastră, ca ministru, le puteţi lua, pentru a contribui la eliminarea acestor dificultăţi.

Stelian Fuia: În perioada următoare, am în vedere trei măsuri:

• Descentralizarea unor activităţi ale unor structuri ale MADR către asociaţiile profesionale, ceea ce va contribui la o implicare mai activă a fermierilor în actele decizionale.

• Îmbunătăţirea accesului la finanţare, mai ales pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE. Pregătim o ordonanţă pentru a facilita accesul la cofinanţare prin folosirea unor instrumente de garantare.

• Înfiinţarea camerelor agricole; în acest fel fermierii pot deveni parteneri ai sistemului de implementare a politicilor guvernamentale, nu doar beneficiari.

Cum apreciaţi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) până în momentul de faţă?

Stelian Fuia: PNDR este unul din programele care la nivel guvernamental a funcţionat bine spre foarte bine, având în vedere cadrul negociat, de la care am plecat. Astăzi avem un grad de absorbţie de 34.5% şi sperăm ca la sfârşitul lui 2012 să atingem 50%.

Care ar fi punctele slabe de până acum în implementarea PNDR, pe care trebuie să ne axăm mai mult până la sfârşitul perioadei de programare?

Stelian Fuia: Problema PNDR este că noi – şi aici vorbesc de cei care au negociat programul de aderare – nu am stabilit clar nişte priorităţi naţionale. La noi totul este prioritate şi anual avem alte priorităţi. În martie 2012, România are deja opt modificări la PNDR şi vom mai avea cel puţin încă una.

Acest lucru dovedeşte că, de fapt, nu am avut nişte priorităţi pe termen mediu şi lung, ci numai de moment.

Pentru sfârşitul perioadei de programare 2007-2013, trebuie să ne stabilim clar priorităţile de dezvoltare rurală cu scopul de a absorbi restul de bani, iar aceste priorităţi trebuie să rămână valabile şi pentru perioada 2014-2020.

Care sunt priorităţile de dezvoltare rurală în 2012-2013?

Stelian Fuia: În primul rând absorbţia integrală a banilor europeni, iar ca direcţii de investiţii, cred că România trebuie să facă eforturi pentru a asigura integrarea producţiei agricole vegetale. România trebuie să se transforme dintr-o ţară exportatoare de materie primă într-o ţară exportatoare de produse agricole cu valoare adăugată.

Care credeţi că sunt punctele forte ale României, pe baza cărora ar trebui să ne construim strategia de dezvoltare rurală?

Stelian Fuia: Viitoarea strategie trebuie să ducă la dezvoltarea vieţii economice în mediul rural. Acest lucru înseamnă atât infrastructură, cât şi locuri de muncă. Altfel nu putem discuta despre o dezvoltare sustenabilă a mediului rural.

• România trebuie să devină exportator de produse agricole cu valoare adăugată, nu doar de materie primă

• PNDR este un program care a funcționat bine spre foarte bine

• Viitoarea strategie – să urmărească dezvoltarea afacerilor în mediul rural

Stelian Fuia, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:„Crearea de locuri de muncă în mediul rural este principalul obiectiv al mandatului meu”

Interviu

76

Dezvoltare Rurală

Absorbţie de 35% din fondurile europene de dezvoltare rurală

Fondurile europene dedicate modernizării agriculturii şi satelor româneşti după aderare au adus deja o infuzie de peste 3,5 miliarde de euro în economie. Până în acest moment, mai bine de 35% din

banii europeni alocaţi dezvoltării rurale din România au fost utilizați, spune Cornelia Mihai, Director General de Dezvoltare Rurală în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste fonduri reprezintă atât investiţii, cât şi plăţi compensatorii sau diverse prime anuale.

Cu toate că acest procentaj este cu mult peste media naţională de absorbţie a fondurilor europene, a compara Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) cu fondurile structurale ar fi o greşeală, susţine doamna Mihai.

„Regulile sunt diferite, iar noi avem proiecte mici ca dimensiune, nu majore ca în cazul fondurilor structurale. Însă, în ceea ce priveşte instituţiile care gestionează aceste fonduri, merită făcută o subliniere, pentru că PNDR este un program care rulează în instituţii ce au beneficiat de experienţa programului Sapard. Acest lucru dovedeşte că nu întâmplător programul este pe primul loc sub aspectul capacităţii de absorbţie.”

PNDR este în acest moment în plină evoluţie. Acest program, caracterizat de doamna Mihai ca fiind „unic” şi totodată „divers”, a demarat în 2008, deşi România se integrase în Uniunea Europeană cu un an înainte.

„Abia după aderare au început discuţiile tehnice şi financiare referitoare la program. Nu aveam cum să începem mai devreme. Fondurile pentru 2007 n-au fost pierdute, în schimb România a pierdut un an din implementare.”

Prin PNDR, în şapte ani, România are la dispoziţie fonduri publice de aproape 10 miliarde de euro pentru

Fondurile nu ni s-au dat, ci trebuie obţinuteOamenii trebuie să înţeleagă că nu doar autorităţile au un rol în absorbţia fondurilor europene, afirmă Cornelia Mihai.

„Aud foarte des spunându-se: fondurile europene ni s-au dat. Nu, nu ni s-au dat. Fondurile europene trebuie să le obţii. României i-au fost alocate pe baza unor documente programatice, dar accesarea lor propriu-zisă şi rambursarea fondurilor presupun o muncă la care nu numai instituţiile trebuie să contribuie, ci şi mediul privat,” afirmă Cornelia Mihai.

Potrivit Directorului General de Dezvoltare Rurală, aproape 80% din fondurile de dezvoltare rurală sunt destinate mediului privat, care trebuie să asigure cofinanţarea pentru a derula un proiect european.

Ponderea de 80% este semnificativă şi sub aspectul rezultatelor aşteptate.„Dacă am analiza macroeconomic, utilizarea acestor bani nu numai că ar aduce investiţii substanţiale, dar ar genera şi noi locuri de muncă. Totodată, ar contribui la o mai aşezată disciplină fiscală şi financiară. Cine doreşte să obţină fonduri trebuie să ştie de la bun început că nu poate să le acceseze ca persoană fizică; semnarea contractului de finanţare se face cu o persoană juridică, al cărei comportament trebuie să respecte legislaţia în domeniul taxelor şi al altor obligaţii. În plus, trebuie să se ştie că prin aceste proiecte, tu, ca beneficiar plăteşti investiţiile şi abia apoi soliciţi rambursarea, care se face în tranşe de plată. Nu este foarte simplu, nu e pentru toată lumea.”

Chiar dacă fondurile de dezvoltare rurală, la fel ca şi alte fonduri europene, nu sunt uşor de obţinut iar implementarea proiectelor implică birocraţie, interesul pentru obţinerea lor a fost enorm, cu peste 95 000 de cereri de finanţare, care au depăşit cu mult alocarea programului. Au fost măsuri pentru care solicitanţii au avut un apetit mai mare, cum ar fi cele de modernizare a fermelor, industria alimentară, investiţiile în

alte activităţi decât cele agricole, în servicii, în infrastructură. Căutate au fost şi fondurile pentru instalarea tinerilor fermieri, precum şi solicitările de plăţi compensatorii pentru agromediu.

Spre exemplu, suma alocată renovării şi dezvoltării satelor (1,7 miliarde de euro) a fost epuizată de la primele licitaţii, înregistrându-se cereri care împreună depăşeau de cinci ori totalul alocat. Proiectele, derulate în parteneriate încheiate între primării şi organizaţii neguvernamentale, includeau, pe lângă investiţii în drumuri şi alimentare cu apă, modernizarea grădiniţelor sau a unor aşezăminte culturale, precum şi servicii sociale pentru categorii defavorizate.

Pentru că a existat un asemenea interes, anul acesta au fost făcute realocări de fonduri, în total 740 de milioane de euro, către măsuri foarte populare, cum ar fi 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, 123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, 313 – Încurajarea activităților turistice. Totodată, anul acesta a fost introdusă în PNDR o nouă măsură – Bunăstarea animalelor, pentru sectorul porcine. Prin această inițiativă, este continuat sprijinul acordat de stat sectorului de creștere a porcilor, diminuându-se însă efortul bugetar. Măsura compensează pierderile de venit ale fermierilor survenite în urma aplicării unor standarde complexe privind creşterea animalelor. Iniţiativa reprezintă,

totodată, o recunoaştere a faptului că, în momentul de faţă, carnea de porc din import este mai ieftină decât cea din producţia autohtonă, ceea ce înseamnă că fermierii români au nevoie de sprijin pentru a putea oferi produse la preţuri competitive, respectând în acelaşi timp standardele europene.

Una dintre măsurile populare a fost LEADER, pentru implementarea strategiilor locale. Prin această măsură, lansată în 2010, grupurile de acțiune locală sunt cele care selectează proiecte considerate importante pentru comunitățile pe care le reprezintă. În acest fel, are loc un transfer al deciziei, de la nivel central, la nivel local. „Interesul suscitat de LEADER a fost foarte mare, pentru că această abordare pune în valoare proiecte care pot răspunde mai bine, mai clar și mai direct nevoilor locale,” afirmă Cornelia Mihai.

În alte state europene, inițiativa LEADER, apărută acum 20 de ani, a avut un succes uriaș pentru că a contribuit la rezolvarea unor nevoi locale, care cu greu ar fi putut atrage atenția autorităților centrale. Până acum 81 de grupuri de acțiune locală au semnat contracte pentru implementarea strategiilor lor și sunt așteptate să demareze procedurile de selecție a proiectelor.

În 2012, alte potențiale grupuri de acțiune locală sunt așteptate să depună strategiile lor de dezvoltare locală, suma maximă stabilită pentru implementarea unei astfel de strategii fiind de 2 850 000 de euro.

introducerea unor practici moderne în agricultură, creşterea nivelului de trai pentru locuitorii satelor, dotarea firmelor înființate în mediul rural și diversificarea activităților acestora.

„În şapte ani, beneficiind de fonduri publice de 10 miliarde de euro, noi ar trebui să recuperăm din decalajul faţă de state care au parcurs acest traseu în 45-50 de ani,” spune Cornelia Mihai.

Aceasta este o provocare dificilă, cu atât mai mult cu cât derularea programului se desfăşoară în paralel cu un alt proces, acela al înfiinţării şi consolidării de parteneriate între autorităţi, mediul de afaceri şi societatea civilă.

Aceste parteneriate reprezintă unul dintre factorii care asigură succesul în implementarea strategiilor de dezvoltare.

98

Linie de furajare modernă pentru ferma unui tânăr din Alba“Lucrez pământul cu drag şi pricepere”

Emil Petru Tuluş este unul dintre cei peste 5 600 de români sub 40 de ani care au beneficiat de finanţare pentru dezvoltare rurală prin măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri.”

Pe el, tânăr cu studii superioare, l-a tras aţa înapoi acasă, la ţară, pentru că, aşa cum o spune, „mi-am dat seama că acesta mi-a fost destinul: aici am văzut lumina zilei şi tot aici mi s-o stinge.”

A început să se implice în activități agricole în 2006-2007, când tatăl său a pus bazele unei ferme pentru îngrășarea porcilor și a luat pământ în arendă. În primii ani, Emil Tuluș a încercat să-și ajute familia să mărească producția și să dezvolte afacerea. Însă după o vreme a hotărât să preia mica fermă și să i se dedice cu trup și suflet.

Fondurile europene au apărut chiar la momentul oportun. În 2009, prin măsura 121 a achiziţionat: tractor, moară, remorcă, vidanjă şi semănătoare, printr-un proiect cu o valoare totală de 143 000 de euro. Pentru a asigura cota sa de contribuţie la derularea proiectului (45% din valoarea totală), a făcut două împrumuturi bancare, la care şi acum plăteşte rate. Şi-a mărit însă capacitatea de producţie a furajelor de trei ori, ajungând acum să deţină în arendă peste 100 de hectare de teren, pe care cultivă cerealele necesare hranei porcilor. Cu fonduri primite prin Măsura 112, în 2010, și-a achiziționat o linie de

furajare care va fi gata în această vară. Cu ajutorul ei, furajele pregătite la moară (micro-FNC) vor fi trimise automat, pe bandă, la animale, economisind timp şi energie. Ferma lui Emil Tuluş are o capacitate de 400 de porci. Vânzările în domeniu sunt însă fluctuante şi de multe ori întâmpină dificultăţi la vânzarea porcilor către abatoare.

„În 2008, am înregistrat un vârf când carnea de porc se vindea cu 8 lei kilogramul. Acum se vinde cu puţin peste 6 lei kilogramul, în condiţiile în care porumbul pentru

animale s-a scumpit de peste trei ori, de la 30 de bani kilogramul la 1-1,2 lei kilogramul” a explicat Tuluş.

În plus, pentru că fondurile nu vin fără îndeplinirea unor obligaţii, trebuie să producă 30 de tone de carne pe an, timp de 5 ani, aşa cum şi-a asumat prin planul de afaceri aprobat pentru finanţare.

„Mă interesează să lucrez fiecare petec de pământ cu drag şi cu pricepere. Nu mă bucură partea comercială cum mă bucură în luna mai să văd câmpul înverzit şi să simt mirosul pământului muncit de mine,” a afirmat Tuluş. „Trecând peste greutăţi şi dezamăgiri, a fost un pas pe care nu l-aş fi putut face altfel decât în 10 ani.”

„Mă gândesc ce soluții pentru desfacere aș putea găsi pentru a răsplăti volumul mare de muncă și grija pe care o acord bunăstării animalelor,” a mai spus Tuluș.

Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole prin instalarea tânărului fermier Tuluş Emil PetruMăsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”Tuluş Emil Petru – Pety PFASatul Peţelca, orașul Teiuș, judeţul AlbaPerioada de derulare: mai 2010 - 2012Valoarea totală a proiectului: 25 000 euroFinanţare nerambursabilă: 25 000 euro, din care a încasat deja 15 000

Au existat însă și măsuri care nu au stârnit același interes, cum ar fi cea dedicată primei împăduriri a terenurilor agricole. Pe de o parte acest lucru s-a datorat unor cerințe complicate. De aceea, pentru a creşte atractivitatea acestei măsuri, au fost solicitate Comisiei Europene unele modificări ale fişei măsurii, vizând simplificarea unor condiţii de eligibilitate aplicabile terenurilor şi proiectului tehnic de împădurire, în paralel implementându-se şi unele elemente de simplificare în proceduri. Pe de altă parte, însă, interesul a fost scăzut și pentru că mulți români preferă un câştig mic, cert şi imediat din recoltele pe care le pot obţine acum, unui câştig mai mare peste 10-15 ani, din valorificarea lemnului. Potrivit autorităților, pentru perioada următoare de programare (2014-2020) se urmăreşte la nivel comunitar şi prioritizarea agriculturii ecologice, prin creşterea vizibilităţii acesteia, fiind introdusă ca măsură distinctă în propunerea de regulament pentru dezvoltare rurală.

Recomandări ale Autorităţii de Management pentru PNDR:

Investiţii pentru piaţă. „Îi sfătuim pe solicitanţi să aleagă proiecte luând în calcul nevoile pieţei. Degeaba investeşti într-un proiect inovator, grandios, dacă nu are elemente de conectare la piaţă,” afirmă Cornelia Mihai.

Buget realist. „Supradimensionarea bugetului îngreunează asigurarea cofinanţării private. Chiar dacă eşti sfătuit de consultant să soliciţi suma maximă la care poţi avea acces, noi recomandăm realismul şi prudenţa. Afacerea este a ta, nu a consultantului, şi numai tu poţi să-ţi evaluezi corect riscurile.”

Pregătire. Trebuie să fii bine pregătit pentru acest examen.

Răbdare. „Birocraţia e în normele europene. Este de dorit o simplificare, dar fără să ducă la o slăbire a controlului cheltuielilor publice,” declară Cornelia Mihai.

Până la sfârşitul anului se preconizează o rată de absorbţie de 50%.

10 11

Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestierTotal finanţare publică: 3,967 miliarde EUR - FEADR: 3,174 miliarde EUR (43,95% din fondurile FEADR pentru toate cele patru axe) - Statul român – 793 milioane EUR

Obiectivele strategice ale Axei 1 sunt:• Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataţiilor agricole, pădurilor şi unităţilor de procesare• Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă şi a asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile• Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing pentru produsele agricole şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile

Axa 2 – Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului ruralTotal finanţare publică: 2,293 miliarde EUR- FEADR: 1,880 miliarde EUR (26,05% din fondurile FEADR) - Statul român – 413 milioane EUR

Obiectivele strategice ale Axei 2 sunt:• Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile• Conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor• Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere

Axa 3 – Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei ruraleTotal finanţare publică: 2,474 miliarde EUR- FEADR: 1,979 miliarde EUR (27,4% din fondurile FEADR pentru cele patru axe)- Statul român – 495 milioane EUR

Obiectivele strategice ale Axei 3 sunt:• Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă• Creşterea atractivităţii zonelor rurale

Axa 4 – LEADER:Total finanţare publică: 235 milioane EUR- FEADR: 188 milioane EUR (2,6% din fondurile FEADR alocate celor patru axe)- Statul român – 47 milioane EUR

Obiectivele strategice ale Axei 4 sunt:• Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor • Îmbunătăţirea guvernanţei locale

Aceasta este alocarea iniţială la care se adaugă sumele suplimentare acordate în conformitate cu art.69 (5a) din Regulamentul CE nr.1698/2005 pentru Regiunile de Convergenţă, rezultând un total de sume suplimentare pentru Planul European de Redresare Economică (PERE) de 101 694 000 euro pentru toate măsurile. Prin urmare, suma totală pe axe pentru întreaga perioadă este de 8,124 miliarde euro (suma FEADR + PERE).

Preocupările Politicii Agricole Comune (PAC) au avansat pe fondul atingerii obiectivelor pe care şi le-a propus în ultimii 50 de ani, de la securitate alimentară la noile provocări precum schimbările climatice, gospodărirea apelor, bioenergia, biodiversitatea şi utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. România subscrie la aceste tendinţe prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, care reprezintă instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi se bazează pe o abordare teritorială integrată prin asigurarea complementarităţii, consistenţei şi conformităţii cu alte fonduri comunitare şi naționale. Strategia FEADR prevede intervenţii eficiente şi asigură complementaritatea cu Programele Operaţionale pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune.

Obiectivele generale sunt împărţite într-un număr de obiective strategice ce ţin cont de situaţia economică locală şi regională din mediul rural şi provocările existente.

Obiectivele specifice au fost stabilite pentru fiecare axă şi măsură în parte.

PNDR se adresează spaţiului rural românesc (cu o densitate a populaţiei mai mică de 150 loc/km2), respectiv 93,6% din suprafaţa României căreia îi corespunde 48% din populaţia totală a ţării. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2007-2013 este

configurată într-un cadru strategic care include patru obiective prioritare denumite „Axe”. Fiecare dintre aceste axe are la rândul său priorităţi subordonate sau „Măsuri” care sprijină activităţile concrete de dezvoltare rurală a Statelor Membre.

* Măsuri care au inclusă în alocarea totală 2012, suma propusă spre realocare în versiunea a VIII-a a PNDR transmisă spre aprobare Comisiei Europene ** Suma alocată finală va fi stabilită la momentul finalizării selecţiei pentru sesiunea organizată în 2011*** Măsuri în cadrul cărora se derulează ultima sesiune de depunere de proiecte

Oportunităţi pentru spaţiul rural românesc

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere pentru anul 2012

Îmbunătăţirea competitivităţiisectoarelor agricol şi forestierAXA 1

Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere

AXA 2

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonelerurale şi diversificarea economiei ruraleAXA 3

Demararea şi funcţionarea iniţiativelorde dezvoltare ruralăAXA 4

183 886 465

112 739 890***

1 - 30 martie 2012 44 016 1182 - 31 mai 2012 44 016 118

16 august - 14 septembrie 2012 44 016 118

15 noiembrie - 14 decembrie 2012 44 016 118

112 1 - 29 iunie 2012 120 886 096 120 886 096***1

17 aprilie - 31 mai 2012 220 577 199*** 220 577 199***1121*

2 - 31 iulie 2012 133 886 4651123*

15 mai - 29 iunie 2012 112 739 8901141

Sesiune continuă 22 144 103***142

176 064 472***4221

134 668 992***1 - 31 august 2012 134 668 9921312*

185 554 261***17 aprilie - 16 mai 2012 185 554 2611313*

50 000 0002 aprilie - 30 aprilie 2012 25 000 0001122*

199 152 331***1 martie - 20 aprilie 2012 199 152 3311Leader*

2 - 31 iulie 2012 50 000 000**1Schema 123*

Măsura Perioada orientativă Alocare indicativăsesiune (euro) Alocare totală 2012 (euro)Număr

sesiuni

12 13

Anul acesta, românii cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani interesaţi să se stabilească în mediul rural vor putea beneficia de sume mai mari prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Astfel, faţă de anii trecuţi, când puteau primi maximum 25 000 de euro, în 2012 vor putea accesa până la 40 000 de euro.

Mai exact, prin această măsură sprijinul acordat este de 12 000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 Unităţi de Dimensiune Economică (UDE), iar peste această dimensiune sprijinul poate creşte cu 4 000 de euro pe fiecare 1 UDE, dar nu va putea depăşi 40 000 de euro pe exploataţie. Dimensiunea economică a unei

exploatații agricole este exprimată în UDE. Valoarea unei unităţi de dimensiune economică (1 UDE) este de 1 200 de euro. Spre exemplu, 1 ha de teren cultivat cu grâu înseamnă 0,174 UDE, iar o vacă pentru lapte înseamnă 0,881 UDE.

Pentru mai multe detalii despre stabilirea dimensiunii economice a fermei exprimată în UDE, solicitanţii pot accesa site-ul www.apdrp.ro, Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri, unde, în Cererea de finanțare vor găsi tabelul privind STABILIREA CATEGORIEI DE FERMĂ care cuprinde structura culturilor și a producției zootehnice și calculul UDE.

Agricultorii care primesc finanţare trebuie să investească cel puţin 30 la sută din sumă pentru a dezvolta exploataţia agricolă. Diferenţa poate fi utilizată în scopuri personale, cum ar fi renovarea casei, pentru a avea un standard de viaţă mai bun. Însă după trei ani de la aprobare, beneficiarii trebuie să demonstreze că dimensiunea fermei a crescut cu 4 UDE iar obiectivele propuse în planul de afaceri au fost atinse.

Condiţii pentrua beneficia desprijinPot solicita finanţare fermierii cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unor întreprinderi individuale, asociaţi si administratori unici ai unor societăţi cu răspundere limitată. Ei trebuie să se fi instalat în mediul rural sau să fi demarat o activitate în mediul rural cu cel mult 12 luni înainte de data depunerii cererii de finanţare şi să fi lucrat deja în cadrul unei ferme cu minimum 12 luni înainte de instalare.

În cazul în care nu sunt absolvenţi de liceu sau şcoală profesională în domeniul agricol, veterinar sau economic cu profil agricol, pot primi finanţare dacă prezintă un certificat de calificare într-unul dintre aceste domenii sau dacă au urmat un curs de formare de minimum 150 de ore. Solicitanţii se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea primei tranșe a sprijinului, cursuri de formare profesională organizate prin Măsura 111 - “Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în managementul exploataţiei agricole, contabilitate, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.Exploataţiile agricole eligibile cu dimensiunea economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE, trebuie să fie

înregistrate de solicitanţi, în nume propriu, în Registrul Unic de Identificare de la APIA /Registrul exploatațiilor şi în Registrul Agricol înainte de depunerea cererilor de finanţare.

Solicitanţii trebuie să prezinte un plan de afaceri pe cinci ani, în care să demonstreze viabilitatea economică a exploataţiei agricole, prezentând detaliat investiţiile şi alte activitităţi planificate ce vor contribui la dezvoltarea fermei. Planul trebuie să arate totodată că 30 de procente din suma primită sunt folosite pentru investiţii în modernizarea exploataţiei, cum ar fi achiziţii de

utilaje, animale, teren, plantarea de plante perene, atingerea unor standarde europene în exploatație. Pentru acordarea tranșei a doua după maximum 30 luni de la data semnării contractului de finanțare, proiectul va fi verificat, pentru a vedea dacă activităţile prevăzute în planul de afaceri au fost îndeplinite.

În cazul nerespectării obiectivelor propuse, APDRP va începe procedura de recuperare a sprijinului acordat în prima tranşă.

Condiţiile pentru a beneficia de sprijin prin Măsura 141 rămân neschimbate.

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1 500 de euro/an/fermă şi se poate acorda pentru o perioadă de cinci ani unui singur membru al familiei, pentru aceeaşi exploataţie agricolă. Depunerea dosarelor va avea loc în perioada 01 – 29 iunie 2012.

La fel ca în anul 2011, beneficiarii acestei măsuri care îşi propun să realizeze investiţii şi prin măsura 121 trebuie să completeze Secţiunea A+B din Planul de afaceri aferent măsurii 141. Valoarea maximă a unui proiect finanțat prin Măsura 121 cumulată cu Măsura 141 va fi 50 000 de euro.

Exploataţia agricolă trebuie să aibă dimensiunea economică cuprinsă între 2 și 8 UDE şi să fie înregistrată în Registrul fermelor/al exploatațiilor și în Registrul agricol, iar proprietarul ei trebuie să fi comercializat o parte din producţia obţinută până în acel moment.

Condiţii pentrua beneficia desprijin prinmăsura 141:

Solicitantul trebuie să întocmească un plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani şi să-şi asume atât creşterea producţiei agricole destinate comercializării cu cel puțin 20 la sută, cât şi o creştere a dimensiunii economice a fermei cu minimum 3 UDE.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor în mediul rural creşte la maximum 40 000 de euro

Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă

14 15

Începând din 2012, utilizatorii de terenuri agricole din România au la dispoziţie noi pachete de agromediu, prin măsura 214.

Beneficiarii acestora sunt utilizatorii de terenuri agricole situate în comunele, oraşele şi municipiile eligibile pentru pachetele de agromediu, dacă aplică practici agricole care contribuie la conservarea biodiversităţii, la protecţia apelor şi a solului. În urma încheierii unor angajamente multianuale, aceştia pot primi plăţi care să compenseze costurile suplimentare şi pierderile de venit induse de aplicarea practicilor agricole extensive.

Aceste noi oportunităţi sunt rezultatul propunerii de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Propunerea urmează să fie aprobată de către Comisia Europeană.

Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări

Pe baza studiilor recente care vizează populaţiile şi repartiţia celor trei specii de păsări de importanţă comunitară (Crex crex, Lanius minor, Falco vespertinus), au fost incluse în acest pachet zece noi zone importante pentru păsări (IBAs):

3.1 – pentru Crex crex – Câmpia Nirului – Valea Ierului, Lunca Mureşului Inferior, Lunca Timişului, Lunca Turului Inferior, Valea Fizeşului;

3.2 – pentru Lanius minor şi Falco vespertinus – Bistreţ, Calafat Ciuperceni Dunăre, Confluenţa Olt-Dunăre, Gruia – Gârla Mare, Suhaia.

În acest moment sunt eligibile 282 de unităţi administrativ-teritoriale, aproape de două ori mai multe faţă de 2008. Dintre acestea, 108 sunt eligibile pentru varianta 3.1 iar 174 – pentru varianta 3.2.

Prin această modificare se materializează previzionările iniţiale de extindere a zonelor pentru care

sunt disponibile plăţi compensatorii adresate protecţiei acestor trei specii de păsări.

Utilizatorii pajiştilor incluse în acest pachet pot beneficia de sprijin financiar dacă se angajează să întârzie cositul, să nu utilizeze îngrăşăminte chimice şi fertilizanţi, să limiteze utilizarea îngrăşămintelor organice şi să reducă încărcătura de animale pe aceste pajişti.

Pachetul 6 - Pajiştiimportante pentru fluturi

Zonele eligibile ale acestui pachet sunt 25 de comune şi oraşe din judeţele Cluj şi Suceava, suprafaţa de pajişti naturale şi seminaturale fiind estimată la la 35 000 ha. Agricultorii care se angajează să nu utilizeze fertilizanţi chimici şi să întârzie cositul primesc plăţi compensatorii de 240 euro/ha/an.

Acest lucru vine ca o recunoaştere a pierderilor de venit induse de aplicarea cerinţelor pachetului 6, dat fiind că întârzierea cositului duce la scăderea valorii fânului obţinut iar interzicerea fertilizanţilor conduce la scăderea producţiei. În plus, fermierii trebuie să muncească mai mult pentru a combate plantele invazive, chiar dacă economisesc bani prin neachiziţionarea de pesticide şi fertilizanţi.

Pachetul 7 - Terenuriarabile importante cazone de hrănire pentrugâsca cu gât roşu

Sunt incluse în zona eligibilă a acestui pachet 93 de comune, situate pe teritoriul a 16 situri Natura 2000 stabilite ca arii de protecţie avifaunistică.

Angajamentul semnat de beneficiari are o durată de cinci ani. Prin acesta, sunt interzise măsurile de alungare a păsărilor, utilizarea pesticidelor şi a fitostimulatorilor. Pachetul se bazează pe un sistem de rotaţie a culturilor pe toată perioada de derulare a angajamentelor, dar şi pe un sistem de culturi succesive în doi din cei cinci ani de angajament (o cultură pe perioada de iarnă – grâu de toamnă şi o cultură de vară – porumb). Pierderile cauzate de hrănirea păsărilor pe aceste terenuri arabile şi de înfiinţarea unei culturi suplimentare pe perioada iernii, cumulate cu scăderea producţiilor rezultate în urma interzicerii pesticidelor, sunt compensate printr-o plată anuală de 171 euro/ha.

Pentru extinderea zonelor eligibile pentru pachetul 3 şi pentru introducerea celor două noi pachete de agromediu au fost utilizate informaţiile rezultate în urma implementării unor proiecte în Dobrogea, estul şi sudul Câmpiei Române, Transilvania şi Bucovina, de către organizaţii neguvernamentale care activează în sfera protecţiei mediului (Societatea Ornitologică din România, Fundaţia ADEPT), împreună cu Catedra de Ecologie şi Taxonomie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Societatea Lepidopterologică Română.

Pentru informaţii detaliate despre aplicarea elementelor de noutate privind pachetele de agromediu, cei interesaţi pot contacta:

• Societatea Ornitologică din România – persoană de contact Lavinia Răducescu, la Biroul central din Bucureşti (B-dul Hristo Botev nr.3, ap. 6, sector 3, tel. 031 425.56.57 sau e-mail lavinia.raducescu@sor.ro), pentru pachetele adresate protecţiei păsărilor

• Fundaţia ADEPT – persoană de contact Răzvan Popa, la Centrul de Informare din Saschiz (Str. Principală nr. 166, jud. Mureş, tel. 0744 825.809 sau e-mail razvan@fundatia-adept.org), pentru pachetele adresate protecţiei pajiştilor şi fluturilor

• Autoritatea de Management pentru PNDR – e-mail mediu@madr.ro

Plăţile compensatorii acordate prin Măsura 214 - Agromediu se pot cumula pe aceleaşi suprafeţe cu:

A. Plăţile acordate în cadrul altor măsuri din cadrul Axei 2 a PNDR: - Măsura 211 – Sprijin pentru fermierii din zona montană defavorizată – 107 euro/ha/an- Măsura 212 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane:• zona semnificativ defavorizată – 94 euro/ha/an• zona defavorizată de condiţii naturale specifice – 80 euro/ha/an

B. Plăţile directe acordate prin schemele de plată pe suprafaţă, finanţate prin Pilonul I al PAC – schema unică de plată pe suprafaţă – circa 100 euro/ha/an

C. Plăţile naţionale directe complementare

Pentru a obţine plăţile compensatorii, solicitanţii trebuie:• să se asigure că terenurile sunt situate în zonele eligibile;• să depună cererea unică de plată pe suprafaţă la centrele APIA în perioada 1 martie – 15 mai. Între 15 mai şi 11 iunie sunt aplicate penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere iar după 11 iunie solicitarea nu mai este admisă pentru anul în curs;• să încheie un angajament de agromediu pe formularul cererii de plată.

Noi pachete de agromediu în 2012

Pachetele de agromediu de până acum:

Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 euro/ha/anPachetul 2 – Practici agricole tradiţionale – 58 euro/ha/anPachetul 3 – Pajişti importante pentru păsări – 3.1. Crex crex (cârstelul de câmp) – 209 euro/ha/an şi 3.2 – Lanius minor (sfrânciocul cu frunte neagră) şi Falco vespertinus (vânturelul de seară) – 101 euro/ha/anPachetul 4 – Culturi verzi – 130 euro/ha/anPachetul 5 – 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile, inclusiv plante de nutreţ – 162 euro/ha/an; 5.2 Legume, inclusiv ciuperci şi cartofi – 335 euro/ha/an; 5.3 Livezi şi 5.4 Vii – 393 euro/ha/an; 5.5 Plante medicinale şi aromatice – 270 euro/ha/an

Branta ruficollis (foto: Nicky Petkov - www.naturephotos.eu)

Maculinea sp. (foto: prof. dr. Laszlo RAKOSY – Societatatea Lepidopterologică Română)

Noutăţi în 2012:

• Plăţi compensatorii cumulate pentru aceeaşi parcelă: pachetul 4 (culturi verzi) poate fi combinat cu variantele 5.1 şi 5.2 ale pachetului 5 (agricultură ecologică pe aceleaşi suprafeţe agricole);• Livezile tradiţionale utilizate extensiv pentru cosit şi păşunat sunt incluse ca zone eligibile în pachetele 1 şi 2, alături de pajiştile permanente;• Zonele importante pentru păsări, prevăzute în pachetul 3, au fost extinse, prin includerea unor noi unități administrativ-teritoriale;• Pachetul 6 – Promovarea unui management durabil al pajiştilor importante pentru unele specii de fluturi (Maculinea sp.)• Pachetul 7 – Promovarea unui management durabil al terenurilor arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

16 17

Turismul rural reprezintă una dintre şansele României de a îmbunătăți viața locuitorilor satelor, cultivând tradiţiile şi diversificând totodată serviciile oferite vizitatorilor. Din ce în ce mai mulţi români par să aprecieze câteva zile de odihnă la ţară, departe de trafic, în aer curat, aproape de natură.

Mulţi dintre ei vor agroturism, servicii turistice într-o gospodărie agricolă sau fermă, combinate cu activităţi agricole. Asta înseamnă că de multe ori ei vor să stea cu familii de agricultori, să le arate copiilor miei şi păsări care cresc în bătătură, să se plimbe cu căruţa, să culeagă fructe din livadă şi chiar să mulgă vaca ori să cosească.

Anul acesta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pune un accent deosebit pe investiţiile agroturistice.

Acest lucru înseamnă că în 2012 cuvântul de ordine este „tradiţionalul”: pensiuni cu arhitectură tradiţională, amenajate şi decorate cu obiecte şi motive tradiţionale, feluri de mâncare tradiţionale gătite în casă, activităţi tradiţionale oferite vizitatorilor.

Sunt finanțate:

1. Spaţiile de cazare – pentru modernizare, construcţie, extindere, dotare. În această categorie intră pensiuni turistice şi agroturistice, vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, precum şi restaurante de tip familial/pensiune, cele cu specific local, crame, grădini de vară.

2. Investiţiile în activităţi recreative: spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie, inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (dar nu pentru competiţii sau curse), rafting etc.

3. Investiţiile în infrastructura turistică la scară mică: centre de informare, refacerea vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust (gen Mocăniţa), precum şi a amenajărilor complementare şi a utilajelor de cale ferată necesare, marcaje și refugii turistice, sisteme electronice locale de rezervare conectate la sistemele regionale şi naţionale, amenajarea de trasee tematice (drumul vinului, al cioplitorilor în lemn, al olăritului).

4. Activităţile de marketing: materiale de promovare, panouri de informare etc.

Pentru a primi finanţare, investiţia trebuie realizată în mediul rural, adică într-un sat care aparţine unei comune, ceea ce înseamnă că satele aparţinătoare oraşelor şi zonele periurbane nu se încadrează în zona eligibilă a acestor fonduri. În plus, sediul firmei care solicită fonduri trebuie să fie tot în zona rurală.

Pot depune proiecte:

• microîntreprinderile care au atât sediul social, cât și punctul de lucru în mediul rural (sunt înregistrate și desfășoară activitatea propusă în mediul rural)

• persoanele fizice care se vor angaja că până la data semnării contractului de finanţare se vor autoriza cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi vor funcţiona ca microîntreprindere

• comunele, prin consiliile locale

• asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (asociaţii care grupează mai multe comune)

• organizaţiile neguvernamentale

Valoarea fondurilor nerambursabileacordate unui proiect este de: • maximum 200 000 de euro pentru investiţiile de interes public negeneratoare de profit; în acest caz, solicitantul poate acoperi integral din fonduri nerambursabile toate cheltuielile eligibile ale proiectului• 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investițiile în agroturism, însă nu mai mult de 100 000 de euro• 85% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investițiile în infrastructura de agrement• 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural, dar nu mai mult de 200 000 de euro

Spre exemplu, chiar dacă baia poate sa aibă ultimele noutăţi în domeniul sanitar, o oglindă veche, un dulăpior ţărănesc, o perdeluţă şi ştergare cu motive tradiţionale îi vor da un şarm aparte.

Sobele de teracotă, lăzile de zestre, covoarele ţesute pot transforma o pensiune dintr-una obişnuită, pe care o uiţi imediat, într-una fermecătoare, unde vrei să revii. Succesul, nu doar pentru a obţine finanţare, ci pentru a avea clienţi mulţumiţi, constă în atenţie la toate detaliile şi în asigurarea unui caracter rural autentic.

Nu doar agroturismul primeşte finanţare, ci şi alte activităţi turistice desfăşurate în mediul rural.

Persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale, firmele, organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice care doresc să realizeze astfel de activităţi cu sprijin european de dezvoltare rurală sunt aşteptate să-şi depună proiectele în perioada 17 aprilie – 16 mai 2012. Suma totală disponibilă anul acesta pentru investiţii în încurajarea activităţilor turistice este de 185 554 261 euro.

Agroturismul - cheia sesiunii de proiecte pentru investiţii în turism rural în 2012 Sesiunea are loc în perioada 17 aprilie - 16 mai

18 19

Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt invitate să depună spre selecție strategiile de dezvoltare locală în intervalul 1 martie – 20 aprilie 2012.

Ca și anul trecut, în sesiunea din această primăvară suma maximă pentru o strategie locală este de 2 850 000 de euro. La un calcul simplu, dacă toate GAL-urile ar solicita suma maximă, bugetul acestui an ar putea acoperi finanţarea pentru 70 de strategii de dezvoltare locală.

Evaluarea strategiilor va demara dupa 20 aprilie şi va dura 60 de zile.

MADR sfătuieşte solicitanţii de fonduri prin axa LEADER să elaboreze strategiile de dezvoltare nu urmărind doar atingerea unui punctaj favorabil, ci având în vedere nevoile reale ale teritoriului şi soluţiile cele mai bune de rezolvare a acestora.

Cel mai important nu este să obţii banii, ci să-i foloseşti cât mai eficient, pentru acele proiecte care pot contribui la crearea unor condiţii mai bune de viaţă în zona respectivă.

Fondurile alocate GAL-urilor selectate trebuie contractate până la data de 31 decembrie 2013, iar implementarea proiectelor trebuie să se încheie cel târziu pe 31 decembrie 2015.

Atunci când un grup de acţiune locală va solicita multifinanţare, strategia sa de dezvoltare locală va fi evaluată de un comitet de selecţie, format din autorităţile de management ale tuturor fondurilor implicate.

În cazul în care comitetul de selecţie aprobă multifinanţarea, va putea stabili un fond principal care să acopere toate costurile administrative ale grupului, pentru implementarea strategiei sale.

Alegerea fondului principal va depinde de activităţile prevăzute şi de zona vizată.

Finanţarea se acordă pentru: • sprijin iniţial• implementarea proiectelor care contribuie la atingerea obiectivelor strategiei

• pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare• costuri administrative şi de animare a teritoriului – maximum 25% din bugetul strategiei; avansul solicitat de GAL nu poate depăşi 50% din costurile prevăzute pentru cheltuieli administrative şi activităţi de animare.

Sprijinul iniţial constă în alegerea uneia dintre următoarele două opțiuni: • Pachet Leader de iniţiere (LEADER Start-up kit) – dă posibilitatea testării metodei LEADER prin proiecte pilot• Pregătirea strategiei – sprijin pentru pregătirea documentului ce va fi trimis spre aprobareStatele membre sunt cele care decid dacă vor oferi sau nu pachetul LEADER de iniţiere (LEADER Start-up kit).

În cazul în care decide să ofere şi acest tip de sprijin, grupurile de acţiune locală vor opta pentru una dintre cele două variante de sprijin iniţial. Acest sprijin se acordă în afara bugetului strategiei. LEADER Start-up kit este oferit GAL-urilor care nu au implementat proiecte prin LEADER în perioada 2007-2013. Sprijinul cuprinde: instruirea actorilor locali, studii ale zonei, proiecte pilot, acţiuni de relaţii publice privind aceste proiecte, costuri administrative ale structurii de coordonare a proiectelor pilot. Axei LEADER îi sunt alocate cel puţin 5 procente din suma totală destinată unui stat prin FEADR.

Iniţiativa LEADER după 2013Printre prevederile avute în vedere de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2013-2020 se numără şi posibilitatea ca iniţiativele LEADER să poată primi finanţare, într-un mod coordonat, nu doar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ci şi din alte fonduri europene: Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și noul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

O nouă selecţie a grupurilor de acţiune locală între 1 martie şi 20 aprilie

Exemplu de multifinanțare a unei strategii de dezvoltare locală

Chiar dacă şi până acum în unele state membre grupurile de acţiune locală puteau solicita finanţare din alte fonduri decât cel pentru agricultură şi dezvoltare rurală, nu exista o abordare coordonată în acest sens. Noua posibilitate, numită „multifinanţare”, denotă un interes sporit pentru sprijinirea iniţiativelor care au la bază abordarea LEADER, de dezvoltare a unor idei de proiecte pornind de la nevoi identificate pe plan local, prin parteneriate public-private.

Prin urmare, grupurile de acţiune locală din întreaga Uniune Europeană sunt aşteptate să aibă un rol şi mai activ în dezvoltarea teritoriului pe care îl reprezintă. În România, unde grupurile de acţiune locală sunt încă în fază incipientă de funcţionare, față de state care au o experiență de 20 de ani în implementarea strategiilor locale, această posibilitate, de a accede la toate fondurile europene, reprezintă în egală măsură o şansă şi o mare responsabilitate.

Sursă: Comisia EuropeanăThe legal proposal for LEADER post-2013

Antreprenori locali

Proiectul 3FEPAM

Proiectul 3FEADR

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Fondul European

Proiectul 1 Fondul European de Dezvoltare

Proiectul 2 Fondul Social European (FSE)

de animare, printr-un posibil „fond principal”

FEDR

FSE

20 21

„Sunt pionier al culturii bio. Ce-am reuşit cu produsele bio n-au reuşit alţii cu tratamente chimice fitosanitare. Am făcut economii de 70% stropind plantele cu produse bio pentru nutriţie şi înlăturarea insectelor. Ca producţie, am fost campion anul trecut, cu 18 kg de castraveţi şi 16 kilograme de tomate pe metru pătrat.”

Însă, pentru că în 2011 a fost supraproducție, n-a fost preţ. Iar în plus, spune el, alarma produsă de bacteria e-coli a făcut ravagii, mulți legumicultori aruncându-și producția de castraveți să putrezească pe câmp, fiindcă n-o cumpăra nimeni..

Anul acesta, a avut de suferit din pricina îngheţului care i-a distrus mai bine de jumătate din folia solarului, i-a afectat o treime din structura de lemn și, mai grav, i-a produs stricăciuni și la noul sistem de încălzire. De aceea, spune Croitoru, ”legumicultura e ca la loz în plic”.

Dificultăți și sugestii

„E greu şi pentru că nu avem asigurată desfacerea producţiei interne, iar marile lanțuri de magazine vor continuitate. În plus, nici bine nu ne naştem ca PFA, că ne înăbuşă taxele şi impozitele. Ar fi nevoie de o scutire de impozite timp de cel puţin trei ani pentru a sprijini micii fermieri.”

În plus, Croitoru consideră că agricultorii din România ar trebui să beneficieze de sprijin din partea statului ca fermierii din străinătate.

„De ce credeți că legumele din import sunt mai ieftine decât la noi? Pentru că legumicultorii beneficiază de subvenţii şi dobânzi mici la credite, de 5-7%, în vreme ce noi plătim cam 17%. Guvernul ar putea să ne sprijine prin suportarea dobânzii la credite.”

„În momentul de față, avem de suferit pentru că statul nu reușește să combată evaziunea fiscală, estimată la 1 miliard de euro pe an din legume vândute la negru.”

„Ne-am pus speranţa că grupurile de producători vor fi cheia succesului în România, dar multe grupuri sunt nevoite să renunţe la această asociere din cauza taxelor şi a impozitelor. E o descurajare enormă că fiecare membru plăteşte taxe individual, ca persoană juridică, iar apoi asociaţia mai plăteşte o dată.”

Fondurile de semisubzistență - bulă de oxigen pentru fermele mici

Fondurile de semisubzistență sunt o bulă de oxigen pentru fermele mici, crede Mircea Croitoru, legumicultor din satul Matca, Galați, zonă recunoscută pentru legumele sale. Mulți agricultori sunt însă reticenți să le solicite, de teama birocrației și a angajamentelor pe care trebuie să și le asume. Croitoru spune că a fost printre primii gălățeni care au solicitat fonduri pentru fermele de semisubzistență. Totodată, este inițiatorul grupului de producători Matca, grup ce are 600 de membri.

„M-am născut între legume și la 7 ani lucram deja la câmp, cu părinții,” spune Mircea Croitoru, care cultivă în principal roșii și castraveți într-un solar de 2 000 de metri pătrați.

A depus cerere de finanțare în 2009 și până acum a primit câte 1 500 de euro pentru 2009 și 2010, urmând ca în scurt timp să primească aceeași sumă aferentă anului 2011. Prin planul de afeceri, și-a asumat o creștere a dimensiunii economice a fermei sale, de la 3,49 UDE (Unități de Dimensiune Economică), în momentul depunerii, la 6,88 UDE, prin cumpărarea a 1,5 hectare de teren pe care să cultive pepeni. Această condiție a fost deja îndeplinită. Pentru a beneficia de finanțare prin această măsură, ferma trebuie să aibă o dimensiune economică de 2-8 UDE.

„Solarul meu are structură de lemn pe care este întinsă folie, dar am în vedere modernizarea sa, prin înlocuirea cu o structură metalică și introducerea unui sistem de control al umidității. Deși situația în legumicultură este dificilă și adesea imprevizibilă, am reușit să fac și câteva investiții: am cumpărat un atomizor și am modernizat sistemul de încălzire, care a costat 8 000 de euro. Ferma de semisubzistenţă poate accesa şi Măsura 121 – Modernizarea exploataţiei agricole, ceea ce intenționez și eu să fac. O seră modernă mă va costa însă 48.000 de euro.”

Întreprindere Individuală Croitoru MirceaSat Matca, judeţul GalaţiMăsura 141 – Sprijin pentru fermele de semisubzistenţăFinanţare nerambursabilă: 1 500 euro pe an, în perioada 2009-2013

22 23

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din România este cea mai tânără rețea de acest tip din Uniunea Europeană și are misiunea de a coordona relaţiile dintre toţi cei care pot avea un rol în dezvoltarea spaţiului rural. Rețeaua sprijină comunicarea, stabilind canale pentru schimbul de informaţii care să permită un flux continuu de idei şi relaţii de cooperare.

Misiune și valori ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

semisubzistenţă, inclusiv cei din satele izolate, tinerii şi femeile, reprezentanţii minorităţilor (rromă, maghiară etc.), comunităţi restrânse implicate în dezvoltarea rurală.

Cooperarea include generarea unor noi proiecte comune din perspectiva teritorială şi sectorială în căutarea beneficiului comun şi a reciprocităţii. În plus, atingerea obiectivului acţiunilor de cooperare implică prezenţa în reţeaua europeană, pentru a obţine o cât mai mare vizibilitate pozitivă a spaţiului rural românesc. Beneficiul comun, reciprocitatea şi vizibilitatea pozitivă sunt valorile care stau la baza obţinerii obiectivului cooperării.

Unitatea de Sprijin a Rețelei (USR) are rolul de a anima fluxul de informații, schimbul de idei, bune practici, cooperarea între membrii Rețelei și de a acorda sprijin specializat membrilor acesteia.

USR funcţionează ca o reţea de birouri regionale, câte unul în fiecare regiune de dezvoltare şi un sediul naţional în Bucureşti.

Unitatea de Sprijin a Reţelei - deschisă pentru stimularea dezvoltării rurale

Birourile sunt organizate în diverse departamente care desfăşoară activităţi de coordonare, tehnice şi de asistenţă.

Birourile includ, de asemenea, spaţii pentru organizarea evenimentelor şi puncte de informare. Cele opt birouri regionale s-au deschis la Brăila, Craiova, Târgu Mureș, Târgoviște, Iași, Timișoara, Zalău și București-Ilfov.

Echipa proiectului este formată din specialiști care vor derula diverse activități, pornind de la furnizarea de informații specializate, până la elaborarea unor materiale despre bune practici rurale, activități de consiliere și sesiuni de instruire cu membrii Rețelei, schimburi de experiență, conferințe, seminarii.

RNDR reprezintă un liant între autorităţile locale și toți cei implicați în dezvoltarea spațiului rural, dându-le posibilitatea ca împreună să contribuie la modernizarea comunităților în care locuiesc și muncesc. Totodată, RNDR constituie o punte de legătură între actorii din mediul rural românesc și cei care activează în celelalte state membre ale UE, contribuind la dezvoltarea eficientă, durabilă și coordonată a întregului spațiu rural european.

Prin: • Flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici• Cooperare între organizații și instituții,

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală urmărește: • Îmbunătățirea calității vieții în mediul rural• Exploatații agricole și forestiere moderne• Dezvoltare economică• Conservarea mediului și biodiversitate• Îmbunătățirea guvernanței locale

Acţiunile pe care le desfăşoară RNDR sunt transparente, deoarece sunt publice şi accesibile tuturor membrilor (asigurându-le însă acestora confidenţialitatea) şi realiste, deoarece au în vedere situaţia specifică a diferitelor teritorii. Transparenţa şi realismul sunt valori orizontale şi comune tuturor activităţilor RNDR, fiind principiile de bază care reglementează performanţa Reţelei.

Pentru întărirea şi creşterea capacităţilor, Reţeaua oferă asistenţă Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), sprijinindu-le în constituire şi funcţionare, în dezvoltarea strategiilor locale, elaborarea şi

Astfel, RNDR caută să unească forţele, ideile şi iniţiativele tuturor celor implicaţi şi să elimine obstacolele, pentru a obţine o îmbunătăţire a calităţii vieţii în mediul rural, prin dezvoltare economică şi prin protejarea mediului, păstrând însă vii tradițiile locale.

Pentru atingerea obiectivelor sale, RNDR se bazează pe Unitatea de Sprijin a Reţelei (USR), ale cărei obiective generale sunt: impulsionarea participării active a tuturor celor implicaţi, sprijinirea cooperării, întărirea capacităţilor instituţionale şi schimbul de informaţii. Întărirea capacităţilor şi schimbul de informaţii sunt baza pentru atingerea altor obiective, precum participarea şi cooperarea, şi în consecinţă acţionează ca „sprijin” al strategiei.

Împreună suntem RNDR

depunerea proiectelor. Aceste acţiuni au în vedere diferenţele existente între grupurile cărora li se adresează, specificul activităţilor acestora, precum şi adaptarea la specificul zonei. Specificitatea şi flexibilitatea sunt, prin urmare, valorile luate în considerare în furnizarea de asistenţă.

Schimbul de informaţii urmăreşte îmbogăţirea reciprocă, prin transferul ideilor şi a celor mai bune practici şi diseminarea acestora către public. Pentru ca acest schimb să fie eficace, documentele sunt actualizate periodic şi sunt puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi.

În plus, informaţia trebuie să fie utilă şi de aceea este prezentată pe categorii, evitând astfel un amestec excesiv care să ascundă ceea ce este cu adevărat relevant. Valorile care însoţesc schimbul de informaţii sunt: rapiditatea, utilitatea şi accesibilitatea.

Reţeaua promovează o participare largă, prioritizând reprezentarea în cadrul reţelei a unor categorii cu o pondere importantă în activitatea de dezvoltare rurală, cum ar fi: grupuri din zone defavorizate (din zona montană, dar şi din alte zone cu condiţii şi factori limitativi în dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural), fermierii de subzistenţă şi

24 25

Unul dintre cele mai importante instrumente ale USR este website-ul RNDR, acesta fiind atât un mijloc de comunicare în Reţea, cât şi un instrument pentru stabilirea parteneriatelor.

Website-ul este „oglinda” care reflectă Reţeaua pentru toţi cei interesaţi, conţinutul acestuia fiind în momentul de faţă în plină dezvoltare.

Care sunt serviciile pe care le oferă USR?• Asigurarea accesului la fluxul de informații și bune practici de dezvoltare rurală

• Organizarea de seminarii, cursuri de instruire în domeniul dezvoltării rurale, conferințe, întâlniri ale experților

• Consultanță, asistență tehnică, consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală și întărirea capacității instituționale a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL)

• Promovarea și reprezentarea RNDR la nivel național și internațional

• Informare pentru vizitatorii birourilor USR cu privire la implementarea PNDR 2007-2013

• Elaborarea de publicații despre bune practici, publicații tematice, reviste și buletine periodice

• Realizarea unui website (www.rndr.ro), care asigură conectarea în timp real a tuturor membrilor rețelei, indiferent de zona în care se află

• Stimularea cooperării și a comunicării, atât în rețea, cât și cu alte rețele naționale și cu organizații internaționale

„Îi așteptăm pe membrii Rețelei să intre în contact cu noi. Ne dorim să le fim de folos în derularea sau în schițarea proiectelor lor. În același timp, suntem deschiși propunerilor, ideilor venite din partea membrilor Rețelei,” a spus Viviana Vasile, Team Leader al proiectului.

De la demararea proiectului, USR a organizat:• A doua întâlnire a Comitetului Național de Coordonare, în cadrul căreia au fost înființate opt grupuri de lucru tematice• Prima întâlnire a Grupului de Lucru LEADER• Un seminar ad-hoc despre inovare

Grupurile de lucru tematiceGrupurile de lucru tematice din România au fost constituite în urma celei de-a doua întâlniri a Comitetului Naţional de Coordonare (CNC), desfăşurată în perioada 9-10 februarie 2012 la Bucureşti şi sunt formate din experţi ai organizaţiilor care reprezintă actorii din mediul rural. Fiecare dintre cele opt grupuri de lucru tematice este condus de un coordonator (lider).

Grupurile de lucru tematice (GLT) ale RNDR

GLT 1 – Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural (inclusiv turismul rural)GLT 2 – Schimburi de bune practici pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL)GLT 3 – Oportunități de finanțareGLT 4 – Suport ferme mici și mijlociiGLT 5 – Forța de muncă în mediul ruralGLT 6 – Mediu, infrastructură verdeGLT 7 – Creșterea competitivitățiiGLT 8 – Asociere și cooperare

Misiunea grupurilor de lucru tematice

Scopul acestor grupuri de lucru este acela de a stabili un forum de dezbatere a subiectelor relevante privind dezvoltarea rurală avându-i ca protagonişti chiar pe cei interesaţi. Se încearcă în esenţă cunoaşterea nevoilor specifice și stabilirea unor puncte comune şi a unor linii

de lucru care să îmbunătăţească situaţia existentă şi să profite de oportunităţile oferite de Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

O mai bună valorificare a patrimoniului cultural

“În grupul nostru tematic, avem urmatoarele obiective: să sprijinim bune practici în domeniu, să identificăm modalități de eliminare a blocajelor existente și să facem lobby pentru promovarea patrimoniului cultural autentic,” a spus Maria Stoian, președinte fondator al ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural) și membru al Grupului de Lucru Tematic 1 - Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural (inclusiv turismul rural).

La prima întâlnire a grupului, care a avut loc pe 28-29 februarie, una dintre chestiunile dezbătute a fost aceea de a propune ca pensiunile mici să fie exceptate de la avize restrictive care duc la pierderea specificului tradițional.

A fost menționat un caz în care un cuptor țărănesc de pâine a fost demolat și înlocuit cu unul modern pentru ca pensiunea să primească aviz de funcționare. Membrii grupului consideră că asemenea reglementări nu fac decât să distrugă caracterul tradițional și să uniformizeze serviciile oferite.

Au fost discutate și probleme privind desfacerea produselor tradiționale, iar aici Maria Stoian a spus că trebuie diversificată oferta, pentru că oricât de decorative ar fi unele produse tradiționale, ca ouăle încondeiate și lingurile de lemn, oamenii vor să cumpere mai degrabă obiecte utile, cum ar fi ramele de lemn sau perdelele cu motive tradiționale.

Informații despre întâlnirea Grupului de Lucru LEADER și despre seminarul Inovare puteți citi în paginile 46-47.

Cornelia Mihai, Director General de Dezvoltare Rurală, MADR:

„Ne aşteptăm ca Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) să creeze în mod vizibil, real, un dialog între toţi factorii interesaţi de dezvoltarea spaţiului rural și să fie motorul acestui schimb de idei. Ne dorim ca, prin intermediul Reţelei, mesajele noastre să fie mai bine înțelese la nivel local, iar nouă să ne parvină informaţii despre nevoile din teritoriu.

În acelaşi timp, RNDR stă la dispoziţia grupurilor de acţiune locală selectate, oferind activităţi de instruire şi informare. Ne aşteptăm ca Reţeaua să furnizeze cursuri de formare bine concepute şi informaţii utile, de calitate, facilitând în acest fel transferul de cunoştinţe şi bune practici de la nivel european, la nivelul comunităţilor locale din România.”

26 27

EU Rural ReviewDezvoltarea capitalului uman - exemplul de consolidare a competenţelor în România rurală

Despre România se vorbeşte ca despre „tărâmul contrastelor şi paradoxurilor”. Pe lângă faptul că aproape 30% din populaţia ţării lucrează în agricultură – cel mai ridicat procentaj din toate statele membre ale Uniunii Europene, de mai bine de cinci ori mai mare decât media EU-27 (5,6%) şi dublu faţă de Polonia (15%) – România prezintă o structură agricolă complet diferită de orice alt stat membru al UE.

Structura agriculturii sale nu este bazată pe fermele de familie, de mărime medie, aflate în centrul politicii agricole a UE.

România are două tipuri opuse de agricultură, fiecare dintre ele cu propriile nevoi de dezvoltare.

În 2007, potrivit Eurostat, în România existau 3,9 milioane ferme, având în medie 3,3 hectare. Dintre acestea, marea majoritate (97,4%) aveau mai puţin de 10 hectare şi utilizau 49,8% din terenul agricol. În totalul de 3,3 milioane de ferme erau totodată incluse şi cele aproximativ 2,6 milioane de mici ferme de subzistenţă, fiecare având mai puţin de 1 hectar, care produc necesarul de consum al gospodăriei, şi aproape 350 000 de ferme de semisubzistenţă (definite în România ca fiind între 2 şi 8 UDE1) care, în anumite condiţii, s-ar putea orienta şi spre furnizarea de produse pentru piaţă.

La celălalt pol se află cele sub 10 000 de ferme mari, reprezentând 0,3%

din total, care administrează peste 100 de hectare fiecare, iar uneori chiar cu mult mai mult, adică 37,6% din terenul agricol. Undeva între aceste două extreme se află un număr mic de ferme de familie de mărime mijlocie (între 10 şi 100 de hectare), care utilizează 12-13% din terenul agricol.

Autorităţile din România sunt conştiente de dificultăţile pe care le prezintă îmbunătăţirea competitivităţii acestei structuri agrare neuniforme, iar dezvoltarea competenţelor este recunoscută drept un instrument important pe termen lung, pe care autorii strategiilor politicilor publice îl pot utiliza pentru a produce efecte benefice.

Îmbunătăţireacompetenţelor înmediul rural - o provocare

Dezvoltarea rurală rămâne un concept relativ nou pentru România. În timpul fostului regim comunist, zonele rurale erau văzute doar ca rezervoare de forţă de muncă, hrană ieftină şi alte resurse pentru extinderea economiei urbane. N-a fost acordată nicio atenţie specială nevoilor de dezvoltare din comunităţile rurale. Dimpotrivă, comunităţile rurale au fost adesea slăbite şi subminate de procesul coercitiv de colectivizare.

Potrivit Dr. Cosmin Sălăşan, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, această moştenire se manifestă încă în educaţia precară a majorităţii fermierilor. „Nivelul de educaţie a capului familiei dintr-o gospodărie, a altor membri ai familiei şi a angajaţilor urmează acelaşi model, cu 95% dintre ei având doar experienţă practică. Lipsa unei educaţii agricole de bază explică nivelul actual de performanţă în diverse practici de producţie şi posibila orientare spre ferme mixte în loc de specializare.” Slaba dezvoltare a serviciilor de consiliere şi instruire este identificată drept slăbiciune majoră a sectorului agricol în Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Presupunând că sistemele private emergente de consiliere vor satisface nevoile marilor fermieri care îşi vor permite să plătească pentru astfel de servicii, persistă îngrijorări privind:

• Capacitatea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă2, finanţată de stat, de a răspunde nevoilor micilor fermieri, mai ales nevoilor fermierilor de semisubzistenţă cu potenţial de comercializare;

• Numărul limitat şi calitatea facilităţilor de instruire profesională, cu un accent special pe importanţa îmbunătăţirii acestora pentru a răspunde nevoilor fermierilor tineri şi nevoilor fermierilor de semisubzistenţă în dezvoltarea unor afaceri orientate spre piaţă, care

1 UDE – Unitate de Dimensiune Economică, în valoare de 1 200 de euro, măsură care exprimă producţia unei ferme 2 n.n.Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă a fost desfiinţată prin OUG nr. 70/2010.

România rurală se deosebeşte de orice altă zonă a Europei prin faptul că are un număr enorm de mici fermieri. De aceea, o adevărată provocare o reprezintă utilizarea resurselor financiare ale axei 1 pentru dezvoltarea capitalului uman vizând îmbunătăţirea competitivităţii agricole, alimentare şi forestiere.

respectă standardele UE. Guvernul României a abordat corectarea acestor deficienţe în două moduri. În primul rând, cu sprijinul Băncii Mondiale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a implementat, încă din 2006, un proiect major intitulat „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), care urmărea întărirea capacităţii diverselor agenţii-cheie şi instituţii active în cercetare rurală şi furnizarea de servicii de consiliere pentru agricultori. Sprijinirea sistemului naţional de cercetare agricolă a avut ca obiectiv specific lărgirea şi diversificarea bazei de cunoştinţe şi competenţe, necesare pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi sustenabilitatea agriculturii româneşti, potrivit statutului său de stat membru al UE.

În al doilea rând, MADR s-a pregătit pentru a folosi în mod corespunzător fondurile puse la dispoziţie prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Ministerul însuşi a început un proces de învăţare, cu fonduri de preaderare

SAPARD şi prin alocarea a aproape 3,7 milioane de euro pentru întărirea capacităţii şi implementarea unor activităţi de instruire profesională.

SAPARD Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”

În cadrul programului SAPARD pentru România (2000-2006), Măsura 4.1, au fost investite 3,649 milioane de euro pentru cinci proiecte de pregătire profesională, urmărind cinci teme largi:

• Îmbunătăţirea practicilor de producţie agricolă;

• Diversificarea activităţilor economice alternative;

• Procesarea şi marketingul produselor agricole;

• Protecţia mediului, în special în ceea ce priveşte plăţile pentru agromediu

• Înfiinţarea grupurilor de producători şi îmbunătăţirea activităţii acestora.

Proiectul „Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind producţia vegetală şi creşterea animalelor” s-a referit la

prima temă şi a fost implementat în trei regiuni în perioada februarie-decembrie 2007. Obiectivul său general a fost „de a îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile personalului operaţional din unităţile care au ca obiect de activitate creşterea animalelor, producţia vegetală sau horticultura”.

Principalele rezultate ale proiectului au fost:• Instruirea a 18 formatori locali în

cele trei regiuni ale proiectului (câte şase formatori pe regiune), fiecare echipă regională fiind condusă de un coordonator de training;

• Organizarea a trei focus-grupuri de fermieri (câte unul în fiecare regiune a proiectului);

• Elaborarea de materiale de instruire, distribuite către toţi cursanţii;

• Module de formare de câte 10 zile pe sesiune pentru 400 de cursanţi şi de câte 6 zile pentru 240 de cursanţi, care au primit certificate atestând competenţele pentru care au fost pregătiţi.

28 29

Acest sprijin de preaderare a deschis drumul dezvoltării competenţelor rurale, dar este doar începutul.

Ca urmare, una dintre cele patru priorităţi ale axei 1 a PNDR 2007-2013 pentru România este de „... a aborda problema productivităţii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de educaţie şi competenţă în agricultură, prin reînnoirea generaţiilor de şefi de exploataţii, îmbunătăţirea competenţelor prin organizarea de formare profesională şi sprijinirea agenţiei publice de consultanţă, precum şi a sectorului privat de consultanţă nou-apărut”.

În cadrul obiectivului strategic 1 al axei 1, există două măsuri importante: 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” şi 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”.

Concluzii

PNDR-ul românesc are intenţii foarte bune în ceea ce priveşte dezvoltarea de competenţe rurale care să ducă la îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, alimentar şi forestier. Cu toate acestea, punerea în aplicare a intenţiilor bune a constituit în mod clar o problemă complexă pentru autorităţi. Numeroşii mici fermieri, localizaţi adesea în zone relativ izolate, cu o infrastructură precară, nu constituie un grup de beneficiari uşor de abordat cu activităţi de formare şi consiliere.

Multi fermieri ar putea fi reticenţi să participe dacă nu văd beneficii clare şi imediate, iar acest lucru poate fi depăşit numai prin cursuri de instruire bine construite şi prin mesaje de consiliere bine formulate,

ceea ce necesită formatori şi consilieri experimentaţi. De aceea, continuarea investiţiilor în întărirea capacităţii de formare este esenţială.

Pe termen lung, fermierii de subzistenţă şi semisubzistenţă din România pot deveni factori-cheie în adresarea noilor provocări şi oportunităţi de dezvoltare rurală, identificate în urma analizei PAC.

Deşi nu sunt atât de competitive în ceea ce priveşte producţia alimentară destinată comercializării, fermele mici pot furniza alte bunuri importante pentru public, cum ar fi biodiversitate şi beneficii socio-economice largi.

Aproape două treimi din teritoriul României este reprezentat de dealuri şi munţi, unde de sute de ani,

comunităţile rurale şi pastorale se ocupă cu agricultura. Peisajele cu înaltă valoare naturală sunt incredibil de frumoase şi abundă de specii variate de animale şi plante. Beneficiind de politici adecvate, aceste zone pot furniza un viitor economic viabil şi standarde ridicate de calitate a vieţii pentru locuitorii lor. Metodele agricole neintensive, produsele alimentare de calitate, meşteşugurile tradiţionale şi turismul rural ar putea constitui pilonii dezvoltării rurale durabile în mare parte a României.

Însă pentru a-i încuraja pe agricultori să utilizeze în mod sustenabil resursele naturale pe care le au la dispoziţie este nevoie, printre altele, de introducerea de noi abilităţi şi competenţe prin educaţie, formare profesională şi o bună consiliere.

Deşi întârziate, măsurile au încă un potenţial important. O serie de organizaţii neguvernamentale sunt şi ele active în furnizarea de instruire şi consiliere pentru fermierii de subzistenţă şi semisubzistenţă, dar resursele şi tipurile de activităţi derulate sunt, inevitabil, limitate.

În plus, este important de notat că o gamă variată de activităţi complementare de formare profesională, finanţate prin Fondul

Social European, vin în sprijinul măsurilor PNDR. Printre acestea se numără sprijinul pentru programele de formare iniţială în agricultură şi silvicultură, oferite de licee specializate, precum şi formarea profesională şi dobândirea de competenţe în activităţi non-agricole pentru fermierii de subzistenţă şi semisubzistenţă.

Prin urmare, aceste două surse de finanţare pot coordona sprijinirea

de competenţe, sporindu-şi reciproc plus-valoarea activităţilor derulate, pentru a atinge sinergia în domenii precum extinderea abilităţilor fermierilor în alte practici decât cele agricole.

Masura 111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

Activităţile de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe sunt considerate o prioritate a PNDR, în cadrul axei 1, pentru dezvoltarea capitalului uman în patru arii principale:• Competitivitate sporită şi

diversificarea produselor în sectoarele agricol şi forestier;

• Restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol şi forestier, inclusiv procesarea;

• Întărirea competenţelor necesare de management pentru a încuraja o mai mare deschidere spre piaţă a afacerilor;

• Management sustenabil al terenurilor (gospodărire mai bună a terenurilor) şi protecţia mediului.

Aşadar, măsura 111 urmăreşte finanţarea unor cursuri de instruire de scurtă durată şi a unor activităţi de informare ce au ca scop sprijinirea altor măsuri din cadrul axelor 1 şi 2. În plus şi foarte important, sporeşte gradul de înţelegere a condiţiilor ataşate plăţilor prin Pilonul 1 al Politicii Agricole Comune (PAC).

Beneficiarii direcţi ai măsurii sunt furnizorii eligibili de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe, în vreme ce beneficiarii finali sunt agricultorii, în special tinerii fermieri, fermierii de semisubzistenţă, membrii grupurilor de producători, cei care desfăşoară activităţi agricole în zone defavorizate şi beneficiarii măsurilor axelor 1 şi 2.

Măsura este lansată în două faze: prima se adresează tinerilor fermieri, iar a doua fermelor de semisubzistenţă.

Masura 143 - Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

Măsura 143 este o măsură complementară oferită României şi Bulgariei prin Tratatul de Aderare ca recunoaştere a faptului că în ambele ţări există un număr mare de ferme mici. Măsura urmăreşte sprijinirea micilor fermieri, a căror capacitate financiară redusă le limitează posibilitatea de a accede la servicii comerciale de consiliere.

Măsura prevede asistenţă financiară pentru furnizorii eligibili de consiliere şi consultanţă, care la rândul lor vor oferi, gratuit, aceste servicii fermierilor interesaţi.

În România, serviciile de consiliere şi consultanţă prin măsura 143 au ca scop sprijinirea activităţilor de dezvoltare rurală în alte patru măsuri, şi anume: • Măsura 112 – Instalarea tinerilor

fermieri• Măsura 141 – Sprijinirea fermelor

agricole de semisubzistenţă• Măsura 221 – Prima împădurire a

terenurilor agricole• Măsura 214 – Plăţi de agromediu

În prima fază de implementare, numai beneficiarii acestor măsuri vor fi eligibili să primească servicii de consiliere gratuite. În a doua fază a implementării, se propune ca astfel de servicii să fie oferite doar fermelor de semisubzistenţă. Scopul general al măsurii 143 este să sprijine fermele mici în îmbunătăţirea managementului de zi cu zi, a productivităţii şi a performanţei financiare, precum şi în diversificarea activităţilor derulate şi în adaptarea la standardele UE.

Articolul a fost publicat pentru prima dată în limba engleză, având titlul “Developing Human Capital: the example of strengthening skills in rural Romania” şi a apărut în publicaţia EU Rural Review nr. 5 – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, publicaţie realizată de către Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

© Uniunea Europeană, 2010

Fotografii © EU Rural Review, nr. 5

30 31

Cum apreciaţi prestaţia de până acum a României în implementarea PNDR?

Dacian Cioloş: Răspunsul meu scurt ar fi următorul: nu de la Bruxelles trebuie apreciată aceasta prestație, ci de pe teren, din România. Dacă veți pune această întrebare beneficiarilor acestui program sau chiar potențialilor beneficiari, veți avea un tablou mai apropiat de realitate, dar și mai colorat. Ca o abordare generală, investiţiile făcute în mediul rural prin programe europene, înainte şi după aderarea la Uniunea Europeană, încep să-şi arate roadele: satul românesc se modernizează. Poate că nu atât de repede cât ar fi nevoie.

Dar mai avem încă de recuperat mult până când spaţiul rural românesc se va putea compara ca nivel de trai, ca oportunităţi de dezvoltare, ca importanţă în economia ţării, cu cel din statele mai vechi în Uniunea Europeană. Dacă e să ne referim la modul în care sunt folosiţi banii, România nu este în risc de dezangajare, adică nu va pierde bani dacă va continua un ritm susţinut de implementare a proiectelor. Pe de altă parte, ca nivel

de absorbţie, România este încă sub media europeană, dar sper că rata va creşte pe măsură ce proiectele angajate intră în faza de execuţie.

Există însă un dezechilibru în implementarea PNDR. Rata de absorbţie este dată de un număr redus de măsuri, precum cele pentru modernizarea exploataţiilor agricole, pentru procesare, industria alimentară, renovarea şi dezvoltarea satelor, care par să concentreze un interes mai mare din partea beneficiarilor. Ele răspund clar unor nevoi. Dar sunt şi măsuri unde nivelul e execuţie este foarte redus – axa LEADER, spre exemplu, înfiinţarea grupurilor de acţiune locală, care a fost lansată cu întârziere, încurajarea activităţilor turistice. Este crucial ca agricultorii să-şi cumpere echipamente noi şi e de înţeles că investiţiile în infrastructura rurală sunt masive. Dar dezvoltare rurală nu înseamnă numai echipamente şi infrastructură – înseamnă şi strategii de dezvoltare locală, înseamnă şi grupuri locale de acţiune, înseamnă şi investiţii în locuri de muncă în activităţi non-agricole, înseamnă şi instalarea tinerilor fermieri. Înseamnă comunităţi locale în care toţi actorii

rurali decid asupra nevoilor de dezvoltare, asupra priorităţilor, asupra proiectelor pe care le sprijină. LEADER, de exemplu, este un model de participare publică, de implicare şi de mobilizare a comunităţii fără pereche între politicile europene. Propune o abordare de jos în sus a problemelor de dezvoltare locală care în ultimii aproape 20 de ani şi-a dovedit viabilitatea în statele membre în care a fost implementată.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României va fi un succes în măsura în care va reuşi să atingă toate obiectivele, şi nu numai unele dintre ele. Și, mai ales, în măsura în care va reuși să convingă beneficiarii că nu este doar un conglomerat de birocrație, ci de oportunități pliate pe nevoi și orientate spre rezultate. Din acest motiv, nu numai rata absorbției contează, ci si calitatea acesteia.

Aceste fonduri dau cele mai bune rezultate dacă sunt implementate conform unei strategii integrate de dezvoltare și alocate conform unor obiective clare, pentru a maximiza efectul de pârghie pe care acestea îl pot avea în stimularea dezvoltării economiilor rurale.

Ce aşteptări aveţi pentru 2012 şi 2013 în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală a României?

Dacian Cioloş: Continuarea pe acest drum şi reglarea acestor dezechilibre despre care vorbeam. Este poate o concentrare prea mare pe câţi bani avem de cheltuit. E într-adevăr un lucru important, dar eu spun şi altceva: la fel de importantă este şi calitatea proiectelor, substanţa şi coerenţa lor. Nu cred într-o dezvoltare rurală ad hoc, ca o sumă de idei şi de proiecte împrăştiate prin ţară. Mediul rural are nevoie de o abordare integrată. Iar lucrurile acestea se realizează atunci când există o viziune, când există o direcţie care pune în armonie nevoile de dezvoltare.

Ce aşteptări aveţi de la reţeaua românească de dezvoltare rurală ?

Dacian Cioloş: Aveţi câţiva ani în care puteţi să sprijiniţi şi să îmbunătăţiţi implementarea programelor de dezvoltare rurală în actuala perioadă de programare. Concentraţi-vă eforturile pe facilitarea dialogului între toţi actorii implicaţi – administraţii publice, organizaţii neguvernamentale, beneficiari de proiecte. Aveţi un rol crucial în a identifica ce merge şi ce nu merge în implementarea programului de dezvoltare rurală, aveţi o oportunitate uriaşă pentru a facilita schimburi de bune practici, de a crea reţele de cunoaştere şi poli de expertiză locală. Totodată, aveţi un rol foarte important în formarea şi promovarea grupurilor LEADER, în crearea de reţele şi, prin aceasta, o contribuţie valoroasă la implementarea acestui program în România.

Aveţi de asemenea oportunitatea extraordinară de a coopera cu reţele similare din alte state membre şi de a fi activi în dezbaterile care au loc acum la nivel european despre viitorul politicii agricole comune şi despre viitorul programului de dezvoltare rurală. Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală este o resursă excelentă de expertiză, pornind de la baza de date cu modele de proiecte şi modele de bună practică pe care le puteţi adapta şi promova în România, până la grupuri de lucru la nivel european sau regional – există, de exemplu, un grup al Dunării care reuneşte reţelele din ţările riverane.

Faceţi din aceste oportunităţi realitate şi faceţi ca influenţa voastră pozitivă să se vadă în tot ce înseamnă dezvoltare rurală în România.

Ce se va întâmpla cu fondurile europene destinate dezvoltării rurale a României după 2013? La ce să ne aşteptăm? Dacian Cioloş: Cred că sunt motive să vă aşteptaţi la lucruri bune. Dar asta nu e suficient. Dinamica pozitivă, proiectele, ideile de dezvoltare trebuie să vină de la comunitate, de la cei care trăiesc în mediul rural.

Pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune, pe care l-am prezentat în octombrie anul trecut, ia mai mult în considerare particularităţi naţionale şi regionale. De aceea, specificităţi româneşti precum fermele mici, agricultura în zone de munte, aspecte care ţin de structura fermelor, de gradul diferit de dezvoltare pe sectoare agricole, de nevoile de investiţii şi modernizare în mediul rural, toate acestea se regăsesc în propunerea de reforma.

Un pachet care, în propunerea Comisiei, este însoţit de un buget solid.

Viitoarea politică agricolă comună va valorifica mai bine experienţa LEADER. Este o abordare care vine cu posibilităţi reale ce pot avea un impact pozitiv concret asupra comunităţilor rurale, de la promovarea produselor locale şi accesul lor pe piaţa, la prezervarea resurselor naturale, promovarea imaginii regiunii, oferirea unei şanse tinerilor agricultori, promovarea turismului sau a micilor întreprinderi rurale.

Viitorul program de dezvoltare rurală nu va mai avea cele trei axe, ci un set de priorităţi şi va fi parte a cadrului strategic comun. Dorim prin asta mai multă flexibilitate, dar şi o concentrare mai puternică pe rezultate. În propunerea de reformă a programului de dezvoltare rurală din cadrul Politicii Agricole Comune a fost elaborat un pachet de măsuri, astfel încât fiecare stat membru să poată propune programe şi alocări financiare combinând acele măsuri care răspund nevoilor sale specifice. În plan bugetar, va exista o schimbare în distribuirea fondurilor de dezvoltare rurală pe ţări, pe criterii mai obiective. Pentru regiunile mai puţin dezvoltate, ratele de cofinanţare de către UE vor fi de 85%. Rata de cofinanţare poate creşte pentru măsurile de transfer de expertiză şi inovare, cooperare, crearea grupurilor de producători, instalarea tinerilor în agricultură şi proiectele LEADER.

Aşadar, sper că viitorul program de dezvoltare rurală va veni cu veşti bune, dar veştile bune trebuie să vină în primul rând de acasă.

Oameni

Dacian Cioloș, Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală:

„Nu doar rata absorbției contează, ci și calitatea ei”

• Există dezechilibre în PNDR • Rețeaua poate îmbunătăți implementarea programului de dezvoltare rurală• Noua Politică Agricolă Comună – pliată pe particularități regionale• Cofinanțarea UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate va fi de cel puțin 85%

32 33

Participă activCum devii membru al Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

În Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală a României (RNDR) se pot înscrie toate organizaţiile, firmele şi persoanele implicate în dezvoltarea rurală a României şi care contribuie la implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Printre acestea se numără asociaţiile care reprezintă fermierii, proprietarii de pământ, proprietarii şi managerii de păduri, organizaţiile comerciale, autorităţile locale, organizaţiile civile şi non-profit de diverse tipuri, asociaţiile care reprezintă grupuri etnice şi minoritare, Grupurile de Acţiune Locală (GAL), universităţile, institutele de cercetare, muzeele şi altele.

Este prioritizată reprezentarea în cadrul Reţelei a unor actori cu o pondere însemnată în activitatea de dezvoltare rurală cum ar fi zonele defavorizate de munte, dar şi din alte arii geografice cu condiţii şi factori limitativi în dezvoltarea agriculturii şi spaţiului rural, fermierii de subzistenţă şi semisubzistenţă, inclusiv cei din satele izolate, tinerii şi femeile, reprezentanţii minorităţilor, comunităţile restrânse implicate în dezvoltarea rurală.

În momentul de faţă din Reţea fac parte peste 550 de membri. În calitate de membru, aveţi acces permanent la instrumentele comune ale reţelei:

Informare, comunicare, promovare• O pagină web care să faciliteze legătura cu reţelele active la nivel naţional şi ale diferitelor state membre ale UE• Comunicare în cadrul Reţelei Europene

• Publicaţii tehnice şi procedurale, informaţii despre grupurile de lucru tematice• Mijloace de promovare: expoziţii, reclame, ghiduri turistice, pliante, produse specifice locale certificate, procedee şi tehnologii noi etc.

Schimburi între actorii rurali• Seminarii, bază de date

Diseminarea bunelor practici• Crearea unei baze de date, organizarea de seminarii cu scopul diseminării de informaţii şi sprijin pentru instruire

Cooperare (interteritorială şi transnaţională)• Sprijin pentru identificarea partenerilor, consiliere pentru dezvoltarea legăturilor de cooperare, reguli de implementare a cooperării în diferite state europene

Responsabilităţile membrilor RNDR

• Participarea activă la întâlnirile şi evenimentele organizate în Reţea;

• Alegerea şi colaborarea cu reprezentaţii aleşi în cadrul structurilor care alcătuiesc Reţeaua (Comitetul Naţional de Coordonare, Grupul de Lucru LEADER, grupurile de lucru tematice, Grupurile de Acţiune Locală etc.)

• Colaborarea şi mobilizarea altor actori rurali;

• Sprijinirea şi participarea la proiecte de cooperare interteritorială şi transnaţională;

• Promovarea şi aplicarea bunelor practici în dezvoltarea rurală;

• Furnizarea informaţiilor necesare bunei funcţionări a Reţelei (Bază de Date Membri RNDR, Bază de Date Bune Practici, Bază de Date GAL-uri, Bază de Date Parteneri, Bază de Date Proiecte de Cooperare);

• Furnizarea unor răspunsuri la solicitările adresate de către Unitatea de Sprijin a Reţelei;

• Promovarea constantă a principiului egalităţii de şanse şi a nediscriminării de orice tip.

Toate organizaţiile membre au drepturi egale de a primi informaţii şi de a lua parte la activităţile Reţelei.

Participarea activă înseamnă:• Implicare în activităţile organizate de USR• Participarea în cadrul Comunităţii Virtuale a RNDR• Transmiterea de întrebări, propuneri şi sugestii• Asumarea responsabilităţii acţiunilor desfăşurate• Căutarea şi găsirea unor soluţii la problemele ivite fără a aştepta rezolvare din altă parte • Menținerea unor relaţii de colaborare cu ceilalţi membri, USR, AM-PNDR, Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală şi alte reţele naţionale de dezvoltare rurală

Cum devii membru al RNDR

Solicitările de înregistrare se primesc continuu şi se pot face pe baza completării unui formular pe suport de hârtie pus la dispoziţie la Sediul Central al USR din Bucureşti şi la birourile regionale unde se pot şi depune, sau în format electronic pe prima pagină a website-ului Reţelei (www.rndr.ro).

Principiile Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală a României:

• Cooperare orizontală şi verticală în cadrul Reţelei şi cu organizaţiile şi instituţiile externe la nivel naţional şi european.• Parteneriat voluntar• Egalitate• Parteneriat reprezentativ şi organizat

Formularul de înregistrare completat va primi un număr de înregistrare.

În termen de 10 zile lucrătoare, solicitantul va primi o notificare prin care va fi anunţat dacă a fost acceptat sau nu ca membru.

Notificarea va fi transmisă prin e-mail, fax sau poştă, în funcţie de modalitatea în care a fost făcută solicitarea iniţială.

34 35

România intră în familia reţelelor rurale europene DG AGRI şi Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală urează bun venit Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală din România

„Odată cu activarea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală din România, ne completăm familia de reţele rurale naţionale din Europa şi suntem bucuroşi să vă avem în cadrul proiectelor europene” a declarat Rob Peters, Head of Unit, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) în mesajul transmis cu ocazia Conferinţei de lansare a proiectului „Înfiinţarea şi Sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”, care a avut loc pe 15 martie 2012.

Adrian Neal, Team Leader al Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală:

“Cred că astăzi, odată cu integrarea României în marea familie a reţelelor europene, ni se oferă ocazia de a folosi experienţa acumulată în ultimii ani, când am învăţat multe lucruri, nu doar despre funcţionarea reţelelor, ci şi despre cum poate fi colectată şi folosită informaţia existentă. O ţară de dimensiunea României, cu toată diversitatea sa de populaţie rurală, cu moştenirea culturală bogată pe care o are, va aduce un nivel superior de implicare, care sunt sigur că va conduce la un parteneriat foarte bun.”

Noi organizăm, de exemplu, la nivel european, ateliere tematice prin care reunim oameni care dezbat o problemă specifică ce ar putea exista şi în România, pentru a vedea care sunt principalele obstacole şi cum ar putea fi acestea surmontate, facilitând întâlnirea factorilor de decizie cu potenţialii beneficiari. Factorii din educaţie, organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă, toţi aceştia au ceva de spus, ceva cu care pot contribui.

Unde se pot adresa ei în mod eficient?Cum îi putem reuni pentru a le facilita împărtăşirea acestor experienţe? Acesta este scopul real al Reţelei, îndeplinit în diverse moduri.”

“În Europa există o mare diversitate de realităţi rurale şi, desigur, România face parte din această diversitate, având acum posibilitatea de a împărtăşi experienţa acestei realităţi la nivel european. România îşi poate prezenta experienţa în domeniul dezvoltării rurale pentru a influenţa felul în care sunt elaborate programele şi politicile noastre şi pentru a ajunge la cele mai bune soluţii,” a mai adăugat el.

Reţeaua europeană de dezvoltare rurală

În prezent, zonele rurale nu mai sunt sinonimul agriculturii. Rural înseamnă şi dezvoltarea şi valorificarea capitalului uman, biodiversitate, resurse naturale, cultură locală, produse autohtone, identitate a teritoriului.

Însă aceste teritorii, fiecare cu identitatea sa proprie, nu se pot dezvolta în izolare, ci prin interconectare, prin împărtăşirea ideilor şi a experienţelor, prin colaborare cu alte teritorii, regiuni şi ţări. Lansarea Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală (REDR) în octombrie 2008 a reprezentat un

moment important în politica de dezvoltare rurală a UE. REDR este concepută ca platformă pentru schimbul bunelor practici şi a experienţei între actorii implicaţi în managementul şi implementarea acţiunilor de dezvoltare rurală, având scopul de a sprijini implementarea Politicii de Dezvoltare Rurală a UE.

Să ne cunoaştem pentru a coopera Rețeaua de Dezvoltare Rurală din Grecia

Structura REDR, sursa: http://enrd.ec.europa.eu/es/home-page_es.cfm

Punctul de contact al REDR

Punctul de Contact al REDR sprijină Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, constituindu-se ca un punte de legătură pentru activităţile REDR. Sprijinul acordat de către echipa de experţi permanenţi care lucrează la sediul din Bruxelles al Punctului de Contact al REDR este îndreptat spre stabilirea şi menţinerea legăturii în Reţea, cooperare, analiză tematică, evenimente şi comunicare.

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală a României a stârnit interesul de a coopera al celorlalte reţele rurale naţionale prin prezentarea făcută în cadrul celei de-a 14 întâlniri a reţelelor naţionale care a avut loc la Salonica (Grecia) în perioada 2-3 februarie a.c.Gazda evenimentului a fost Reţeaua Naţională Rurală a Greciei care a fost declarată „RNR a Lunii” datorită organizării acestei întâlniri, eveniment axat cu precădere pe

demonstrarea „valorii adăugate a creării de reţele”, precum şi pe „antreprenoriatul rural” şi alte aspecte cheie. RNR a Greciei a mai organizat şi alte întâlniri menite să promoveze cooperarea, cum ar fi cea din 7 iulie 2011, sub sloganul „Începeţi – Creaţi Reţele – Cooperaţi”, la care au participat 120 de persoane, printre care s-au numărat membrii săi, reprezentanţi ai REDR şi ai RNR din Italia şi Suedia.

RNR a Greciei a fost activată în luna aprilie 2011, odată cu constituirea Unităţii de Sprijin E, subordonată Autorității de Management (AM) pentru PDR 2007-2013, fiind formată din 22 de organizaţii ce reprezintă principalele categorii de actori rurali, 14 administraţii implicate în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală şi 43 de GAL-uri.

Date de contact:

Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (REDR)

Punctul de contact: Rue du Marteau, 81 B - 1000 Bruxelles, Belgia

Tel: +32 2 235 20 20/Fax: +32 2 280 04 38

E-mail: info@enrd.eu

Date de contact:

Adresa: Ethniko Agrotiko Diktio, Leoforos Athinon 58, GR – 104 41 Atena, Grecia,

Telefon: +30 210 5275014, +30 210 5275027, +30 210 5275038, +30 210 5275069

Website: www.ead.gr

Numele persoanei de contact: Dl. Petros Mouchas (Şef de Unitate), Dna. Chrissoula Koutsaftaki, Dna. Aimilia Pavlou, Dna. Ioanna Tzika

E-mail: pmouchas@mou.gr, chkoutsaftaki@mou.gr, apavlou@mou.gr, itzika@mou.gr, ead@mou.gr .

36 37

În 2001, când a terminat facultatea, vasluianul Cătălin Moraru și-a deschis o mică fermă de păsări. Nu avea studii în agronomie, dar fusese inspirat de tatăl unui coleg de facultate, care lucrase ani buni la Avicola Tg. Jiu şi de la care aflase o mulţime de lucruri despre o astfel de afacere.

Dacă în 2002 firma avea 5 000 de pui, acum ea are peste 260 000, graţie perseverenţei familiei Moraru, dar şi proiectelor derulate cu fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

„Am beneficiat din plin de aceste fonduri, am finalizat până acum două proiecte cu fonduri europene de dezvoltare rurală iar acum avem în implementare un al treilea proiect,” a afirmat Alina Moraru, soţia patronului. „Şi acum suntem subjugaţi creditelor la bancă, dar am avut o creştere exponenţială,” a mai spus ea. „Avem o fermă de găini ouătoare, cu 30 000 de păsări, şi două ferme cu 230 000 de pui, la Lipovăţ şi Ştefan cel Mare. Lucrăm în acest moment la modernizarea celei de-a patra ferme, la Bălteni, unde vom avea începând din această primăvară aproximativ 200 000 de păsări”.

În 2007, firma a beneficiat de finanţare prin programul Sapard, primind 550 300 lei pentru modernizarea fermei de găini ouătoare. În 2008, a primit ajutor nerambursabil de 1 864 000 lei pentru modernizarea fermei de pui, iar până în iunie anul acesta are în derulare un proiect inovator, de dotare cu sisteme de producere a energiei regenerabile.

În urma acestor proiecte, firma s-a dezvoltat, iar numărul angajaţilor a crescut de cinci ori, de la zece, înainte de 2007, la 50 în acest moment.

În 2009, cu fonduri acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, S.C. Morandi-Com SRL şi-a modernizat şase dintre cele zece hale de creştere a puilor ale fermei Lipovăţ. Clădirile au fost termo şi hidroizolate, filtrul sanitar a fost reabilitat, întărind biosecuritatea fermei, au fost achiziţionate echipamente automatizate de creştere a păsărilor, precum şi utilaje de curăţare a halelor şi de transport al dejecţiilor la platformă.

Prin aceste lucrări şi achiziţii, soţii Moraru au reuşit să sporească productivitatea muncii şi să diminueze consumul de energie şi de timp, ceea ce a dus şi la majorarea profitului obţinut şi la creşterea rentabilităţii firmei. Celelalte patru hale au fost modernizate cu fonduri proprii.

„Suntem o echipă tânără şi activă şi suntem mândri de ceea ce am realizat. Nu suntem la fel de mari ca alţi producători din Moldova, care au şi propriile lor abatoare, dar am reuşit să creştem mult în ultimii ani. Acum avem şi mărcile noastre proprii, atât pentru carnea de pui, cât şi pentru ouă, şi, pe lângă puii în viu pe care îi vindem către abatoare, suntem prezenţi cu propriile noastre mărci în magazinele proprii de producător din judeţele Neamţ, Iaşi, Vaslui, însă în cantităţi mici comparativ cu producţia noastră,” a mai declarat Alina Moraru.

Informare, curajşi spirit inovator

„Suntem foarte bine informaţi şi interesaţi de tot ceea ce este nou în domeniul nostru de activitate. Nu ne-a speriat birocraţia, fiindcă suntem economişti, atât eu, cât şi soţul meu, şi suntem obişnuiţi cu hârtiile. În plus, soţul meu are un spirit deschis la tot ce este nou şi de viitor.

În 2007, nu cred că mai era nicio firmă în România care să crească găini ouătoare la sol, şi nu în baterii. Soţul meu citise că acesta va fi viitorul şi şi-a pus în aplicare ideea încă de-atunci, deşi costurile de producţie sunt mai ridicate.”

Experienţe

Ferma meaPerseverenţă şi inovare la o fermă vasluiană Creştere exponenţială cu sprijinul fondurilor europene pentru dezvoltare rurală

„Modernizare fermă creştere la sol pui carne”Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”S.C. Morandi-Com SRLSat Lipovăţ, judeţul Vaslui

Perioada de derulare: septembrie 2008 – august 2009Valoarea totală a proiectului: 998 771 euroFinanţare nerambursabilă: 497 845 euro

Energie regenerabilăpentru reducerea costurilor

„Avem în derulare acum un nou proiect pentru dotarea fermei Lipovăţ cu un sistem de încălzire cu biomasă. Sistemul ne va rezolva două probleme: vom scăpa de dejecţii, care constituie şi o problemă de mediu şi totodată vom avea costuri mai scăzute la facturi, pentru că dejecţiile vor fi folosite la producerea de energie termică, alături de resturile vegetale.

Suntem într-o perioadă în care ne concentrăm asupra consolidării a ceea ce am construit şi asupra reducerii costurilor, mai ales ţinând cont de contextul economic actual şi de lipsa subvenţiilor.

Am realizat că eram dependenţi de subvenţii şi acest lucru nu este sănătos pentru o firmă.”

Răbdare

„Aş vrea să le spun tuturor celor care doresc să solicite fonduri nerambursabile să aibă răbdare şi să nu renunţe. Aceste finanţări sunt o mare şansă de dezvoltare.

Este însă important să aibă toate actele firmei puse la punct şi să dezvolte o bună relaţie cu banca, pentru a obţine creditare. Ştiu vechi beneficiari de fonduri care acum au dificultăţi privind creditarea.”

Observaţii

„Nu sunt prea optimistă în privinţa măsurii 142 a PNDR care sprijină grupurile de producători. Aş vrea ca prevederile acestei măsuri să fie adaptate la realităţile româneşti. A le cere tuturor clienţilor să ne dea copii după ordinele de plată ni se pare o măsură care îngreunează foarte mult absorbţia fondurilor. Totodată, consider că ar trebui modificată prevederea de a impune un număr minim de cinci producători pentru formarea unui astfel de grup. Este puţin probabil ca într-o anumită zonă geografică să existe cel puţin cinci producători de un anumit produs agricol care să şi fie interesaţi să vândă în comun producţia lor. De aceea, consider că un număr de trei producători este o cifră mai realistă.

În final, aş dori ca şi încasările cu numerar ale grupului de producători să fie eligibile prin PNDR, pentru că în cazul vânzărilor de ouă, spre exemplu, livrarea produselor este însoţită de factură şi chitanţa de încasare, fiind vorba de produse perisabile, care se vând în cantităţi nu foarte mari, însă foarte des.”

38 39

„Cine se va uni și va crea grupuri de producători va rezista oricăror dificultăți, chiar și crizei, chiar și globalizării,” a declarat Vasile Iliuță, președintele grupului de producători din comuna Vâlcelele, din județul Călărași. „Cine n-o va face, va plăti mai scump pentru a avea acces la tehnologie,” a adăugat el.

Uneori, de succesul grupului depinde și soarta comunității. Acesta este și cazul comunei Vâlcelele. Cele 16 exploatații agricole din comună, membre ale asociației, angajează nu numai tinerii din Vâlcelele, ci și din localitățile învecinate.

Comuna are 2 000 de locuitori, însă două treimi dintre ei au peste 65 de ani, iar tineri apți de muncă sunt doar 300 – toți angajați de aceste ferme. Asociaţia Consorţiu de Extensie şi Dezvoltare Rurală, reprezentată de Vasile Iliuţă, este unul dintre primele grupuri de producători din România. Asociaţia, având iniţial 30 de membri, a fost constituită în 2004, după derularea unui proiect cu fonduri de la Banca Mondială, iniţiat de Academia de Studii Economice din Bucureşti. De-atunci a crescut la 106 membri, care administrează împreună peste 24 000 de hectare de teren, şi acum se poate mândri că aproape o treime dintre aceştia au accesat fonduri europene de dezvoltare rurală. Dintre cei 106 membri ai grupului, 15 au peste 500 de hectare fiecare, restul deţinând suprafeţe cuprinse între 100 şi 500 de hectare.

Până nu demult, una dintre marile probleme ale fermierilor din România era lipsa unor silozuri care să asigure depozitarea producţiei de cereale şi, din această cauză, cei mai mulţi dintre ei erau nevoiţi să-şi vândă toată producţia imediat, la preţuri dictate de cumpărători.

Asociaţia din Vâlcelele s-a organizat în ultimii ani şi are acum câteva silozuri unde membrii săi îşi depozitează producţia în comun, pentru a o vinde la preţuri cât mai bune. Totul a început cu sprijinul primit prin Măsura 142, care îi stimulează pe producătorii agricoli să-și vândă producția în comun. Mai precis, dacă aceștia fac dovada că 75% din producție a fost vândută prin asociație, APDRP recompensează

grupul, timp de cinci ani, cu un procent cuprins între 3% și 5% din sumele încasate anual din vânzarea produselor. Astfel, banii primiți până acum, aproximativ 170 000 de euro, au sprijinit asociația în achiziționarea unui siloz la Grădiștea, în valoare de 425 000 de euro.

Un alt siloz realizat cu fonduri europene a fost finalizat în 2011, la Floraica, în comuna Vâlcelele, și a costat 110 milioane lei. În acest caz, finanțat prin Măsura 312, nu grupul de producători a fost solicitantul, ci unul dintre membrii săi, pentru că una dintre prevederile din Ghidul Solicitantului excludea participarea grupurilor. Una dintre condițiile din ghid, a explicat Vasile Iliuță, era ca solicitantul să dețină terenul – or nu grupul de producători deține teren, ci membrii săi. Cu toate acestea, silozul este folosit de întreaga asociație. Un al treilea siloz, realizat cu fonduri europene la Borcea, tot prin Măsura 312, este în construcție în acest moment și are un buget total de 105 milioane lei.

Asociaţia acordă şi sprijin membrilor care doresc să obţină finanţare europeană pentru proiecte individuale. Potrivit lui Vasile Iliuţă, acest sprijin constă, printre altele, în negocieri cu băncile şi garantarea creditelor cu depozitele bancare ale asociaţiei. „De când ne-am înființat, din cotizațiile strânse am garantat cu depozitele noastre împrumuturi ale fermierilor și am împrumutat pe termen de un an fermierii care aveau nevoie de lichidități,” a spus Iliuță.

El îi sfătuieşte pe cei care doresc să se asocieze să implice iniţial doar câţiva

Comunitatea meaAsocierea fermierilor - șansă pentru întreaga comunitate Siloz pentru grupul de producători, locuri de muncă pentru toți tinerii din Vâlcelele

Măsura 142 „Înființarea grupurilor de producători”Asociaţia Consorţiu de Extensie şi Dezvoltare RuralăComuna Vâlcelele, județul CălărașiPerioada de derulare: 2010-2015Valoarea totală a proiectului: 1 678 092 leiFinanțare nerambursabilă: 1 678 092 lei

membri şi, pe măsură ce grupul se maturizează, să coopteze noi fermieri, pentru că gestionarea unui grup nou cu foarte mulţi membri este mult mai dificilă. Îşi mai doreşte ca grupul din Vâlcelele să fie reprezentat în Comitetul de Monitorizare al PNDR, pentru că în acest fel ar putea contribui la luarea unor decizii care să promoveze asocierea fermierilor.

Asocierea este însă privită cu reticenţă de mulţi agricultori din România, care au încă vii în amintire colectivizarea forţată şi cooperativele din timpul comunismului. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut mai multe grupuri de producători iar autorităţile doresc să încurajeze practica asocierii. Avantajele sunt evidente: producţia este valorificată mai bine, preţurile obţinute sunt mai ridicate, nu eşti singur, ci ca membru al unui grup activ beneficiezi de sprijin din partea celorlalţi membri.

“Va fi foarte greu să menţinem formele asociative dacă nu sunt luate măsuri care să-i stimuleze pe oameni”, consideră Iliuţă. „A-i ţine pe oameni într-o astfel de asociaţie este greu, nu doar pentru că apar multe păreri şi orgolii, ci şi pentru că fermierii mai mici, dacă nu sunt ajutaţi, nu văd beneficiile acestei asocieri”, a adăugat el.

Sugestii pentru încurajarea asocierii

Pentru a-i sprijini și mai mult pe fermieri în această perioadă, Iliuță sugerează creșterea procentului de finanțare nerambursabilă pentru investiții în silozuri, depozite de îngrășăminte, de ierbicide-pesticide și tehnologie performantă de la 50% la 80%. Totodată, pentru a permite

și grupurilor să solicite finanțare pentru astfel de investiții prin Măsura 312, sugerează eliminarea prevederii privind obligativitatea deținerii terenului de către asociație.

„Pentru a avea grupuri puternice, trebuie să le dotăm cu tehnologie de ultima generație, cu utilaje de mare capacitate, care să deservească un număr ridicat de fermieri, să putem cumpăra mașini de transport ale grupului de producători, să construim depozite de îngrășăminte și de pesticide care necesită condiții optime, cu temperatură controlată. În acest fel, ar rezulta costuri mai mici pentru fiecare fermier în parte și fiecare ar vedea beneficiile asocierii.”

„Dacă nu-i va uni ceva, membrii își vor pierde entuziasmul și vor redeveni haiduci, pe cont propriu. Cred că și acest siloz pe care îl avem împreună, din banii primiți prin Măsura 142, ne ține uniți.”

40 41

Zona bihoreană Marghita are tradiţie în industria uşoară de mai bine de 50 de ani şi din tot ce-a avut, doar cu asta a rămas, spune Florentina Toia, de la firma Rivalsa Shoes SRL.

„Minele s-au închis, industria petrolieră e pe butuci. Doar industria uşoară a mai rămas, însă în acest domeniu nu poţi face faţă decât dacă investeşti,” este de părere Florentina Toia.

„Pentru că în zonă există o lungă tradiţie în domeniul fabricării încălțămintei, găseşti sau formezi mai uşor oamenii în acest domeniu de activitate. Am înfiinţat firma SC Rivalsa Shoes în satul Sălacea, şi oferim de lucru localnicilor, care astfel nu trebuie să se deplaseze zilnic circa 30 de kilometri până la Marghita, la vreun alt loc de muncă.”

Afacerea meaRivalsa Shoes - Fabricat în România, vândut în GermaniaPersonalul calificat şi utilajele moderne sunt cheia succesului

„Dezvoltarea S.C. Rivalsa Shoes SRL, prin investiţii în sectorul încălţămintei”Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”S.C. Rivalsa Shoes SRLSat Sălacea, judeţul BihorPerioada de derulare: mai 2010 – martie 2011Valoarea totală a proiectului: 237 838 euroFinanţare nerambursabilă: 140 000 euro

producţia şi renunţând la o parte dintre utilajele foarte vechi pe care le închiriase până atunci.

Achiziţia a dus şi la creşterea calităţii produselor. Potrivit Florentinei Toia, „când vine vorba de calitate, nici nu există termen de comparaţie față de tehnologia veche și totodată productivitatea cu această tehnologie nouă a crescut.”

În momentul de faţă, Rivalsa Shoes produce aproximativ 300 de perechi de fețe de încălțăminte pe zi, iar marfa ajunge în Germania, graţie unui parteneriat încheiat cu un client din această ţară.

„Producem în special pantofi de damă, însă am avut şi comenzi de încălţăminte pentru copii şi bărbaţi,” a adăugat Florentina Toia. „Nu realizăm însă produse finite, ci doar feţe încălțăminte, pe care apoi clientul nostru le asamblează la un alt colaborator din România.”

Un sfat

„Din experienţa noastră putem spune că este falsă informaţia potrivit căreia pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană investitorul trebuie să dețină doar 30% din fondurile necesare derulării proiectului, reprezentând cofinanţarea sa.

De fapt, investitorul trebuie să dețină suma completă pentru a implementa proiectul, nu numai cota proprie de participare, sau trebuie să obţină credite, să prezinte garanții sustenabile pentru obținerea acestora, să facă investiția şi abia apoi, pe baza dovezilor de plată, să solicite rambursarea sumelor aprobate prin contractul de finanțare.”

O solicitare

„Am vrea să vedem că lucrurile se mişcă mai rapid în privinţa accesării acestor fonduri. Până primeşti finanţare, poţi să şi dai faliment, pierzi potențialul colaborator, pentru că piața pentru care te pregătești se poate schimba de la o zi la alta, nu doar de la un an la altul.

Trebuie să se țină cont de faptul că un investitor își face un plan de afaceri luând în calcul nu numai condițiile legislative pentru a beneficia de finanțare, ci totodată și fluctuația economică din piață.”

În concluzie

„Nivelul scăzut de absorbție a fondurilor europene se datorează în primul rând birocrației, și nu lipsei de inițiativă sau de responsabilitate a mediului de afaceri românesc,” consideră Florentina Toia.

Firma a primit finanţare în 2010 pentru a achiziţiona utilaje destinate fabricii de încălţăminte nou-înfiinţată. Dacă la momentul depunerii proiectului la Rivalsa lucrau doar şase oameni, acum firma are 100 de angajaţi.

Cu ajutorul fondurilor europene, Rivalsa Shoes SRL a cumpărat o linie completă de croit şi cusut fețe încălţăminte, astfel sporind

42 43

Leader la zi

O viziune locală - GAL Tecuci

Cezar Capotă este unul dintre iniţiatorii Grupului de Acţiune Locală Tecuci (GAL Tecuci), primul parteneriat public-privat de acest tip care a primit autorizare de la Autoritatea de Management pentru Programul de Dezvoltare Rurală, după un proces laborios şi îndelungat, început în 2009.

Împreună cu patru colegi, a convins firme, primari, fermieri şi organizaţii neguvernamentale din 16 comune din jurul oraşului Tecuci să exploreze acest nou domeniu, care oferă şansa alocării de fonduri europene pornind de la nevoile identificate pe plan local, fără a mai participa la sesiuni de proiecte organizate la nivel naţional.

Anul trecut, GAL Tecuci a fost selectat printre cele 81 astfel de grupuri care vor putea finanţa proiecte locale, cu bani alocaţi prin Axa 4 – LEADER. GAL Tecuci va avea la dispoziţie 2 856 000 de euro, până la sfârşitul anului 2013, pentru proiecte diverse, de la împăduriri de terenuri agricole la iniţiative antreprenoriale, instalarea tinerilor la ţară, turism rural, revigorarea unor tradiţii.

„Un GAL funcţionează ca o mică Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit”, a declarat Capotă. Potrivit acestuia, „un solicitant de fonduri poate participa cu proiectul

Priorităţi ale GAL TecuciCreşterea veniturilor populaţiei rurale

Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale

Ameliorarea calităţii mediului înconjurător

Consolidarea potenţialului uman

Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor

Îmbunătăţirea guvernanţei locale

Ce putem finanţa411-11 – Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

411-12 – Instalarea tinerilor fermieri

411-23 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

411-25 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii

411-41 – Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă

411-42 – Înfiinţarea grupurilor de producători

411-43 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

412-23 – Prima împădurire a terenurilor non-agricole

413-12 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi

413-13 – Încurajarea activităţilor turistice

413-22 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

421 – Implementarea proiectelor de cooperare

431-2 – Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

său la sesiunile organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sau îl poate depune direct la Grupul de Acţiune Locală din zona în care vrea să-l deruleze. În cazul în care proiectul său răspunde nevoilor identificate în strategia locală de dezvoltare rurală, solicitantul are şanse mai mari să primească fonduri decât la nivel naţional, unde concurenţa este foarte strânsă şi unde s-ar confrunta cu proiecte din întreaga ţară.”

În funcţie de specificul proiectului, solicitantul poate primi între 40 şi 70 de procente din fondurile necesare, iar în unele cazuri chiar sută la sută, suma maximă alocată f i ind de 200 000 de euro.

Gânduri despre viitor: modernizare şi tradiţii„Locuiesc la sat şi printre alte calificari o am şi pe aceea de sociolog”, a declarat Capotă. „Mă preocupă viitorul satului românesc şi mi-ar plăcea ca acesta să se bazeze şi pe valorificarea trecutului. Aş vrea să văd că nu se mai depopulează satele,

că putem avea şi la ţară un trai mai uşor pentru oameni, păstrându-ne însă tradiţiile. Ca să vă dau un exemplu, noi nu dorim să sprijinim construcţii futuriste de pensiuni. În loc să dăm fonduri unei astfel de pensiuni, care arată la fel şi la mare, şi la munte, şi la sat, şi la oraş, am putea sprijini zece mici fermieri, cu case frumoase, tradiţionale, să îi ajutăm să-şi reamenajeze locuinţele, sporindu-le confortul pentru turiştii interesaţi de ceea ce este rural autentic.”

„Sper ca prin activitatea noastră să contribuim cât de cât la atenuarea greşelilor pe care România le-a făcut deja în acest domeniu şi la evitarea altor erori.”

Printre produsele locale pe care GAL Tecuci vrea să le promoveze se numără și Băbeasca de Nicorești, vin pe care legenda îl asociază cu Ștefan cel Mare. În ultimii ani, Cramele Domeniile Nicorești au trecut printr-un proces de modernizare, investițiile ajungând la 3,8 milioane de euro.

GAL Tecuci și-a mai propus totodată să finanțeze și un festival de datini românești tradiționale de iarnă și să cofinanțeze un festival al tradițiilor și meșteșugurilor rromilor, alături de GAL Podu Înalt, GAL Valea Trotușului și GAL Moldo-Prut.

44 45

O experiență spaniolă – Grupul de Acțiune Locală ADESIMAN: „Nu există zone fără viitor! Există doar zone fără proiect”

Muzeul brânzeturilor – proiect inovator care creşte vânzările şi atrage turiştiiVillarejo de Periesteban, Cuenca, Spania

Francisco José Gallego Moreno, de la Grupul de Acţiune Locală ADESIMAN, vorbeşte despre abordarea LEADER în Spania, despre experienţa grupului pe care îl conduce și despre inovare.

ADESIMAN este o organizaţie non-profit înfiinţată în 1997, prin angajamentul a două asociații care reprezintă primăriile şi societatea civilă din zona Mancha Alta Cuenca, alături de asociaţia Institutul de Dezvoltare Comunitară Cuenca (IDC Cuenca), organizaţie tehnică specializată în dinamizarea şi dezvoltarea comunitară a zonelor rurale.

Organizația noastră contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor din zona pe care o reprezintă. În acest scop schiţează şi implementează proiecte de dezvoltare a resurselor umane, prin activități de formare şi informare, și proiecte sociale, economice, culturale și care contribuie la protejarea mediului. Proiectele noastre urmăresc totodată

Brânza Manchego este un produs tradiţional din regiunea Mancha Alta Conquense din Spania. Regiunea este inclusă în Denumirea de Origine “Brânză Manchego”. În anii 1970, exploataţia familială Saiz Guijarro avea 300 de oi şi o producţie de brânză de aproximativ 1 000 Kg/an.

Începând cu anul 1989 legislaţia sanitară naţională şi cea comunitară impun noi norme pentru producţia de brânză. Capul familiei se pensionează, iar Marino, cel de-al cincilea din cei şapte copii, preia conducerea afacerii.

Micuţa fabrică de brânzeturi începe să se extindă şi să se modernizeze, graţie eforturilor depuse şi încrederii fermierilor din regiune, care asigură aprovizionarea cu lapte. Producţia anuală oscilează în jurul a 300 000 Kg/an, în fabrică lucrând 5 angajaţi.

În 1997, se înfiinţează în regiune Federaţia pentru Dezvoltarea Zonei Sierra şi Mancha Alta de Cuenca (ADESIMAN), un grup de acţiune locală, căruia i se alătură şi Marino ca om de afaceri. Primul obiectiv al asociaţiei este gestionarea Programului Operaţional de Dezvoltare şi Diversificare Economică a Zonelor Rurale (PRODER).

La una dintre reuniunile informale despre program se discută noile forme de turism rural şi sunt oferite exemple de diversificare a producţiei agricole. Marino se interesează cu privire la posibila relaţie dintre promovarea turismului rural în regiune şi rentabilizarea producţiei lui de brânzeturi, prin noi iniţiative care să favorizeze vânzările.

Aşa a apărut ideea unui muzeu al brânzeturilor, unde vizitatorii se familiarizează cu procesul de fabricare a acestor produse tradiţionale. După demararea proiectului în 1998, au

fost create şi două spaţii de cazare, oferind o alternativă la serviciile turistice existente până atunci în zonă. Totodată, muzeul are şi un spaţiu comercial unde se vând brânzeturile fabricii.

În prezent, peste 3 000 de persoane vizitează muzeul în fiecare an. Vânzările directe reprezintă 15% din vânzările firmei şi o creştere a veniturilor cu peste 35%.

Pentru realizarea proiectului au fost necesare: formarea specifică în turism rural, decorarea muzeului, învăţarea unor tehnici de exprimare şi primire a vizitatorilor, precum şi tehnici de vânzare directă.

Grupul de Acţiune Locală ADESIMAN s-a ocupat de activităţile de formare a tuturor promotorilor de proiecte de turism rural.

consolidarea sentimentului de apartenenţă a cetăţenilor la locul unde trăiesc și participarea acestora în procesul de luare a deciziilor, printr-o colaborare intensă cu autorităţile publice.

Printre activitățile derulate se numără cele de informare privind interesele socio-economice ale teritoriului, acestea având o largă acceptare şi fiind primite cu interes. La fel de populare sunt acțiunile de formare adresate micilor întreprinzători locali, formarea profesională a femeilor şi tinerilor şi sprijinirea noilor promotori. Populaţia din mediul rural solicită informare şi formare care să le permită un grad mai ridicat de independenţă şi să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii lor.

Consider că unul dintre elementele principale ale succesului nostru a fost acela de a beneficia în cadrul ADESIMAN de un partener cu experienţa şi profesionalismul asociaţiei IDC Cuenca.

Aceasta a inovat constant în planificarea activităţilor, găsind mereu instrumentele de management necesare pentru fiecare dintre etapele programelor de dezvoltare, în conceperea și derularea activităților de informare şi formare profesională, adaptate nevoilor populaţiei. Acest lucru a diferențiat, de fapt, calitatea proiectelor noastre de ale altor GAL-uri din Spania.

Managerul unui grup de acțiune locală trebuie să creeze condițiile ca persoanele cu spirit întreprinzător să rămână în teritoriu.

În februarie anul acesta, am participat la seminarul ad-hoc organizat de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală din România, pentru a împărtăși câteva dintre experiențele grupului nostru. Cred că abordarea Leader în România are un viitor promiţător. Nu există zone fără viitor! Există doar zone lipsite de proiect!

46 47

Reprezentanţi ai peste 50 de grupuri de acţiune locală s-au întâlnit la Sinaia, în perioada 16-17 februarie, la prima reuniune a Grupului de Lucru LEADER (GL LEADER), pentru a facilita schimbul de idei, de experienţe şi pentru a stimula cooperarea. Ei au identificat principalele nevoi ale grupurilor de acţiune locală pentru a-şi eficientiza activitatea. Aceste nevoi, în special de instruire, vor fi abordate la următoarele trei sesiuni ale grupului, prevăzute anul acesta.

La întâlnire au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, care au recomandat grupurilor de acţiune locală să demareze cât mai rapid procedurile de selecţie a proiectelor vizate prin strategia de dezvoltare locală, pentru a putea utiliza toate fondurile la care au acces până la sfârşitul lui 2013.

Doi invitați din Spania, experți în dezvoltare rurală, au arătat că şi în această ţară începuturile LEADER au fost dificile, dar că în decurs de 20 de ani grupurile de acţiune locală au căpătat o credibilitate deosebită. Prin parteneriate solide între entităţi cointeresate şi prin proiecte diverse, atât sociale, cât şi economice sau culturale, grupurile de acţiune locală au demonstrat că au un rol important în viaţa comunităţii, servind ca verigă de legătură între localnici şi autorităţi.

Participanții au enumerat o serie de aspecte îngrijorătoare, legate în special de proceduri vizând acordarea avansului pentru cheltuielile de funcționare ale grupurilor de acțiune locală. Ei au solicitat facilitarea de către stat a obţinerii unor scrisori de garanţie fără de care nu pot accesa sumele oferite ca avans şi, prin urmare, nu-şi pot derula activitatea în mod eficient şi profesionist.

Reprezentanţii autorităţilor au explicat că există o propunere legislativă ce urmează a fi adoptată, pentru a elimina acest blocaj. Experţii din Spania au recomandat grupurilor din România să nu aştepte doar de la autorităţi rezolvarea problemelor, ci să găsească soluţii locale, inovatoare, punând accentul pe o strânsă colaborare, atât în interiorul grupului, cât şi cu alte grupuri.

Calendarul următoarelor întâlniri: • 7-13 mai• 30 iulie-5 august• 15-21 octombrie

Temele abordate la următoarele întâlniri:• Formarea de formatori/animatori• Gestiunea proiectelor• Finanţare

Pentru a fi buni specialişti în dezvoltare rurală şi a veni cu idei inovatoare, liderii Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), dar şi ai altor organizaţii care activează în acest domeniu, trebuie să aibă o sensibilitate socială pronunţată şi să ajungă la o cunoaştere a realităţilor locale printr-o abordare interactivă şi printr-o apropiere continuă faţă de oameni.

Această idee s-a aflat la baza discursului susţinut de Dr. Ignacio de Los Rios, profesor la Universitatea Politehnică din Madrid, la primul seminar ah-hoc organizat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), având tema “Procesul inovării şi dezvoltarea rurală. Experienţe legate de abordarea LEADER”.

Seminarul a avut loc la Bucureşti la sfârşitul lunii februarie şi a întrunit 50 de participanţi, reprezentanţi ai organizaţilor membre ale RNDR şi ai Grupurilor de Acţiune Locală.

“Căutăm lucruri noi atunci când ceea ce avem nu ne rezolvă problemele, inovarea ne permite să avansăm în fiecare zi, obligându-ne să fim mai buni şi să împărtăşim noi speranţe” a declarat Dr. De Los Rios.

“În zonele rurale din Spania, am fost şi noi obişnuiţi cu paternalismul statului, însă abordarea LEADER a schimbat mentalităţi şi a promovat implicarea şi responsabilitatea actorilor locali pentru a-şi uni viitorul cu alte grupuri sociale. Trebuie să ne rezolvăm noi înşine problemele, cu entuziasm , promovând cooperarea şi inovarea ca proces de învăţare, deschis şi interactiv, cu o dimensiune social-colectivă importantă, de respect față de oameni,” a mai spus el.

Identificarea nevoilor şi problemelor populaţiei, precum şi cunoaşterea resurselor din teritoriu stau la baza dezvoltării unei zone, iar inovarea, ca proces de învăţare socială, contribuie într-o pondere decisivă la succesul strategiei de dezvoltare.

Școala de Meserii Concordia – proiect inovator, cu impact socio-economic

Participanţii la seminar au vizitat și un proiect inovator la centrul Concordia de lângă Ploieşti. Organizaţia neguvernamentală Concordia sprijină tinerii din familii dezorganizate şi copiii străzii să se reintegreze în societate, prin educaţie şi prin învăţarea unor meserii. Aici, tinerii urmează cursuri care le oferă o specializare ca brutari, patiseri, chelneri, horticultori, tâmplari, asistenţi sociali, bucătari. Tinerii ucenici lucrează nu doar pentru școală, ci și pentru comenzi reale.

Ei învață, prin practică, modul de procesare a comenzilor, elaborarea planurilor de lucru, cum decurge şi se încheie procesul tehnologic. Brutăria, spre exemplu, furnizează pâine făcută de ucenici la cele opt centre Concordia din ţară. În plus, schimbul de noapte, în care lucrează câţiva absolvenţi ai cursurilor, produce pâine destinată vânzării. Printre clienţii brutăriei se numără diverse ambasade, precum şi alți clienți.

Şcoala de Meserii are colaborări cu câteva firme mari de panificaţie, pentru a facilita angajarea tinerilor absolvenţi ai cursurilor. Până acum, 14 tineri au fost specializaţi ca brutari şi doi ca patiseri.

Ştiri RNDR

Întâlnirea Grupului de Lucru LEADER

Seminar despre inovare:“Sensibilitatea socială trebuie să fie baza inovării în dezvoltare rurală”

48 49

Exporturile de produse alimentare în 2011 au redus deficitul comercial la jumătate

MADR solicită o relaxare a creditelor pentru solicitanţii de fonduri europene

Ministrul Stelian Fuia doreşte înfiinţarea unei bănci funciare

MADR vrea ca fermierii români să primească aceiași bani ca ceilalți fermieri europeni

Programul de populare cu sturioni va fi reluat în 2012

16 martie 2012 – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, a prezentat o analiză a balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru anul 2011.

Astfel, comparând balanţa comercială pe anul 2011 cu cea din 2010, ministrul Stelian Fuia a remarcat scăderea deficitului comercial cu 48,5 la sută. Reducerea la jumătate a deficitului comercial a fost posibilă datorită creşterii susţinute a exporturilor de produse agroalimentare, într-un ritm de peste două ori mai înalt decât cel al creşterii importurilor.

14 martie 2012 – La Forumul Naţional de Agricultură, oficialităţi din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale au discutat cu reprezentanţi ai sistemului bancar din România, printre care şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, despre absorbţia fondurilor europene şi facilitarea accesului la finanţare bancară a fermierilor. Ministrul Stelian Fuia a lansat băncilor din România o invitaţie

14 martie 2012 – Înfiinţarea unei bănci funciare este singura cale de a menţine pe viitor terenurile agricole în apartenenţa cetăţenilor români, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia. Această instituţie ar trebui să aibă dreptul să cumpere terenurile mici, să le comaseze, după

12 martie 2012 – Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, s-a întâlnit cu Comisia de Agricultură din Parlamentul german,. Principalele teme de discuţii au fost priorităţile programului de guvernare şi proiectele pe care ministrul Stelian Fuia le are în vederea eficientizării activităţii ministerului.

Ministrul Stelian Fuia i-a informat pe oficialii germani că doreşte acordarea de subvenţii egale pentru fermierii europeni, ceea ce ar însemna alinierea plăţilor făcute către fermierii români la cele acordate şi în celelalte

14 martie 2012 – Reprezentanţii MADR s-au întâlnit cu preşedintele Societăţii Mondiale pentru Conservarea Sturionilor (World Sturgeon Conservation Society), Harald Rosenthal pentru a discuta despre programul de populare a Dunării cu sturioni.

România a exportat în 2011 produse agroalimentare în valoare totală de 3 912,2 mil. euro, cu 851,8 mil. euro mai mult comparativ cu anul precedent.

Pe primele trei locuri în topul exporturilor pentru anul 2011 se află porumbul, seminţele de floarea-soarelui şi produsele din tutun.

„Reducerea de deficit a fost de 50 la sută faţă de anul 2010 şi asta în mod deosebit pentru că am avut un an agricol bun pe sectorul vegetal, iar exporturile de produse au atins

privind relaxarea cofinanţării de care au nevoie fermierii romani ce accesează fonduri europene. Cele doua părţi vor căuta să agreeze o scrisoare unică de confort, care să asigure cofinanţarea fermierilor ale căror dosare sunt evaluate.

Astfel, ministrul Agriculturii doreşte ca banca evaluatoare să se angajeze, prin scrisoarea de confort, la cofinanţarea fermierilor.

care să le concesioneze fermierilor. România are în prezent 1 048 000 de exploataţii subvenţionate, din care 978 000 sunt exploataţii mai mici de 10 hectare fiecare. Ministrul Agriculturii a reamintit ca va încerca să obţină o prelungire a termenului de la care România va liberaliza piaţa terenurilor agricole.

state comunitare. Tot cu ocazia acestei vizite, membrii Comisiei de Agricultură din Parlamentul German au vrut să se asigure că ţara noastră respectă normele europene de creştere a animalelor.

Ministrul Agriculturii a subliniat că din 1 ianuarie 2012, România s-a aliniat inclusiv la cerinţele comunitare de creştere a găinilor în cuşti îmbunătăţite.

De la începutul anului 2012, ANSVSA a luat toate măsurile necesare prin intermediul Direcţiilor Sanitare

Stelian Fuia, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a anunţat că acest program va fi reluat în anul 2012. El a mai spus că susţine orice iniţiativă pentru extinderea habitatului sturionilor în amonte de Porţile de Fier 1 şi 2. Împreună cu celelalte state riverane Dunării, vor fi întreprinse

aproape patru miliarde de euro, îndeosebi în domeniul cerealelor şi al plantelor tehnice. Anul agricol bun ne-a ajutat să vindem mai mult la export”, a declarat ministrul Stelian Fuia.

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare, acestea au crescut cu 13,1 la sută, până la nivelul de 4 288,2 mil. euro, principalele produse importate fiind zahărul, carnea de porc şi preparatele alimentare.

Întâlnirea dintre Ministerul Agriculturii şi membri ai Asociaţiei Române a Băncilor va avea loc în 26 martie 2012.

Ministrul Stelian Fuia a avertizat că băncile care nu se implică în cofinanţarea proiectelor cu bani europeni derulate de fermieri nu vor mai putea acorda credite pentru fermieri derulate prin pilonul I, respectiv subvenţiile pe suprafaţă.

El a subliniat însă că România s-a angajat, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ca după 31 decembrie 2013 să faciliteze achiziţia terenurilor agricole de către cetăţenii străini

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, dintre care enumerăm: retragerea în vederea anulării a autorizaţiilor sanitare veterinare ale exploataţiilor care utilizează cuşti neîmbunătăţite, interzicerea comercializării ouălor ce provin de la găinile cazate în cuştile neîmbunătăţite, solicitarea graficului de depopulare, în acesta fiind precizată şi destinaţia păsărilor.

demersuri pe lângă Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) şi Banca Mondială, în vederea obţinerii finanţării pentru astfel de proiecte.

Ştiri MADR

50 51

Conferința Națională a Agricultorilor – 10 ani de activitate a LAPAR20 martie – Asociația Producătorilor Agricoli din România a sărbătorit 10 ani de activitate în prezența a

600 de participanți din toate zonele țării. Tema conferinței a fost „Cum se corelează reformele propuse de

Agricultura ecologică este într-o continuă dinamicăPotrivit datelor furnizate de MADR, agricultura ecologică este un sector dinamic, cu un ritm mediu ponderat de creştere de 23% pe an. În 2012, suprafaţa cultivată în sistem de agricultură ecologică a fost de aproximativ 300 000 ha, faţă de 260 000 în 2011, din care suprafaţa cultivată pe teren arabil este de aproape 160 000 ha, păşunile şi

fâneţele permanente au fost cultivate pe 89 000 ha, vii şi livezi pe 55 ha iar colectarea din floră spontană – 47 000 ha. Sectorul animalier a înregistrat o creştere de circa 20%, în special bovine şi păsări. Peste 70% din produsele obţinute din agricultura ecologică au fost destinate exportului. Sectoarele vegetal şi animalier aflate în perioada de

conversie către agricultura ecologică au primit ajutoare de 3 milioane de euro pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole.

Pentru 2012, este aşteptată aprobarea din partea Comisiei Europene pentru suplimentarea sumei cu 1 milion de euro.

Conferința Tematică „Noua Politică Agricolă Comună (I)”23-24 martie – Conferința tematică organizată de USR a dezbătut principalele subiecte legate de pregătirea Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Conferința a fost organizată într-un moment în care România programează, armonizează și negociază din punct de vedere tehnic, cu Uniunea Europeană, politica agricolă pentru perioada menționată.

Prof. Dr. Maria Vincze, de la Facultatea de Economie a Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, a vorbit despre ruralul

românesc comparativ cu media UE 27, despre diferențele teritoriale privind plățile efectuate de APIA și APDRP în perioada 2007-2011, precum și despre deciziile pe care România trebuie să le ia în contextul documentelor publicate de Comisia Europeană în octombrie 2011.

Barlogh Marton, directorul regional al Fundației Civitas pentru Societate Civilă, a făcut o prezentare a implementării programului LEADER în România și a lecțiilor învățate din actualul ciclu de programare.

Noua Politică Agricolă Comună a fost prezentată de Benoit Lavigne și Veronique Rivot, de la Delegația Regională ASP Midi-Pyrénées. Au fost organizate și trei ateliere de lucru: un atelier de lucru pentru un schimb de experiență între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Servicii și Plăți din Franța, un atelier despre alternativele strategice ale României în cadrul noului PAC 2014-2020 și un atelier despre LEADER după 2013.

Acvacultura și reforma PAC – discutate la Consiliul de Miniștri19-21 martie – Consiliul de Miniștri organizat la Bruxelles a abordat propunerea de reformă a Politicii Comune în domeniul Pescuitului (PCP). România a susținut menținerea pescuitului costier și aacvaculturii pentru a profita de potențialul piscicol deținut. „România este importator net de pește și produse din pește, așa că avem tot interesul să valorificăm acvacultura,

pentru că există potențial”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia.

Încurajarea acvaculturii ar presupune introducerea acestui sector în cadrul PCP și finanțarea lui din fonduri europene. Astfel, ar putea fi susținut și pescuitul în râuri sau lacuri, deoarece în prezent PCP se referă doar la acvacultura marină.

Acest punct de vedere are sprijinul tuturor statelor membre ale UE care nu au ieșire la mare.

Un alt punct important discutat a fost simplificarea PAC 2014-2020. România consideră ca unele propuneri ale CE nu simplifică, ci creează mai multă birocrație, transformând fermierii în administratori.

Federația GAL-urilor primește personalitate juridică23 martie – Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală a primit personalitate juridică. Federația a fost înființată anul acesta, de către 20

de grupuri de acțiune locală, dar este deschisă tuturor entităților similare din țară, care doresc să devină membre. Scopul ei este acela de a

reprezenta în mod unitar interesele grupurilor de acțiune locală.

Politica Agricolă Comună pentru perioada 2014-2020 cu strategiile proprii ale fermierilor români”.

52 53

Reuniune a GAL-urilor la Bruxelles

Parteneriat european privind inovarea în agricultură

Forumul Tinerilor Fermieri din Europa Centrală

Expoziție românească la Bruxelles

Comisia Europeană anunţă măsuri decisive pentru găsirea unor soluţii la trei dificultăţi principale cu care se confruntă societatea noastră în domenii cruciale pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, aprovizionarea cu materii prime, agricultura durabilă şi îmbătrânirea activă în condiţii bune de sănătate.

Astfel, Comisia a lansat anul acesta două noi parteneriate europene pentru inovare – unul privind materiile prime şi unul privind sustenabilitatea şi productivitatea agriculturii – şi a aprobat un plan de acţiune de patru ani pentru un parteneriat european pentru

23-24 martie – USR reprezintă RNDR la seminarul de la Csongrad, la invitația Organizației Tinerilor Agricultori din Ungaria. Seminarul tratează următoarele aspecte: dezvoltarea organizațională, lobby

național și european, implementarea Politicii Agricole Comune după 2013, tineret și comunicare. La forum participă invitați din Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia, România, pentru a

prezenta situația tinerilor fermieri din aceste țări, dar și pentru a găsi soluții comune la diverse dificultăți întâmpinate.27 martie-4 aprilie – DG Agri

organizează la Bruxelles expoziția „Cer și pământ” pentru promovareavalorilor tradiționale rurale românești. La eveniment, meșterul Nicolae Diaconu va prezenta

statuetele sale care recreează, în ceramică, universul satului românesc, iar Lucia Condrea va expune ouă încondeiate. Expoziția – la care va participa și Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală, Dacian Cioloș – are loc odată cu Zilele Porților Deschise la Comisia Europeană.

27-28 aprilie - Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală organizează, la Bruxelles, un seminar dedicat grupurilor de acțiune locală. Această întâlnire urmărește îmbunătățirea implementării strategiilor de dezvoltare, integrarea cooperării ca element cheie al strategiilor și

încurajarea proiectelor de cooperare transfrontalieră. La întâlnire sunt așteptați 450 de invitați, dintre care 250 vor fi reprezentanți ai grupurilor de acțiune locală din diverse state membre. Mai participă și membri ai Subcomitetului LEADER și ai rețelelor de dezvoltare rurală din

statele Uniunii Europene.

Pentru a stimula interacțiunea între participanți, va avea loc și un târg de networking și de cooperare.

România va fi reprezentată de opt grupuri de acțiune locală.

inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, un parteneriat-pilot lansat în februarie 2011.

Parteneriatele europene pentru inovare abordează sub o nouă formă întregul lanţ de cercetare – dezvoltare – inovare, reunind părţile interesate din sectorul public şi privat de peste frontiere şi din diferite sectoare, cu scopul de a accelera asimilarea inovării. Fiecare dintre ele are de atins un obiectiv ambiţios până în 2020, iar rezultatele sunt aşteptate să apară în decurs de trei ani.

Parteneriatul european pentru inovare este un concept nou care a

fost introdus în Strategia Europa 2020 prin iniţiativa emblematică “O Uniune a inovării”. Scopul urmărit este de a aborda punctele slabe, blocajele şi obstacolele cu care se confruntă sistemul european de cercetare şi inovare şi care împiedică sau încetinesc dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a ideilor bune.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi: http://ec.europa.eu/agriculture/

Consultanţă pentru proiecte de afaceri în domeniul meşteşugurilor tradiţionale

O jumătate de secol de Politică Agricolă Comună

17-20 aprilie 2012 – Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală va organiza un seminar de instruire pentru meşteşugarii care doresc să depună proiecte de afaceri, prin Măsura 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”. Sesiunea de depunere de proiecte urmează să fie lansată în august.

USR doreşte să identifice 40 de potenţiale proiecte de valorificare a meşteşugurilor tradiţionale, pentru a le sprijini în dezvoltarea activităţii şi a strategiei de marketing.

Cu ocazia aniversării anul acesta a jumătate de secol de Politică Agricolă Comună, Comisia Europeană a lansat campania de comunicare CAP@50. Având sloganul „Un Parteneriat între Europa şi Agricultori”, campania se va desfăşura pe durata întregului an şi include un site interactiv, o expoziţie itinerantă, materiale

La seminar se pot înscrie 40 de persoane. Cursurile se vor focaliza pe elaborarea dosarului de depunere și pe asistență în proiectare și planificare, întrucât vor fi prezenți specialiști în diferite domenii: consultanță, arhitectură, inginerie, antreprenoriat pentru valorificarea produselor meșteșugărești, finanțe, cultură tradițională.

Pentru mai multe detalii, contactaţi Departamentul Promovare al USR: Peter Hurley (phurley@rndr.ro, 0744 649 687) sau Ana Armeanu (aarmeanu@rndr.ro, 0732 222 018).

audiovizuale şi tipărite, precum şi o serie de evenimente care vor avea loc la Bruxelles şi în statele membre.

Site-ul interactiv este accesibil în 22 de limbi şi oferă informaţii despre Politica Agricolă Comună (PAC), precum şi despre activităţi din întreaga Uniune Europeană.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi:http://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/index_ro.htm

Printre evenimentele care vor avea loc în România, figurează organizarea unui târg de produse şi meşteşuguri tradiţionale la Simeria,

judeţul Hunedoara, în perioada 7-10 august. Asociaţia pentru Integrarea Dezvoltării Durabile intenţionează ca prin acest eveniment să promoveze satul românesc şi să prezinte proiecte de succes şi bună practică în iniţiativele de dezvoltare rurală.

Vor fi organizate expoziţii cu produse agricole şi meşteşuguri tradiţionale specifice judeţului Hunedoara. De asemenea, beneficiarii de proiecte cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene vor fi invitaţi să-şi promoveze proiectele şi iniţiativele de dezvoltare rurală la nivelul judeţului Hunedoara.

Evenimente

54 55

România a participat ca ţară parteneră la Săptămâna Verde de la Berlin, cel mai mare eveniment din lume în domeniul industriei alimentare, al agriculturii şi horticulturii. Evenimentul de anul acesta a reunit în perioada 20-29 ianuarie peste 1 600 de expozanţi din 56 de ţări, dornici să-şi prezinte produsele şi să atragă cumpărători, dar şi să lase o impresie deosebită asupra celor 420 000 de vizitatori.

Standul României şi-a aşteptat musafirii cu produse şi mâncăruri tradiţionale, dar şi cu meşteşuguri şi tradiţii străvechi, obiceiuri care arată legătura dintre fermieri şi pământul pe care îl lucrează. O femeie din Săpânţa le-a arătat oamenilor cum se toarce, un bărbat din Lăpuş i-a încântat cu obiectele cioplite în lemn. Maramureşul a fost, de altfel, tema principală a standului românesc. Vizitatorii au putut gusta preparate din carne de porc, miere, gemuri, brânzeturi, conserve de legume,

Norvegia – profesioniştii fiordurilor

Siss Heidi Hansen este, probabil, cea mai nordică apicultoare din lume. Trăieşte pe insula norvegiană Rolvsey, la 70 de grade latitudine nordică, aproape de Polul Nord. Mierea ei este o raritate, produsă din flori de mur pitic (Rubus Chamaemorus) şi a fost prezentată la târgul din acest an pentru prima oară. Producţia de anul trecut n-a fost tocmai bună, doar 40 de kilograme, dat fiind că vara n-a fost

suficient de caldă, însă într-un an mai bun Hansen poate produce 100 de kilograme. Fructele murului pitic sunt considerate o delicatesă. Alte produse prezentate de Norvegia la târg au fost diverse sortimente de peşte, burgerii din carne de elan şi cârnaţii din carne de ren.

Prezentarea a fost făcută cu mult profesionalism, participanţii norvegieni, îmbrăcaţi în tricouri roşii, dând impresia unei mari echipe, care lucrează laolaltă pentru consolidarea brandului ţării lor.

Atelier italian 100% din ciocolată

Paola Cabalá din Domodossola, Val d’Ossola, lângă Lacul Maggiore, a atras vizitatori din toată lumea cu Officina del Cioccolato, un atelier conceput în întregime din ciocolată. Cleşti, cuie ruginite, şurubelniţe stau împrăştiate alături de câteva potcoave, în vreme ce de pe masă te îmbie chifle proaspete, parmezan şi salam – toate realizate din ciocolată, cacao şi coloranţi alimentari naturali.

fructe sau ciuperci, palincă, ţuică, vin, de la cei aproximativ 60 de producători români.

După a patra participare consecutivă la acest eveniment, Diana Sonia Stanciulov e mulţumită că magiunul de Topoloveni al firmei Sonimpex are deja clienţi fideli. “Un neamţ a venit să ne caute cu borcanul vechi de magiun, cumpărat anul trecut,” a spus ea. “Mulţi dintre cei care au gustat produsele noastre ne-au spus că sunt ca de la bunica de-acasă”. Stanciulov, care a prezentat la Berlin pentru prima dată noile dulceţuri ale firmei, crede că a mai găsit o reţetă de succes: gemul de gutui.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi-a exprimat satisfacţia faţă de prestaţia României la târg, remarcând faptul că România prezintă foarte multe produse originale care pot avea oricând un brand tradiţional, de foarte bună calitate.

Ion Bărbuţ, apicultor din Mehadia, Caraş-Severin, a participat pentru prima oară la târgul de la Berlin. „Am fost contactaţi de firme din Danemarca şi Germania, interesate de produsele noastre”, a spus Bărbuţ.

Reprezentant al celor 120 de membri ai cooperativei „Prisăcarii Hercules”, Bărbuţ i-a încântat pe vizitatori nu doar cu mierea sa, ci şi cu un stup de sticlă în care se puteau vedea lucrând două familii de albine.

Inedita prezentare a sporit numărul vizitatorilor şi i-a adus şi o comandă de la un client din Germania, pentru şase astfel de stupi.

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală a fost şi ea prezentă la târg, cu un reprezentant al Unităţii de Sprijin al Reţelei (USR), expertul în promovare Peter Hurley, doi reprezentanţi ai Autorităţii de Management şi doi reprezentanţi ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Potrivit reprezentantului USR, Peter Hurley, “standul României îţi dădea o impresie de autentic, prin prezenţa meşterilor şi prin tradiţiile prezentate.”

“Majoritatea europenilor au pierdut ceea ce aici, în România, încă mai există; pentru ei este grozav să vadă aceste tradiţii încă vii. După părerea mea, ca să ai impact la aceste evenimente, trebuie să fii autentic şi memorabil. Cum ar arăta, spre exemplu, o echipă de maramureşeni care în mijlocul standului ar clădi o bisericuţă de lemn, în stil tradiţional?

Ar scrie ziarele iar lumea s-ar îmbulzi să-i vadă. Ar crea o impresie puternică şi, pentru unii, dorinţa de a vizita.”

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, participarea în calitate de ţară parteneră la Săptămâna Verde –

Berlin 2012 a reprezentat o mare onoare, România asumându-şi acest statut deosebit de important cu toate responsabilităţile şi oportunităţile aferente. Partenerul german s-a declarat încântat de colaborarea cu România şi de modul în care ţara noastră s-a prezentat şi şi-a îndeplinit obligaţiile în calitate

de coorganizator. Reamintim că, în fiecare an, una dintre ţările participante este stat partener al Germaniei în organizarea celei mai importante expoziţii din lume în domeniul alimentaţiei, agriculturii şi horticulturii, iar în 2012 România a avut această calitate onorantă.

Tradiţii şi bucate româneşti la Săptămâna Verde de la Berlin

56 57

Oameni în mişcare Piața parteneriatelor

Vă invităm să ne transmiteți anunțurile dumneavoastră despre posturi vacante și despre noi colegi cooptați în proiectele pe care le derulați. Ne-am bucura să putem contribui la o mai bună cunoaștere a membrilor rețelei, pentru a facilita cooperarea și schimbul de idei.

Dacă sunteţi în căutare de parteneri, fie pentru elaborarea propunerii de proiect, fie pentru implementarea proiectului, vă rugăm să ne trimiteţi anunţuri privind nevoile dumneavoastră. Anunțurile vor fi publicate în pagina Piața parteneriatelor, începând cu numărul viitor al revistei.

Sunteţi în căutare

de parteneri?

Trimiteţi-ne

anunţurile dumneavoastră.

Sunteţi în căutare de

parteneri? Trimiteţi-ne anunţurile

dumneavoastră.Sunteţi în căutare

de parteneri?

Trimiteţi-ne

anunţurile

dumneavoastră.

Sunteţi în căutare de

parteneri? Trimiteţi-ne anunţurile

dumneavoastră.

Sunteţi în căutare de

parteneri? Trimiteţi-ne anunţurile

dumneavoastră.

58 59

Propunere de parteneriat pentru sere ecologice, lansată de Marian Miluț, președintele Prefab Călărași:„România poate deveni independentă din punct de vedere al legumiculturii”

Pare cumva ireal. În curtea unei fabrici de prefabricate din apropierea Dunării, unde tuburi uriaşe aşteaptă să fie livrate, iar vapoare descarcă materiale de construcţii, se ivesc trei sere, solarii, o mică fermă de pui și porci şi chiar straturi de legume în pământ turnat peste betoane. Se întâmplă la Prefab Călăraşi, una dintre cele mai mari firme de materiale de construcţii din ţară, producătoare de BCA, tuburi de presiune, panouri prefabricate din beton armat, stâlpi pentru linii electrice şi tâmplărie PVC.

Care este legătura dintre materialele de construcție şi serele ecologice? Aburul rezultat în timpul procesului tehnologic, spune Marian Petre Miluţ, preşedintele Prefab Călăraşi. Acest abur este folosit pentru a încălzi serele în sezonul rece, asigurând creşterea legumelor tot timpul anului.

Totul a început cu idee mai veche a lui Marian Miluţ, care a vrut să le ofere muncitorilor fabricii o masă

Legumele ecologice sunt viitorul

Miluț crede că România ar putea deveni independentă din punct de vedere al legumiculturii dacă ar avea 4 milioane de metri pătrați de sere, încălzite de unități care produc abur în timpul procesului tehnologic. După părerea sa, o seră ca cea de la Prefab poate fi realizată acum cu o investiție mai mică, de aproximativ 100 000 de euro.

„Cu 200 de milioane de euro am putea avea 2 000 de sere, în toată țara, care să ne asigure independența legumicolă. Pentru început însă aș vrea să văd măcar 10-20 de baterii de sere ca a noastră, conectate la centralele termice din marile orașe sau cu alimentare separată, pe gaz, care să asigure încălzirea prin niște suflante.”

Serele de la Prefab Călărași produc 240 de tone de legume pe an, pe o suprafața de doar 2 000 de mp. Mai mult de o treime din această cantitate este folosită la conserve pentru iarnă. Borcane cu castraveți murați, gogonele, ridichi, ghiveci de legume și sucuri de roșii stau stivuite într-una dintre încăperile fabricii.

Parteneriat pentru multiplicare

Președintele companiei Prefab lansează o propunere de parteneriat celor interesați să multiplice acest proiect. „Cred că legumele ecologice sunt viitorul României,” spune el. Ideea sa este ca printr-un parteneriat public-privat primele sere realizate pe baza proiectului Prefab să funcționeze în subordinea autorităților locale, beneficiind însă și de implicarea sectorului privat, pentru că „el este acela care aduce valoare adăugată”.

„Cei interesați pot primi proiectul să-l studieze, apoi putem să ne întâlnim, să facem un atelier de lucru cu oameni care se pricep. Pot să chem specialiștii din Franța și din Israel care ne-au sfătuit pe noi în realizarea acestui proiect și putem să-l multiplicăm și chiar să-l îmbunătățim. Putem oferi expertiză pentru realizarea primelor cinci sau zece sere, dar după aceea vom pregăti niște companii să se ocupe de ele. Singura condiție este să obținem 1 000 de euro pentru fiecare seră realizată pe baza proiectului nostru. Banii aș vrea să intre în contul comunității din Călărași, pentru a-i investi într-o seră aflată în subordinea autorităților locale,” spune Miluț.

„Vorbim de sere care funcționează aproape automat, unde forța de muncă este necesară mai mult la recoltare, la noi lucrând zi de zi în sere doar cinci persoane. Pentru recoltare însă poți să intri în programe de voluntariat. La noi voluntariatul nu este bine privit, dar în străinătate nu poți accede la marile universități dacă nu ai lucrat ceva și în timpul școlii.”

Potrivit președintelui Prefab, autoritățile ar trebui să stimuleze implicarea tinerilor, oferindu-le opțiuni atractive celor care sunt dispuși să lucreze în folosul comunității. În plus, el crede că statul ar trebui să-i încurajeze pe tineri să lucreze încă de la 16 ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. „În Marea Britanie, dacă ai între 16 și 18 ani, poți lucra un număr de ore pe săptămână, la salariul minim pe economie, dar fără să plătești taxe. Acest lucru responsabilizează”, mai spune președintele Prefab.

„Dacă ajungem treptat la 4 milioane de metri pătrați de sere ecologice, ar trebui să înființăm un departament de supervizare și sprijin la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. S-ar putea ca unora să nu le convină multiplicarea acestui proiect, să spună «ce-ați făcut, ați omorât comerțul cu legume din lumea asta», fiindcă vor ei să aducă legume din Cuba sau Iordania. Un astfel de departament de supervizare trebuie să găsească soluțiile de alimentare cu apă, de încălzire, de concesionare a terenurilor”, mai spune Miluț.

“Însă totul trebuie făcut cu cap, pentru că nu poți avea 2 000 de sere care ies pe piață cu aceleași produse, în aceeași zi. E nevoie de o asociație bine gândită, chiar dacă este vorba și de implicarea firmelor private. Apoi statul poate legifera ca supermarketurile să cumpere o anumită cotă de produse de pe piața internă. Magazinele mari, dacă au regularitate și eficiență la livrarea produselor, vor prefera și ele să cumpere mai mult din România”, consideră Marian Petre Miluț - Preşedintele C.A. al S.C. Prefab S.A.

caldă. În 2001, el a pus bazele unei ferme agrozootehnice pe o suprafaţă de 2 ha. Astăzi, produce legume în câmp pe 3,5 hectare și are și 7 000 mp de sere și solarii unde cresc tomate, ardei, vinete, castraveți, ceapă, morcovi, dovlecei, fasole verde, varză, verdețuri. Producţia obţinută are două destinaţii: consum intern, dirijat spre cantina societăţii, unde cei 500 de angajaţi ai firmei iau masă în fiecare zi, şi desfacere în afara unităţii, prin magazinul propriu.

În 2005, prin Programul SAPARD, au fost modernizate două din cele trei sere ale fabricii. Astfel, sera de legume cu suprafaţă de 2 000 mp şi sera pentru răsaduri de 300 mp au fost complet automatizate, dotate cu sistem de încălzire propriu pe gaze, instalaţie de fertirigare cu picătura, ecran termic şi utilaje pentru transportul producţiei.

Investiţia a costat 170 000 de euro, jumătate din această sumă reprezentând fonduri nerambursabile.

Proiectul a fost realizat de parteneri din Franța și apoi îmbunătățit de specialiști din Israel, țară care, după părerea președintelui Prefab, realizează cea mai interesantă agricultura din lume, pentru că acolo atât pământul, cât și apa sunt resurse extrem de prețioase, și multe recolte cresc în jardiniere.

Aspectele de noutate introduse în proiect au fost legate de instalarea unor perdele care se întind, coboară și se ridică în seră, pentru că, potrivit specialiștilor, o plantă se dezvoltă diferit în funcție de volumul spațiului în care trăiește.

Un alt aspect se referă la prelungirea perioadei de fotosinteză, sera luminată de neoane permițând dezvoltarea plantelor, fără îngrășăminte, și toamna și iarna, când este lumină mai puțină. În plus, spre deosebire de serele obișnuite, cea de la Călăraşi are capace care se deschid în timpul verii, permițând intrarea aerului, lucru benefic pentru creșterea legumelor.

60

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revista?

Fotografii şi imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: publicatii@rndr.ro

Ghid de participareAceste indicaţii sunt orientative pentru omogenizarea contribuţiilor. Autorii înţeleg că redacţia poate modifica textul primit, pentru o mai bună înţelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume şi ocupaţia actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenţieze relevaţa subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informaţii corecte: Nu prezentaţi decât informaţii de care sunteţi 100% sigur şi pe care le puteţi susţine. Menţionaţi sursa informaţiilor, atunci când prezentaţi date care provin de la alte instituţii sau organizaţii.

• Stil. Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» O exprimare simplă. » Date relevante pentru a susţine ideea principală a articolului, şi nu toate detaliile proiectului. » Evitarea excesului de acronime. » Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. » Evitarea comentariilor şi a referinţelor externe care pot fi controversate sau greşit înţelese.

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”.

Martie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene