A

In

lnceplind cu secolul al

XVllI-lea, Marea Britanie a

trecut printr-o transformare

progresivii, devenind dintr-o

societate feudalii centratii pe

proprietatea asuprapiimlintului, o fortii in era

industrialii ce lua na~tere.

O O viziune idealizata a vie1ii intr-o filatura.In realitate, necesitatea men1inerii umidita1iicrescute implica inchiderea etan~a a u~ilor ~iferestrelor. Aerul imbacsit ~i umed a cauzatdiferite boli ~i deforma1ii.

modul de viat:I al muncitorilor. Productia demasa a insemnat ieftinirea textilelor, cu impactdramatic asupra iridustriei. Lana fusese cel maiimportant produs de export al Marii Britanii;acum insa bumbacul ca~tigase teren, profit.1ndde cererea imensa de imbracaminte u~oara ~iracoroasa necesara in zonele toride ale Africii~i Asiei. in sudul districtului Lancashire s-auinmultit filaturile mohorate ale ora~elor bum-bacului. Manchaster ~i Liverpool deveniserainstarite datorita comertului cu bumbac, iarvanzarile in strainatate aduceau venituriimense Angliei -reprezent.1nd la un momentdat jumatate diri exportul tarii.

An 1750 Marea Britanie era deja o putere ma-I ritima $i comerciala importanta,dar majori-

tatea populatiyi traia 1nca din agricultura.Activitatile industriale, precum rninerituI $iprelucrarea fierului, se desfa$urau la o scararelativ redusa iar Londra era singuruI ora$ cuadevarat mare. De-a IunguI secolelor schim-barea era atat de Ienta, incat ramanea aproapeneobservata. Majoritatea oamenilor considerauca viata lor face parte dintr-o ordine tradition-ala f1feasca $i nu realizau ca sub ochii lor Iuana$tere o noua etapa a istoriei.

Schimbari revolu1ionareAceasta perioada din istoria Angliei este cu- .

noscuta ca "revolutie industriala", cu toate caprocesuI de transformare a implicat progrese indomenii diferite; multe dintre ele nu aveaunirnic 1n comun cu procesele industriale, daractionau convergent asupra econorniei, produ-cand efecte atat de spectaculoase incat puteaufi considerate revolutionare. O serie de inventii$i descoperiri au transformat producerea tex-tilelor $i prelucrarea metalelor 1n industrii recu-noscute pe plan mondiaI. Noi surse de energie-mai ales motoruI cu aburi -au fost valorifi-cate. Exploatarea carbunilor a fost "combustibi-Iul" acestei revolutii, iar cre$terea numaruluipopulatiei a asigurat forta de munca necesara$i o pia:ta pentru bunurile produse de industrie.

O revolutie rapida a mijloacelor de trans-port a condus la scaderea costurilor de trans-

Semanatoarea inventata de ]ethro Tulls-a numarat printre cele mai eficiente

ma~ini agricole noi create, fiind multmai eficienta decat semanatul manual.

Un explorator din secolul al XVII'-Iea,~i asistentii lui, marcilnd noi ingrodiri,importind terenul in unitoti compacte,mai u~or de cultivat (dreapta).

'5""o

u

~5ue~"1:.!2~aJ

177

port a materiilor prime ~i produselor finite; deasemenea, "revolutia agriculturii" a pus cap~tfricii de foamete ~i a devenit posibil~sustinerea unei populatii in cre~tere.

Modific~ri spectaculoase au avut lac in pro-duqia de textile, datoritil unor noi t\tilaje. "Su-veica zburntoare" a lui John Kay (1733) a f~cutpracesul de tesere rnai rapid, iar "spinningjenny" (1767), roata de tors creatil de JamesHargreaves, a 1:mbun~tiltit procesul de tors.

Acestor inventii le-au urmat sistemul luiArkwright (1769) de mentinere a umiditatii inprocesul de fabricatie; in actionare se foloseaucali, apa, sau forta aburilor. Mzboiul de tesutelectric inventat de Edmund Cartwright (1785)a dezvoltat pracesul de tesere.

in curand producerea textilelor, o activitatedomestic~, de mici proportli pftn~ atunci (oa-menii teseau ~i torceau in casele lor), a fostconcentratil in mari fabrici, modificftnd radical

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE

O La mij!ocu! seco-!u!ui a! XIX-!ea,majoritaea !ucrato-ri!or de textile aufost nevoi,i sa!ucreze in fabrici.

O Miner la mina decarbuni Middleton,langa Leeds, in 1814.

O Calduraschimbarii. Muncitoriproducand gaz dehuila, combustibil inindustrie ~i pentru ailumina ora~ele Marii

Britanii.

00 Calea ferata Liverpaal-Manchester, in1831. A fast data in falasin'a in 1829, la 4ani dupa linia Stacktan-Darlingtan. A urmat aadevarata febra a investi,iilar in canstruc,ia

de cai ferate.

178

C Exploatarea zaca-mintelor de carbune~i apari,ia industrieigrele au impulsionatdezvoltarea sistemu-lui de transport dinMarea Britanie.Canalul Ducelui deBridgewater (1759-1763) intre minelesale de carbune ~iManchester a inju-

mata,it pre,ulcarbunelui. O altaforma de transport aaparut o data cu pri-mele cai ferate, careau redus sim,itortimpul calatoriei;daca in 1750 drumulde la Edinburgh laLondra dura 12 zile,in 1830 aceea~i dis-tan'a era parcursa cutrenul in 45 de ore.

O Ora~ul Barrow-in-Furness, dinLancashire, unuldintre noile ora~eindustria le dinMarea Britanie.

de oprlre la acest nivel. Cei care munceau infabrlci s-au mutat la ora$, motiv pentru carepopulatia Londrei a crescut brusc, de la juma-tate de rnilion la aproape trei milioane, iarora$e pana atunci insignifiante ca Manchester,Liverpool, Glasgow $i Birmingham aveaufiecare o populatie de cateva sute de mii delocuitorl. La mijlocul secolului al XIX-lea,jumatate din populatia Marli Brltanii locuia inora$e sau marl a$ezarl urbane.

cre~tere nu ar fi pus la dispozitia fabricilor can-titatea irnens~ de fol1~ de munc~ necesar;l.

Cre~terea populatiei pare s~ fi lnceput Inanii 1740, dup~ obtinerea unor recolte bogate.Cre~terea a fost cu promptitudine sustinuta decre~terea productiei de hran~ ~i de o econo-mie In continu~ dezvoltare. La lnceputul aces-tei cre~teri populatia Marii Britanii nu atinsese6 milioane, In 1851 cifra s-a ridicat la 21 demilioane ~i rata de cre~tere nu d~dea semne

topirea fierului $i alimentarea motoarelor cuaburi care actionau utilaje de produqie, fuma-le, vapoare $i locomotive. Populatia In cre$terenecesita cantitati mai mari de c~rbune pentruscopuri casnice; In 1798 William Murdock afolosit ulei de huil~ pentru a ilumina lucrarilelui Boulton $i Watt din Soho. in 1815, Glasgow$i Londra erau iluminate cu gaz de huil~.

Din fericire, Marea Britanie dispunea demari $i bogate depozite carbonifere In apro-pierea z~c~mintelor de fier. De la Inceputulsecolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi eraufolosite pentru a pompa apa din mine, darerau putine alte inovatii. S~parea z~camintelorde c~rbune ramanea "cea mai grea munc~ depe p~mant", $i Intreaga structura a civilizatieiindustriale a secolului al XIX-lea se baza peoameni ce munceau din greu sub p~mant.

Canale, ~osele ~i c3i ferateCalitatea proasta a c~ilor de comunicatie f~ceadificil $i scump transportul bunurilor; pan~ Insecolul al XVIII-lea drumurile erau atat de rele,Incat se prefera transportul m~rfurilor grele peap~. Introducerea taxelor pentru drumuri aavut ca rezultat Intretinerea mai bun~ a c~ilorfoarte circulate; tehnicile de constructie au fostImbun~t~tite de Ack 'Metcalfe, ThomasTelford, John Macadam $i alti constructori.

O importanta deosebita a avut-o construireacanalelor, Incepand cu canalul Bridgewater(1763), construit de James Brindley pentru alega mine le Ducelui de Bridgewater deManchester. Canalul a avut un impact imediatasupra pretului c~rbunelui In Manchester (asc~zut la jum~tate) $i a aratat avantajele folosiriicanalelor pentru transportul m~rfurilor grele,declan$:lnd o adev~rat~ "manie a canalelor".

Aceasta "manie" a durat pan~ In 1830, cindreteaua de canale a Marii Britanii era mai dez-voltata decat cea de drumuri. Dar perioada deglorie a canalelor a fost scurt;l, deoarece aces-tea au intrat In competitie cu locomotivele cuaburi. Dup~ experimente initiale, realizate deRichard Trevathick $i altii, prima cale feratapublic~ -de la Stockton la Darlington -a fostdata In functiune In 1825. Inginerul care a con-struit-o, George Stephenson, a realizat $i fai-moasa "racheta", cea mai performanta locomo-tiv~ care a circulat pe linia construita ulteriorde la Liverpoolla Manchester.

in 1850, erau nu mai putin de 10000 km delinii de cale ferat~, folosite pentru transportulde c~l~tori $i de m~rfuri, la viteze de neimagi-nat. Un alt triumf al epocii motorului cu aburil-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare;In 1833 vasul canadian Royal William a f~cutprima c~l~torie transatlantic~ cu ajutorul unuimotor cu aburi.

Oameni si oraseFlota impresionant~ a Marii BriUnii $i uria$uls~u imperiu colonial i-au oferit piete de desfa-cere gata create peste hotare $i mijloacele de ale aproviziona cu marfuri. Revolutia industrialaar fi fost mult mai lent~ dac~ populatia aflat~ In

179

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE

O Imagine a uneimahalale din Landra,in 1878. Dataritamigra1iei in masaspre ara~e, mii decase au fast canstru-ite in graba pentru aadapasti muncitariidin fabrici.

O O paginadintr-un raport din1842, cu privire lacondi~iile de muncadin mine. Copiii erau

foarte utili, deoareceputeau sa impingacarucioarele incarca-te prin galeriile mur-dare ~i prea joase

pentru un adult. Deasemenea, muncalor era ieftina.

O Familii de mineri

luandu-~i o bineme-

ritata pauza dupa

munca istovitoare.

incercarea de a cre~te eficienta ~i prafitu-rile in agricultur~ a dus la delirnitarea ~i can-salidarea rnicilar ferme. Acest praces dura desecale, dar a cunascut apageul dup~ 1760. Aavut la baz~ schirnburile de p~rnant, curnp~-rarea lar sau evacuarea t~ranilar ~i din acestrnativ a avut irnpartante cansecinte saciale.

Micii ferrnieri ~i t~ranii erau inl~turati deun nau tip de ferrnieri, iar ingr~direaterenurilar carnune ~i a celar necultivate ainsernnat un adev~rat dezastru pentru t~raniis~raci, a c~rar supravietuire depindea desearide cultivarea sau p~~unatul liber. ingrndireaterenurilar ~i rnecanizarea au dus la sc~dereacererii de rnunc~ ~i, in tirnp, surplusul depapulatie a p~rnsit p~rnantul pentru a se al~-tura rnuncitarilar din fabrici. Viata rural~ seschirnbase pentru tatdeauna.

Atelierul mondialLa mijl6cul secalului al XIX-Iea devenise clarc~ revalutia industrial~ pravacase schirnb~rirnajare ~i transfarmase Marea Britanie in "ate-lierul intregii lurnii". Acest statut a fast cele-brat in 1851 prin Marea Expazitie arganizata,in Hyde Park, intr-a canstructie de metal ~isticl~ nurnita Palatul de cristal -un adev~ratsirnbal al puterii industriale al acestei natiuni.

Cre~terea standardului devia~a

in pafida prablernelar cauzate initial de indus-trializare -venituri rnici, cartiere mizere, ara~einsalubre, paluate, peisaje innegrite de funin-gine -pe termen lung, standardul de viat~ erain cantinu~ cre~tere. Direct sau indirect, lurneaara~elar ~i fabricilar a generat schirnb~ri pra-gresiste, de la c~l~tariile cu trenul ~i ilurninatulelectric la inv~t~rnantul public ~i dernacratie.

pan~ la sfar~itul epacii victariene, supre-rnatia Marii Britanii era cancurata de dau~rnari puteri industriale ce se dezvaltau vertigi-nas: Germania ~i SUA; cu taate acestea, MareaBritanie ~i-a rnentinut puterea ~i prasperitatea~i in secalul al XX-lea. Periaada de cre~tereecanarnic~, sacial~ ~i palitic~ declan~at~ derevalutia industrial~ din secalul al XVIII-lea acantinuat ~i, de la un anurnit punct, nu a rnaifast cale de intaarcere.

mantate. Acest sistem a fost inlocuit cu rotatiaculturilor in a~a fel incat pamantul era cultivatfara a-~i epuiza potentialul; un astfel de ciclu afost introdus in Norfolk de Lordul Townshed"Nap" ~i consta in rotatia a patru tipuri deplante (grau, napi turce~ti, napi suedezi, trifoi).Cultivarea napilor ~i a sfeclei furajere eraimportanta, aceste radacinoase fiind folositepentru hranirea animalelor de crescatorie intimpul iemii -pana atunci animalele erauomorate in octombrie pentru a nu suferi defoame. in consecin1;;'I, camea ~i laptele audevenit disponibile tot timpul. anului.

Printre proprietarii de pamant "inovatori"se numara Jethro Tull; el a promovat folosireasapaligii ~i a inventat o semanatoare, renun-tandu-se la impra~tierea manuala a semintelordeasupra pamantului; Robert Bakewell a pusbazele cre~terii ~tiintifice a bovinelor ~iovinelor .

Ar fi fost imposibil sa se hraneasca o po-pulatie de cateva milioane care locuia ~i lucraIn ora~, daca nu era O abundenta de resursede hrana, ca urmare a inovatiilor revolutieiagricole din secolul al XVIII-Iea.

Practicarea agriculturiiRevolutia agricola, ca ~i cea industriala, a fostrezultatul multore schimbari, cea mai impor-tanta fiind abandonarea cultivarii ciclice, carepresupunea ca prin rotatie, In fiecare an, O trei-me din terenurile cultivate sa fie lasate nelnsa-

180