21
NECLASIFICAT 1 din 21 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar_____ Nr.____________din______________ General-maior Dorin IONIȚĂ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA: Dimensiunea interinstituţională privind proiecţia, instruirea şi angajarea forţei ca ripostă în războiul de tip hibrid Conducător de doctorat Gl.bg.prof.univ.dr.ing. BÂRSAN GHIŢĂ Teză elaborată în vederea obținerii titlului de DOCTOR în Științe Militare - BUCUREŞTI, 2019 -

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - unap.ro 2019/REZUMAT TEAZA... · neclasificat 1 din 21 ministerul apĂrĂrii naȚionale neclasificat universitatea naȚionalĂ de apĂrare „carol i”

  • Upload
    others

  • View
    17

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

NECLASIFICAT

1 din 21

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar_____

Nr.____________din______________

General-maior Dorin IONIȚĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: Dimensiunea interinstituţională privind proiecţia, instruirea

şi angajarea forţei ca ripostă în războiul de tip hibrid

Conducător de doctorat

Gl.bg.prof.univ.dr.ing. BÂRSAN GHIŢĂ

Teză elaborată în vederea obținerii

titlului de DOCTOR în Științe Militare

- BUCUREŞTI, 2019 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 21

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT:

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1- Războiul hibrid, fenomen al istoriei contemporane

1.1.Aspecte de ordin general privind impactul noilor ameninţări la adresa securităţii asupra

schimbării fizionomiei conflictelor

1.1.1. Caracteristica conflictelor – repere istorice

1.1.2. Ameninţări şi riscuri la adresa securităţii

1.1.3. Evoluţia conflictelor internaţionale după 1990

1.1.4. Tendințe în evoluția mediului de securitate

1.1.5. Noi fizionomii ale conflictelor

1.2. Definirea actorilor şi a spaţiului de manifestare specifice războiul hibrid

1.2.1. Actori statali şi nonstatali angajați în războiul hibrid

1.2.2. Organizaţii şi genuri de forţe hibride

1.2.3. Forţe şi mijloace de acţiune specifice

1.2.4. Populaţia

1.2.5. Spaţiul de manifestare specific războiului hibrid

1.2.5.1. Dimensiunile spaţiului de luptă modern

1.2.5.2. Spaţiul – caracteristică esenţială a războiului hibrid

1.2.5.3. Spaţiul virtual – armă specifică războiului hibrid

1.3. Necesitatea instituţionalizării războiului hibrid

1.3.1. Aspecte de ordin general

1.3.2. Perspectiva nevoii de instituţionalizare pe plan naţional

1.4. Conceptul interinstituțional și particularitățile la nivel național

1.4.1. Aspecte de ordin general

1.4.2. Componenta interinstituțională la nivel național

1.4.3. Nevoia de dezvoltare a dimensiunii interinstituționale

CAPITOLUL 2- Forţa ca instrument al proiecţiei, instruirii şi angajării în ripostă

2.1. Fundamente teoretice privind identificarea şi definirea forţei ca o capabilitate esenţială în

războiul hibrid

2.1.1. Forţa ca paradigmă la graniţa dintre acţiune sau capabilitate

2.1.2. Forţa militară

2.1.2.1. Proiecţia forţei

2.1.2.2. Planificarea forţei – modelul naţional actual

2.1.2.3. Tipuri de structuri de forţe

2.1.3. Forţa nonmilitară

2.1.4. Nevoia construirii unei componente comune a forţei

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 21

2.2. Instruirea – componentă definitorie a pregătirii pentru ripostă

2.2.1. Considerații generale privind instruirea forțelor

2.2.2. Provocări la adresa instruirii forțelor

2.2.2.1. Orientarea şi deplasarea în teren – navigaţia terestră

2.2.2.2. Acțiuni de protecție în mediul electromagnetic

2.2.2.3. Acțiunile centrului tactic de operații

2.2.2.4. Comanda misiunii

2.2.2.5. Reacția la sisteme de aeronave fără pilot (UAS)

2.2.2.6. Cyberspaţiul și media socială

2.2.2.7. Asigurarea medicală

2.2.3. Metode și procedee de instruire în contextul războiului hibrid

2.2.3.1. Abordări actuale privind instruirea

2.2.3.2. Instruirea adulților

2.2.3.3. Elemente cu caracter inovator

2.3. Activarea, dislocarea şi întrebuințarea forțelor

2.3.1. Activarea forțelor – etapă esențială a procesului de combatere a unor acțiuni

specifice războiului hibrid

2.3.2. Dislocarea forțelor sau operația intermediară necesară contracarării unui atac

neconvențional

2.3.3. Angajarea forțelor

CAPITOLUL 3- Direcții de acţiune necesare dezvoltării procesului interinstituţional la nivel

naţional pentru riposta în războiul de tip hibrid

3.1. Anexarea Crimeii și războiul din Ucraina – mutări importante pe tabla de șah a Federației

Ruse

3.1.1. Descrierea contextului general, regional și istoric

al acțiunilor Federației Ruse

3.1.2. Anexarea Crimeii și războiul din Ucraina, obiective teritoriale ale Federației Ruse

3.1.2.1. Context general

3.1.2.2. Peninsula Crimeea – „CALUL TROIAN” oferit de Nikita Hrușciov

UCRAINEI

3.1.2.3. Interese geopolitice și geostrategice în relația Ucraina – Federația Rusă –

NATO – Uniunea Europeană

3.1.2.4. Importanța strategică a peninsulei Crimeea pentru Federația Rusă

3.1.3. Filmul evenimentelor

3.1.4. Cadrul legislativ al Rusiei și Ucrainei aplicat pe timpul conflictelor

3.1.5. Aplicarea dreptului internațional

3.1.6. Ținte atinse și posibile mutări în scenariul hibrid al Federației Ruse

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 21

3.2. Forțe și mijloace – instrumente ale acțiunilor Federației Ruse în Crimeea și regiunile

Lugansk şi Doneţk –Ucraina

3.2.1. Elemente de comunalitate privind forțele și mijloacele întrebuințate de Federația

Rusă în cele două acțiuni

3.2.2. Particularități privind forțele și mijloacele întrebuințate în războiul din Crimeea

3.2.3. Particularități privind forțele și mijloacele întrebuințate în conflictul din regiunile

Lugansk şi Doneţk ale Ucrainei

3.2.3.1. Elemente privind forțele ruse angajate în conflictul din regiunile Lugansk

şi Doneţk ale Ucrainei

3.2.3.2. Elemente privind forțele ucrainene angajate în conflictul din regiunile

Lugansk şi Doneţk ale Ucrainei

3.2.3.3. Organizarea, conducerea și modul de acțiune

ale principalelor formațiuni separatiste

3.2.4. Domeniile și nivelul de instruire al forțelor în cadrul

celor două acțiuni ale Federației Ruse

3.3. Direcții de acțiune, la nivel național, privind crearea, dezvoltarea și optimizarea cadrului

interinstituțional în contextul abordării și angajării războiului hibrid

3.3.1. Armonizarea și adaptarea cadrului legislativ național

3.3.1.1. Legislația națională existentă care reglementează situaţiile de urgență,

asediu, mobilizare sau război

3.3.1.2. Nevoia de adaptare și armonizare a legislației și reglementărilor naționale

3.3.2. Identificarea elementelor comune de instruit

3.3.3. Elaborarea reglementărilor și standardelor comune de acțiune

3.3.4. Crearea unei baze de instruire integrată și comună la nivel național

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

GLOSAR ACRONIME

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

LISTA ANEXELOR

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 21

CUVINTE CHEIE

Proliferarea spectrului riscurilor, război hibrid, interdependența mediului de

securitate, regionalizarea situaţiilor de insecuritate, reevaluarea valorilor

fundamentale, actori statali și nonstatali, globalizarea spațiului de acțiune,

instituționalizare, integrarea efortului în plan acțional, proiecția forței, diversitatea

forțelor, dimensiunea instruirii, cerințe esențiale ale misiunii, procese, proceduri și

standarde de acțiune, angajarea forțelor și mijloacelor, managementul crizelor,

optimizarea interinstituționalizării, baza de instruire integrată, comunalitate, termen

mediu.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Context

Proliferarea spectrului riscurilor neconvenționale trădează acțiuni iraționale,

cu accent terorist, care impun reacții multidirecționale vizând anticiparea situațiilor

de securitate, libertatea de mișcare a forțelor, comunalitate și coerență acțională,

precum și spații de manifestare ce depășesc granițele statelor.

Pe fondul caracterului de interdependenţă a statelor şi societăţilor actuale,

generator de noi vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări, devine evident faptul că

războiul hibrid, în accepţia actuală, poate fi considerat un efect deloc surprinzător,

având în vedere dezvoltarea capabilităţilor complementare, planificate a fi

întrebuinţate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice.

Forma de luptă neregulată, definită în zilele noastre, iniţial, de tip asimetric

şi ulterior hibrid, devine un produs relevant al aceleeaşi permanente preocupări a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 21

combatanţilor de identificare, perfecţionare şi întrebuinţare a formelor de angajare

în conflict care să încline balanţa în favoarea efectelor maxime cu resurse minime.

Contextul cercetării noastre științifice este marcat de istoria vehiculării

conceptului de război hibrid printr-o multitudine de studii şi analize, de multe ori

contradictorii, care dezvoltă sau sunt influenţate fie de idei considerate uneori drept

futuriste, fie de unele mai conservatoare sau chiar pragmatice.

Argumentul cercetării

Diversitatea majoră a conflictelor, redefinirea perpetuă a actualelor circumstanțe

de securitate internaționale ne-a determinat, în cadrul acestei lucrări, să susținem interesul

și necesitatea redefinirii misiunilor forțelor armate, și nu numai, precum și a regulilor de

angajare în conflicte de tip hibrid.

În acest context, am apreciat că forțele armate moderne vor fi obligate să

renunţe la doctrinele dedicate exclusiv confruntărilor clasice şi să-şi reevalueze

procedurile și standardele operaţionale pentru a descoperi şi valorifica

vulnerabilităţile critice ale adversarului, astfel încât să-i poată angaja decisiv centrele

de greutate ale forţei sale, diminuându-i libertatea de mişcare, capacitatea şi voinţa

de a lupta.

Totodată, un alt argument important al cercetării noastre l-a constituit nevoia

materializării lecțiilor învățate, extrase din filmul actualelor evenimente de securitate, în

fundamentarea cerințelor esențiale ale misiunii forțelor.

Iar ca finalitate am dedus nevoia de adaptare a modalităţilor de angajare şi

răspuns a componentei militare statale.

Importanța temei

Am dedus plus valoarea cercetării noastre din evidenta necesitate a unei noi

abordări a constructului Sistemului Naţional de Securitate prin prisma conţinutului

conceptului războiului hibrid, precum şi prin identificarea potenţialelor măsuri de

contracarare a acţiunilor circumscrise acţiunilor militare şi nonmilitare hibride.

Accentul de importanță l-am relevat și prin faptul că fiecare dintre cei trei

piloni şi anume: proiecţia, instruirea şi angajarea forţei, reprezintă elemente

particulare pentru toate instituţiile din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 21

Siguranţă Naţională (SAOPSN) și sunt, din punct de vedere conceptual, elemente

foarte complexe şi fiecare dintre aceştia pot fi trataţi ca subiecte distincte ale unor

alte cercetări de asemenea anvergură.

Actualitatea temei

Tema războiului hibrid este tot mai des vehiculată, rămâne un subiect de

actualitate, se manifestă ca şi clişeu de exprimare în spaţiul public, dar ceea ce este

mai relevant este faptul că aceste realităţi motivează mărirea ritmului pentru

studierea, identificarea şi implementarea măsurilor concrete de contracarare.

Să scrii despre starea de securitate, la un moment dat, fără să îţi propui, dar

mai ales fără să reuşeşti o cale a generalităţii, te expui unui risc major, cel de a fi în

contratimp.

Regăsim un element de actualitate prin prisma abordării transformărilor din

mediul de securitate, specifice ultimelor decenii, ce relevă faptul că managementul

securităţii nu mai poate fi analizat după şabloane, precepte şi criterii constante,

deoarece este din ce în ce mai dependent de o multitudine de variabile.

Premisa

Am pornit în demersul nostru științific de la premisa că pentru elaborarea unui

răspuns adecvat la provocarea generată de războiul hibrid este nevoie de măsuri

concrete, resurse, timp și perseverență, de o strategie, un plan asumate de Consiliul

Suprem de Apărare a Țării și Guvernul României, care să pornească de la o misiune

unică și să se realizeze concomitent cu eforturile de dezvoltare a capabilităților forțelor

și de consolidare a procedeelor și tacticilor convenționale.

Apreciem că la momentul acesta instituțiile României, componente ale

SAOPSN, nu pot răspunde afirmativ la condițiile de succes enumerate mai sus ca și

ipoteza de cercetare științifică.

Totodată, premisa cercetării noastre științifice o constituie identificarea

soluțiilor pertinente/viabile care să facă posibilă depășirea graniței situată astăzi doar

la nivel de devoalare a războiului hibrid dus de Federația Rusă și care să aducă în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 21

prim-plan noi reglementări, standarde, forme de instruire și acțiune comune,

cuprinzătoare și încadrate în sistemul interinstituțional existent.

O abordare cuprinzătoare la nivelul sistemului naţional de securitate

constituie, pe baza dezvoltării cercetării, un răspuns verosimil la nivelul de ambiţie

privind identificarea unor algoritmi comuni de acţiune şi de realizare a unei

capacităţi întrunite, interinstituţionale, care să aibă posibilitatea obţinerii efectului

atât în situaţia războiului tradiţional, cât şi a celui hibrid.

Scopul, obiectul și direcțiile principale ale cercetării

Scopul cercetării noastre îl constituie influenţarea procesele de dezvoltare

la nivel interinstituţional şi întrunit, cu rezultate concrete, în domeniile: doctrină,

organizare, instruire, suport logistic, leadership şi educaţie, personal şi structuri –

DOTMLPF, iar problemele abordate, vizând războiul hibrid, pot constitui elemente

relevante în conținutul unui posibil viitor concept strategic de utilizare integrată a

elementelor de bază ale puterii naţionale – diplomatic, informaţional, militar şi

economic.

Obiectivul principal al cercetării constă în evidenţierea necesităţii unei noi

construcţii interinstituționale din perspectiva conţinutului conceptului războiului

hibrid vizând identificarea potenţialelor măsuri în planul legisilativ și al

reglementărilor, în plan organizatoric și de funcționare interinstituțională, precum și

în planul instruirii.

Prin problematicile abordate de această teză am însumat patru direcţii

principale de cercetare, şi anume:

➢ definirea acţional-spaţială şi instituţionalizarea războiului hibrid ca

fenomen ce schimbă fizionomia conflictelor;

➢ particularizarea și dezvoltarea la nivel național a conceptului

interinstituțional de acțiune integrată și unitară în războiul hibrid;

identificarea forţei necesare pentru ripostă şi delimitarea conceptuală

a procesului de instruire, activare, dislocare şi angajare a acesteia;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 21

➢ susţinerea şi promovarea unor direcții de acțiune privind dezvoltarea

cadrului interinstituțional vizând instruirea pentru reacția adaptată și

imediată la acțiunile de tip hibrid.

În cadrul tezei ne-am propus să realizăm o bază de fundamentare pe palierul

instituțional al războiului hibrid care să susțină măsuri și angajamente

interinstituționale, privind:

➢ reevaluarea și dezvoltarea actualului cadru legislativ;

➢ comunalitate interinstituțională în domeniul organizatoric și de

funcţionare;

➢ crearea unei platforme comune de instruire, la nivel de lideranță.

Totodată, ne-am concentrat pe:

➢ recalibrarea procesului decizional;

➢ reevaluarea proceselor și procedurilor interinstituționale;

➢ dezvoltarea procesului de instruire comună la nivel tactic.

Metodologiei cercetării

Din perspectiva metodologiei cercetării științifice demersul nostru are la bază

utilizarea preponderent a metodei calitative de cercetare și a cercetării exploratorii,

înglobând atât metoda bibliografică, analiza tematică, analiza comparativă, cât și

metoda longitudinală. Astfel, structura metodologiei de cercetare aleasă este capabilă

să susțină atât scopul, cât și obiectivele de cercetare ale tezei.

Metoda bibliografică și-a pus amprenta pe primul capitol al lucrării noastre.

Astfel, identificarea aspectelor de ordin general, vizând impactul noilor amenințări

de securitate asupra schimbării fizionomiei conflictelor, a fost posibilă prin

cercetarea teoretică a surselor bibliografice de specialitate.

Totodată, definirea actorilor și a spațiului de manifestare specifice războiului

hibrid s-a bazat pe o amănunțită cercetare documentară şi o analiza de conţinut din

domeniul artei militare.

Complementar analizei surselor bibliografice, am apelat la metoda analizei

tematice, în scopul identificării și definirii forței ca și capabilitate esențială în

războiul hibrid.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 21

În cadrul ultimului capitol am optat pentru metoda longitudinală prin forma

studiul de caz. Am ales studiul de caz și analiza comparativă în scopul de a

demonstra beneficiul confruntării conceptuale cu realitatea strategiilor de tip hibrid

ale Federație Ruse din Ucraina – peninsula Crimeea.

Metodele, formele și tehnicile de cercetare științifică utilizate au susținut

identificarea direcțiilor de acțiune la nivel național, privind crearea, dezvoltarea și

optimizarea cadrului interinstituțional în contextul abordării războiului hibrid.

Valoarea aplicativă a tezei

În ceea ce privește rezultatele așteptate, teza oferă baza de experimentare în

domeniu, cu scopul de a influenţa dezvoltarea actualului cadru legislativ,

identificarea obiectivelor comune de instruire, dar şi crearea unei baze materiale de

instruire comune.

Apreciem că rezultatele proceselor de cercetare şi de elaborare a tezei de

doctorat pot contribui substanţial la iniţierea procesului de restructurare şi adaptare

a forţelor din cadrul Sistemului de Apărare Ordine Publică și Siguranță Națională

(SAOPSN), a proceselor interinstituţionale privind gestionarea situaţiilor

determinate de manifestarea ameninţărilor de tip hibrid, precum şi a celor destinate

instruirii/educării, pregătirii şi echipării, pentru a fi capabile să facă faţă acestor

amenințări și să se adapteze noilor tipuri de conflicte.

Totodată, sperăm ca prin instituţionalizarea conceptului de război hibrid şi

abordarea acestuia, din punct de vedere doctrinar, la nivelul războiului tradiţional,

simultan cu stabilirea responsabilităţilor dedicate actului de comandă la nivel

guvernamental, interinstituţional, să realizăm finanţarea operaţiilor şi a acţiunilor pe

o line de finanțare aparte și suplimentară de cea destinată dotării, echipării şi

instruirii Ministerului Apărării Naţionale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 21

În acelaşi timp, ne-am dori ca demersul nostru să poată facilita apropierea

obiectivelor militare naţionale de cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri şi, de ce nu,

să ducă la obţinerea, planificată, a unor avantaje militare pe termen mediu şi lung.

Statutul final dezirabil este abordarea echilibrată a războiului în general şi

realizarea unei capacităţi întrunite, interinstituţionale, pentru planificarea și

conducerea acțiunilor specifice războiului hibrid, dar și crearea, în plan educațional,

a unui centru de excelență național sau NATO dedicat instruirii comenzilor și

forțelor angajate în războiul hibrid.

SINTEZA CAPITOLELOR

În cadrul acestui prim capitol al lucrării noastre ne-am propus reliefarea

cadrului general al ameninţărilor la adresa securităţii, pornind de la evoluţiile istorice

caracteristice secolului XIX, până la amprenta acţiunilor de tip hibrid. Am reuşit, în

acest sens, să scoatem în evidenţă faptul că evenimentele de securitate, la nivel

global, se desfăşoară într-un ritm foarte intens, acoperind o gamă diversificată de

incidente, traduse ca acţiuni tipice războiului hibrid. Dar nu numai ritmul

înregistrează evoluţii, totodată se detaşează şi acţiunea factorilor nonstatali în

complicitate cu interesele statale ale triunghiurilor de putere.

În scopul înţelegerii şi aprofundării fenomenului numit război hibrid am

cercetat componenţa actorilor implicaţi, dar şi aria de acţiune a acestora.

Resursa umană, ca factor de bază care influenţează obţinerea efectelor,

cunoaşte o diversitate şi diversificare despre a căror enumerare sau clarificare nu

putem avea pretenţia unei abordări atotcuprinzătoare. Actorii statali ori nonstatali se

menţin într-o balanţă despre care noi am acceptat că se înclină favorabil către

componenta neinstituţionalizată, nereglementată şi care se dezvoltă netransparent.

Astfel, un element de noutate în cadrul acestui capitol îl reprezintă abordarea

grupului distinct identificat ca şi populaţia civilă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 21

Spaţiul de manifestare a fost, de asemenea, un obiectiv de analiză şi cercetare

în cadrul acestui capitol, iar una dintre concluzii este că spaţiul se încadrează în

tendinţa fenomenului de globalizare şi devine unul vast şi multidimensional.

Studiul evoluţiei riscurilor de securitate, pe fondul pluralităţii actorilor,

ne-a îndreptat cercetarea către abordarea mediului virtual ca şi caracteristică

esenţială a războiului hibrid.

Întreaga gamă de evidenţe despre complexitatea fenomenului hibrid ne-a

condus către esenţa demersurilor noastre, şi anume abordarea interinstituţională a

acestui tip de război.

Am reuşit să răspundem întrebărilor vizând nevoia naţională de

instituţionalizare a abordării războiului hibrid ca măsură de răspuns conjugat şi

coordonat pentru prevenirea şi combaterea efectelor acestui tip de acţiune.

Nu în ultimul rând, am abordat domeniul interinstituțional, realizând o

radiografie a acestui concept la nivel național și am scos în evidență cele mai

relevante deziderate din perspectiva conjugării efortului și economiei de resurse în

condițiile războiului hibrid, care vor face în continuare obiectul cercetării noastre.

În concluzie, prin conţinutul primului capitol ne-am propus şi sperăm că am

reuşit să facem o introducere despre războiul hibrid focusat pe noţiuni vizând

evoluţia, actorii şi spaţii de manifestare, cu trecere către nevoia instituţionalizată și

abordarea interinstituționalizată.

Definind forma şi fondul războiului hibrid ne-am facilitat, în continuare,

cercetarea despre forţele proprii ca instrument cu nevoi de dezvoltare în ceea ce

propune proiecţia, instruirea şi angajarea în acţiune.

Am gravitat, în cadrul capitolului doi, în jurul cuvântului-cheie, forţă.

Conştienţi de complexitatea subiectului, am tratat forţa din perspectiva proiecţiei,

instruirii şi angajării în ripostă. Fiecare dintre cele trei etape pot fi dezvoltate pe

planuri multiple, iar noi am urmărit reliefarea aspectelor evidente pentru o bază de

plecare în analiza capacităţilor şi capabilităţilor necesare reacţiei de răspuns la

acţiunile de tip hibrid.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 21

Forţa militară se menţine ca plan de bază al cadrului operaţional, în jurul

căruia se dezvoltă elemente acţionale care vin să nuanţeze specificul unor anumite

domenii.

Există o preocupare constantă a statelor de modernizare a propriilor armate

de adoptare la progresele tehnologice cu perspective de ordinul zecilor de ani.

Mediul operaţional specific războiului hibrid amplifică cu atât mai mult

intensitatea transferului de la clasic către realitatea scenariilor contemporane.

În acest context am cercetat tipologia structurilor de forţe militare, dar şi a

celor nonmilitare, iar principala concluzie este nevoia constituirii unei componente

comune a forţei.

În ceea ce priveşte instruirea forţelor am pornit de la paradigma că fiecare

domeniu de educare este proprietarul unui repertoriu conceptual şi am urmărit

cercetarea componentei de instruire militară ca pe o parte a întregului.

Navigarea terestră, protecţia mediului electromagnetic, acţiunile centrului

tactic de operaţii, comanda misiunii, reacţia la sistem de aeronave fără pilot,

ciberspaţiul, media socială, precum şi asigurarea medicală sunt domeniile pe care

noi le-am analizat şi le-am catalogat drept evidente provocări la adresa instruirii

forţelor în contextul pregătirii pentru războiul hibrid.

Pornind de la abordarea instruirii în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, am

acordat importanţă instruirii adulţilor din perspectiva implicării populaţiei şi a

forţelor nonmilitare. Această abordare ne-a ajutat să stipulăm elemente cu caracter

inovator, dintre care am aminti introducerea în programele de instruirea a modului

de acţiune în contextul conceptelor de rezilienţă, rezistenţă şi infrastructură critică.

Totodată am reliefat faptul că procedeul numit jocul de-a războiul aduce

plusvaloare în ceea ce presupune instruirea de „tip joint” a comandamentelor.

Nu în ultimul rând, în cadrul acestui capitol, ne-am propus analizarea forţelor

din punct de vedere al activităţii, dislocării şi angajării lor.

Măsurile propuse rămân în sfera prepoziţionării de forţe, mijloace şi resurse,

dar şi cu accent pe conjugarea, modelarea şi integrarea componentelor de comandă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 21

În concluzie forța, indiferent dacă se regăsește sub identitatea statală sau

nonstatală, rămâne actorul determinant în atingerea nivelului de ambiție vizând

dimensiunea interinstituțională a națiunilor ori alianțelor pentru angajamentul

acțional în contextul războiului hibrid. Aceasta se impune a fi proiectată și modelată

printr-un proiect național, legiferat, dedicat scenariului de management a reacției în

cadrul războiului de tip hibrid.

Am proiectat conţinutul capitolul trei pornind de la studiul de caz al anexării

Crimeii şi războiului din Ucraina.

Am parcurs întreg filmul evenimentelor cu dorința de a înţelege acţiunile

Rusiei şi mijloacele prin care a reuşit să divizeze un stat suveran sub privirile

consternate şi neputincioase ale întregului Occident.

Ne-am alăturat celor care prin cercetările lor au concluzionat că întreaga

acţiune a fost premeditată şi s-a desfăşurat după un plan catalogat ca fiind istoric.

Am identificat, de asemenea, care sunt principalele interese geopolitice şi

geostrategice în relaţia Ucraina – Federaţia Rusă – NATO şi UE cu accent pe

importanţa strategică a peninsulei Crimeea.

Prin radiografierea cadrului legislativ atât al Federaţiei Ruse, cât şi al

Ucrainei, dar şi pe baza percepţiilor dedicate dreptului internaţional ne-am putut

creiona concluzia că în zilele noastre nu există un interes al instituţiilor

reprezentative sectorului de securitate, dar nici al statelor de sine de a recunoaşte

forma de agresiune între două state drept război.

O problemă nu mai puţin importantă pentru cercetarea noastră o constituie

ecuaţia intereselor strategice dedicate delimitării frontierelor maritime.

Filmul evenimentelor rămâne un obiect de studiu cu lecţii învăţate pentru

desenarea scenariilor menite să dezvolte procedee, proceduri şi capabilităţi.

Nu a reprezentat unul dintre obiectivele cercetării noastre, şi anume acela de

a identifica posibile viitoare mutări în scenariul hibrid al Federaţiei Ruse, dar am

punctat în acest capitol câteva elemente care ne încurajează să răspundem cu

consecvenţă şi aprofundat la întrebarea ce trebuie să facem să ne dezvoltăm şi să ne

pregătim mai bine.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 21

În acelaşi timp am studiat în acest capitol o serie de particularităţi, dar şi

elementele de comunalitate în ceea ce priveşte forţele beligerante.

Relevant rămâne subcapitolul dedicat direcţiilor de acţiune, la nivel naţional,

privind crearea, dezvoltarea şi optimizarea cadrului interinstituţional în contextul

abordării şi angajării războiului hibrid, pe parcursul căruia ne-am concentrat pe

elemente de noutate, cu detalii suficiente, necesare punerii în practică.

Cuvântul-cheie „comunalitate” regăsit, de altfel, ca motto pe întreg parcursul

tezei, este scos în evidenţă şi în cadrul acestui capitol prin înaintarea unei soluţii

concrete vizând crearea unei baze de instruire, integrată şi comună la nivel naţional.

Descifrând modul de acțiune și mijloacele întrebuințate de Moscova pentru

divizarea unui stat suveran – Ucraina, suntem îndreptățiți să tragem concluzia că

totul s-a desfășurat după un scenariu minuțios conceput pe termen lung, iar acest

reper temporal se impune să constituie și pentru sistemul militar național un model

și o preocupare în sensul proiecției viitorului securității naționale ancorată la

fenomenul geopolitic regional.

În concluzie, conținutul demersului nostru științific confirmă premisa de

cercetare că pentru elaborarea unui răspuns adecvat la provocarea generată de

războiul hibrid este nevoie de măsuri concrete, resurse, timp și perseverență, de o

strategie, un plan, care să pornească de la o misiune unică și să se realizeze

concomitent cu eforturile de consolidare a procedeelor și tacticilor convenționale.

De asemenea, apreciem că metodele, formele și tehnicile de cercetare

întrebuințate au fost adecvate scopului cercetării și ne-au ajutat să îndeplinim

obiectivele cercetării.

Recapitulând, propunerile noastre vizează:

A. În planul legislativ și al reglementărilor:

✓ declanșarea, pe baza lecțiilor învățate, a modificării legislației în vigoare

vizând managementul crizei;

✓ crearea unui cadru comun (interinstituțional) de planificare a securității

naționale și legiferarea acestuia prin reevaluarea legii apărării;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 21

reglementarea/legiferarea la nivel național a autorității responsabile de

coordonarea standardizării pe elemente comune de interes din domeniul

sistemului național de securitate.

B. În planul organizatoric și de funcționare interinstituțională:

✓ identificarea domeniilor de funcțiune, comune interinstituțional, necesare

și specifice acțiunii în războiul hibrid și adaptarea structurilor/organizării

instituțiilor;

✓ reevaluarea lanțului/procesului decizional cu efect pe existența unui

centru operativ 24/7, unic național, care să cunoască situația și să

fundamenteze deciziile la cel mai înalt nivel;

✓ asumarea și proiectarea unor capabilități comune, de nivel

interinstituțional, vizând, în principal, senzorii din domeniul

informațional – SATELIT;

C. În planul instruirii:

✓ crearea unor scenarii comune de acțiune și probarea prin exerciții

naționale comune a proceselor și procedurilor de lucru;

✓ pregătirea comandamentelor și forțelor de nivel tactic după obiective

comune de instruire;

✓ construirea unor baze de instruire comune destinate luptătorilor.

Totodată, susținem două propuneri relevante demersurilor de reacție

adaptată și imediată la acțiunile de tip hibrid, astfel:

1. Practicarea, la nivelul liderilor, a unei noi forme de instruire după modelul

„Jocul de-a războiul”, în termeni consacraţi „war game”(WG).

Ne bazăm propunerea pe necesitatea înțelegerii și armonizării pozițiilor

liderilor instituțiilor parte a Sistemului Național de Securitate pe problematica

războiului hibrid, anticipând astfel fundamentarea deciziilor cu impact legislativ și

de angajare a resurselor. Limitările anticipate în demersul implementării acestei

propuneri constau în inconsecvența apartenenței liderilor politici/factorilor

decizionali la instituțiile pe care le conduc/reprezintă.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 21

2. Crearea unui Centru de Excelență Național (CEN) pentru liderii din

structurile SAOPSN, dar și din viața civilă/nonmilitari de diferite calibre,

după modelul celor funcționale la NATO și cu valențe de accedere către

abilități/obiective/calități multinaționale.

Și în cazul acestei propuneri, susținem o soluție concretă, de valoare

națională, prin care liderii să învețe, de data aceasta, procese și proceduri concrete

privind acțiunea la nivel interinstituțional în situația unui război hibrid. Ne-am ferit

să botezăm acest centru ca fiind destinat temei războiul hibrid tocmai din

considerentele stipulate în lucrarea noastră ca limitări, cunoscut fiind faptul că

definiția războiului, chiar dacă modul de acțiune este comun, se supune unor

frecvente terminolgii precum război total, asimetric, hibrid etc.

În viziunea noastră, punerea în practică a acestor propuneri poate fi posibilă

printr-o abordare cu dublu sens (top/dawn și bottom/up) după un plan național

asumat de CSAT și Guvernul României pe un termen mediu de 3-5 ani.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern:

1. *** Constituţia României, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003.

2. *** Legea planificării apărării nr. 203 din 2015, Monitorului Oficial, Partea I,

nr. 555 din 27.07.2015.

3. *** Strategia de Securitate Naţională a României, http://www.mapn.ro/

strategiasecuritate.

4. *** Carta Albă a Apărării din 2016.

5. *** Convenția de la Geneva I din 12 august 1949.

6. *** Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare.

7. *** Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

8. *** Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională.

9. *** Legea privind Securitatea Cibernetică a României – în dezbatere publică.

Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti:

1. *** Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012.

2. *** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.

Regulamente şi instrucțiuni militare străine:

1. *** FM 100-23, Peace Operations, Washington, D.C., 1994.

2. *** AJP-3(B), Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations, North Atlantic

Treaty Organization, NATO Standardization Agency (NSA), March 2011.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 21

3. Field Manual No. 3-05.130, Army Special Operational Forces:

Unconventional Warfare, Headquarters Departament of the Army,

Washington, D.C., 30 septembrie 2008, https://fas.org/irp/doddir/armz/fm3-

05130.pdf, accesat în 04.08.2017.

Lucrări de autori români:

1. Andrei Marga, Ordinea viitoare a lumii, București, Editura Niculescu, 2017.

2. Andrei, Marga, Societatea nesigură, Editura Niculescu, 2016.

3. Armaş, Iosif, Purcărea, Cornel, Duţă, Paul Dănuţ, Legitimitatea operaţiilor

militare altele decât Războiul, Bucureşti, Editura Militară, 2001.

4. Bădălan, Eugen, Arsenie, Valentin, dr. Văduva, Gheorghe, Eseu despre arta

strategică, Bucureşti, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2005.

5. Carmen Praoveanu, Implicaţiile spaţiului de luptă modern asupra

organismului uman, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”

(septembrie 2014), accesabil în http://www.spodas.ro/revista/index.php/

revista/article/viewFile/31/27.

6. Chiriţă, Război clasic versus Război hibrid – O abordare comparativă,

Infosfera – Revistă de studii de securitate şi informaţii pentru apărare, Anul

VII, 3 (2015).

7. Col.dr. Duţescu, Laurenţiu, Componenta terestră în operaţiile întrunite,

Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.

8. Crancanu, Constantin, Războiul civil din Siria: Un război al gazoductelor?,

Contributors.ro, accesat în 14 ianuarie 2016.

9. Dr. Dolghin, Nicolae, Spaţiul şi viitorul războiului, Studii de securitate şi

apărare, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 4

(2007).

10. Frunzeti, Teodor, Mureşan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Război şi haos,

Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009.

11. Gl.dr. Mureșan, Mircea, gl.bg. (r) dr. Văduva, Gheorghe, Războiul viitorului,

viitorul războiului, ediţia a II-a, București, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare ,,Carol I”, 2006.

12. Ionescu, Mihai, După hegemonie. Patru scenarii de securitate pentru Europa

de Est în anii ’90, Bucureşti, Editura Scripta, 1993.

13. Mureşan, Liviu, Pop, Adrian, Bonciu, Florin, The European Security and

Defence Policy – A Factor of Influence on the Actions of Romania in the Field

of Security and Defence, Research Paper, Bucureşti, The European Institute of

Romania, 2004.

14. Ungureanu, Mihai Răzvan, Director SIE, interviu acordat ziarului „Bursa”,

17.03.2016, www.websitesecurity.ro, accesat în august 2017.

Lucrări de autori străini:

1. Adams, James, Următorul – ultimul război mondial, Bucureşti, Editura Antet,

1998.

2. Amorim, Luis, Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy

of the European Union, Third Edition, 2017, https//eeas.europa.eu/sites/eeas/

files/handbookoncsdp-3rdedition_jochen_rehrl_federica_mogherini pdf.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 21

3. Ancker III, Burke, Clinton J., D. Michael, Doctrine for Assymmetric Warfare,

Military Review (July-August, 2003).

4. Born, Anghell, Parliamentary Oversight of Civilian and Military ESDP

Missions the European and National Levels, Geneva Centre for the Democratic

Control of the Armand Forces (DCAF), Geneva,

http://www.dcaf.ch/Publications/Publication-Detail/?id=55091&lng=en.

5. Bowers, C. O., Identifying Emerging Hybrid Adversaries, Parameters, U.S.

Army War College, 42 (Spring 2012).

6. Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama – o agendă pentru studii de

securitate internaţională de după războiul rece, Chişinău, Editura Cartier.

7. Castleden, Rodney, Conflicts that Changed the World, Great Britain,

Omnipress, 2008.

8. Cooper, Jeffrey R., Another View of the Revolution in Military Affairs, 1994.

9. Dauzat, Albert, Dubois, Jean, Mitterand, Henri, Nouveau dictionnaire

étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Paris,

Librairie Larousse, 1977.

10. Gardels, Nathan, Schimbarea ordinii globale, Bucureşti, Editura Antet, 1998.

11. Garnett, John, The Causes of War and the Condition of Peace, John Baylis et

alii (edition), Strategy in the Contemporary World: An Introduction to Strategic

Studies, Second Edition, New York, Oxford University Press Inc., 2007. 12. Higgins, Andrew, Finger Pointed at Russians in Alleged Coup Plot in

Montenegro, New York Times (26 noiembrie 2016). 13. Hoffman, F. G., Conflict in 21 Century: The Rise of Hybrid Wars, Arlington,

Virginia, Potomac Institute for Policy Studies, 2007. 14. Hope, Kerin, Bulgarians See Russian Hand in Anti-Shale Protests, Financial

Times (30 noiembrie 2014). 15. Johnson, D. E., Hard Fighting: Israel in Lebanon and Gaza, RAND

Corporation, 2011. 16. Latawski, Paul, The Inherent Tensions in Military Doctrine, Occasional Papers,

5, Royal Military Academy Sandhurst, 2011. 17. Liong, Qiao, Xiangsui, Wang, Unrestricted Warfare, Beijing, PLA Literature

and Arts Publishing House, February 1999. 18. McCann, Kate, Johnson, Boris, Claims Russia was behind Plot to Assassinate

Prime Minister of Montenegro as he Warns of Putin’s ‘Dirty Tricks, The Telegraph.

19. McCulloh, T., Johnson, Richard, Hybrid Warfare, JSOU Report 13-4, The JSOU Press, mac Dill Air Force Base, Florida, 2013.

20. McFarquhar, Neil, How Russians Pay to Play in Other Countries, New York Times (30 decembrie 2016).

21. Seth, Robson, Army Training to Focus More on “Hybrid Threats”, Stars and

Stripes, 26 iulie 2010.

22. Sorenson, Theodore C., White House’s Decision Making Process: The Olive

Brench or the Arrows, New York, Columbia University Press, 1963.

23. Thornton, R., Military Modernization and the Russian Ground Forces, Carlisle,

Pennsylvania, U.S. Army War College Strategic Studies Institute, 2011.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 21

24. Townsend, Mark, Harris, Paul, Now the Pentagon Tells Bush: Climate Change

Will Destroy Us, The Observer (February 22, 2004).

25. U.S. Departament of Defense, Sustaining US Global Leadership: Priorities for

21st Century Defense, 2012, www.defense.gov/news/Defense_

Strategic_Guidance.pdf.

Surse web:

1. http://www.un.org/en/sections/priorities/human-rights/index.html.

2. https://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/HTML/?URI=CELEX:12012P/TXT&from=RO.

3. Anexarea Crimeii schimbă balanța de putere în Marea Neagră,

http://www.revista22.ro/anexarea-crimeei-schimba-balanta-de-putere-in-

marea-neagra-51651.html.

4. Paul, Chris and Matthews, Miriam, The Russian “Firehose of Falsehood”

Propaganda Model, https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/

perspectives/PE100/PE198/RAND_PE198.

5. Chivvis, Christopher S., Understanding Russian Hybrid Warfare and what can

be done about it, https://www.rand.org/pubs/testimonies/CT468.html.

6. Gardner, Frank, How Vital is Syria’s Tartus port to Russia?, BBC,

http://www.bbc.com/news/world-middle-east-18616191.

7. Harress, Christopher, Russian Ships Arrive On Ukraine’s Crimean Coast As

Fears Mount Over Russian Invasion in the Region, International Business

Times (24 februarie 2014).

8. http://www.regnum.ru/news/polit/1010280.html.

Reviste:

1. Applebaum, Anne, The Dutch just Showed the World How Russia Influences

Western European Elections, Washington Post (8 aprilie 2016).

2. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah (trad. de Aurelia Ionescu),

București, Univers Enciclopedic, 2000.

3. Dr. Mark Galeotti, The Belligerent Bear – Russia Updates its Military

Doctrine, Jane’s Defence Weekly (februarie 2015).

4. Expert: NATO’s Eastward Expansion was due to Gorbachev’s Mistake.

5. Federation Concerning Sevastopol, 20 July 1993.

6. Freedman, Lawrence, Ucraine and the Art of Limited War, Survival, 56, 6

(decembrie 2014 – ianuarie 2015).

7. Friedman, G., Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, București,

Editura Litera, 2009.

8. Klare, Michael T., The New Landscape of Global Conflict, Henry Holt, New

York, 2001; Idem, The Geography of Conflict, Foreign Affairs, 80, 3

(May/June 2001).

9. Regehr, Ernie, Introduction, Armed Conflicts Report 2003, Project Ploughshares,

Waterloo, Ontario, 2004.

Documente de referinţă:

1. *** Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, http://www.anr.gov.ro./docs/

legislaţie/internaţională/Carta.Organizaţia_Naţiunilor_Unite. ONU.pdf.

2. *** Glosarul NATO de termeni şi definiţii, AAP-6(V), 1995.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 21

3. *** Raportul Europol din anul 2007, www.europol.europa.eu/

publications/EU_Terrorism_Situation_and_Trend_Report_TE-SAT/TESAT

2007.pdf.

4. *** Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat între Ucraina și Federația

Rusă, semnat la 31.05.1995, Articolul 3.

5. *** UN Charter, San Francisco, 1945, http//Geaties.un.org/doc/publication/

ctc/uncharter.pd.

6. *** UN Security Council, Complaint by Ukraine Regarding the Decree of the

Supreme Soviet of the Russian.