1

Rezumat

al tezei de abilitare

„Contribuţii ştiinţifice la floarea-soarelui ca plantă oleaginoasă,

meliferă şi furnizoare de biomasă”

elaborată de Prof. univ. dr. Ion Viorel

Teza de abilitare este structurată conform cu legislaţia în vigoare şi Regulamentul privind

organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare al Universităţii de Ştiinţe

Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV Bucureşti) aprobat de Senatul

USAMV Bucureşti în data de 30.04.2015. Ca atare, teza de abilitare cuprinde:

- cuvinte cheie;

- realizări ştiinţifice, profesionale şi academice: realizări ştiinţifice, profesionale; activitatea de

cercetare; recunoaşterea şi impactul activităţii (prestigiul profesional);

- planul de evoluţie şi dezvoltare a carierei profesionale, ştiinţifice şi academice;

- referinţe bibliografice;

- anexă cu o selecţie de lucrări ştiinţifice publicate cu privire la tematica tezei de abilitare.

Teza include cele mai importante realizări științifice și profesionale pe care le-am obţinut la

floarea-soarelui ca plantă oleaginoasă, dar şi ca plantă meliferă, iar mai nou ca sursă de biomasă

energetică pentru producerea de biogaz care să fie transformat prin ardere în electricitate, cu

cogenerare de căldură.

Realizările ştiinţifice obţinute la floarea-soarelui şi prezentate în cadrul tezei de abilitare fac

referire la perioada 2002-2016, practic la perioada care a urmat după susţinerea tezei de doctorat,

care a avut loc pe data de 14 decembrie 2001. Cercetările efectuate în această perioadă au fost

desfăşurate în cadrul a diferite proiecte de cercetare, şi anume:

- “Optimizarea şi prognozarea producţiei de miere la hibrizii de floarea-soarelui prin integrarea

factorilor biologici, ecologici şi tehnologici”, proiect în cadrul programului AGRAL, contract

nr. 102/18.10.2001, implementat în perioada 2002-2004 şi coordonat de Institutul de

Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură Bucureşti (ICDA Bucureşti).

- “Prognozarea producţiei de miere, autofertilitatea şi caracteristicile productive la hibrizii

străini de floarea-soarelui admişi în cultură în România”, proiect CEEX nr. 1048/2005,

contract nr. 106/10.10.2005, implementat în perioada 2005-2008 și coordonat de USAMV

București.

2

- “Realizarea şi implementarea unui sistem integrat de planificare a stupăritului pastoral în

vederea rentabilizării exploataţiilor apicole din zona de S-SV a Munteniei”, proiect PNII-

Parteneriate, contract nr. 52-119/1.10.2008, implementat în perioada 2008-2011 și coordonat

de ICDA Bucureşti.

- „Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei”, proiect PNII-Parteneriate

în domenii prioritare, cod PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-1778, contract nr. 45/30.08.2012,

implementat în perioada 2012-2016 şi coordonat de USAMV București.

Cercetările efectuate la floarea-soarelui au vizat următoarele aspecte mai importante:

1- caracteristicile morfologice ale plantei (talia plantei; ritmul de creştere al tulpinii şi al

calatidiului; numărul de frunze și suprafața foliară a plantei), care ne-a permis o mai bună

cunoaştere a plantei de floarea-soarelui şi a biologiei acesteia;

2- procesul de înflorire la nivelul culturii de floarea-soarelui, respectiv identificarea perioadelor

când se realizează principalele momente ale înfloritului la nivelul culturii (apariţia primelor

calatidii înflorite, momentele când 10%, 50% şi 100% dintre calatidii sunt înflorite,

momentul când numai 10% dintre calatidii mai sunt înflorite, încheierea procesului de

înflorire) în concordanţă cu importanţa meliferă a florii-soarelui, precum şi stabilirea duratei

dintre aceste momente;

3- potenţialul melifer al florii-soarelui, respectiv capacitatea florii-soarelui de a secreta nectar

în diferite condiţii de mediu şi tehnologice, accesibilitatea albinelor la nectarul secretat şi

producţia potenţială de miere la floarea-soarelui;

4- autofertilitatea şi polenizarea la floarea-soarelui, din cercetările efectuate rezultând faptul că

autofertilitatea ridicată este o calitate a hibrizilor de floarea-soarelui, dar aceasta nu este de

100%, motiv pentru care asigurarea albinelor melifere pentru polenizare nu face decât să

potenţeze această calitate şi să asigure polenizarea indiferent de condiţiile de mediu;

5- biomasa florii-soarelui (biomasa plantei şi repartiţia acesteia pe componentele plantei;

producţia de biomasă), în cercetările efectuate fiind interesaţi de floarea-soarelui ca o cultură

energetică furnizoare de biomasă pentru producerea de biogaz; în condiţii bune de vegetație,

producţiile de biomasă proaspătă au variat între 62 şi 82 t/ha (cu limite de variație între 58 și

92 t/ha), iar producţiile de biomasă uscată au variat între 16 şi 20 t/ha (cu limite de variație

între 13 și 21 t/ha); de asemenea, trebuie menţionat şi faptul că pentru producerea de

biomasă energetică, trebuie utilizaţi atât hibrizi de floarea-soarelui adecvaţi acestui scop, cu

capacitatea de a realiza producţii mari de biomasă, cât şi o tehnologie de cultivare

corespunzătoare acestei destinații a culturii;

3

6- elementele productivităţii calatidiului: diametrul calatidiului; numărul se boabe pe calatidiu;

masa boabelor pe calatidiu; MMB, elemente care au fost studiate la diferiţi hibrizi, în

diferite condiţii de mediu şi tehnologice;

7- producţia de boabe, cu privire la care, ca şi în cazul elementelor productivităţii calatidiului,

s-a constatat că în condiţii mai favorabile de vegetaţie distanţa mai mică între rânduri a avut

tendinţa de a diminua producţia de boabe, în timp ce în condiţii mai puţin favorabile de

vegetaţie distanţa mai mică dintre rânduri a avut tendinţa de mărire a producției de boabe; de

asemenea, s-a constatat că prin creşterea densităţii, deşi se diminuează valoarea elementelor

productivității calatidiului, producția de boabe pe unitatea de suprafaţă a crescut până la un

anumit prag, dar numai în condiţii favorabile de vegetaţie;

8- calitatea recoltei, respectiv: masa hectolitrică (MH), conţinutul de ulei şi conţinutul de coji.

Realizările ştiinţifice sunt prezentate în contextul stadiului actual al cercetării ştiinţifice pe

plan naţional şi internaţional cu privire la temele abordate. Ca atare, referinţele bibliografice includ

publicaţiile proprii, dar şi ale autorilor citaţii în cadrul tezei de abilitare.

Teza de abilitare include şi planul de evoluţie şi dezvoltare a carierei profesionale, ştiinţifice

şi academice. Activitatea mea profesională, didactică și de cercetare, din ultimii 22 de ani s-a

desfăşurat în cadrul Departamentului de Științele Plantelor (din anul 2011), respectiv Catedra de

Fitotehnie (în perioada 1995-2011) până la înființarea departamentelor în structura Facultății de

Agricultură, USAMV București.

Dezvoltarea carierei profesionale are la bază acumulările cantitative şi calitative anterioare şi

va viza atât dezvoltarea pe orizontală, prin dobândirea de noi competenţe, cât mai ales dezvoltarea

pe verticală, prin îmbunătățirea competenţelor existente. De asemenea, dezvoltarea carierei

profesionale va viza creşterea calităţii în activitatea de cercetare şi cea didactică, creşterea gradului

de vizibilitate internaţională, dar şi naţională, precum şi creşterea prestigiului universităţii, a

facultăţii şi a colectivului din care fac parte.

Dezvoltarea carierei universitare va viza cele două componente complementare care se

întrepătrund şi se susţin reciproc, şi anume componenta ştiinţifică şi cea didactică. Activitatea de

cercetare ştiinţifică a fost şi va rămâne modul de manifestare a creativităţii, precum şi calea de a

ajunge la cunoaştere şi de desăvârşire a personalităţii profesionale. Activitatea didactică se bazează

pe identificarea şi aprofundarea elementelor de noutate din domeniul fitotehnic şi al consultanţei

agricole, precum şi pe utilizarea de noi tehnici didactice şi modalităţi de interacţiune cu studenţii.