Rez Model Educatori 2015

  • Published on
    14-Sep-2015

  • View
    40

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

EDUCATORI - REZOLVARE SUBIECT MODEL 2015SUBIECTUL I A. LIMBA ROMANA 1. - suverani, crai, monarhi -sa (te) sperii, sa (te) ingrozesc, sa (te ) infricosez 2. Cratima s-a folosit pentru elidarea vocalei si pronuntarea intr-o silaba a doua cuvinte diferite (conjunctia s si pronumele personal i)3. lumea - substantiv comun ; noastra adjectiv pronominal posesiv; venira verb predicativ4. au venit predicat verbal; si-n tara complement circumstantial de loc 5. Pamanturilor noastre le ducem dorul .6. Ei nu puteau sa mai rabde . M-ai rabdat destul.Ai sai nu au vrut sa auda nici o scuza .Te rog frumos sa-i duci placinte prietenei tale .B. LITERATURA ROMANA Scriei un eseu, de 2-3 pagini, n care s argumentai apartenena unui text poetic eminescian la romantism. Criticul Titu Maiorescu, n articolul Direcia nou n poezia i proza romn, din 1872, nota: Cu totul osebit n felul su, om al timpului modern, deocamdat blazat n cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, pn acum aa de puin format, nct ne vine greu s-l citm imediat dup Alecsandri, dar n fine, poet, poet n toat puterea cuvntului, este d. Mihai Eminescu.Poemul Luceafarul se ncadreaz n curentul literar romantism, dou dintre trsturile specifice fiind: folosirea antitezei i utilizarea ca surs de inspiraie a folclorului.Antiteza, procedeu artistic dominant n acest poem, se evideniaz nc din prima parte a poemului, prin opoziia dintre lumea pmnteasc, a fetei de mprat: Din umbra falnicelor boli, Spre umbra vechiului castel i lumea nepmnteasc, a Luceafrului: Colo-n palate de mrgean, Eu sunt luceafrul de sus. Antiteza se realizeaz i la nivelul descrierii tnrului Ctlin, n raport cu Luceafrul. nfiarea uman a primului: Cu obrjei ca doi bujori/ De rumeni, bat-i vina, este n contrast evident cu cea non-uman a celui de-al doilea: Din negru giulgi se desfor/ Marmoreele brae, i palid e la fa, Iar umbra feei strvezii/ E alb ca de cear. Conturarea cadrului pmntesc, n care Ctlin i Ctlina i mplinesc dragostea: Sub irul lung de mndri tei, Miroase florile de tei se face n contrast cu lumea cereasc, n care este evideniat zborul Luceafrului: Un cer de stele dedesubt/Deasupr-i cer de stele, i din a chaosului vi/.../Vedea ca-n ziua cea denti/ Cum izvorau lumine. De asemenea, prin utilizarea pronumelor personale ei i noi, se subliniaz n poem antiteza dintre fiinele umane, muritoare, a cror via este limitat, fiind pus sub semnul destinului i fiinele cereti, nemuritoare: Ei au doar stele cu noroc/i progoniri de soarte, Noi nu avem nici timp , nici loc/ i nu cunoatem moarte.O alt trstur care evideniaz apartenena poemului la romantism este utilizarea ca surs de inspiraie a folclorului. Mihai Eminescu a avut ca surs de inspiraie basmele romneti Fata din grdina de aur i Miron si frumoasa fr corp, pentru a crea n Luceafrul atmosfera specific basmelor, nc din incipit: A fost odat ca-n poveti/ A fost ca niciodat., dar i pentru a prezenta iubirea imposibil dintre dou fiine aparinnd unor lumi diferite. De asemenea, s-a inspirat din mitul romnesc al Zburtorului, pentru a descrie elementele spaiale care definesc lumea terestr n care fata de mprat i desfoar existena: Din umbra negrului castel, dar i una din ntruprile Luceafrului: Pe negre viele-i de pr. Mitul Zburtorului apare n poem ca simbol al visrii, aspiraiei i revelaiei. Tema poemului este condiia omului de geniu. nc din primul tablou aceast tem este susinut de sublinierea trsturilor Luceafrului, ca fiin superioar, dotat cu atribute deosebite. Aspiraia ctre nlimi, cutarea absolutului, dorina de cunoatere, dorina de nlare spiritual, de atingere a unui ideal superior, sunt cteva dintre atributele omului de geniu, reprezentat n poem de ctre Hyperion. Omul de geniu este construit n text, aa cum apare i n viziunea lui Schopenhauer, prin raportare la omul obinuit. Acesta din urm este reprezentat n text de fata de mprat, creia, n ultimele versuri ale operei, Luceafrul i adreseaz un firesc repro: Ce-i pas ie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trind n cercul vostru strmt/ Norocul v petrece,/ Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i rece. Anumite motive poetice prezente n text, specifice romantismului, susin tema poeziei: motivul luceafrului, al stelelor, al cerului, al lunii, al mrii, al visului, al castelului, al fetei de mprat, al Zburtorului, al teiului, al zborului cosmic.Incipitul reprezint un element de compoziie al operei, coninnd o formula specific basmului: A fost odat ca-n poveti, prin intermediul cruia cititorul este avertizat asupra structurii narative a textului, care este considerat un poem epico-liric. Astfel, ntmplrile sunt puse sub semnul unui timp nedeterminat (illo tempore), n care faptele sunt unice i irepetabile A fost ca niciodat.. n aceste condiii, fata de mprat : Din rude mari mprteti, va avea atribute unice: O prea frumoas fat, i era una la prini, i luna ntre stele. Fata nu este doar frumoas, ci are atributele perfeciunii: Mndr-n toate cele i ale puritii sufleteti: Cum e Fecioara ntre sfini. Un alt element compoziional este reprezentat de elementele de opoziie din text care sunt puse n eviden prin antiteza dintre omul comun, obinuit, reprezentat de ctre fata de mprat i omul de geniu, reprezentat de ctre Luceafr. Ambele personaje (le putem numi personaje, deoarece textul epico-liric este realizat pe baza liricii personajelor) sunt unice, excepionale n lumea lor. Fata de mprat este una la prini/i mndr-n toate cele/Cum e Fecioara ntre sfini/i luna ntre stele, iar Luceafrul este unic, prin raportarea sa ca astru ceresc, la celelalte stele, dar i prin atributele sale, asemntoare cu cele ale lui Dumnezeu, ca Hyperion: Noi nu avem nici timp, nici loc/ i nu cunoatem moarte.n opoziie sunt prezentate cele dou nfiri ale Luceafrului utiliznd epitetele care au rolul de a contura portretul fizic: Prea un tnr voievod/ Cu pr de aur moale i Pe negre viele-i de pr/Coroana-i arde pare; O, eti frumos cum numa-n vis/Un nger se arat i O, eti frumos cum numa-n vis/Un demon se arat.Pentru a scoate n eviden opozitia dintre cele dou fiine de care fata este atras poetul utilizeaz comparaiile i metaforele crend imagini vizuale: Luceafrul este o fiin supranatural, care are doar nfiare uman, dar spirit nepmntesc: Dar ochii mari i minunai/Lucesc adnc himeric, i palid e la fa, Iar umbra feei strvezii/E alb ca de cear, iar Ctlin este fiin pmnteasc: Cu obrjei ca doi bujori/De rumeni, bat-i vina. Compoziia poemului include 98 de strofe de tip catren, cu msura versurilor de 7-8 silabe i ritm iambic, combinat cu ritm amfibrahic. Textul conine patru tablouri, construite pe alternana a dou planuri: terestru-uman i cosmic-universal, aflate n antitez.Viziunea despre lume a autorului este sintetizat prin tema poemului, condiia omului de geniu i subliniat n finalul poemului, prin care se descifreaz ceea ce Eminescu numea sensul alegoric al povetii: Aceasta e povestea. Iar nelesul alegoric ce i l-am dat este c dac geniul nu cunoate nici moarte i numele lui scap de noaptea uitrii, pe de alt parte, aici pe pmnt, nu e nici capabil de a ferici pe cineva, nici de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Aadar, finalul poemului scoate n eviden antiteza dintre lumea omului comun, o lume a aspiraiilor mrunte, o lume supus destinului, o lume limitat i cea a omului superior, care aspir ctre absolut. n opinia poetului, omul de geniu este contient de condiia sa etern, raportat la cea efemer a oamenilor obinuii, de care ncearc s se detaeze cu luciditate: Ce-i pas ie chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul/ Trind n cercul vostru strmt/ Norocul v petrece/ Ci eu n lumea mea m simt/ Nemuritor i rece.SUBIECTUL AL II-LEA Redactai un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, n care s prezentai rolul nvrii n cadru formal,nonformal i informal, n nvmntul precolar.n elaborarea eseului vei avea n vedere urmtoarele repere:- prezentarea aciunii de nvare n cadru formal, nonformal i informal; - evidenierea modului de extindere a nvrii dincolo de cadrul formal; - exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind rolul nvrii n nvmntulprecolar. Actiunea de invatare in cadrul formal, nonformal si informal este omogena jucand un rol impotant in educatia copilului mai ales prescolar .Educatia formala este educatia planificata, institutionalizata incepand cu varste cat mai fragede mai nou datorita societatii care impune sau invita la aceasta. Educatia formala este asigurata de cadre didactice specializate, in cazul prescolaritatii fiind vorba de educatoare cu studii in domeniu si instruite si ca locatie e gradinita cu activitatile ei .Educatia nonformala e descrisa sau ajutata de activitatile extracurriculare si de obicei se afla in afara celor doua amintite mai sus. Nu se desfasoara in cadrul scolii dar o completeaza .Prescolarul isi dezvolta cultura si o completeaza prin aceasta. Aceste activitati deschid spiritual elevului, ii deschide noi orizonturi, il modeleaza, il implica si il face sa aiba mai multa incredere in fortele proprii.Educatia informala reprezinta experientele de invatare si dezvoltare indirect care apar ca urmare a interactiunilor copilului cu diverse medii de comunicare (familie, mass-media, prieteni, comunitate etc). Aceasta dezvolta atitudini, valori, abilitati si cunostinte uneori prin repetitia in mod automata a activitatilor celor din jur fara a constientiza faptul ca se desfasoara o activitate de invatare . In acest context in primul rand, trebuie pus accent pe toate aceste tipuri dar cele din afara educatiei formale sunt mai deosebite si dezvolta caracterul punand accent pe personalitatea elevului. Spun acest lucru deoarece intr-un sistem educational aglomerat si structurat pe acumulare de informatii ca al nostru e deosebit de important ca prescolarul sa poata avea acces la informatie si educatie si in afara scolii /gradinitei. Acest lucru presupunand o familie interesata de educatie si gata de a investi timp si bani daca e necesar pentru a implica prescolarul in diverse activitati in care poate fi ajutat, manipulat, educat si chiar provocat sa-si dezvolte abilitatile pe care le are sau sa isi cultive altele in vederea formarii unei persoane cultivate, educate. Scoala cu activitatile propuse, nu ofera tot ansamblu de idei preferate sau benefice prescolarului deci activitatile informale si nonformale raman sa adauge, sa ajute si chiar sa perfectioneze ceea ce educatia formala activeaza.In al doilea rand, invatamantul prescolar fiind axat pe joc sub toate formele posibile da loc si lasa prescolarului libertatea si senzatia libera de a-si dezvolta armonios activitatile fara a fi perceputa ca activitate de invatare cum de exemplu e la invatamantul primar unde copiii devin constienti de ora /lectie /activitate. De aceea exista libertatea educatorului sa dezvolte si sa atraga copilasii cat mai mult spre educatia din gradinita in sensul ca poate manipula ideile astfel incat activitatile de educatie sa fie foarte placute si creative. Educatia in gradinita e foarte importanta deoarece se pun bazele comunicarii, se pun bazele limbajului logic, al elementelor de baza din multe domenii folosite mai tarziu in scoala. E mult mai simplu ca educatia sa aiba pasi mici, repetitivi si de calitate astfel incat trecerea la scoala sa fie naturala. La nivelul I prescolarul e provocat la socializare pe toate aspectele si la nivelul II se pune accent pe pregatirea pentru scoala in sensul de activitati cat mai concrete pentru a ajuta prescolarul sa poata avea disciplina de a sta in banca, pe scaun un timp limitat. De asemenea, se dezvolta limbajul in sensul ca mai tarziu scolarul poate lectura cerinta ideilor in scoala si intelege astfel incat sa poata raspunde corect. Cel mai greu e sa se raporteze la cerinte lungi sau cerinte formulate cu ajutorul cuvintelor de legatura unde au tendinta sa fragmenteze si sa raspunda limitat sau gresit. In concluzie, educaia prescolara cu toate cele trei forme ale ei este foarte importanta deoarece are un efect pozitiv asupra abilitilor copilului si asupra viitoarei sale cariere colare, n special pentru copiii provenii din medii socio-economice foarte defavorizate, n sensul c acetia progreseaz n plan intelectual, dezvolt atitudini pozitive fa de nvare precum i motivaia de a depune n viitor un efort real n coal. Pe de alt parte, s-a constatat c educaia are un efect pozitiv asupra abilitilor intelectuale i sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenien, atunci cnd instituiile precolare promoveaz cu adevrat calitatea, att n ceea ce privete mediul fizic ct i interaciunile adult/copil.

SUBIECTUL AL III-LEA 1. Explicai rolul jocului n desfurarea activitilor instructiv-educative n nvmntul precolar, avnd n vedere urmtoarele repere:- precizarea legturii dintre domeniile de dezvoltare i tipurile de joc adecvate acestora;- evidenierea legturii dintre nivelul de vrst i un tip de joc potrivit; - exprimarea argumentat a unui punct de vedere privind rolul jocului n desfurareaactivitilor instructiv-educative n nvmntul precolar. ROLUL JOCULUI IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR. Parerea mea e ca practica si teoria educatiei au demonstrat de mult ce loc ocupa jocul in viata prescolarilor, in activitatea de instruire si educare a acestora in gradinita. Prin intermediul jocului, copiii isi imbogatesc experienta cognitiva, invata sa manifeste o anumita atitudine - pozitiva sau negativa - fata de ceea ce-l inconjoara, isi educa vointa, si, pe aceasta baza formativa, isi contureaza profilul personalitatii. In zilele noastre, jocul trebuie apreciat ca baza a conceperii intregii activitati instructiv-educative. Privit prin aceasta prisma, in procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare a copiilor, ca procedeu metodic de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si, in sfarsit, ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile.In primul rand, la gradinita de copii"ar fi cu totul imposibil sa facem altfel". Ar fi imposibil, pentru ca, la acest nivel al dezvoltarii stadiale, nu sunt constituite inca mecanismele psihice ale actelor neludice, pe care se sprijina activitatea de invatare sistematica. Mecanismele respective se afla abia in fazele initiale de constituire, ritmul evolutiv si al perfectionarii lor depinzand de nivelul la care se ridica jocul insusi. Conceperea jocului ca forma de activitate este cel mai important aspect particular al formelor pe care le imbraca invatamantul la acest nivel. O mare parte din timp, copiii il ocupa in gradinita cu activitati preferentiale. Acestea sunt structurate pe domenii experentiale astfel incat sa existe o gama larga de domenii in care copilul prescolar sa isi dezvolte limbajul si cultura necesara si sa exerseze diferite tipuri de jocuri . Jocul este socotit o activitate fundamentala a copiilor de la 3 la 7 ani si are o contributie valoroasa in dezvoltarea lor int...