Upload
others
View
17
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
NECLASIFICAT
1 din 21
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar_____
Nr.____________din______________
General-maior Dorin IONIȚĂ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: Dimensiunea interinstituţională privind proiecţia, instruirea
şi angajarea forţei ca ripostă în războiul de tip hibrid
Conducător de doctorat
Gl.bg.prof.univ.dr.ing. BÂRSAN GHIŢĂ
Teză elaborată în vederea obținerii
titlului de DOCTOR în Științe Militare
- BUCUREŞTI, 2019 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 21
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT:
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1- Războiul hibrid, fenomen al istoriei contemporane
1.1.Aspecte de ordin general privind impactul noilor ameninţări la adresa securităţii asupra
schimbării fizionomiei conflictelor
1.1.1. Caracteristica conflictelor – repere istorice
1.1.2. Ameninţări şi riscuri la adresa securităţii
1.1.3. Evoluţia conflictelor internaţionale după 1990
1.1.4. Tendințe în evoluția mediului de securitate
1.1.5. Noi fizionomii ale conflictelor
1.2. Definirea actorilor şi a spaţiului de manifestare specifice războiul hibrid
1.2.1. Actori statali şi nonstatali angajați în războiul hibrid
1.2.2. Organizaţii şi genuri de forţe hibride
1.2.3. Forţe şi mijloace de acţiune specifice
1.2.4. Populaţia
1.2.5. Spaţiul de manifestare specific războiului hibrid
1.2.5.1. Dimensiunile spaţiului de luptă modern
1.2.5.2. Spaţiul – caracteristică esenţială a războiului hibrid
1.2.5.3. Spaţiul virtual – armă specifică războiului hibrid
1.3. Necesitatea instituţionalizării războiului hibrid
1.3.1. Aspecte de ordin general
1.3.2. Perspectiva nevoii de instituţionalizare pe plan naţional
1.4. Conceptul interinstituțional și particularitățile la nivel național
1.4.1. Aspecte de ordin general
1.4.2. Componenta interinstituțională la nivel național
1.4.3. Nevoia de dezvoltare a dimensiunii interinstituționale
CAPITOLUL 2- Forţa ca instrument al proiecţiei, instruirii şi angajării în ripostă
2.1. Fundamente teoretice privind identificarea şi definirea forţei ca o capabilitate esenţială în
războiul hibrid
2.1.1. Forţa ca paradigmă la graniţa dintre acţiune sau capabilitate
2.1.2. Forţa militară
2.1.2.1. Proiecţia forţei
2.1.2.2. Planificarea forţei – modelul naţional actual
2.1.2.3. Tipuri de structuri de forţe
2.1.3. Forţa nonmilitară
2.1.4. Nevoia construirii unei componente comune a forţei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 21
2.2. Instruirea – componentă definitorie a pregătirii pentru ripostă
2.2.1. Considerații generale privind instruirea forțelor
2.2.2. Provocări la adresa instruirii forțelor
2.2.2.1. Orientarea şi deplasarea în teren – navigaţia terestră
2.2.2.2. Acțiuni de protecție în mediul electromagnetic
2.2.2.3. Acțiunile centrului tactic de operații
2.2.2.4. Comanda misiunii
2.2.2.5. Reacția la sisteme de aeronave fără pilot (UAS)
2.2.2.6. Cyberspaţiul și media socială
2.2.2.7. Asigurarea medicală
2.2.3. Metode și procedee de instruire în contextul războiului hibrid
2.2.3.1. Abordări actuale privind instruirea
2.2.3.2. Instruirea adulților
2.2.3.3. Elemente cu caracter inovator
2.3. Activarea, dislocarea şi întrebuințarea forțelor
2.3.1. Activarea forțelor – etapă esențială a procesului de combatere a unor acțiuni
specifice războiului hibrid
2.3.2. Dislocarea forțelor sau operația intermediară necesară contracarării unui atac
neconvențional
2.3.3. Angajarea forțelor
CAPITOLUL 3- Direcții de acţiune necesare dezvoltării procesului interinstituţional la nivel
naţional pentru riposta în războiul de tip hibrid
3.1. Anexarea Crimeii și războiul din Ucraina – mutări importante pe tabla de șah a Federației
Ruse
3.1.1. Descrierea contextului general, regional și istoric
al acțiunilor Federației Ruse
3.1.2. Anexarea Crimeii și războiul din Ucraina, obiective teritoriale ale Federației Ruse
3.1.2.1. Context general
3.1.2.2. Peninsula Crimeea – „CALUL TROIAN” oferit de Nikita Hrușciov
UCRAINEI
3.1.2.3. Interese geopolitice și geostrategice în relația Ucraina – Federația Rusă –
NATO – Uniunea Europeană
3.1.2.4. Importanța strategică a peninsulei Crimeea pentru Federația Rusă
3.1.3. Filmul evenimentelor
3.1.4. Cadrul legislativ al Rusiei și Ucrainei aplicat pe timpul conflictelor
3.1.5. Aplicarea dreptului internațional
3.1.6. Ținte atinse și posibile mutări în scenariul hibrid al Federației Ruse
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 21
3.2. Forțe și mijloace – instrumente ale acțiunilor Federației Ruse în Crimeea și regiunile
Lugansk şi Doneţk –Ucraina
3.2.1. Elemente de comunalitate privind forțele și mijloacele întrebuințate de Federația
Rusă în cele două acțiuni
3.2.2. Particularități privind forțele și mijloacele întrebuințate în războiul din Crimeea
3.2.3. Particularități privind forțele și mijloacele întrebuințate în conflictul din regiunile
Lugansk şi Doneţk ale Ucrainei
3.2.3.1. Elemente privind forțele ruse angajate în conflictul din regiunile Lugansk
şi Doneţk ale Ucrainei
3.2.3.2. Elemente privind forțele ucrainene angajate în conflictul din regiunile
Lugansk şi Doneţk ale Ucrainei
3.2.3.3. Organizarea, conducerea și modul de acțiune
ale principalelor formațiuni separatiste
3.2.4. Domeniile și nivelul de instruire al forțelor în cadrul
celor două acțiuni ale Federației Ruse
3.3. Direcții de acțiune, la nivel național, privind crearea, dezvoltarea și optimizarea cadrului
interinstituțional în contextul abordării și angajării războiului hibrid
3.3.1. Armonizarea și adaptarea cadrului legislativ național
3.3.1.1. Legislația națională existentă care reglementează situaţiile de urgență,
asediu, mobilizare sau război
3.3.1.2. Nevoia de adaptare și armonizare a legislației și reglementărilor naționale
3.3.2. Identificarea elementelor comune de instruit
3.3.3. Elaborarea reglementărilor și standardelor comune de acțiune
3.3.4. Crearea unei baze de instruire integrată și comună la nivel național
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
GLOSAR ACRONIME
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
LISTA ANEXELOR
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 21
CUVINTE CHEIE
Proliferarea spectrului riscurilor, război hibrid, interdependența mediului de
securitate, regionalizarea situaţiilor de insecuritate, reevaluarea valorilor
fundamentale, actori statali și nonstatali, globalizarea spațiului de acțiune,
instituționalizare, integrarea efortului în plan acțional, proiecția forței, diversitatea
forțelor, dimensiunea instruirii, cerințe esențiale ale misiunii, procese, proceduri și
standarde de acțiune, angajarea forțelor și mijloacelor, managementul crizelor,
optimizarea interinstituționalizării, baza de instruire integrată, comunalitate, termen
mediu.
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Context
Proliferarea spectrului riscurilor neconvenționale trădează acțiuni iraționale,
cu accent terorist, care impun reacții multidirecționale vizând anticiparea situațiilor
de securitate, libertatea de mișcare a forțelor, comunalitate și coerență acțională,
precum și spații de manifestare ce depășesc granițele statelor.
Pe fondul caracterului de interdependenţă a statelor şi societăţilor actuale,
generator de noi vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări, devine evident faptul că
războiul hibrid, în accepţia actuală, poate fi considerat un efect deloc surprinzător,
având în vedere dezvoltarea capabilităţilor complementare, planificate a fi
întrebuinţate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice.
Forma de luptă neregulată, definită în zilele noastre, iniţial, de tip asimetric
şi ulterior hibrid, devine un produs relevant al aceleeaşi permanente preocupări a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 21
combatanţilor de identificare, perfecţionare şi întrebuinţare a formelor de angajare
în conflict care să încline balanţa în favoarea efectelor maxime cu resurse minime.
Contextul cercetării noastre științifice este marcat de istoria vehiculării
conceptului de război hibrid printr-o multitudine de studii şi analize, de multe ori
contradictorii, care dezvoltă sau sunt influenţate fie de idei considerate uneori drept
futuriste, fie de unele mai conservatoare sau chiar pragmatice.
Argumentul cercetării
Diversitatea majoră a conflictelor, redefinirea perpetuă a actualelor circumstanțe
de securitate internaționale ne-a determinat, în cadrul acestei lucrări, să susținem interesul
și necesitatea redefinirii misiunilor forțelor armate, și nu numai, precum și a regulilor de
angajare în conflicte de tip hibrid.
În acest context, am apreciat că forțele armate moderne vor fi obligate să
renunţe la doctrinele dedicate exclusiv confruntărilor clasice şi să-şi reevalueze
procedurile și standardele operaţionale pentru a descoperi şi valorifica
vulnerabilităţile critice ale adversarului, astfel încât să-i poată angaja decisiv centrele
de greutate ale forţei sale, diminuându-i libertatea de mişcare, capacitatea şi voinţa
de a lupta.
Totodată, un alt argument important al cercetării noastre l-a constituit nevoia
materializării lecțiilor învățate, extrase din filmul actualelor evenimente de securitate, în
fundamentarea cerințelor esențiale ale misiunii forțelor.
Iar ca finalitate am dedus nevoia de adaptare a modalităţilor de angajare şi
răspuns a componentei militare statale.
Importanța temei
Am dedus plus valoarea cercetării noastre din evidenta necesitate a unei noi
abordări a constructului Sistemului Naţional de Securitate prin prisma conţinutului
conceptului războiului hibrid, precum şi prin identificarea potenţialelor măsuri de
contracarare a acţiunilor circumscrise acţiunilor militare şi nonmilitare hibride.
Accentul de importanță l-am relevat și prin faptul că fiecare dintre cei trei
piloni şi anume: proiecţia, instruirea şi angajarea forţei, reprezintă elemente
particulare pentru toate instituţiile din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 21
Siguranţă Naţională (SAOPSN) și sunt, din punct de vedere conceptual, elemente
foarte complexe şi fiecare dintre aceştia pot fi trataţi ca subiecte distincte ale unor
alte cercetări de asemenea anvergură.
Actualitatea temei
Tema războiului hibrid este tot mai des vehiculată, rămâne un subiect de
actualitate, se manifestă ca şi clişeu de exprimare în spaţiul public, dar ceea ce este
mai relevant este faptul că aceste realităţi motivează mărirea ritmului pentru
studierea, identificarea şi implementarea măsurilor concrete de contracarare.
Să scrii despre starea de securitate, la un moment dat, fără să îţi propui, dar
mai ales fără să reuşeşti o cale a generalităţii, te expui unui risc major, cel de a fi în
contratimp.
Regăsim un element de actualitate prin prisma abordării transformărilor din
mediul de securitate, specifice ultimelor decenii, ce relevă faptul că managementul
securităţii nu mai poate fi analizat după şabloane, precepte şi criterii constante,
deoarece este din ce în ce mai dependent de o multitudine de variabile.
Premisa
Am pornit în demersul nostru științific de la premisa că pentru elaborarea unui
răspuns adecvat la provocarea generată de războiul hibrid este nevoie de măsuri
concrete, resurse, timp și perseverență, de o strategie, un plan asumate de Consiliul
Suprem de Apărare a Țării și Guvernul României, care să pornească de la o misiune
unică și să se realizeze concomitent cu eforturile de dezvoltare a capabilităților forțelor
și de consolidare a procedeelor și tacticilor convenționale.
Apreciem că la momentul acesta instituțiile României, componente ale
SAOPSN, nu pot răspunde afirmativ la condițiile de succes enumerate mai sus ca și
ipoteza de cercetare științifică.
Totodată, premisa cercetării noastre științifice o constituie identificarea
soluțiilor pertinente/viabile care să facă posibilă depășirea graniței situată astăzi doar
la nivel de devoalare a războiului hibrid dus de Federația Rusă și care să aducă în
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 21
prim-plan noi reglementări, standarde, forme de instruire și acțiune comune,
cuprinzătoare și încadrate în sistemul interinstituțional existent.
O abordare cuprinzătoare la nivelul sistemului naţional de securitate
constituie, pe baza dezvoltării cercetării, un răspuns verosimil la nivelul de ambiţie
privind identificarea unor algoritmi comuni de acţiune şi de realizare a unei
capacităţi întrunite, interinstituţionale, care să aibă posibilitatea obţinerii efectului
atât în situaţia războiului tradiţional, cât şi a celui hibrid.
Scopul, obiectul și direcțiile principale ale cercetării
Scopul cercetării noastre îl constituie influenţarea procesele de dezvoltare
la nivel interinstituţional şi întrunit, cu rezultate concrete, în domeniile: doctrină,
organizare, instruire, suport logistic, leadership şi educaţie, personal şi structuri –
DOTMLPF, iar problemele abordate, vizând războiul hibrid, pot constitui elemente
relevante în conținutul unui posibil viitor concept strategic de utilizare integrată a
elementelor de bază ale puterii naţionale – diplomatic, informaţional, militar şi
economic.
Obiectivul principal al cercetării constă în evidenţierea necesităţii unei noi
construcţii interinstituționale din perspectiva conţinutului conceptului războiului
hibrid vizând identificarea potenţialelor măsuri în planul legisilativ și al
reglementărilor, în plan organizatoric și de funcționare interinstituțională, precum și
în planul instruirii.
Prin problematicile abordate de această teză am însumat patru direcţii
principale de cercetare, şi anume:
➢ definirea acţional-spaţială şi instituţionalizarea războiului hibrid ca
fenomen ce schimbă fizionomia conflictelor;
➢ particularizarea și dezvoltarea la nivel național a conceptului
interinstituțional de acțiune integrată și unitară în războiul hibrid;
identificarea forţei necesare pentru ripostă şi delimitarea conceptuală
a procesului de instruire, activare, dislocare şi angajare a acesteia;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 21
➢ susţinerea şi promovarea unor direcții de acțiune privind dezvoltarea
cadrului interinstituțional vizând instruirea pentru reacția adaptată și
imediată la acțiunile de tip hibrid.
În cadrul tezei ne-am propus să realizăm o bază de fundamentare pe palierul
instituțional al războiului hibrid care să susțină măsuri și angajamente
interinstituționale, privind:
➢ reevaluarea și dezvoltarea actualului cadru legislativ;
➢ comunalitate interinstituțională în domeniul organizatoric și de
funcţionare;
➢ crearea unei platforme comune de instruire, la nivel de lideranță.
Totodată, ne-am concentrat pe:
➢ recalibrarea procesului decizional;
➢ reevaluarea proceselor și procedurilor interinstituționale;
➢ dezvoltarea procesului de instruire comună la nivel tactic.
Metodologiei cercetării
Din perspectiva metodologiei cercetării științifice demersul nostru are la bază
utilizarea preponderent a metodei calitative de cercetare și a cercetării exploratorii,
înglobând atât metoda bibliografică, analiza tematică, analiza comparativă, cât și
metoda longitudinală. Astfel, structura metodologiei de cercetare aleasă este capabilă
să susțină atât scopul, cât și obiectivele de cercetare ale tezei.
Metoda bibliografică și-a pus amprenta pe primul capitol al lucrării noastre.
Astfel, identificarea aspectelor de ordin general, vizând impactul noilor amenințări
de securitate asupra schimbării fizionomiei conflictelor, a fost posibilă prin
cercetarea teoretică a surselor bibliografice de specialitate.
Totodată, definirea actorilor și a spațiului de manifestare specifice războiului
hibrid s-a bazat pe o amănunțită cercetare documentară şi o analiza de conţinut din
domeniul artei militare.
Complementar analizei surselor bibliografice, am apelat la metoda analizei
tematice, în scopul identificării și definirii forței ca și capabilitate esențială în
războiul hibrid.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 21
În cadrul ultimului capitol am optat pentru metoda longitudinală prin forma
studiul de caz. Am ales studiul de caz și analiza comparativă în scopul de a
demonstra beneficiul confruntării conceptuale cu realitatea strategiilor de tip hibrid
ale Federație Ruse din Ucraina – peninsula Crimeea.
Metodele, formele și tehnicile de cercetare științifică utilizate au susținut
identificarea direcțiilor de acțiune la nivel național, privind crearea, dezvoltarea și
optimizarea cadrului interinstituțional în contextul abordării războiului hibrid.
Valoarea aplicativă a tezei
În ceea ce privește rezultatele așteptate, teza oferă baza de experimentare în
domeniu, cu scopul de a influenţa dezvoltarea actualului cadru legislativ,
identificarea obiectivelor comune de instruire, dar şi crearea unei baze materiale de
instruire comune.
Apreciem că rezultatele proceselor de cercetare şi de elaborare a tezei de
doctorat pot contribui substanţial la iniţierea procesului de restructurare şi adaptare
a forţelor din cadrul Sistemului de Apărare Ordine Publică și Siguranță Națională
(SAOPSN), a proceselor interinstituţionale privind gestionarea situaţiilor
determinate de manifestarea ameninţărilor de tip hibrid, precum şi a celor destinate
instruirii/educării, pregătirii şi echipării, pentru a fi capabile să facă faţă acestor
amenințări și să se adapteze noilor tipuri de conflicte.
Totodată, sperăm ca prin instituţionalizarea conceptului de război hibrid şi
abordarea acestuia, din punct de vedere doctrinar, la nivelul războiului tradiţional,
simultan cu stabilirea responsabilităţilor dedicate actului de comandă la nivel
guvernamental, interinstituţional, să realizăm finanţarea operaţiilor şi a acţiunilor pe
o line de finanțare aparte și suplimentară de cea destinată dotării, echipării şi
instruirii Ministerului Apărării Naţionale.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 21
În acelaşi timp, ne-am dori ca demersul nostru să poată facilita apropierea
obiectivelor militare naţionale de cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri şi, de ce nu,
să ducă la obţinerea, planificată, a unor avantaje militare pe termen mediu şi lung.
Statutul final dezirabil este abordarea echilibrată a războiului în general şi
realizarea unei capacităţi întrunite, interinstituţionale, pentru planificarea și
conducerea acțiunilor specifice războiului hibrid, dar și crearea, în plan educațional,
a unui centru de excelență național sau NATO dedicat instruirii comenzilor și
forțelor angajate în războiul hibrid.
SINTEZA CAPITOLELOR
În cadrul acestui prim capitol al lucrării noastre ne-am propus reliefarea
cadrului general al ameninţărilor la adresa securităţii, pornind de la evoluţiile istorice
caracteristice secolului XIX, până la amprenta acţiunilor de tip hibrid. Am reuşit, în
acest sens, să scoatem în evidenţă faptul că evenimentele de securitate, la nivel
global, se desfăşoară într-un ritm foarte intens, acoperind o gamă diversificată de
incidente, traduse ca acţiuni tipice războiului hibrid. Dar nu numai ritmul
înregistrează evoluţii, totodată se detaşează şi acţiunea factorilor nonstatali în
complicitate cu interesele statale ale triunghiurilor de putere.
În scopul înţelegerii şi aprofundării fenomenului numit război hibrid am
cercetat componenţa actorilor implicaţi, dar şi aria de acţiune a acestora.
Resursa umană, ca factor de bază care influenţează obţinerea efectelor,
cunoaşte o diversitate şi diversificare despre a căror enumerare sau clarificare nu
putem avea pretenţia unei abordări atotcuprinzătoare. Actorii statali ori nonstatali se
menţin într-o balanţă despre care noi am acceptat că se înclină favorabil către
componenta neinstituţionalizată, nereglementată şi care se dezvoltă netransparent.
Astfel, un element de noutate în cadrul acestui capitol îl reprezintă abordarea
grupului distinct identificat ca şi populaţia civilă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 21
Spaţiul de manifestare a fost, de asemenea, un obiectiv de analiză şi cercetare
în cadrul acestui capitol, iar una dintre concluzii este că spaţiul se încadrează în
tendinţa fenomenului de globalizare şi devine unul vast şi multidimensional.
Studiul evoluţiei riscurilor de securitate, pe fondul pluralităţii actorilor,
ne-a îndreptat cercetarea către abordarea mediului virtual ca şi caracteristică
esenţială a războiului hibrid.
Întreaga gamă de evidenţe despre complexitatea fenomenului hibrid ne-a
condus către esenţa demersurilor noastre, şi anume abordarea interinstituţională a
acestui tip de război.
Am reuşit să răspundem întrebărilor vizând nevoia naţională de
instituţionalizare a abordării războiului hibrid ca măsură de răspuns conjugat şi
coordonat pentru prevenirea şi combaterea efectelor acestui tip de acţiune.
Nu în ultimul rând, am abordat domeniul interinstituțional, realizând o
radiografie a acestui concept la nivel național și am scos în evidență cele mai
relevante deziderate din perspectiva conjugării efortului și economiei de resurse în
condițiile războiului hibrid, care vor face în continuare obiectul cercetării noastre.
În concluzie, prin conţinutul primului capitol ne-am propus şi sperăm că am
reuşit să facem o introducere despre războiul hibrid focusat pe noţiuni vizând
evoluţia, actorii şi spaţii de manifestare, cu trecere către nevoia instituţionalizată și
abordarea interinstituționalizată.
Definind forma şi fondul războiului hibrid ne-am facilitat, în continuare,
cercetarea despre forţele proprii ca instrument cu nevoi de dezvoltare în ceea ce
propune proiecţia, instruirea şi angajarea în acţiune.
Am gravitat, în cadrul capitolului doi, în jurul cuvântului-cheie, forţă.
Conştienţi de complexitatea subiectului, am tratat forţa din perspectiva proiecţiei,
instruirii şi angajării în ripostă. Fiecare dintre cele trei etape pot fi dezvoltate pe
planuri multiple, iar noi am urmărit reliefarea aspectelor evidente pentru o bază de
plecare în analiza capacităţilor şi capabilităţilor necesare reacţiei de răspuns la
acţiunile de tip hibrid.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 21
Forţa militară se menţine ca plan de bază al cadrului operaţional, în jurul
căruia se dezvoltă elemente acţionale care vin să nuanţeze specificul unor anumite
domenii.
Există o preocupare constantă a statelor de modernizare a propriilor armate
de adoptare la progresele tehnologice cu perspective de ordinul zecilor de ani.
Mediul operaţional specific războiului hibrid amplifică cu atât mai mult
intensitatea transferului de la clasic către realitatea scenariilor contemporane.
În acest context am cercetat tipologia structurilor de forţe militare, dar şi a
celor nonmilitare, iar principala concluzie este nevoia constituirii unei componente
comune a forţei.
În ceea ce priveşte instruirea forţelor am pornit de la paradigma că fiecare
domeniu de educare este proprietarul unui repertoriu conceptual şi am urmărit
cercetarea componentei de instruire militară ca pe o parte a întregului.
Navigarea terestră, protecţia mediului electromagnetic, acţiunile centrului
tactic de operaţii, comanda misiunii, reacţia la sistem de aeronave fără pilot,
ciberspaţiul, media socială, precum şi asigurarea medicală sunt domeniile pe care
noi le-am analizat şi le-am catalogat drept evidente provocări la adresa instruirii
forţelor în contextul pregătirii pentru războiul hibrid.
Pornind de la abordarea instruirii în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, am
acordat importanţă instruirii adulţilor din perspectiva implicării populaţiei şi a
forţelor nonmilitare. Această abordare ne-a ajutat să stipulăm elemente cu caracter
inovator, dintre care am aminti introducerea în programele de instruirea a modului
de acţiune în contextul conceptelor de rezilienţă, rezistenţă şi infrastructură critică.
Totodată am reliefat faptul că procedeul numit jocul de-a războiul aduce
plusvaloare în ceea ce presupune instruirea de „tip joint” a comandamentelor.
Nu în ultimul rând, în cadrul acestui capitol, ne-am propus analizarea forţelor
din punct de vedere al activităţii, dislocării şi angajării lor.
Măsurile propuse rămân în sfera prepoziţionării de forţe, mijloace şi resurse,
dar şi cu accent pe conjugarea, modelarea şi integrarea componentelor de comandă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 21
În concluzie forța, indiferent dacă se regăsește sub identitatea statală sau
nonstatală, rămâne actorul determinant în atingerea nivelului de ambiție vizând
dimensiunea interinstituțională a națiunilor ori alianțelor pentru angajamentul
acțional în contextul războiului hibrid. Aceasta se impune a fi proiectată și modelată
printr-un proiect național, legiferat, dedicat scenariului de management a reacției în
cadrul războiului de tip hibrid.
Am proiectat conţinutul capitolul trei pornind de la studiul de caz al anexării
Crimeii şi războiului din Ucraina.
Am parcurs întreg filmul evenimentelor cu dorința de a înţelege acţiunile
Rusiei şi mijloacele prin care a reuşit să divizeze un stat suveran sub privirile
consternate şi neputincioase ale întregului Occident.
Ne-am alăturat celor care prin cercetările lor au concluzionat că întreaga
acţiune a fost premeditată şi s-a desfăşurat după un plan catalogat ca fiind istoric.
Am identificat, de asemenea, care sunt principalele interese geopolitice şi
geostrategice în relaţia Ucraina – Federaţia Rusă – NATO şi UE cu accent pe
importanţa strategică a peninsulei Crimeea.
Prin radiografierea cadrului legislativ atât al Federaţiei Ruse, cât şi al
Ucrainei, dar şi pe baza percepţiilor dedicate dreptului internaţional ne-am putut
creiona concluzia că în zilele noastre nu există un interes al instituţiilor
reprezentative sectorului de securitate, dar nici al statelor de sine de a recunoaşte
forma de agresiune între două state drept război.
O problemă nu mai puţin importantă pentru cercetarea noastră o constituie
ecuaţia intereselor strategice dedicate delimitării frontierelor maritime.
Filmul evenimentelor rămâne un obiect de studiu cu lecţii învăţate pentru
desenarea scenariilor menite să dezvolte procedee, proceduri şi capabilităţi.
Nu a reprezentat unul dintre obiectivele cercetării noastre, şi anume acela de
a identifica posibile viitoare mutări în scenariul hibrid al Federaţiei Ruse, dar am
punctat în acest capitol câteva elemente care ne încurajează să răspundem cu
consecvenţă şi aprofundat la întrebarea ce trebuie să facem să ne dezvoltăm şi să ne
pregătim mai bine.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 21
În acelaşi timp am studiat în acest capitol o serie de particularităţi, dar şi
elementele de comunalitate în ceea ce priveşte forţele beligerante.
Relevant rămâne subcapitolul dedicat direcţiilor de acţiune, la nivel naţional,
privind crearea, dezvoltarea şi optimizarea cadrului interinstituţional în contextul
abordării şi angajării războiului hibrid, pe parcursul căruia ne-am concentrat pe
elemente de noutate, cu detalii suficiente, necesare punerii în practică.
Cuvântul-cheie „comunalitate” regăsit, de altfel, ca motto pe întreg parcursul
tezei, este scos în evidenţă şi în cadrul acestui capitol prin înaintarea unei soluţii
concrete vizând crearea unei baze de instruire, integrată şi comună la nivel naţional.
Descifrând modul de acțiune și mijloacele întrebuințate de Moscova pentru
divizarea unui stat suveran – Ucraina, suntem îndreptățiți să tragem concluzia că
totul s-a desfășurat după un scenariu minuțios conceput pe termen lung, iar acest
reper temporal se impune să constituie și pentru sistemul militar național un model
și o preocupare în sensul proiecției viitorului securității naționale ancorată la
fenomenul geopolitic regional.
În concluzie, conținutul demersului nostru științific confirmă premisa de
cercetare că pentru elaborarea unui răspuns adecvat la provocarea generată de
războiul hibrid este nevoie de măsuri concrete, resurse, timp și perseverență, de o
strategie, un plan, care să pornească de la o misiune unică și să se realizeze
concomitent cu eforturile de consolidare a procedeelor și tacticilor convenționale.
De asemenea, apreciem că metodele, formele și tehnicile de cercetare
întrebuințate au fost adecvate scopului cercetării și ne-au ajutat să îndeplinim
obiectivele cercetării.
Recapitulând, propunerile noastre vizează:
A. În planul legislativ și al reglementărilor:
✓ declanșarea, pe baza lecțiilor învățate, a modificării legislației în vigoare
vizând managementul crizei;
✓ crearea unui cadru comun (interinstituțional) de planificare a securității
naționale și legiferarea acestuia prin reevaluarea legii apărării;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 21
reglementarea/legiferarea la nivel național a autorității responsabile de
coordonarea standardizării pe elemente comune de interes din domeniul
sistemului național de securitate.
B. În planul organizatoric și de funcționare interinstituțională:
✓ identificarea domeniilor de funcțiune, comune interinstituțional, necesare
și specifice acțiunii în războiul hibrid și adaptarea structurilor/organizării
instituțiilor;
✓ reevaluarea lanțului/procesului decizional cu efect pe existența unui
centru operativ 24/7, unic național, care să cunoască situația și să
fundamenteze deciziile la cel mai înalt nivel;
✓ asumarea și proiectarea unor capabilități comune, de nivel
interinstituțional, vizând, în principal, senzorii din domeniul
informațional – SATELIT;
C. În planul instruirii:
✓ crearea unor scenarii comune de acțiune și probarea prin exerciții
naționale comune a proceselor și procedurilor de lucru;
✓ pregătirea comandamentelor și forțelor de nivel tactic după obiective
comune de instruire;
✓ construirea unor baze de instruire comune destinate luptătorilor.
Totodată, susținem două propuneri relevante demersurilor de reacție
adaptată și imediată la acțiunile de tip hibrid, astfel:
1. Practicarea, la nivelul liderilor, a unei noi forme de instruire după modelul
„Jocul de-a războiul”, în termeni consacraţi „war game”(WG).
Ne bazăm propunerea pe necesitatea înțelegerii și armonizării pozițiilor
liderilor instituțiilor parte a Sistemului Național de Securitate pe problematica
războiului hibrid, anticipând astfel fundamentarea deciziilor cu impact legislativ și
de angajare a resurselor. Limitările anticipate în demersul implementării acestei
propuneri constau în inconsecvența apartenenței liderilor politici/factorilor
decizionali la instituțiile pe care le conduc/reprezintă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 21
2. Crearea unui Centru de Excelență Național (CEN) pentru liderii din
structurile SAOPSN, dar și din viața civilă/nonmilitari de diferite calibre,
după modelul celor funcționale la NATO și cu valențe de accedere către
abilități/obiective/calități multinaționale.
Și în cazul acestei propuneri, susținem o soluție concretă, de valoare
națională, prin care liderii să învețe, de data aceasta, procese și proceduri concrete
privind acțiunea la nivel interinstituțional în situația unui război hibrid. Ne-am ferit
să botezăm acest centru ca fiind destinat temei războiul hibrid tocmai din
considerentele stipulate în lucrarea noastră ca limitări, cunoscut fiind faptul că
definiția războiului, chiar dacă modul de acțiune este comun, se supune unor
frecvente terminolgii precum război total, asimetric, hibrid etc.
În viziunea noastră, punerea în practică a acestor propuneri poate fi posibilă
printr-o abordare cu dublu sens (top/dawn și bottom/up) după un plan național
asumat de CSAT și Guvernul României pe un termen mediu de 3-5 ani.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern:
1. *** Constituţia României, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767,
Bucureşti, 2003.
2. *** Legea planificării apărării nr. 203 din 2015, Monitorului Oficial, Partea I,
nr. 555 din 27.07.2015.
3. *** Strategia de Securitate Naţională a României, http://www.mapn.ro/
strategiasecuritate.
4. *** Carta Albă a Apărării din 2016.
5. *** Convenția de la Geneva I din 12 august 1949.
6. *** Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare.
7. *** Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
8. *** Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională.
9. *** Legea privind Securitatea Cibernetică a României – în dezbatere publică.
Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti:
1. *** Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012.
2. *** Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006.
Regulamente şi instrucțiuni militare străine:
1. *** FM 100-23, Peace Operations, Washington, D.C., 1994.
2. *** AJP-3(B), Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations, North Atlantic
Treaty Organization, NATO Standardization Agency (NSA), March 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 21
3. Field Manual No. 3-05.130, Army Special Operational Forces:
Unconventional Warfare, Headquarters Departament of the Army,
Washington, D.C., 30 septembrie 2008, https://fas.org/irp/doddir/armz/fm3-
05130.pdf, accesat în 04.08.2017.
Lucrări de autori români:
1. Andrei Marga, Ordinea viitoare a lumii, București, Editura Niculescu, 2017.
2. Andrei, Marga, Societatea nesigură, Editura Niculescu, 2016.
3. Armaş, Iosif, Purcărea, Cornel, Duţă, Paul Dănuţ, Legitimitatea operaţiilor
militare altele decât Războiul, Bucureşti, Editura Militară, 2001.
4. Bădălan, Eugen, Arsenie, Valentin, dr. Văduva, Gheorghe, Eseu despre arta
strategică, Bucureşti, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2005.
5. Carmen Praoveanu, Implicaţiile spaţiului de luptă modern asupra
organismului uman, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
(septembrie 2014), accesabil în http://www.spodas.ro/revista/index.php/
revista/article/viewFile/31/27.
6. Chiriţă, Război clasic versus Război hibrid – O abordare comparativă,
Infosfera – Revistă de studii de securitate şi informaţii pentru apărare, Anul
VII, 3 (2015).
7. Col.dr. Duţescu, Laurenţiu, Componenta terestră în operaţiile întrunite,
Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.
8. Crancanu, Constantin, Războiul civil din Siria: Un război al gazoductelor?,
Contributors.ro, accesat în 14 ianuarie 2016.
9. Dr. Dolghin, Nicolae, Spaţiul şi viitorul războiului, Studii de securitate şi
apărare, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 4
(2007).
10. Frunzeti, Teodor, Mureşan, Mircea, Văduva, Gheorghe, Război şi haos,
Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009.
11. Gl.dr. Mureșan, Mircea, gl.bg. (r) dr. Văduva, Gheorghe, Războiul viitorului,
viitorul războiului, ediţia a II-a, București, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare ,,Carol I”, 2006.
12. Ionescu, Mihai, După hegemonie. Patru scenarii de securitate pentru Europa
de Est în anii ’90, Bucureşti, Editura Scripta, 1993.
13. Mureşan, Liviu, Pop, Adrian, Bonciu, Florin, The European Security and
Defence Policy – A Factor of Influence on the Actions of Romania in the Field
of Security and Defence, Research Paper, Bucureşti, The European Institute of
Romania, 2004.
14. Ungureanu, Mihai Răzvan, Director SIE, interviu acordat ziarului „Bursa”,
17.03.2016, www.websitesecurity.ro, accesat în august 2017.
Lucrări de autori străini:
1. Adams, James, Următorul – ultimul război mondial, Bucureşti, Editura Antet,
1998.
2. Amorim, Luis, Handbook on CSDP the Common Security and Defence Policy
of the European Union, Third Edition, 2017, https//eeas.europa.eu/sites/eeas/
files/handbookoncsdp-3rdedition_jochen_rehrl_federica_mogherini pdf.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 21
3. Ancker III, Burke, Clinton J., D. Michael, Doctrine for Assymmetric Warfare,
Military Review (July-August, 2003).
4. Born, Anghell, Parliamentary Oversight of Civilian and Military ESDP
Missions the European and National Levels, Geneva Centre for the Democratic
Control of the Armand Forces (DCAF), Geneva,
http://www.dcaf.ch/Publications/Publication-Detail/?id=55091&lng=en.
5. Bowers, C. O., Identifying Emerging Hybrid Adversaries, Parameters, U.S.
Army War College, 42 (Spring 2012).
6. Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama – o agendă pentru studii de
securitate internaţională de după războiul rece, Chişinău, Editura Cartier.
7. Castleden, Rodney, Conflicts that Changed the World, Great Britain,
Omnipress, 2008.
8. Cooper, Jeffrey R., Another View of the Revolution in Military Affairs, 1994.
9. Dauzat, Albert, Dubois, Jean, Mitterand, Henri, Nouveau dictionnaire
étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Paris,
Librairie Larousse, 1977.
10. Gardels, Nathan, Schimbarea ordinii globale, Bucureşti, Editura Antet, 1998.
11. Garnett, John, The Causes of War and the Condition of Peace, John Baylis et
alii (edition), Strategy in the Contemporary World: An Introduction to Strategic
Studies, Second Edition, New York, Oxford University Press Inc., 2007. 12. Higgins, Andrew, Finger Pointed at Russians in Alleged Coup Plot in
Montenegro, New York Times (26 noiembrie 2016). 13. Hoffman, F. G., Conflict in 21 Century: The Rise of Hybrid Wars, Arlington,
Virginia, Potomac Institute for Policy Studies, 2007. 14. Hope, Kerin, Bulgarians See Russian Hand in Anti-Shale Protests, Financial
Times (30 noiembrie 2014). 15. Johnson, D. E., Hard Fighting: Israel in Lebanon and Gaza, RAND
Corporation, 2011. 16. Latawski, Paul, The Inherent Tensions in Military Doctrine, Occasional Papers,
5, Royal Military Academy Sandhurst, 2011. 17. Liong, Qiao, Xiangsui, Wang, Unrestricted Warfare, Beijing, PLA Literature
and Arts Publishing House, February 1999. 18. McCann, Kate, Johnson, Boris, Claims Russia was behind Plot to Assassinate
Prime Minister of Montenegro as he Warns of Putin’s ‘Dirty Tricks, The Telegraph.
19. McCulloh, T., Johnson, Richard, Hybrid Warfare, JSOU Report 13-4, The JSOU Press, mac Dill Air Force Base, Florida, 2013.
20. McFarquhar, Neil, How Russians Pay to Play in Other Countries, New York Times (30 decembrie 2016).
21. Seth, Robson, Army Training to Focus More on “Hybrid Threats”, Stars and
Stripes, 26 iulie 2010.
22. Sorenson, Theodore C., White House’s Decision Making Process: The Olive
Brench or the Arrows, New York, Columbia University Press, 1963.
23. Thornton, R., Military Modernization and the Russian Ground Forces, Carlisle,
Pennsylvania, U.S. Army War College Strategic Studies Institute, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 21
24. Townsend, Mark, Harris, Paul, Now the Pentagon Tells Bush: Climate Change
Will Destroy Us, The Observer (February 22, 2004).
25. U.S. Departament of Defense, Sustaining US Global Leadership: Priorities for
21st Century Defense, 2012, www.defense.gov/news/Defense_
Strategic_Guidance.pdf.
Surse web:
1. http://www.un.org/en/sections/priorities/human-rights/index.html.
2. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?URI=CELEX:12012P/TXT&from=RO.
3. Anexarea Crimeii schimbă balanța de putere în Marea Neagră,
http://www.revista22.ro/anexarea-crimeei-schimba-balanta-de-putere-in-
marea-neagra-51651.html.
4. Paul, Chris and Matthews, Miriam, The Russian “Firehose of Falsehood”
Propaganda Model, https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/
perspectives/PE100/PE198/RAND_PE198.
5. Chivvis, Christopher S., Understanding Russian Hybrid Warfare and what can
be done about it, https://www.rand.org/pubs/testimonies/CT468.html.
6. Gardner, Frank, How Vital is Syria’s Tartus port to Russia?, BBC,
http://www.bbc.com/news/world-middle-east-18616191.
7. Harress, Christopher, Russian Ships Arrive On Ukraine’s Crimean Coast As
Fears Mount Over Russian Invasion in the Region, International Business
Times (24 februarie 2014).
8. http://www.regnum.ru/news/polit/1010280.html.
Reviste:
1. Applebaum, Anne, The Dutch just Showed the World How Russia Influences
Western European Elections, Washington Post (8 aprilie 2016).
2. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah (trad. de Aurelia Ionescu),
București, Univers Enciclopedic, 2000.
3. Dr. Mark Galeotti, The Belligerent Bear – Russia Updates its Military
Doctrine, Jane’s Defence Weekly (februarie 2015).
4. Expert: NATO’s Eastward Expansion was due to Gorbachev’s Mistake.
5. Federation Concerning Sevastopol, 20 July 1993.
6. Freedman, Lawrence, Ucraine and the Art of Limited War, Survival, 56, 6
(decembrie 2014 – ianuarie 2015).
7. Friedman, G., Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, București,
Editura Litera, 2009.
8. Klare, Michael T., The New Landscape of Global Conflict, Henry Holt, New
York, 2001; Idem, The Geography of Conflict, Foreign Affairs, 80, 3
(May/June 2001).
9. Regehr, Ernie, Introduction, Armed Conflicts Report 2003, Project Ploughshares,
Waterloo, Ontario, 2004.
Documente de referinţă:
1. *** Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, http://www.anr.gov.ro./docs/
legislaţie/internaţională/Carta.Organizaţia_Naţiunilor_Unite. ONU.pdf.
2. *** Glosarul NATO de termeni şi definiţii, AAP-6(V), 1995.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 21
3. *** Raportul Europol din anul 2007, www.europol.europa.eu/
publications/EU_Terrorism_Situation_and_Trend_Report_TE-SAT/TESAT
2007.pdf.
4. *** Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat între Ucraina și Federația
Rusă, semnat la 31.05.1995, Articolul 3.
5. *** UN Charter, San Francisco, 1945, http//Geaties.un.org/doc/publication/
ctc/uncharter.pd.
6. *** UN Security Council, Complaint by Ukraine Regarding the Decree of the
Supreme Soviet of the Russian.