Revist\ ap\rut\ cu sprijinul CONSILIULUI JUDE}EAN VASLUI,

CENTRULUI JUDE}EAN PENTRU CONSERVAREA {I PROMOVAREACULTURII TRADI}IONALE VASLUI,

ASOCIA}IEI “SUFLET PENTRU SUFLET” FERE{TI

Pe-un picior de plai Pe-o gur\ de raiVai ce-mi iese-n cale !De cobor la vale,Între cele dealuri,De la Z\podeni, Dane[ti [i V\leni :O comuna mare,Scaldat\ în soare !E t\iat\-n dou\,De-un râu sub]irel,Ce m\ duce -n jos ,Pân-la-al meu vecinDin Moara Domneasc\,Iar de urc în sus,Lâng\ T\t\r\ni,Codrii îi z\rescCare m\ p\zesc.E de mult aici,Sat înfiin]at, pe la 400Peste ani o mie,De-un boier Feaer Ce venise atunciTocmai din apus{i st\tuse frate,{apte generatii,Aici pe la noiDe numise satulDup\ neamul lui.Mai apoi, familiiDe r\ze[i vesti]i :Cehan, Racovi]\Ce d\duser\ ]arii chiar [i voievozi,Pe Mihai [i {tefan dar [i Constantin,Cump\rat-au valea {i s-au stabilit{i-o Biseric\ ei au ctitorit,Pe la anul 600Ani peste o mie,C\ci pe Domnul mereu l-au iubit{i-astfel, un monah i-au d\ruit,Pe Metodie cel smerit.{i de la Mile[ti, [i-a g\sit har Nicolaie Milescu Sp\tarul !Rud\ cu Vasile Lupu,Mare c\rturar,Lui Vod\ GhicaEl i-a fost sp\tar !Pretutindeni cunoscut {i la cur]ile domne[ti,

{i-a tr\it copil\ria,Tocmai la Feresti !Ast\zi totui-i renovat,Totul este a[ezatPentru cei dou\ mii de oameni,Ce tradi]ii n-au uitat{i nou\ ni le-au predat.Eroismul str\mo[esc,Trebuie s\-l pomenescBravii no[tri, doroban]i,Luptat-au în razboiCa s\-[i apere p\mântul De du[manii s\i.Ast\zi , dou\ monumenteNou\ ne m\rturisesc,Despre cele nume sfinteCe fapte amintesc.Din 38 încoace,De când s-au construitDe me[terul Raveica,Iar satul le-a pl\tit,Omagiu le aducemMartirilor in veci !Iar\ [coala noastra drag\~[i s\rb\tore[te vârsta,Ani vreo suta patruzeci !...De-ar putea ca s\ vorbeasc\,Multe ne-ar putea ea spuneC\ prin b\ncile-i trecuta-au,Un [irag întreg de nume...Doctori, ingineri, profesoriAr putea s\-[i aminteasc\{i tot satul cu-a lor nume,E firesc s\ se mândreasc\ !Ne mândrim c\ în arhiva{colii din al nostru satCa revizor, Eminescu ,Semn\tura [i-a lasat.Multe v-a[ putea eu spuneDespre locul \sta scump!...Dar v\ las ca-ntotdeaunaS\ descoperi]i oricând !

Profesor, Finica Marinela Merl\

Fere[tii, ieri [i aziFere[tii, ieri [i azi

COLECTIVUL DE REDAC}IE:Coordonatori: Alina ZAILIC, Ghighi ZAILIC, Gabriela RUSU, Stela BORISLAVSCHI,Felicia TROFIN, Finica MERL| Consultan]i: Dan RAVARU, Anca Isabela IACOBTehnoredactare: Anca Isabela IACOBRedactor [ef: Antonio Br\ilescu Adresa redac]iei: Fere[ti, jud. Vaslui, tel. 0761.319.730, e-mail: sufletpentrusuflet@yahoo.comMaterialele publica]iei poart\ semn\tura membrilor fondatori ai Asocia]iei “Suflet pentru suflet”

3

Între foarte pu]inele lucruri bune care auap\rut dup\ 1989, localismul creator se înscrieîn primul plan. Centralizarea politic\ dedinainte de 1989 se instituise [i pe plan cul-tural. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, submotiv de economie au fost suprimate o seriede publicatii, edituri, posturi de radio dinprovincie, de fapt ar fi fost mai greu de con-trolat.

În tradi]ia româneasc\ centrele de cultur\au fost diversificate, nu Capitala a datîntodeauna direc]ia cultural\. Primele traduceriîn limba român\, [i implicit primele texte înlimba noastr\, au ap\rut în Maramure[, la M-tirea Peri, actualmente în Ucraina. Apoi,începuturile culturii române[ti s-au mutat laBra[ov, Ia[i, Blaj [i mai târziu la Bucure[ti.Undeva putem face o apropiere de culturagerman\ unde nu Berlinul a dat tonul, ciora[ele din provincie cu Universitatile din sec.XIV.

Actualmente asist\m la o adev\rata exploziede publicatii din provincii. Jude]ul Vaslui seal\tur\ [i el acestei frumoase tendin]e culturalesi de istorie local\. Plecând de la tradi]ii vechi,de exemplu: "Glasul nostru", publica]ieap\rut\ la B\se[ti (Vii[oara) înc\ din 1931, înlocalit\]ile jude]ului nostru, imediat dup\ ‘89au aparut publica]ii exprimând nu atâttendin]ele politice, cât mai ales cele culturale.

Prima dintre acestea a fost “Gazeta de Est”între ale c\rei întemeietori a fost regretatulpoet Ion Iancu Lefter, mort în împrejut\riextrem de ciudate [i care ar fi împlinit înaceast\ toamn\ 70 de ani. A fost un momentde regrupare a for]elor culturale, între redac-tori num\rându-se Corneliu Bichine], IonEnache [i cum se spune subsemnatul.

Ini]iativa noastr\ a avut r\sunet [i în scurttimp au ap\rut publicatii independente laBârlad [i la Hu[i urmate de cele din mediulrural. S\ amintim:,,Vocea satului "din V\leni,"Sole[tii Elenei Cuza "de la Sole[ti, Munteniide Jos, Dimitrie Cantemir [i în mod cu totuldeosebit ,,Elanul"; o revist\ cultural\ impor-tant\ nu nmai pe plan jude]ean, ci [i na]ional,prin calitatea colaboratorilor s\i, de[i are cen-trul nici m\car într-un centru de comun\, ci însatul Giurcani.

Cu atât mai mult ne bucur\m de faptul c\noua publica]ie ,,Suflet pentru suflet,, î[i prop-une o abordare complex\ a problemelor satu-lui românesc contemporan, având îns\ învedere toate acele ce ]in de spirit.

Într-o lume în care intelectualii sunt h\itui]ide cei cu interese materiale, paginile acesteipublicatii pot constitui un binecuvântatrefugiu, sper\m c\ aici vom întâlni în\l]\toarest\ri suflete[ti, simbolizând puritatea [i care nevor purifica [i pe noi.

O NOU| COMUNICARE SPIRITUAL|Prof. Dan Ravaru

Pentru c\ printre însu[irile unui lucru binef\cut se num\r\ [i tr\inicia, Asocia]ia “Suflet pen-tru suflet” a dorit s\ materializeze secven]e dinactivit\]ile desf\[urate pân\ în prezent, prineditarea primului num\r al revistei “Suflet pentrusuflet”.

Am ales ziua de 15 august pentru lansarearevistei deoarece este o s\rb\toare deosebit\pentru comunitatea noastr\: Hramul Bisericii -Adormirea Maicii Domnului - [i s\rb\toarea satu-lui.

Dac\ str\bunii no[tri au ales aceast\ zi pentrua se sim]i mai aproape de Maica Domnului [i devalorile cre[tine [i noi, Asocia]ia, înt\ri]i astfelsuflete[e, folosim acest prilej spre a împ\rt\[i din

micile noastre activit\]i spirituale, socio-umani-tare, culturale [i educative desf\[urate copii dincomunitate.

În scopul întâmpin\rii nevoilor elevilor [itinerilor, dar [i celorlalte categorii defavorizate,am înfiin]at un ONG “Suflet pentru suflet” în mai2004. Membrilor fondatori: Merl\ Finica, ZailicAlina, Lasc\r Minodora, Ungureanu Viviana [iZidaru Maria li s-au al\turat ulterior Br\ilescuAntonio, Rusu Vlad, Trofin Drago[, actuali [i fo[tielevi. Activit\]ile au fost desf\[urate în colabo-rare cu {coala Fere[ti, Biserica, C\minul Cultural,Centrul P.A.P.I, finan]ate de Asocia]ie, din con-tribu]ia membrilor [i din sponsoriz\ri.

ARGUMENT

Vacan]e... dar zile de lucru pentru cor!

4

AMPRENTE SPIRITUAL-CCULTURALE {I SOCIALE AMPRENTE SPIRITUAL-CCULTURALE {I SOCIALE ÎN SUFLET DE COPILÎN SUFLET DE COPILMMiissiiuunneeaa AAssoocciiaa]]iieeii oo ccoonnssttiittuuiiee pprroommoovvaarreeaa [[ii aapp\\rraarreeaa vvaalloorriilloorr uummaannee:: CCrreeddiinn]]\\,,UUmmaanniittaattee,, CCuullttuurr\\,, EEdduuccaa]]iiee [[ii SS\\nn\\ttaattee,, îînntt\\rriinndd mmeessaajjuull ttrraannssmmiiss ddee ffiilliissooffuull ggeerrmmaannîînn cciittaattuull aalleess ddrreepptt mmoottttoo aall AAssoocciiaa]]iieeii..

Realizare de sufletRealizare de sufletO constituie înfiin]area Corului bisericesc de copii ,,Iustina[,, preg\tit pe trei voci de profe-

sor Stela Borislavschi, laureat la concursuri na]ionale [i zonale: Bra[ov, Gala]i, Vaslui [i agrupului folcloric ,,Fere[teanca”, ini]iat de profesori Maria [i Mihail Cornea de la Direc]ia deCultur\ a Consiliului Jude]ean Vaslui [i preg\ti]i în continuare de profesor Creanga Balan.

Prin acestea s-a realizat implicarea elevilor [i tinerilor în activit\]i spirituale, colindele [irug\ciunile cântate i-au influen]at într-un mod pozitiv, purificându-i de emo]ii negative [ioboseal\. Prin folclorul prezentat s-au conservat [i promovat valorile [i tradi]iile locale, crescândnivelul cultural al zonei.

M-tirea Sih\stria, 7 august 2010

Episcopia Hu[ilor, iulie 2008 Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, Ia[i, aprilie 2009

PA{II MICULUI PELERINPA{II MICULUI PELERIN

5

Sensibilizarea copiilor [i tine-rilor pentru a se apropia maimult de Dumnezeu, de a-l cu-noa[te mai bine, a constituit undeziderat pentru asocia]ie care aorganizat pelerinaje la m\n\sti-rile din jude]ul Vaslui [i din ]ar\.

Primul pelerinaj sponsorizatpentru copii a fost organizat `nmai 2000 `mpreun\ cu inimoasaprofesoar\, Magda Muraru, dinRoman, pe atunci la [coala noas-

tr\. Le-am preg\tit elevilor claseia VIII-a un altfel de banchet.Bucuria elevilor a fost atât demare `ncât am considerat impe-rios necesar s\ organiz\m cât maimulte pelerinaje [i excursii pentru ei.

Copiii trebuie de mici s\ fie`ndruma]i c\tre Biseric\, s\-lcaute pretutindeni pe Dumne-zeu, `n mijlocul naturii str\luci-toare, `n lumina soarelui, `n fru-moasele priveli[ti de prim\var\

[i toamn\.Cu pa[ii lor gingasi l-au des-

coperit `n multe locuri, au primitbinecuvantari de la mari duhov-nici, sfaturi pentru a fi priete-no[i, buni [i plini de iubire fa]\de toate creaturile lui Dumnezeu.

Dragii no[trii pelerini [i-auplecat genunchii ̀ n fa]a SfintelorAltare, [i-au `n\l]at gândul laDumnezeu care le-a trimis pa-cea [i lini[tea `n suflet.

,,F\r\ credin]\ [i f\r\ Dumnezeu omul devine un animal care vine de nic\ieri [i merge c\tre nic\ieri.”

M\n\stirea Cet\]uia Ia[i, aprilie 2009

Carmen Chiri]\, clasa a XII-a D

Înc\ din clasa a III-a am avutbucuria de a vizita mai multeM\n\stiri din Moldova [i din]ar\,îns\ una despre care nuauzisem niciodat\, m-a impre-sionat în mod deosebit, M-tirea

Petru-Vod\ din jude]ul Neam].Pot spune c\ atunci când am

descoperit aceast\ M-tire amrealizat c\ exist\ raiul pep\mânt. În acest col]i[or mirific,am întâlnit un Sfânt în via]\, un

Sfânt care mi-a ar\tat calea spreDumnezeu, numit p\rinteleIustin Pârvu.

El, acest voievod al monahis-mului românesc, este printrepu]inele flori care mai sprijin\

O ,,FLOARE,, RAR| A ROMÂNIEI

UN ÎNGER ÎNTRE OAMENI

Undeva, în lini[tea muntelui, unde susu-rul apei [i cântul p\s\rilor formeaz\ oorchestr\ natural\ [i unde mirosul proasp\tde brad înt\re[te viet\]ile din împrejurimi,se afl\ M\n\stirea “Sf. Arhangheli Mihail [iGavril”. Acolo, vie]uie[te un c\lug\r b\trân,la vârsta de 91 de ani, în putere, cu p\rul [ibarba alb\, îmb\trânit de necazuri [i lupteduse împotriva vr\jma[ului. Este ArhimandritulIustin Pârvu, un nevoitor în dreapta credin-

]\ [i osta[ viteaz în oastea Domnului. A fostîmbog\]it de Domnul Iius cu darul vederiiînainte [i cu cel al scoaterii duhurilor reledin oameni. De aceea, înainte de a intra închilia Sfin]iei Sale, el [tie ce vrei s\-i spui [iare timp s\ primeasc\ atâta lume. V\zând cene a[teapt\, lupt\ acum împotriva luiAntihrist. Îl pute]i g\si la aceea[i m\n\stireplin\ de har duhovnicesc [i bucurie cereasc\.

Gabriel Chiri]\, clasa a VIII-a

6

7adev\rata credin]\ ortodox\. Nude pu]ine ori, p\rintele mi-aar\tat calea spre adev\r, mi-ar\spuns la întreb\ri la care euaveam îndoieli, f\r\ s\ vorbescîn mod direct, [i tot Sfin]ia Saeste cel care mi-a dat binecu-vântare pentru a urma Semi-narul Teologic.

Corul bisericesc de copii amreu[it s\-l înfiin]\m pe trei [ipatru voci cu rug\ciunile p\rin-telui [i l-am numit ,,Iustina[,, eu

împreun\ cu colega mea,Ionela. Poate v\ întreba]i cumne-a venit ideea?

În clasa a VIII-a, p\rintelemi-a f\cut o bucurie [i a accep-tat a ne oferi un mic interviu.Printre întreb\rile ce i le-am puss-a num\rat [i aceea de ce esteel a[a de senin [i vesel tot tim-pul când ne vede pe noi copiii,la care p\rintele mi-a r\spuns:,,nevinov\]ia, cur\]ia [i tinere]eavostr\ m\ fac [i pe mine s\ m\

simt un copil”.La întoarcerea acas\, le-am

povestit colegilor interviul [i ne-am gândit imediat s\ d\mnumele corului ,,Iustina[“, copi-la[ul Iustina[ din Preotul Iustin.

De-a lungul timpului, ne-ambucurat de binecuvânt\rilesfin]iei sale în desele noastrepelerinaje [i noi to]i ar trebui s\încerc\m s\ protej\m aceast\,,floare” rar\ [i s\ nu o ,,rupem”a[acum ar vrea unii.

De ziua Sfintei Paraschiva mul]i pelerinimerg `n capitala Moldovei pentru a se `nchinala Sfintele moa[te [i bine`n]eles, merge [iFere[tiul. La ultimul pelerinaj, aproape dou\sute de copii s-au `ndreptat cu bucurie spreSfânta. De cum am pus piciorul `n Ia[i, a`nceput s\ plou\ cu galea]\ de parc\ Sfântaplângea pentru noi! Când am ajuns `n curte,credeai c\ a venit potopul peste noi. Dinmult\ grij\ [i dragoste pentru copii, I.P.S.Teofan a deschis u[ile Palatului Mitropolitan [ine-a ad\postit de ploaie, ca `n corabia lui Noecândva. Pentru c\ ploaia ne `mpra[tiase au mair\mas copii pe afar\ [i, cu toate c\ au fost uzipân\ la piele, nici unul nu a r\cit, o alt\ mi-nune a Sfintei s-a `ntâmplat.

,,POTOPUL LUI NOE'' {tefana Mocanu,

clasa a XI-a

DOI SFIN}I ,,ZBURÂND'' SPRE CER

Cosmina Elena Mocanu,student\

8

De fiecare dat\ când nedesp\r]im de cei dragi, amvrea s\-l rug\m pe Dumnezeus\ opreasc\ ,,ceasornicul" cucare ne m\soar\ destr\marea...Dar nu, nu putem! Aceastaeste rânduiala firii: murim aicicu n\dejdea în Dumnezeu c\ne vom întâlni dincolo, undeeste fericirea ve[nic\, unde tre-cem peste durere.

A[a a trebuit s\ trecem [ipeste durerea desp\r]irii de Preasfin-]itul P\rinte Episcop IoachimMare[ al Episcopiei Hu[ilor [iP\rintele Teofan Merl\, de laM\n\stirea Cet\]uia din Ia[i .

Îmi amintesc cu emo]ie deultima întâlnire cu Preasfin]itulP\rinte Episcop Ioachim. De[ise afla pe patul de suferin]\,ne-a primit cu mult\ c\ldur\[i deosebit\ bun\voin]\ [i ne-a dat binecuvântare pentru aparticipa la Festivalul de spiri-tualitate [i multiculturalism dela Bra[ov, în decembrie 2008, lacare am luat locul I.

P\rintele Teofan avea s\ nerevad\, cu câteva luni înainte,pelerinajul nostru la Pe[teraSfântului Andrei [i la altelocuri Sfinte din Dobrogea.

I-am înso]it [i noi, Corul

,,Iustina[", pe ultimul drum peace[ti doi mari p\stori desuflete [i le-am cântat tot ce[tiam. În mod miraculos, dup\ce am încheiat cu ,,Hristos aînviat", tulburarea din suflet adisp\rut [i a f\cut loc uneilini[ti depline, frumoase [idulci. Atunci am în]eles c\ einu ne p\r\seau, ci de fapt ple-cau în locul din care ne vorveghea în continuare în duh,[i ne vor ajuta [i mai multatunci când ne vom ruga la eica s\ fie mijlocitorii no[tri laDumnezeu.

MOMENT UNIC Gabriel Chirita,

clasa a VIII-a

La intronizarea IP.S.Corneliuca Episcop al Hu[ilor a partici-pat [i Fere[tiul. Nu aveam cums\ lipsim noi, copii cei mai

plimba]i ai Vasluiului la acti-vit\]i spirituale, de la un ase-menea eveniment. Am cântatimnul arhieresc [i am primit

binecuvânt\ri de la aproape totSinodul Bisericii. Un momentemo]ionant pe care nu-l vomuita niciodat\.

9

10

,,Viitorul apar]ine celor care î[i respect\ tre-cutul prin continuarea tradi]iilor”. În 15 august2009, Asocia]ia a organizat primul Festival, încolaborare cu Consiliul Jude]ean Vaslui, Prim\ria,C\minul [i Centrul P.A.P.I. Fere[ti. Lada dezestre spiritual\ a poporului român este foartebogat\, toate valorile sale trebuiesc p\strate cusfin]enie [i predate tinerei genera]ii. Dup\revolu]ie am fost asalta]i cu tot felul de nout\]ioccidentale, tinerii no[tri au receptat tot ce a

venit de acolo, iar tradi]iile noastre, u[or, u[orau început s\ p\leasc\ în fa]a modernului.

Tradi]ia este edificatoare pentru zestrea cul-tural\ a unei comunit\]i, deoarece elementelecare o constituie o fac direct r\spunz\toarepentru recunoa[terea acesteia `n calitate deentitate socio-cultural\ de c\tre fiin]a uman\.

Acest festival a fost un bun prilej pentru are`nvia tot ce are românul mai frumos - cântul[i dorul str\mo[esc.

FESTIVALUL DE SPIRITUALITATE {I CULTUR| TRADI}IONAL| ,,DOR DE SUFLET ROMÂNESC,,

Credem c\ privarea de libertate constituiepovara cea mai grea pe care o fiin]\ uman\,aflat\ `ntr-o astfel de situa]ie, trebuie s\ opoarte cu sine `n via]a sa personal\.

Penitenciarul este o oaz\ de suferin]\ `ncare `ntâlne[ti pove[ti incredibile, suflete pier-dute dup\ gratii, dezam\giri [i regrete pentrufapte s\vâr[ite `n momente de cump\n\ dinvia]a fiec\ruia .

Este foarte greu s\ dobânde[ti echilibruodat\ ajuns `n acest mediu ostil. Societatea `ncare tr\im parc\ a devenit tot mai permisiv\ `na ]ine sub control frâiele agresivit\]ii umane, [i

datorit\ greut\]ilor [i vicisitudinilor vie]ii,parc\ din ce `n ce mai multe persoane uit\ c\dintre toate relele ie[ite la suprafa]\ din CutiaPandorei, a mai existat [i Speran]a, care nu tre-buie s\ ne abandoneze sufletul.

Programele de socializare [i reabilitaredesf\[urate `n Penitenciar au rolul de a `mpli-ca [i responsabiliza persoanele din acest me-diu, ajutându-le s\-[i descopere [i exploatezeresursele personale.

Un moment de suflet a fost prezentat degrupul de copii [i tineri din cadrul Corului"Iustina[", care a alinat [i bucurat sufletelepierdute `n tenebrele `ntunericului.

HRISTOS A ~NVIAT! LA... PENITENCIARUL VASLUI

11

12

Un moment frumos si sensibildin viata mea, a reunit in mai 2008,pe scena Casei de Cultura " C-tinTanase" Vaslui, un grup de copii sitineri proveniti de la scoli diferitedin Vaslui, intr-un spectacol educa-tiv ce s-a dorit a fi un apel lacunoastere/autocunoastere, sensi-bilitate si valori.

Într-un décor inspirat de operalui V.Gogh, reprezentat de" lanul defloarea-soarelui " si "lanul de graucu corbi", copiii si tinerii au dansatinlantuiti pe ritmurile RapsodieiRomane, pe peronul din "Gararegasirii-lumini si umbre", fiecarepreluându-si rolul sau educativ in

"procesul cunoasterii de sine" asis-tat de Socrate.

Doua lumi paralele: Lumina siUmbra s-au reunit intr-un dialog desuflet, pastrand savoarea si profun-zimea operei lui O. Paler, ,,viata peun peron,, prinzand in mrejele eisufletele copiilor si tinerilor, inse-tate de cunoastere si regasire desine.

In "Gara regasirii - Lumini siumbre", psihologul de serviciu afost asteptat cu drag de ,,echipa deinterventie suflet pentru suflet",unde a impartasit impresii din cala-toria sa revelativa, iar copiii si tine-rii la randul lor au asteptat cu nerab-

dare sa li se raspunda la intrebarilece framanta sufletul elevului, maiales la varsta adolescentei, toateacestea fiind invaluite in momentede emotie si surpriza, care au captatatentia si interesul tinerilor. Acestiaau costientizat ca traseul profesion-al este presarat cu multa munca,sacrificii, momente de cumpana,dar si satisfactii, reusita si dez-voltarea noastra personala depin-zand de modul cum ne descoprimsi ne valorificam resursele .

….{i in final s-a tras cortinapeste noi invaluiti in umbra luiSocrate, O. Paler si V.Gogh….

ACTIVIT|}I EDUCATIVE

" O umbr\ pe scena vie]ii… departe de lumea dezl\n]uit\”"

Alina Zailic, profesor psiholog

Necesitatea [i impactul conferin]elor religioase pentru secolul XXI

13

Gabriela Rusu

Ideea de a organiza dezbateripublice pe marginea diferitelorteme religioase survine din nece-sitatea fiin]elor umane de a sub-linia anumite lucruri sau subiec-te care sunt oarecum plasate`ntr-o umbr\ de c\tre partizaniilumii contemporane.

~n general, conferin]ele de]ino structur\ bine definite pe par-cursul c\rora sunt [i momenteinteractive `n care cel care con-feren]iaz\ poate formula ̀ ntreb\ric\tre auditoriu, iar acesta dinurm\, dac\ sesizeaz\ neclarit\]i,le poate elucida `n timp real cuajutorul celui care sus]ine dez-baterea.

Astfel `n perioada 2008-2009,s-au organizat conferin]e `n ora-sele Vaslui si Husi cu preo]ii: HoriaNechifor, Cleopa Paraschiv,Elefterie Paduraru, Andrei MihaiAldea, scriitorul Vasile Danion,filosoful Dan Mazilu. Temelepropuse nu au fost anacronicesau care s-ar fi putut sa cadaîntr-o anumita ignoran]a pentrumajoritatea oamenilor ci aceste

dezbateri au adus `n prim planteme actuale, cum ar fi cele reli-gioase si istorice.

Auditoriul a variat de la oa-meni cu studii superioare: ingi-neri, profesori, doctori, studenti,elevi, pana la oameni simpli,toti acestea fiind stapaniti de unscop comun si anume acela dea gasi o rezolvare pentru proble-mele create de societatea mo-derna. Cei mai receptivi partici-pan]i s-au dovedit a fi tinerii carenu au ezitat sa adeseze intrebaripentru cei care conferentiau, iarin cele din urma, la sfarsitulconferintelor, intrebarile nu inc-etau sa se finalizeze, acesteadesf\[urându-se de data aceasta`ntr-un cadru mai restrâns careavea ca subiec]i doar persoanacare a sustinut dezbaterea pub-lica si individul, ca parte a audi-toriului care dorea sa-si expun\liber gândurile.

Conferinta poate fi uneori maiavantajoasa [i decât lecturareaunei c\r]i deoarece cititorul, careare anumite a[tept\ri de la un text [i

`[i contureaz\ pe marginea luio serie de ipoteze, poate afla deaceast\ dat\ dac\ toat\ construc]iasa in legatura cu acel text, aresustinere sau nu. Prin acestedezbateri, autorul este pus fatain fata cu cei pentru care scrie,iar acesta isi poate modificamaniera redactarii unui text sauo poate mentine pe cea prezenta.

Rolul conferintei se evidenti-aza si prin faptul ca omul nuobtine un raspuns doar pentruintrebarea sa, ci ascultandu-i sipe ceilalti, poate afla noi informa-tii, isi poate contura noi intrebarisi raspunsuri. Acest lucru este`nt\rit si de catre filozoful brita-nic, Bertrand Russel, care sus-tine idea ca `n filosofie sunt maiimportante intrebarile decat r\s-punsurile insa noi simtim ne-voia de a-l copleta si afirmam canu numai in filosofie este nece-sar sa-ti formezi interogatii, ci siin religie, pentru ca numai asaiti poti largi sfera de cunoasteresi poti ajunge la un adevar sifundament ultim: Dumnezeu.

14

Constientiz\m prea târziu,de cele mai multe ori, c\s\n\t\]ii trebuie s\-i acord\mrolul primordial `n sistemulnostru de valori. Armele noas-tre `n calea suferin]ei r\mâncredin]a c\ Dumnezeu va faceo minune pentru a ne luminatrupul si sufletul, `ncrederea `nvirtu]ile t\m\duitoare din sis-temul medical [i alinarea celordragi nou\.

{coala are un rol decisiv înpreg\tirea elevilor pentru a devenicet\]eni activi, pentru a-i sensibi-liza [i responsabiliza de problemelecomunit\]ii [i ale omenirii, a-i deter-mina s\-[i iubeasc\ necondi]ionataproapele [i s\ îndr\geasc\ volun-tariatul. În acest scop, s-a creeat obun\ colaborare cu Asocia]ia pen-tru a vizita persoane în vârst\ saubolnave, oferindu-le un suportafectiv [i d\ruindu-le pachete cualimente. Corul ,,Iustina[” a com-pletat suportul afectiv prin sus]inerade concerte la Spitalul Jude]eanVaslui, Penitenciarul Vaslui, SpitalulSocial Cod\ie[ti, Azilul de B\trâniCod\ie[ti, Orfelinatul [i Azilul deB\trâni, Petru Vod\ (jud Neam]),Asocia]ia Fitomed (Vaslui), CerculMilitar Na]ional Bucure[ti (pentrustrângerea de fonduri Spitalului,,Alexandru Obregia”).

DESPRE BOAL| {I SUFERIN}|

Poluarea reprezint\ o problema global\, [i încomunitatea noastr\ [i de aceea ac]iunea de ige-nizare a mobilizat Prim\ria [i to]i elevii [coliiFere[ti. S-au organizat ac]iuni de colectare de hâr-tie [i material plastic în incinta [colii, pe toateuli]ele satului [i la cimitir. Colectarea de materialerefolosobile a fost o manier\ binevenit\ de impli-care [i d\ruire a elevilor, care [i-au confec]ionatcostume ecologice ce au fost prezentate într-unspectacol-parad\, la C\minul Cultural sub îndru-marea d-nei profesoare Moraru Minodora, impre-sionând pu-blicul prin originalitate [i varietate. Deasemenea s-au organizat concursuri gastronomice

,,Mânc\m s\n\tos,, coordona]i de aceea[i doamn\profesoar\ [i de domnul profesor Militaru Vasile,Asocia]ia premiindu-i pe cei care au preparat ceamai s\natoas\ [i gustoas\ mâncare.

Finalit\]ile educa]iei ecologice [i eco- civicesunt legate de formarea elevilor ca buni cet\]eni,buni cunosc\tori ai naturii [i nevoilor ei de con-servare, militan]i pentru p\strarea calit\]ii p\mân-tului [i mediului înconjur\tor [i promovarea unuimod s\n\tos de via]a prin alimenta]ie cât mainatural\. ~n viitor, Asocia]ia `[i propune s\ înscrie{coala Fere[ti în programul interna]ional: Eco-[coala.

PRO NATURA. PRIVE{TE LUMEA CU OCHI DE ECOLOG

15

16

P|STR|M CU SFIN}ENIE CESTR|BUNII NO{TRI AU CREAT

Într-o încercare modest\ dea transmite genera]iilor viitoa-re mo[tenirea material\ aFere[tiului, Asocia]ia s-a aple-cat cu dragoste asuprastudierii istoriei acestor locuri,de a apropia trecutul de sufle-tul [i inima noastr\. Buniciine-au transmis un ansamblude realiz\ri extrem de impor-tante pentru via]a uman\ [i afost o adev\rat\ provocarepentru elevi s\ cerceteze [i s\adune , atât cât s-au mai g\sitg\sit, din obiectele folosite.Satisfac]a micilor arheologi afost deplin\, când în holulScolii, s-a reu[it amenajareaunui col] etnografic autohton.

AM REPREZENTAT CU CINSTE COMUNA

Festivalul de spiritualitate [i multiculturalism,Bra[ov, decembrie 2008, locul I

Festivalul “Datini [i obiceiuri de iarn\”, Vaslui,decembrie 2009, locul I

Festivalul “Datina”, Palatul Copiilor Vaslui,decembrie 2009, locul I

Festivalul de muzic\ coral\ [i instrumental\,Gala]i, martie 2009, locul I

17

18

EXCURSII {I DRUME}II

Casa Sadoveanu, jude]ul Neam] - aprilie 2008 Podul ~nalt, Vaslui - iunie 2009

Excursiile realizate la diferite obiective culturale [ituristice le-au oferit copiilor ocazia de a-[i `mbog\]icuno[tin]ele istorice, geografice [i nu ̀ n ultimul rând,posibilitatea de a observa varietatea stilurilor arhitec-tonice, trezindu-le [i stimulându-le astfel interesul pen-tru diferite domenii ale [tiin]ei, artei, tehnicii, culturii.

Natura, care a f\cut risip\ la decor, a d\ruit prile-

jul copiilor de a face diferite trasee montane, de ase bucura de aerul s\n\tos al acelor regiuni, de asesiza peisajul impresionant [i impun\tor.

Au avut atitudini diferite ̀ n compara]ie cu rigorileclasei, comportându-se liberi f\r\ constrângereap\rin]ilor, asumându-[i responsabilit\]i, ei s-auautodisciplinat.

Palatul Culturii Ia[i - februarie 2010 Mun]ii Neam]ului - februarie 2009

CR|CIUNUL, CEA MAI FRUMOAS|S|RB|TOARE A CRE{TINILOR !

P\str\tori ai tradi]iei [i ai credin]ei str\mo[e[ti, nea-mul românesc a [tiut dintotdeauna s\-[i cinsteasc\s\rb\torile.

Na[terea Domnului sau Sarbatoarea Cr\ciunuluiare o semnifica]ie cu totul deosebit\. Este momentulîn care toti cei pleca]i de pe meleagurile natale îsiîndreapt\ gândul spre vatra parinteasc\ [i se întorcpentru a fi al\turi de cei dragi. Este de asemeneamomentul în care oamenii merg la Biserica lui Hristos,toate casele Domnului fiind astfel pline de suflare [i,

dup\ ce îl cinstesc pe Iisus, se întorc la mesele plinede bucate preg\tite cu migal\ de gospodine.

Marea bucurie a copiilor în acest moment din an,o constituie mersul cu colindul din casa în cas\,vestind prin cântece Na[tera Domnului.

~n spiritul Cr\ciunului [i Corul ,,Iustina[“ a sus]inutconcerte de colinde la m\n\stiri din ]ar\, MitropoliaIa[i, Episcopia Hu[ilor, Cercul Militar Na]ional Bucure[ti[i a pus în scena piesa ,,Na[terea Domnului“ pentru aretr\i cu emo]ie acele momente unice ale cre[tin\t\]ii.

19

20

Reminiscen]e

Iubi]ii mei moldoveni !Râvnesc a v\ l\sa-n st\pânire, Înfloritorul grai str\mo[esc{i-a credin]ei sl\vire.Chiar, dac\ soarta a fost nedreapt\ cu noi…Trecând prin lupte multe [i nevoi,Curajul, prad\ tâlharilor nu ne-a l\sat{i niciodat\ n-am îngenuncheat, În fa]a vreunui împ\rat frenetic,Tr\ind în acest loc edenic.

Visez

E cu putin]\ oareS\ m\ înal] la cer,S-ajung acolo undePot deslu[i-un mister?

E singura mea [ans\.C-o infim\ speran]\P\strez vie credin]a{i setea de via]\.

Ciprian Sluser, student

Prin proiectul câ[tigat anultrecut de Asocia]ie la ConsiliulJude]ean Vaslui, s-au achizi]io-nat treizeci costume populare [itrei instrumente musicale.Punerea în aplicare a proiectu-lui a fost posibil\ [i datorit\m\rinimiei familiei Aurica [iLiviu Macovei,fii ai satului ce nu[i-au uitat locurile natale [i ausponsorizat cei zece la sut\necesari. Recuno[tin]\ [i mul]u-muri din partea membrilorAsocia]iei !

ÎMBR|CA}I ROMÂNE{TE

ACTIVIT|}I LA CARE AU PARTICIPATActivit\]ile Asocia]iei la care au participat ele-

vii S.A.M.Fere[ti, au venit în întâmpinarea nevoilorpersonale adecvate vârstei lor, i-au ajutat s\-l des-copere mai mult pe Dumnezeu, s\ fie mai buni,s\ se mobilizeze, s\ fie responsabiliza]i [i val-oriza]i, s\ se afirme [i s\ persevereze, s\ promo-veze acest tip de ac]iuni, l\sându-le o puternic\amprent\ în formarea laturii voli]ionale [i caracte-riale, înc\lzind spiritul copiilor [i definindu-le per-sonalitatea. Mul]umim Bunului Dumnezeu [iM\icu]ei Sale pentru ajutor! Am realizat atât câtne-a rânduit [i ajutat Domnul.

21

REVEDERE 2009

La por]ile amintirilor...

Dragii mei (cu suflet),

S\rb\toarea Festivalului a continuat pe 16august cu un eveniment de suflet, un momentde revedere, care a adus lumin\ în inimilenoastre reg\site dup\ ani [i ani.

Suntem lega]i de locurile natale. Parc\ cevadin noi acolo tr\ie[te. Cu drag ascult\m desprenout\]ile din sat, [i ori de câte ori avem ocazia,revenim acas\.

Aici ne a[teapt\ ner\bd\tori p\rin]ii, fra]ii [iamintirea celor mai frumo[i ani din via]\:COPIL|RIA [i {COALA.

Un astfel de eveniment , care s-a organizatpentru prima dat\ în [coala Fere[ti, nu puteas\ nu fie men]ionat [i în paginile revistei noas-tre de suflet.

Revederea noastr\ a deschis dialogul dintregenera]ii, care a culminat cu momente de emo-]ie, retrospectiva copil\riei noastre oglindin-du-se în armonia vocilor diafane [i cristalineale Corului ,,Iustina[''.

Sub ,,bagheta dirijoral\'' a fo[tilor dirigin]i,

domnii profesori: Stoian Dumitru [i Zailic Ghighi,(`n prezent directorul {colii Fere[ti), elevii pro-mo]iei 1984, domnul înv\]\tor Giur\scu Gheorghe[i domnii profesori au f\cut o emo]ionant\,,c\l\torie'' în trecut.

Într-un decor pres\rat cu snoave, bucurii,surprize, traseul vie]ii fiec\ruia dintre noi seîmbog\]e[te treptat cu experien]e [i eveni-mente ce s-au scurs în clepsidra amintirilor.R\mâne pe catedr\ catalogul nostru, ale c\ruipagini îng\lbenite de vreme p\streaz\ în eleemo]ia evalu\rilor de alt\dat\ [i a prezen]einoastre la aceast\ reîntâlnire.

{i cum cele mai frumoase clipe parc\ trecprea repede, dorim s\ repet\m [i peste cinciani aceast\ revedere [i, astfel, s\ oferim posi-bilitatea [i celor care nu au putut fi prezen]i,s\ fie al\turi de noi.

A[tept\m cu drag acel moment. S\ deaDomnul s\ avem parte numai de bine cu to]ii!

Lumea satului are farmecul ei. Are candoare, esimpl\ [i totu[i complex\; e lumea în care to]i,indiferent de statutul nostru, de starea social\, nereg\sim [i ne aducem aminte cu drag de vre-murile petrecute acolo.

{i dac\ e a[a, cum am putea noi, cei n\scu]i,

crescu]i [i educa]i la sat, s\ ne uit\m sorgintea.Dar, iat\ ce le trece prin cap unora, ca noi, cei

care am copil\rit pe acele meleaguri [i de carene amintim cu drag, ori de câte ori avem ocazia,dar care ne-am c\utat rostul pe la ora[.

Stând la o [uet\, între prietene, ne-am spus c\

ar fi bine, dar mai ales frumos, s\ rescriem aniicopil\riei, anii de [coal\, asta tocmai când seîmplineau dou\zeci de ani de când o absolvisem(pe aceasta).

A fost nevoie de un brainstorming (m\scuza]i), de câteva idei a[ezate bine cap la cap [igata, tot planul nostru a c\p\tat contur.

Ne spuneam a[a: ,, S\ facem totul în [coal\, c\doar acolo am terminat; s\ strig\m catalogul;da!dar nu putem ciocni o cup\ de [ampanie în[coal\, nu e bine!…”

Alt\ idee suna cam a[a : ,,Mergem la restau-rant, c\ deh! colegii no[tri, mare parte dintre ei,sunt cu dare de mân\, [i pe deasupra, sun\ maitrendy”. {i tot a[a…

Zis [i f\cut. A fost aleas\ [i data, una foarteimportant\ pentru lumea satului, respectiv, SfântaMaria, zi de hram, zi în care în fiecare an, to]i fiiisatului în orice col] al lumii ar fi ei, se întorcacas\.

Personajele care s-au ocupat de toate detaliile, caremai de care mai surprinz\toare, au trimis invita]iila casele p\rinte[ti cu mult timp înainte de eveni-ment, tocmai pentru ca doritorii s\ aib\timp s\-[i preg\teasc\ venirea la vatr\. Aupreg\tit pliante ce con]ineau prezentareape scurt a evenimentului, au realizatsuveniruri personalizate, au ales muzicaanilor respectivi, astfel încât tot ceea ceurma s\ se deruleze, s\ r\mân\ pentrumult timp în memoria participan]ilor.

Dar ca s\ v\ face]i o idee, iat\ câtevaversuri înc\rcate de nostalgia acelor ani,cu o deosebit\ însemn\tate pentru ceacare v\ încrope[te aceste înscrisuri:

A fost odat\....

Fosta-au cândva anii de [coal\,Au fost [i repede au trecut,Urcat-am to]i pe scara social\,[i fiecare rostul [i-a f\cut.

Fost-am Manole, fost-am Ignat,Fost-am D\nil\, fost-am Stratulat,Ast\zi suntem.... p\rin]i [i e adev\rat,C\ timpul ce-a trecut nu ne-a iertat.

Suntem femei, sunte]i b\rba]i,Am devenit cu to]ii oameni adev\ra]i.Avem responsabilit\]i, griji, uneori nevoi,C\ci 20 de ani trecut-au peste noi.

Organizatorii, perfec]ioni[ti prin excelen]\, aufost mul]umi]i de rezultat, feed-back-ul a fost pem\sura a[tept\rilor, iar cei care au auzit desprenoi, mult au mai vorbit…seara pe la poart\.

Oft\m [i acum c\ acea zi nu a avut mai multde 24 de ore.

În speran]a c\ v-am stârnit interes vorbinddespre acest eveniment, unic în felul lui, dar carepoate deveni unul monden pentru lumea satului[i a[a împov\rat\ de atâtea neajunsuri, un imboldpentru ceilal]i c\rora le pred\m [tafeta cu drag,celor care [i-au dorit dar nu au reu[it, le dorimsucces, iar celor care nici m\car nu au sperat saunu [i-au propus s\ fac\ asta, le spun doar atât:Niciodat\ s\ nu spune]i niciodat\!

Nina Manoole ( Mihu]\)){cooala Fere[ti, proommoo]ia 1989

22