iosifsimon

Stamp

„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi

să vezi foarte departe...”

Constantin Brâncuşi

Revista trimestrială editată de Şcoala cu clasele I-IV Mîrghia în

colaborare cu Şcoala cu clasele I-VIII Săpata

Editor:

Şcoala Mîrghia

Director :

Prof.Grigore Maria

Coordonatori şi redactori-şefi:

Inst.Bulgaru Marinela

Inst.Neacşu Mihaela

Inst.Ilie Liliana –Luminiţa

Colectiv de redacţie:

Prof.Zamfirescu Mihaela –engleză

Ag.poliţie Boeru Radu

Elev Bulgaru Radu-Iustin

Culegere şi corectură:

Inst.Bulgaru Marinela

Prof. Petrişor Alina Şc.Lunca Corbului

Tehnoredactori:

Inst.Bulgaru Marinela

Ag.poliţie Boeru Radu

VOINICEII 2010

Page 1

“ICOANA DIN SUFLETUL COPILULUI”-TABĂRA DE

PICTURĂ PE STICLĂ, ŞCOALA SĂPATA

Pictura icoanei pe sticlă este un meşteşug popular specific

românesc, ce a apărut pentru prima oară în regiunea Ardealului, în

sec. XVII, fiind folosit în reprezentarea unor teme religioase, cu

referiri la aspecte din viaţa reală, de zi cu zi a oamenilor de la sat.

Pictura icoanei este realizată pe partea din spate a sticlei, astfel încât,

contururile şi întreaga compoziţie trebuie desenată în oglindă, pentru

ca în momentul întoarcerii sticlei, imaginea să se prezinte corect.

Acest stil de reprezentare este caracterizat de un desen naiv, vesel,

dominat de simplitate şi echilibru.

Meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă, în România a apărut şi

s-a dezvoltat ca meşteşug specializat, practicat în centre de iconari

răspândite în toată Transilvania, dar şi în Moldova. Problema zugrăvirii icoanelor pe sticlă nu

poate fi elucidată independent de dezvoltarea acestui meşteşug în alte ţări. În aproape toate

ţinuturile muntoase ale Europei Centrale (Alsacia, Bavaria, Elveţia, Tirol, Boemia, Moravia,

Slovacia) este întâlnită arta picturii pe sticlă. La noi, acest fenomen a luat un caracter de legendă,

ale cărui origini au legatură cu un miracol de la sfârşitul sec. al XVII-lea petrecut la Mânăstirea

Nicula, din apropierea oraşului Gherla, jud. Cluj. Se spune ca în 1699 o icoană a Sfintei Marii ar

fi lăcrimat. Apoi ţăranii şi-au dorit să aibă şi ei copii ale acestei icoane, şi le-au creat ei înşişi."

sursa muzeultaranului.ro

Cuvântul “icoană” vine din grecescul “eikon”.Semnifică un portret, dar nu un portret al

laturii fizice, ci a celei transcedentale,destinat să comunice spiritului, într-o redare, nu a materiei,

ci a conţinutului care se găseşte dincolo de făptura fizică. O definitie a icoanei pe sticlă spune că

aceasta se lucrează după model (izvor).

Izvorul era scos periodic de vechi meşteşugari români pentru a se executa câteva lucrări

şi, dupa aceea, era iar pus la păstrare.

Există cateva elemente tipice unei icoane pe sticlă; se desenează un personaj sau mai

multe, restul spatiului se umple cu chenare de flori, chenare de sfoară răsucită (Nicula) steluţa de

Făgăraş.În Moldova icoanele sunt împodobite cu flori mai mari decât oamenii.

TEHNICA PICTURII ICOANELOR PE STICLĂ

o În această pagină vom prezenta tehnica picturii icoanelor pe sticlă, acestea se realizează

după un anumit model dat, aceste modele se pot găsi în diferite surse, după ce alegem

modelul pe care dorim să îl realizăm vom trasa, pe spatele foii, inversul desenului deoarece

pe sticlă lucrăm pe spate, deci partea care va fi lucrată va fi în interior după înrămare.

o Începem lucrul prin curăţarea sticlei cu spirt, după care ştergem până va fi uscat; urmează să

punem inversul desenului pe spatele sticlei. Avem nevoie de marker permanent negru.

o Următorul pas este pictarea care se face cu tempera de calitate (recomand cele KHO-

cehoslovace sau HERLITZ-nemţeşti).

o Pictarea se face în culori vii, dar se va ţine cont de pictura bizantină şi tema pe care o

tratăm.

VOINICEII 2010

Page 2

o La sfârşit vom pune foiţa de aur la aureolă, (acel cerc de deasupra capului) după care se vor

înrăma.

o Satisfacţia este şi a celui care o realizează, dar şi a celui care o admiră. Lucrările care

urmează sunt realizate de elevii din şcolile Săpata,Găinuşa şi Mîrghia.

VOINICEII 2010

Page 3

La iniţiativa doamnelor învăţătoare Neacşu Ioana-Mihaela Şc.Săpata, Truţă Cristina-Cornelia

Şc.Găinuşa, în colaborare cu doamna Bulgaru Marinela de la Şcoala Mîrghia şi cu doamna Ilie

Luminiţa Şc.Lunca Corbului, a avut loc, în perioada 12-22 iulie, prima ediţie a taberei de pictură

pe sticlă “Icoana din sufletul copilului”

Copii de vârste diferite au fost iniţiaţi în tehnica picturii icoanelor pe sticlă în vederea dezvoltării

şi cultivării simţului religios şi estetic.

În acest proiect au fost implicate mai multe instituţii, biblioteca comunală Săpata, reprezentată

prin d-na bibliotecar Truţă Teona, parohiile Mîrţeşti şi Găinuşa. Acest proiect a fost susţinut

financiar şi moral, de primăriile Săpata şi Lunca Corbului reprezentate de domnii primari Stanciu

Constantin şi Drăgan Gheorghe, şi domnii directori ai celor două şcoli Săpata şi Lunca Corbului,

Oprea Gheorghe şi Grigore Maria.

La această tabără, iniţial, au fost 24 de elevi participanţi din şcolile amintite, însă tabăra s-a

dovedit atractivă pentru mulţi alţi elevi, dovadă stând faptul că, în final, au participat 50 de elevi,

unii de la Şcolile nr. 7, 12, 13, 18 din Piteşti şi de la Şcoala Liviu Rebreanu din Mioveni, copii

aflaţi în vacanţă la bunici.

Activitatea s-a desfăşurat sub îndrumarea cadrelor didactice, elevii au avut de realizat câte

o icoană la alegere, în funcţie de vârsta fiecăruia. Toţi elevii au pus, pe lângă pasiune şi răbdare, picături de suflet în fiecare lucrare. În

ziua de 21 iulie, Şcoala Săpata de Jos a primit cu căldură câţiva elevi de la clasa a IV a C, de la

Şcoala nr. 79 Bucureşti în cadrul unui parteneriat educaţional aflat în curs. Elevii au fost însoţiţi

de dna.inst. Neacşu Carmen şi câţiva părinţi care au dăruit dulciuri şi jucării copiilor de la Şcoala

Săpata, elevii au admirat frumoasele lucrări realizate la tabără.

Elevii celor două şcoli au petrecut clipe minunate în timpul programului taberei, apoi au

vizitat două monumente de atracţie turistică ale comunei Săpata: Biserica Lipia-monument

istoric datat în preajma anului 1630(construit în mare parte din lemn) şi stejarul secular-

monument al naturii, singurul rămas dintr-o pădure care străjuia biserica amintită. Excursia în

aer liber şi freamătul pădurii au creat plăcute amintiri de vacanţă. Copiii au schimbat impresii şi

au legat prietenii.

Jurizarea lucrărilor s-a realizat pe grupe de vârstă (de la 8 până la 14 ani),cu ajutorul

dlor. primari, al dlor. directori, al dlor. preoţi, al dnei. bibliotecar ,al dlor. consilieri şi un părinte

din partea elevilor Şcolii 79.

Festivitatea de premiere a avut loc în data de 23 iulie 2010, în spaţiul Căminului Cultural

din Săpata de Jos. La premiere au participat elevii, părinţii şi oficialităţile. Copiii au fost

recompensaţi cu dulciuri din partea Şcolii nr. 79 şi a Primăriei Săpata.

S-au distins 9 elevi cu premiul I, 8 elevi cu premiul al II- lea, 11elevi cu premiul al III-lea şi

22 elevi cu menţiune.

Premianţii I pe grupe de vârste au fost următorii:

Constantin Cristina –Alexandra, 8 ani, Şcoala Găinuşa, Pepel Claudiu, 8 ani, Şcoala

Mîrghia,

Tănase Elena- Andreea, 9 ani, Şcoala Mîrghia, Anton Cătălina –Ştefania, 10 ani, Şcoala

Găinuşa, Truţă Dumitru –Cosmin, 11 ani, Şcoala Găinuşa, Venescu Andreea- Loredana, 12 ani,

Şcoala Săpata de Jos,Graure Sorin- Florian, 13 ani, Şcoala Săpata de Jos, Stănescu Alida, 14

ani, Şcoala Săpata de Jos şi Bulgaru Radu –Iustin,14 ani, Şcoala Lunca Corbului.

Elevii au avut, pe lângă cadrele didactice îndrumătoare, şi un elev îndrumător: Neacşu

VOINICEII 2010

Page 4

Larisa- Floriana care a participat, alături de alţi 14 elevi din comuna Săpata, la tabăra de pictură

de la Goleşti.

Lucrările primei ediţii au fost înrămate şi expuse în spaţiul Şcolii Săpata de Jos.

Prezenţa unui număr mare de elevi i-a bucurat pe organizatori, care consideră că

activitatea şi-a atins scopul, acela de a- i angaja pe copii într-un demers artistic util şi atractiv

pe perioada vacanţei de vară.Organizatorii mulţumesc tuturor partenerilor implicaţi în acest

proiect educaţional şi speră ca acest frumos început să poată fi continuat. Se are în vedere şi

desfăşurarea altor activităţi educaţionale cu caracter ecologic, în care elevii să fie implicaţi

alături de comunitatea locală, din care facem parte toţi.

Creaţiile elevilor din Şcolile Săpata şi Mîrghia au putut fi expuse şi admirate, alaturi de

ale altor creatori si mesteri populari iscusiti, în data de 4 spetembrie cu ocazia participării

copiilor şi cadrelor didactice îndrumătoare la Târgul micilor meşteşugari- ediţia a II-a 2010,

Zilele Argeşului şi Muscelului- Muzeul Goleşti.

Aceste activităţi au avut deschidere din partea tuturor şi acest fapt dovedeşte că investiţia

în copii, ca viitor al nostru, merită toate eforturile, chiar dacă este o investiţie pe termen

mai lung .

(realizat de dnele Neacşu Mihaela şi Truţă Cristina)

VOINICEII 2010

Page 5

Cunoştinţe generale REBUS

Orizontal:

4. Regele animalelor

6. Animal încăpăţânat care face I-Ha

7. Pasăre pe apă cu lopăţele

9. Animal care face lapte

10. Instrument care arată direcţia când călătoreşti

13. Face oamenii să râdă la circ

14. Desenezi cu el

17. Peste mare la delfinariu

18. Formă de energie care face lumina să se aprindă

VOINICEII 2010

Page 6

20. Aranjează părul frumos

21. Numele planetei noastre

Vertical:

1. Intri în casă deschizând-o

2. Animal care are corniţe şi behăie

3. Bei apă cu ea

5. Auzim cu ele

8. Obiect rotund făcut de păsări

11. Insectă zburătoare cu corp lunguieţ şi ochi mari şi aripi transparente

12. Instrument muzical pe care îl loveşti cu beţe

13. Suprafaţa mare de pământ separată de ape

14. Aparat care afişează informaţii pe un monitor

15. Doctor care se uită la dinţii tăi

16. Perioadă de timp care are 24 de ore

19. Bani din metal

ARITMOGRIF-pentru copii isteţi

Pe verticala A-B se află numele îndrăgitului povestitor al amintirilor din copilărie, iar pe

orizontalele jocului veţi descoperi numele altor autori îndrăgiţi, care ne bucură copilăria.

A

16 11 15 8 2 1 3 7 5 9

18 7 2 7 6 11

6 7 2 17 3 7 5 9

10 4 19 11 20 3 7 5 9

3 21 14 5 3 10 1 9

6 11 6 7

7 2 6 12 3 13 14

B

AB-Marele povestitor al amintirilor din copilărie

(Bulgaru Radu-Iustin cls.aVIII-a,Şc.Lunca Corbului)

VOINICEII 2010

Page 7

HALLOWEEN

Halloween is an annual holiday which takes place on the 31st of October. It has roots in the Celtic festival of Samhain and the Christian holiday All Saints’ Day.

The word Halloween comes from the Scottish variant of the All-Hallow-Even that is the night before All Hallows Day. In the 20th century the spelling Hallowe’en is frequently used, eliding the “v” and shortening the word.

Children use pumpkins to carve jack-o’-lanterns. On Halloween children go in costumes from house to house asking for treats such as candies

, with the question, “Trick or treat?” They wear costumes and masks because there is the belief that they can thus ward off harmful

spirits. A common game which is played at a Halloween party is apple bobbing, in which participants

must remove the apples, which float in a basin of water, with their teeth.

At a Halloween party the participants usually tell ghost stories and watch horror films.

Pagină realizată de prof. Zamfirescu Mihaela Şcoala cu cls. I-VIII Lunca Corbului

VOINICEII 2010

Page 8

Toamna

Toamnă, toamnă, dragă toamnă,

Tu cu haina-ţi ruginie

Ai trecut iar prin ponoare

Suflând frunzele din vie.

Florile-şi înclină capul

Dându-şi ultima suflare,

Frunzele tremură-n ramuri,

Păsări lasă cuiburi goale.

Iar în zarea îndepărtată

Se văd munţii cei semeţi,

Înzestraţi cu mantii roşii

De domniţa toamnă, ieri. Ambrinos Miruna Cristina cls.aIV-a,Şc.Săpata, inst.Neacşu Mihaela)

Toamna

A sosit zâna toamnă cu-n alai de frunze moarte. Vântul când se

supără mătură frunzele arămii căzute ca un covor viu colorat peste

iarba ofilită.

Păsările călătoare îşi iau rămas bun de la cuiburile lor.

Ţăranii adună cu spor roadele bogate ale toamnei, depozitându-le în

hambarele încăpătoare.

Livezile, viile şi câmpurile răsună de veselia oamenilor harnici.

Munca e în toi.Toţi muncesc cu spor şi voie bună.

(Tănase Ana-Maria clasa a IV-a, Săpata,inst.Neacşu Mihaela)

VOINICEII 2010

Page 9

Toamnă aurie

E din nou început de septembrie. Din cer se scutură

stropi reci de ploaie. Cocorii se îndreaptă iar spre ţinuturi

mai calde, mânaţi de bătaia vântului.

Din copaci se desprind frunzele, rând pe rând ca zilele

din an.

Harnicii oameni adună roadele câmpului şi le pun în hambarele

încăpătoare. Gospodinele, ca albinele, au umplut cămările cu

conserve gustoase pentru anotimpul rece.

Clinchetul vesel de clopoţel ne cheamă cu paşi repezi către un nou

an şcolar. Zumzet vesel a împânzit curţile tuturor şcolilor. Elevii îşi

povestesc întâmplările hazlii petrecute în vacanţă.

În aer se simte mirosul dulce de struguri copţi, must şi gutuie

amăruie.

Ce darnică e mândra toamnă!

(Vlad Giulia-Maria,cls.a III-a,Şc.cu cls.I-IV,Găinuşa-Săpata, îndrumător Truţă Cristina-

Cornelia)

Darurile toamnei

Toamnă harnică, bogată,

Tu, ne umpli coşul iar,

Cu gutuia fermecată,

Ca un bulgăre de jar.

Aşezi frunzele uscate,

În covor multicolor,

Păsările speriate

VOINICEII 2010

Page 10

Au plecat în lungul zbor.

Ai umplut din nou cămara,

Cu mirosul parfumat

Oamenilor care, vara,

Zi de zi au tot lucrat!

Au şi fructe, şi legume,

Tot ce e mai bun pe lume!

(Constantin Cristina ,cls.a III-a,Şc.cu cls.I-IV,Găinuşa-Săpata, îndrumător Truţă

Cristina-Cornelia)

Toamna

Toamnă, toamnă

Te-ai întors la noi în ţară

Cu legume proaspete

Bucuroşi de oaspete!

Ne-ai adus şi fructe coapte

Şi zile cam înnorate,

Ai pus brumă argintie

Şi pe casă, şi pe vie!

Toamnă, ne-ai adus de toate!

Ne-ai adus roade bogate.

Noi acum îţi mulţumim,

Cu mult drag noi te primim.

(Constantin Cristina ,cls.a III-a,Şc.cu cls.I-IV,Găinuşa-Săpata, îndrumător Truţă

Cristina-Cornelia)

VOINICEII 2010

Page 11

Miezul toamnei

Suntem în miezul toamnei, acest anotimp s-a instalat pe nesimţite

de-o bucată bună de vreme.

Către şcoală merg copiii cu obrajii înroşiţi de răcoarea dimineţii.

Ziua este multă gălăgie pe uliţele satului. Lumea aleargă care-ncotro

ca să-şi adune recoltele de pe câmpuri.

În văzduh se zăresc cocorii care se grăbesc să ajungă în ţările

calde.

Pe câmpii şi lunci străluceşte o brumă groasă. Frunzele copacilor

pictate de zâna toamnă în nuanţe calde de roşu şi galben acoperă potecile

pământului, ca un covor ţărănesc ţesut de bunica.

Pe acoperişurile caselor se văd coşurile fumegânde. Fumul se

înalţă ca-nrt-un dans fantastic către slava cerului.

De dimineaţa până seara, toţi, cu mic, cu mare, mişună ca furnicile

să-şi termine muncile câmpului, până la sosirea friguroasei ierni.

Toamna este minunată cu peisajele sale de vis, şi darnică prin

recoltele bogate cu care răsplăteşte munca harnicilor oameni.

(Constantin Cristina ,cls.a III-a,Şc.cu cls.I-IV,Găinuşa-Săpata, îndrumător Truţă

Cristina-Cornelia)

VOINICEII 2010

Page 12

Toamna-i vânătă,brumată,

Iară iarna-i afumată.

(arunp)

Pepenaşul cu gurgui

E-mbrăcat cu puf de pui.

(tuiagu)

Mingişoare aurii,

Galbene sau sângerii

Hai,să le ghiciţi copii!

(elemer)

Ciucur verde sau roşcat

Pe arac stă agăţat,

Cine este?L-aţi aflat?

(ruregulest)

Vine “doctor”-n pădure

Cu fes roşu şi secure!

(toareanicăcio)

Şoricel cu aripioare

Poartă numele de floare!

(aclili)

Are solzi şi nu e peşte

Şi când merge, se târăşte!

(arlepeş)

(Tănase Elena-Andreea cls.a III-a,Şc.Mîrghia,inst.Bulgaru Marinela)

VOINICEII 2010

Page 13

De ce există ţări cu climă caldă şi ţări cu climă rece?

A.Razele soarelui încălzesc pământul. Zona Ecuatorului beneficiază din plin de razele foarte

fierbinţi ale soarelui.Regiunile de la poli primesc foarte puţin soare, prin urmare sunt foarte reci.

B.Linia polilor nu este perpendiculară pe planul orbitei terestre. Deasemenea, razele soarelui, în

diverse perioade ale anului, şi în funcţie de latitudine, ajung pe pământ mai mult sau mai puţin oblic.

Variaţiile de temperatură sunt mici în regiunile intertropicale,unde este întotdeauna cald. La pol,

razele solare ajung oblic, ceea ce face ca în ţările situate aproape de cercul polar să fie foarte frig,

chiar şi vara.

De ce are marea valuri?

A.Din cauza vântului, la suprafaţa mării, se formează valuri mai mari sau mai mici, în funcţie de

intensitatea vântului. Mareele formează valuri prin ridicarea sau coborârea nivelului mării. Pe vreme

liniştită, valurile vin de foarte departe, de acolo de unde suflă vântul.

B.În larg, pe vreme liniştită, suprafaţa mării este „ridicată” de mari ondulaţii care se succed la

intervale regulate. Hula, datorită vânturilor violente, mişcă apele de foarte departe faţă de locul în

care începe să se simtă. Valurile se suprapun hulei. Ele se datorează vânturilor locale care mişcă apa

la suprafaţă, uneori violent. Valurile frânate de platforma continentală se sparg de plajă.

(Bulgaru Radu-Iustin cls.aVIII-a,Şc.Lunca Corbului)

VOINICEII 2010

Page 14

(elevii de la Şcolile Mîrghia şi Săpata cu ocazia participării la „Târgul micilor meşteşugari”,ediţia

aII-a, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti )

Formaţia de căluşari

„Tigrii Carpaţilor”-

Şcoala Lunca Corbului,

Prof.Constantinescu

Alexandru

VOINICEII 2010

Page 15

- Mamă, pot să fiu pedepsită pentru ceva ce nu am facut ?

- Sigur că nu.

- Deci nu poţi să mă pedepseşti pentru că nu am făcut curat în camera mea?

Culmea matematicii:să pui tabla înmulţirii pe casă."

"- Ionel, ai învăţat alfabetul?

- Desigur, domnule învăţător!

- Şi ce literă urmează dupa A?

- Păi... toate celelalte."

"Un canibal are arsuri de stomac şi se duce la shamanul tribului:

-Am arsuri de stomac ce să fac?

-Trebuie să mănânci câte un pompier pe zi!"

"O blondă a avut un vis în care cineva a omorât-o. A doua zi a închis contul bancar

pentru că banca avea sloganul: “Noi facem ca visele tale să devină realitate..."

"-Unii pescuiesc fiindcă le place acest sport, alţii din plictiseală, eu din cauza nervilor. Şi

dumneavoastră?

-Eu vreau să prind peşte."

"Un urs , un leu şi un porc s-au întâlnit şi se laudă:

Ursul :

-Dacă urlu eu o dată în pădure, toate animalele tremură de frică.

Leul :

-Dacă eu răcnesc o data în junglă, toate animalele se înfiorează de groază.

Porcul :

-Asta nu-i nimic, eu strănut o singură dată şi ... întreaga planetă se vaccinează !!!" ( site:www.clopoţel.ro)

VOINICEII 2010

Page 16