1 din 26

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Neclasificat

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Nr _____ din ____________

Locotenent colonel Radu-Adrian MANDACHE

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Tema: FORMAREA OFIŢERULUI DIN FORŢELE

TERESTRE CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ

MODERNĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Col. (r) prof. univ. dr. Mircea COSMA

- BUCUREŞTI , 2015-

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare şi Informaţii

Neclasificat

Neclasificat

2 din 26

- pagina albă -

Neclasificat

Neclasificat

3 din 26

C U P R I N S

INTRODUCERE …………………………………………………..……….. 5

1. OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ

MODERNĂ ……………………………………………………………….... 13

1.1. Particularități ale organizaţiei militare moderne ………………………. 13

1.1.1. Acţiunea militară în contextul fenomenului militar modern ….. 14

1.1.2. Abordări teoretice ale organizaţiei militare ……………………. 21

1.1.2.1. Organizaţia – delimitări conceptuale …………………. 21

1.1.2.2. Organizaţia militară - abordări conceptuale, conţinut,

rol, funcții și caracteristici …………..…………………..…….. 26

1.1.3. Dimensiuni ale organizaţiei militare moderne ………………… 34

1.1.4. Forţele Terestre – formă a organizaţiei militare moderne ……... 42

1.1.4.1. Delimitări teoretice ……………………………………. 43

1.1.4.2. Resurse specifice ……………………………………… 45

1.2. Ofiţerul - lider în organizaţia militară modernă ……………………….. 49

1.2.1. Ofiţerul – resursă umană determinantă a organizaţiei militare .. 49

1.2.2. Ofiţerul – ca lider în organizaţia militară ……………………… 55

1.2.2.1. Modele teoretice ale abordării liderului ………………. 56

1.2.2.2. Rolul şi funcţiile ofiţerului ca lider în organizaţia

militară ………………………………………………………… 66

1.3. Leadership – lider militar în organizaţia militară modernă ……………. 69

Concluzii parțiale …………………………………….………………... 81

2. PARTICULARITĂŢI ALE MANIFESTĂRII OFIŢERULUI DIN

FORŢELE TERESTRE ÎN TRIPLA SA IPOSTAZĂ DE

COMANDANT, MANAGER ŞI LIDER ………………………………….. 83

2.1. Tripla ipostază de comandant, manager şi lider a ofiţerului din Forţele

Terestre – conţinuturi specifice ………………………………………... 84

2.1.1 Atribute ale ofiţerului în calitate de comandant ……………….. 84

2.1.2 Competenţa de manager a ofiţerului …………………………... 92

2.1.3. Modalităţi de manifestare a ofiţerului în calitate de lider ……... 98

2.2. Relaţiile dintre competenţele şi calităţile de comandant, manager şi

lider ale ofiţerului din Forţele Terestre ………………………………... 107

2.2.1. Aspecte specifice relaţiei comandant - manager ………………. 107

2.2.2. Particularităţi ale relaţiei comandant - lider militar …………… 110

2.2.3. Specificul relaţiei manager - lider militar ……………………... 116

2.2.4. Principalele aspecte ale relaţiei dintre calităţile de comandant-

manager-lider militar ………………………………………….. 119

Concluzii parțiale ……………………………………………………… 133

Neclasificat

Neclasificat

4 din 26

3. FORMAREA CA LIDER A OFIŢERULUI DIN FORŢELE

TERESTRE .....................................................................................................

137

3.1. Fundamente ale procesului de formare a ofiţerului ca lider …………… 137

3.1.1. Cadrul legislativ naţional ………………….………………….. 138

3.1.2. Concepţia NATO ………………….…………………………... 141

3.1.3. Concepţia unor armate moderne …………………..………...… 143

3.2. Particularităţi ale procesului de formare ca lider militar a ofiţerului din

Forţele Terestre ………………………………………………………... 155

3.2.1. Coordonate definitorii ale evoluţiei implementării formării

inițiale ca lider militar a ofiţerului din Forţele Terestre ……….. 156

3.2.2. Unele aspecte specifice privind procesul de formare ………….. 162

3.2.2.1. Misiune și scop ………………………………………... 163

3.2.2.2. Obiective ………………………………….................... 165

3.2.2.3. Forme caracteristice educației ………………………… 166

3.2.3. Coordonate esențiale ale procesului de formare necesare

realizării cerinţelor modelului ofiţerului ca lider militar ………. 186

Concluzii parțiale ...……………………………………………………. 194

4. STUDIU PRIVIND UNELE MODALITĂȚI DE PERFECȚIONARE

A PROCESULUI DE FORMARE INIȚIALĂ A OFIȚERULUI DIN

FORȚELE TERESTRE CA LIDER MILITAR PERFORMANT ………

197

Concluzii parțiale ...……………………………………………………. 251

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ...................................................................... 255

ABREVIERI ŞI ACRONIME ....................................................................... 270

GLOSAR…………………………………………………………...………… 271

LISTA FIGURILOR ……….......................................................................... 275

LISTA TABELELOR ………......................................................................... 277

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 278

ANEXE ............................................................................................................. 289

Neclasificat

Neclasificat

5 din 26

Cuvinte cheie: ofițer, organizație, organizație militară, organizație militară

modernă, proces de formare inițială, resurse umane, Forţe Terestre, acțiune

militară, luptă armată, război, lider, lider militar, manager, comandant,

conducător, leadership, management, conducere militară, model, competență,

calitate, capacitate, abilitate, fenomen militar modern, Academia Forțelor

Terestre.

INTRODUCERE

Tema tezei de doctorat se alătură preocupărilor şi eforturilor cercetătorilor

din domeniul militar de a clarifica şi reconsidera aspecte definitorii în vederea

abordării şi explicării necesităţii formării inițiale a ofiţerului ca lider militar,

condiţie fundamentală pentru susţinerea şi amplificarea nevoilor modernizării

Forţelor Terestre. Necesitatea formării ofiţerilor ca lideri militari, cu ample și

multiple semnificaţii şi determinări, în special generate de caracteristicile spaţiului

de luptă al viitorului, solicită un sistem educaţional militar performant, menit a

fundamenta, organiza şi aplica strategii eficiente care să concure la formarea

competenţelor viitorilor absolvenţi, între care competența de lider devine una de

maximă importanţă şi actualitate.

De asemenea, domeniul tezei supune atenţiei noile provocări pe care

primele decade ale secolului al XXI-lea le ridică în faţa realizării transformărilor și

a schimbărilor profunde absolut necesare Forţelor Terestre pentru perfecţionarea şi

modernizarea întregului său potenţial conceptual şi acţional, între care conducerea

şi formarea ofiţerului în măsură să conducă organizaţia militară modernă au

devenit priorităţi majore. Realităţile ultimilor ani au adus în discuţie, cu şi mai

mare atenţie nevoia formării ofiţerilor ca lideri militari ca o consecinţă a modului

de concepere şi ducere a acţiunilor militare, în special, în câmpul tactic confruntat

cu situaţii imprevizibile şi des schimbătoare, şi în care cibernetizarea, războiul

bazat pe reţea, prezenţa unei tehnici şi armament înalt perfecţionate sunt corelate

cu desfăşurarea unor acţiuni asimetrice, de tip hibrid şi iregulare.

Neclasificat

Neclasificat

6 din 26

Ultimele decenii ale secolului trecut, dar mai ales aceste prime decenii ale

secolului al XXI – lea au adus şi continuă să aducă schimbări multiple, profunde şi

rapide, în ceea ce priveşte rolul şi locul Forţelor Terestre în cadrul organizaţiei

militare moderne, în funcţie de anticiparea direcţiilor de evoluţie a factorilor care le

influenţează. În acest context s-au conturat noi perspective de abordare a

conducerii militare, în cadrul cărora ofiţerul devine factorul principal în măsură să

performeze îndeplinirea misiunilor de către Forţele Terestre. Pentru aceasta ofiţerul

trebuie să se manifeste ca o personalitate distinctă, bine conturată sub aspectul

formării şi perfecţionării competenţelor sale, între care cea de lider îi poate asigura

capacitatea de a crea şi realiza oportunităţi potenţiale pentru conducerea

organizaţiei militare moderne. De aceea ofiţerul din structurile Forţelor Terestre

trebuie să fie un lider militar autentic, capabil de a lua cele mai bune decizii şi de a

influenţa calitatea îndeplinirii acestora prin valorizarea cunoştinţelor, aptitudinilor

şi atitudinilor sale profesionale şi morale.

Pentru rezolvarea temei tezei de doctorat au fost stabilite patru direcții de

cercetare cu obiective specifice și ipoteze reprezentative.

Ca direcții și obiective au fost formulate următoarele:

- analiza ofiţerului ca lider în organizația militară modernă, care are în

vedere realizarea următoarelor obiective: analiza organizaţiei militare și a

acţiunilor militare desfăşurate de către aceasta; identificarea particularităților

Forţelor Terestre ca formă a organizaţie militare moderne; analiza liderului în

context organizaţional militar și a problematicii ofiţerului ca lider în organizaţia

militară modernă; stabilirea relaţiei leadership-lider militar;

- analiza particularităţilor manifestării ofiţerului din Forţele Terestre în

tripla sa ipostază de comandant, manager şi lider, unde ne propunem îndeplinirea

următoarelor obiective: cunoașterea ofițerului din Forțele Terestre în tripla sa

ipostază de comandant, manager şi lider; analiza aspectelor specifice și

particularităților relațiilor dintre competenţele de comandant, manager şi lider ale

ofiţerului din Forţele Terestre;

Neclasificat

Neclasificat

7 din 26

- analiza formării ofiţerului ca lider în organizaţia militară, respectiv ca

obiective specifice: identificarea fundamentelor procesului de formare a ofiţerului;

analiza particularităţilor procesului de formare ca lider militar a ofiţerului din

Forţele Terestre; stabilirea principalelor coordonate ale procesului de formare

necesare realizării cerinţelor modelului ofiţerului ca lider militar;

- analiza modalităților de perfecționare a procesului de formare inițială a

ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant, având ca obiective:

reliefarea influenței modalităților de formare a ofițerului asupra calității

competenței sale de lider militar în organizația militară modernă.

Ca ipoteze de lucru au fost elaborate următoarele cinci, dintre care câte una

pentru fiecare din primele trei capitole și două pentru capitolul patru:

- dacă sunt corect identificate calitățile ofițerului ca lider militar, atunci

organizația militară modernă poate obține rezultate performante;

- cu cât sunt mai bine înțelese și fructificate competențele ofițerului ca lider,

manager și comandant, cu atât crește posibilitatea îndeplinirii misiunilor de către

Forțele Terestre;

- dacă factorii care contribuie la formarea ofițerului ca lider militar sunt

corect fundamentați și folosiți, atunci aceștia asigură obținerea formării liderului

militar profesionist;

- cu cât studenţii cunosc mai bine competenţele şi calităţile viitorului ofiţer

din Forţele Terestre, cu atât sunt mai în măsură să evalueze şi să prognozeze

procesul de formare a liderului în Academia Forţelor Terestre;

- utilizarea științifică a modalităților de perfecționare a procesului de

formare a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar, determină obținerea

performanței în îndeplinirea misiunilor de către acesta.

Organizată pe patru capitole, teza conține în prima parte o analiză a

problematicii ofițerului ca lider în organizația militară modernă, pornind de la

particularitățile acțiunii militare și ale organizației militare moderne, abordând apoi

relațiile ofițer – lider și leadership – lider militar în contextul organizației militare

moderne.

Neclasificat

Neclasificat

8 din 26

În al doilea capitol am procedat la o abordare amănunțită a rolurilor,

ipostazelor, calităților și competențelor de comandant, manager și lider ale

ofițerului din Forțele Terestre, cu focalizarea demersului asupra relației dintre

acestea, dar și a multiplelor implicații ale abordării procesului de formare a

ofițerului din perspectiva acestei triade.

În cel de-al treilea capitol al tezei, am abordat aspectele fundamentale ale

formării ofițerului ca lider militar atât în Armata noastră, cât și în unele armate

străine moderne, aspect fundamental al determinării calitative a ofițerului și, nu în

ultimul rând, a organizației militare.

În ultimul capitol, în cadrul unei investigații de teren, ne-am centrat

demersul pe analiza principalelor modalități de perfecționare a procesului de

formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant,

apropiindu-ne de zone sensibile și spinoase ale problemei, aspect pe care îl

considerăm absolut necesar pentru o dezbatere obiectivă și o abordare științifică.

Prin descinderile, incursiunile și radiografiile făcute în câmpul problematic,

ca și prin concluziile la care am ajuns, vrem să atragem atenția asupra principalelor

aspecte care condiționează, limitează și impietează procesul de formare ca lider

militar a ofițerului din Forțele Terestre.

CAPITOLUL 1

OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ MODERNĂ

Primul capitolul al tezei, abordează, aşa cum reiese şi din titlul acestuia,

„OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ MODERNĂ” și

evidenţiază aspecte specifice locului şi rolului Forţelor Terestre în cadrul

organizaţiei militare moderne, prin punerea în valoare a complexităţii, varietăţii şi

diversităţii de înţelegere a acestei noi realităţi militare.

Aici am argumentat necesitatea existenţei organizaţiei militare în cadrul

societăţii, prin evidențierea importanţei sale în asigurarea securităţii, prevenirii,

descurajării şi limitării conflictelor militare și am încercat să configurăm imaginea

organizaţiei militare moderne prin analiza dimensiunilor sale caracteristice.

Neclasificat

Neclasificat

9 din 26

Astfel, pornind de la domeniul deja conturat al organizaţiei militare

moderne, am punctat aspectele semnificative care conferă Forţelor Terestre

caracteristicile organizaţiei militare moderne prin apelul pe de o parte la teorii

consacrate acestui domeniu şi exemple de alte organizaţii, inclusiv NATO, şi pe de

altă parte apelând la o argumentaţie ştiinţifică proprie.

În acest context, pe baza studiilor care gravitează în jurul problematicii

liderului militar şi a ofiţerului ca lider militar și, nu în ultimul rând, a modelelor

teoretice de analiză a liderului, am încercat să conturăm conţinutul conceptului de

lider şi să dezvoltăm semnificaţiile acestuia.

Am reținut ca fiind relevante următoarele definiții ale liderului, liderului

militar și, respectiv, ofițerului: liderul fiind acela care are influenţă asupra

celorlalţi, astfel încât să le insufle dorinţa de a-l urma1, cel care are „abilitatea de

a influența oamenii oferindu-le scopul, direcția, motivația și motivarea,

concomitent cu îndeplinirea misiunii și consolidarea organizației”2. Astfel, în

concepția noastră, liderul militar este cel care construieşte viziunea, inspiră,

transmite mesaje apelând la simboluri, aduce un suflu nou în organizaţia militară,

dând speranţe şi inducând elan, devotament, adeziune şi spirit de sacrificiu, iar

ofițerul - lider militar, nucleu funcţional al întregului sistem militar, expert în

managementul organizaţiei şi acţiunii militare, în timp de pace, criză şi război,

capabil să integreze resursele la dispoziţie în vederea îndeplinirii obiectivelor

organizaţiei militare.

Considerăm că ofiţerii din Forțele Terestre trebuie să fie în măsură să

conducă acţiuni militare în spaţiul de luptă integrat, generat de fenomenul militar

modern, dar la fel de importantă este și capacitatea acestora de a-și influenţa

subordonaţii şi a fi urmat de către aceştia, indiferent de situație.

Pentru aceasta, procesul de formare a ofiţerului din Forțele Terestre trebuie

să fie unul special, diferit de cel în care accentul se punea numai pe competența de

comandant. Astăzi, el trebuie format și ca lider în organizaţia militară.

1 Luc Boyer şi Noël Équilbery, Histoire de management, Les Éditions d’Organisation, Paris, 1990., apud Maryem,

Le Saget, Managerul intuitiv, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 44. 2 ***ATP-3.2.2, Command and Control of Allied Land Forces, NATO Standardization Agency, 2009, p. 1-4.

Neclasificat

Neclasificat

10 din 26

Putem afirma că există, în mod evident, o relaţie între calităţile liderului şi

situaţia în care acționează acesta, în sensul că trăsăturile conducătorului şi folosirea

modalităţilor de influenţare a subordonaţilor specifice leadership-ului constituie

premisele procesului de eficientizare a acţiunii organizaţiei militare moderne. Fără

ele, nici nu se poate pune problema adaptării liderilor la schimbările din jur, a

posibilităţilor acestora de a construi și oferi viziuni pentru a-i determina pe ceilalţi

să devină adepţii ideilor lui și ai lucrului bine făcut.

Concluzia finală a acestui capitol constă în sublinierea necesităţii înţelegerii

faptului că liderul transformă organizaţiile militare de la starea prezentă la cea

viitoare, creează viziuni ale unor oportunităţi potenţiale pentru acestea, induc

subordonaţilor devotamentul de a face schimbări şi a obţine performanţe, concep și

aplică în organizaţie noi strategii şi modalităţi care mobilizează şi concentrează

energia şi resursele de care dispuneau acestea.

De aceea, considerăm că această analiză este relevantă pentru a demonstra

că ofiţerii de mâine vor trebui să fie şi lideri adevăraţi care să compatibilizeze

aşteptările organizației militare cu situaţiile dictate de dinamica sarcinilor de

îndeplinit, capabili de a-și asuma riscul trecerii de la conducerea tradiţională la

conducerea modernă pentru care oamenii reprezintă avuţia cea mai de preţ a

acesteia.

CAPITOLUL 2

PARTICULARITĂŢI ALE MANIFESTĂRII OFIŢERULUI

DIN FORŢELE TERESTRE ÎN TRIPLA SA IPOSTAZĂ

DE COMANDANT, MANAGER ŞI LIDER

Cel de-al doilea capitol, pe baza domeniului deja conturat în capitolul

precedent, cel al ofițerului ca lider militar, supune atenției aspectele specifice și

particularități ale relațiilor dintre competenţele de comandant, manager şi lider ale

ofiţerului din Forţele Terestre.

În prima parte a acestui capitol am analizat atributele ofiţerului în calitate

de comandant, autoritate conferită legal prin numirea pe o funcţie de conducere a

Neclasificat

Neclasificat

11 din 26

unei structuri militare, pentru a putea exercita cu precădere comanda şi controlul,

ca funcţii importante ale conducerii. Situaţiile complexe cu care se confruntă

ofiţerul din Forţele Terestre necesită aplicarea cerinţelor managementului şi a

manifestării sale prin valenţele specifice managerului militar. Calitatea de manager

exprimă dimensiunea profesionistă a ofiţerului concretizată prin eficientizarea

gestionării resurselor avute la dispoziţie în funcţie de priorităţi.

În baza acestor considerente, am abordat înțelegerea ofiţerului în tripla sa

ipostază de comandant, manager şi lider, încercând să dezvoltăm idei specifice

acestei interrelaţionări.

Liderii, managerii şi comandanţii sunt componente esenţiale pentru

funcţionarea organizaţiei militare, având atât aspecte comune, cât şi aspecte de

diferenţiere între ele. Dezirabil este, însă, ca fiecare conducător militar să posede

toate aceste calităţi.

Considerăm că problematica importanţei celor trei calităţi ale

conducătorului militar nu trebuie privită rigid, nu trebuie şi nici nu poate fi tranşată

brusc, întrucât ele se întrepătrund profund. Deşi, fiecare calitate are rolul ei bine

determinat şi necesar în funcţionarea eficientă şi eficace a organizaţiei militare atât

în timp de pace, cât şi în timp de criză şi război, vrem să subliniem că în situaţii

dificile şi, cu atât mai mult în război, liderul este determinant, fără el, organizaţia

nefiind funcţională şi îndreptându-se cu paşi mari şi repezi spre dezastru.

Războiul a devenit o confruntare între profesionişti. Conducerea executată

în timp real va face ca viteza de reacţie, acurateţea acţiunilor, potenţialul acţional şi

„forţa” organizaţiei militare să fie decisive. Rapiditatea şi calitatea deciziei, dublate

de o conducere de excepţie – după caz/situaţie -, de un management militar

performant, de un leadership militar autentic sau de o comandă militară persuasivă

şi impetuoasă, suplinesc de cele mai multe ori deficitul în forţe şi mijloace, reduc

handicapul tehnologic, potenţează puterea de luptă a unităţii/subunităţii şi cresc

eficienţa acţiunilor militare.

Preocuparea pentru eficientizarea activităţii din armată este una constantă şi

reală. O cale sigură pentru atingerea acestui obiectiv o constituie formarea

Neclasificat

Neclasificat

12 din 26

competenței de lider militar ofițerilor de la toate nivelurile ierarhice din organizația

militară. Intrarea ofiţerului din Forţele Terestre în acest rol înseamnă însuşirea

cerinţelor leadership-ului militar. Pe această cale, liderii militari din Forțele

Terestre vor fi în măsură să conducă oamenii, la nivelurile tactic, operativ şi la

nivel strategic. În vederea dobândirii, de către cât mai mulţi militari de carieră, dar

mai ales de către ofiţeri a calităţilor şi capacităţilor de lider, credem că este necesar

ca la nivelul Forţelor Terestre să se elaboreze o doctrină a liderului militar, prin

intermediul căreia s-ar putea organiza mai bine procesul de formare şi dezvoltare a

calităţilor absolut necesare unui ofiţer din Forţele Terestre.

În concluzie, problematica celor trei calităţi ale ofiţerului – conducător

militar nu trebuie privită rigid, nu este tranşantă în mod definitiv, dar va trebui să

rămână ca o preocupare a teoreticienilor şi practicienilor militari. În acest sens,

propunem, la fel, elaborarea unei doctrine la nivelul Forţelor Terestre, în cadrul

căreia să fie clarificate cele trei ipostaze ale ofiţerului – comandant, manager şi

lider – ca model, pe bază căruia să se organizeze mai bine şi procesul de formare şi

perfecţionare a calităţilor necesare ofiţerului din organizaţia militară modernă.

CAPITOLUL 3

FORMAREA CA LIDER A OFIŢERULUI DIN FORŢELE TERESTRE

În cadrul acestui capitol am încercat să surprindem principalele

caracteristici și particularităţi ale acestui complex proces de formare a ofițerului ca

lider militar, prin analiza unor aspecte referitoare la: fundamentare, conţinut,

misiuni, obiective, strategii specifice procesului de formare, mijloace şi metode ale

procesului de formare a ofiţerului ca lider, inclusiv modalități de evaluare a

acestuia, realizând și o cercetare a documentelor de proiectare a procesului de

învățământ unde am folosit ca metodă analiza de conținut.

Analiza noastră a început de la ideea conform căreia identificarea

aspectelor de natură normativă, ştiinţifică, academică şi de pregătire militară

generală şi educaţie extracurriculară dintr-o perspectivă teoretică şi practică poate

genera nu numai o imagine obiectivă, realistă a procesului de formare a calităţii de

Neclasificat

Neclasificat

13 din 26

lider a ofiţerului din Forţele Terestre, dar şi un nou fundament solid pentru sporirea

preocupării realizării unui mediu educaţional performant.

Astfel, accentuând înţelegerea pregătirii profesionale a ofiţerului, în general

şi a ofiţerului ca lider militar, în special, ca o problemă de maximă importanţă

pentru modernizarea Forţelor Terestre şi creşterea eficienţei acţiunilor acesteia, am

făcut o analiză a procesului de formare a ofițerului ca lider din care au rezultat

unele nereguli. Dintre acestea relevante sunt următoarele: standardele pentru

evaluarea formării abilităţilor specifice ofiţerului ca lider militar nu sunt clare, uşor

identificabile şi măsurabile; lipsa unei metodologii de cercetare ştiinţifică a

ofiţerului, în care un capitol important să-l reprezinte dimensiunea de lider; lipsa,

uneori, a clarităţii formulării obiectivelor în conţinutul fişelor disciplinelor

referitoare la formarea liderului militar; pregătirea preponderent teoretică a

studenţilor în cadrul instruirii militare; insuficienta angajare a studenţilor la

activităţi extracurriculare care să contribuie la formarea lor ca lideri etc.

Liderul, fie că este ofiţer sau alt militar, constituie elementul esenţial fără

de care nu putem vorbi de o organizaţie militară modernă. Având în vedere

fenomenul militar modern, este de la sine înţeles că procesul formării ca lider

militar a ofiţerului Forţelor Terestre, un proces de o importanţă vitală pentru

organizaţia militară, cu multiple valenţe în plan educaţional, doctrinar, procedural,

tehnologic şi nu numai, nu poate să nu aibă în centrul atenţiei ofiţerul – cel care

pregăteşte şi conduce acţiunea militară.

Apreciem că aspectele de ordin teoretic şi practic abordate în acest capitol

constituie un fundament solid în argumentarea şi susţinerea ipotezei că formarea

ofiţerului ca lider militar este o necesitate absolută în contextul fenomenului militar

modern.

Preocuparea pentru eficientizarea procesului de formare ca lider militar a

ofiţerului din Forţele Terestre trebuie să fie una constantă şi reală. Subliniem ideea

că elaborarea şi realizarea unui program adecvat şi eficient pentru formarea ca

lideri militari a ofiţerilor din Forţele Terestre trebuie să se întemeieze, în mod

necesar, pe un diagnostic cât mai veridic şi obiectiv.

Neclasificat

Neclasificat

14 din 26

O cale sigură pentru atingerea acestui obiectiv o constituie realizarea unei

concepţii unitare a acestui proces care să se concretizeze în elaborarea unei

doctrine şi, în baza acesteia, reproiectarea şi adaptarea permanentă a modelului

absolventului Academia Forțelor Terestre în concordanţă cu evoluţia şi cerinţele

fenomenului militar modern, precum şi cu cerinţele ce rezidă din statutul României

de membru NATO şi UE. De aici derivă necesitatea actualizării permanente a

procesului de învăţământ, a politicilor şi strategiilor educaţionale, a conţinuturilor

învăţământului şi a metodelor şi tehnicilor de predare şi instruire, perfecţionarea

permanentă a cadrelor didactice şi instructorilor militari şi, nu în subsidiar,

asigurarea bazei materiale care să permită atingerea acestui obiectiv educaţional.

Redefinirea curriculum-ului educaţional şi a întregii concepţii de formare şi

dezvoltare profesională a ofiţerului ca lider militar, în consens cu noile cerinţe ale

evoluţiei fenomenului militar contemporan, ale integrării în NATO şi UE, precum

şi cu tradiţiile învăţământului militar românesc, impun, în permanenţă, o analiză

atentă şi o cercetare ştiinţifică profundă a procesului educaţional militar.

Concluzia finală a acestui capitol este aceea că procesul de formare ca lider

militar a ofiţerului din Forţele Terestre constituie o componentă fundamentală a

procesului de formare a ofiţerului, este destul de bine conturat în activitatea

Academiei Forțelor Terestre, însă, comportă şi necesită îmbunătăţiri, ajustări şi

actualizări, aşa cum reiese şi din conţinutul lucrării noastre. În acest sens, o mare

importanţă o are capacitatea instituţiei şi a eşalonului superior de a identifica cu

anticipaţie sensul transformărilor şi, pe baza unor analize realiste, critice şi

autocritice, să promoveze acele iniţiative care să asigure o permanentă corelare a

procesului educaţional, şi în cadrul acestuia, a procesului de formare ca lider

militar a ofiţerului, cu necesităţile Forţelor Terestre, Armatei, naţiunii şi

angajamentelor NATO şi UE.

Abordarea în primele trei capitole a unor idei ştiinţifice teoretice, uneori

susţinute şi prin relevarea unor aspecte practice, ne-a creat suportul necesar

dezvoltării, în ultimul capitol, a unor puncte de vedere referitoare la această

problematică pe baza analizei opiniilor exprimate de studenți și ofițeri cursanți.

Neclasificat

Neclasificat

15 din 26

CAPITOLUL 4

STUDIU PRIVIND UNELE MODALITĂȚI DE PERFECȚIONARE

A PROCESULUI DE FORMARE INIȚIALĂ A OFIȚERULUI

DIN FORȚELE TERESTRE CA LIDER MILITAR PERFORMANT

Acest capitol, în prima parte, prezintă o investigaţie de teren prin care

ne-am propus identificarea concretă a opiniilor respondenților în calitate de

studenţi ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și de cursanți

la cursul de bază referitor la problematica abordată. În a doua parte a acestui

capitol, folosind ca metodă analiza de conținut, am realizat o cercetare a

documentelor de proiectare a procesului de selecție a candidaților pentru

învățământul superior militar din Forțele Terestre, coroborate cu documentele de

proiectare a evaluării studenților militari la educație fizică și analizate comparativ

cu cele din Academia Militară West Point, a documentelor care reglementează

poziția instructorilor militari și a comandanților de subunități în academie și, nu în

ultimul rând, a unor documente de proiectare a utilizării fondurilor financiare

pentru dezvoltarea bazei materiale pentru instrucție și, respectiv, componenta

academică.

Pentru cercetarea de teren am folosit ca metodă ancheta și ca instrument de

investigaţie ”chestionarul”, care cuprinde 23 de întrebări de opinie. Au fost

interogaţi 651 de studenți și ofițeri cursanți cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani,

dintre care 525 respondenți de sex masculin și 126 respondenți de sex feminin.

Interpretarea răspunsurilor ne arată că formarea ofiţerului ca lider militar

este încă puţin percepută şi susţinută prin întregul ansamblu de măsuri şi activităţi

specifice educaţiei militare de nivel universitar. În acest sens, reţinem unele dintre

concluziile rezultate, conform cărora: nu există o fundamentare riguroasă a

formării ofiţerului ca lider militar în cadrul învăţământului militar superior; nu sunt

elaborate obiective bine conturate în ceea ce priveşte competenţa de lider;

pregătirea militară generală nu îşi realizează la parametrii calitativi formarea

ofiţerului ca lider militar; dotarea precară a poligoanelor de instrucţie în vederea

Neclasificat

Neclasificat

16 din 26

formării calităţilor de lider sub aspectul pregătirii psihice, intelectuale, fizice şi

morale, așa cum reiese și din situațiile prezentate mai jos.

Așa cum rezultă din figura nr. 1, dacă în anul 1 36,21% dintre respondenți

consideră că Academia Forțelor Terestre îi formează ca lideri în proporție de peste

80%, procentul acelorași respondenți care apreciază acest lucru scade în anul 2 la

12,87%, în anul 3 la 8,88%, respectiv, la cursul de bază la 8,76%. În același timp,

dacă în anul 1 nici un student (0,00%) nu aprecia măsura în care academia asigură

formarea lor ca lideri militari ca fiind sub 20%, procentul acelorași respondenți

care apreciază acest lucru crește în anul 2 la 3,51%, în anul 3 la 14,20% și,

respectiv, la absolvirea cursului de bază la 14,60%.

Figura nr. 1 – Măsura în care procesul de formare inițială a ofiţerului

asigură formarea ca lider militar

Pe de altă parte, din figura nr. 2 se observă că, în ceea ce privește

conținutul planului de învățământ, acesta proiectează formarea cunoștințelor

specifice în mare măsură și foarte mare măsură între 70,41% pentru manager și

31,36% pentru lider. În ceea ce privește abilitățile, acesta este apreciat ca rezolvând

în mare măsură și foarte mare măsură între 58,58% pentru manager și 18,34%

pentru lider. Deci, respondenții apreciază că planul de învățământ asigură formarea

cunoștințelor ș abilităților preponderent pentru competența de manager și în

Neclasificat

Neclasificat

17 din 26

măsură semnificativ mai mică pentru cea de lider, competența de comandant

situându-se ca mărime între cele două competențe.

Figura nr. 2 – Aprecierea conținutului planului de învăţământ din perspectiva

formării dimensiunii cognitive a ofițerului ca lider, manager şi comandant

Alte neajunsuri sunt legate de scăderea continuă a exigențelor pe linia

testării candidaţilor recrutaţi pentru învățământul superior militar privind nivelul

capacității motrice.

Astfel, de exemplu, situația din tabelul de mai jos, evidențiază o creștere

semnificativă a timpului alocat (ușurarea probei) traseului utilitar-aplicativ:

Impact

(în

secunde)

Elementul nr.1

- două sărituri

în lungime,

succesive, de

pe loc

Elementul nr.2 - aruncarea a

4 mingi

diferite la

ţintă

Elementul nr.3 - tracţiuni la

bară fixă (M);

- flotări (F)

Elementul nr.5 - rostogolirea

înainte din

ghemuit în

ghemuit pe sol

TOTAL

M F M/F M F M/F M F

minim + 4 + 10 + 2 + 1 + 1 + 5 + 12 + 18

maxim + 4 + 10 + 8 + 6 + 7 + 5 + 23 + 30

Tabel nr. 1 – Majorarea timpului aferent traseului utilitar-aplicativ în perioada 2009-2015

Evident, pot fi identificate şi alte aspecte care rezultă din opiniile

respondenţilor chestionaţi, însă, în investigaţia desfăşurată, ne-am concentrat

Neclasificat

Neclasificat

18 din 26

atenţia asupra implicaţiilor esenţiale ale răspunsurilor acestora, care să aducă în

atenţie modul de înţelegere şi realizare a posibilităţilor procesului de formare

iniţială a ofiţerilor din Forţele Terestre în ceea ce priveşte dimensiunea sa de lider.

Activitățile din partea aplicativă a cercetării sunt concretizate prin analiza

unor documente de proiectare curriculară și, respectiv, de prelucrare a opiniilor

respondenților, în calitatea acestora de studenți și de cursanți.

Răspunsurile respondenților și concluziile noastre le considerăm ca fiind

relevante din perspectiva fundamentării și a realizării cadrului general de formare a

ofițerului ca lider militar, așa cum rezultă, de exemplu, din conținutul unora dintre

concluziile concrete specifice neajunsurilor constatate, precum:

acordarea atenției cuvenite disciplinelor din componenta de pregătire

militară, tratând fiecare disciplină de studiu ca fiind de sine stătătoare și nu care să

aibă o importanță ponderată (în funcție de numărul de ore) în cadrul unei singure

note dintr-un anumit modul de pregătire militară; stabilirea unui număr de credite

(ECTS) corespunzător și care să nu fie suplimentare, astfel încât să motiveze

studenții în implicarea în procesul de instrucție; de asemenea, implementarea

prevederii conform căreia, fiecare disciplină să aibă fișa disciplinei și nu programă

analitică, așa cum se cere în învățământul superior;

efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea modului de evaluare a

studenților militari la disciplinele din cadrul modulelor de instrucție;

acordarea unei importanțe crescute activității de evaluare a promoției prin

planificarea acesteia astfel încât să nu se suprapună cu alte activități importante ale

instituției; creșterea perioadei alocate pentru această importantă activitate,

concomitent cu modificarea modului de evaluare, astfel încât studenții să fie

evaluați atât în calitate de executanți, cât și din punct de vedere metodic și în

calitate de comandanți și lideri militari, prin exerciții complexe, dificile și de lungă

durată;

unele discipline, precum balistica și sisteme de armament (atât românesc,

cât și străin), să aibă aplicații practice în poligon și să nu mai fie predate, în unele

situații, de civili;

Neclasificat

Neclasificat

19 din 26

stabilirea unor responsabilități clare în ceea ce privește planificarea și

executarea instrucției individuale de specialitate, plecând de la realitatea conform

căreia studenții sunt ai academiei, iar acest tip de instruire face parte din planul de

învățământ al acesteia;

introducerea și implementarea prevederilor conform cărora, fiecare student

trebuie să participe la cel puțin două concursuri sportive sau aplicativ-militare pe

an și să publice cel puțin un articol în timpul studiilor (trei ani) în cadrul unor

sesiuni de comunicări științifice;

Secția Management Educațional, prin planificare, să evite suprapunerea

plutoanelor la ședințele de instrucție individuală, pentru a reduce la un nivel

acceptabil numărul studenților la fiecare atelier, precum și pentru a se asigura o cât

mai bună și completă bază materială a ședințelor;

analizarea serioasă a situației conform căreia, în ultimii zece ani, nici un

student nu a fost exmatriculat din academie pentru că nu a făcut față exigențelor

academice sau dificultăților și rigorilor pregătirii militare (cu excepția câtorva care

au părăsit sistemul de bună voie la începutul anului 1).

Considerăm că fiecare propunere în parte și toate în întregul lor, având în

vedere conținutul obiectiv semnificativ al acestora, pot deveni repere concludente

pentru fundamentarea concepției necesare formării ofițerului ca lider militar și a

organizării și desfășurării performante a educației academice.

În acest context, apreciem că partea aplicativă a reuşit într-o manieră

concludentă şi convingătoare să contribuie la îndeplinirea obiectivelor tezei de

doctorat şi respectiv la validarea ipotezelor formulate.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Analiza, în lucrarea noastră, a unei problematici de mare actualitate, pe de o

parte, dar şi extrem de amplă prin importanţa şi permanenţa realizării transformării

armatei în acord cu aliaţii şi cerinţele fenomenului militar modern, pe de altă parte,

ne-a solicitat investigarea unei bibliografii diversificate.

Neclasificat

Neclasificat

20 din 26

Abordarea teoretică şi practică a calităţilor specifice ofiţerului ca lider

militar şi a procesului de formare a acestuia, nu reprezintă un simplu exerciţiu

speculativ ci, dimpotrivă, o analiză pragmatică şi necesară, izvorâtă din

complexitatea acţiunii militare, în general (pe fondul actualului şi viitorului

fenomen militar), şi a câmpului de luptă modern, în special.

Din punctul nostru de vedere, noile provocări ale câmpului de luptă modern

îşi pun amprenta în mod decisiv şi asupra modelului ofiţerului din Forţele Terestre,

ofiţer care, dincolo de calităţi specifice luptătorului, trebuie să deţină şi altele, chiar

mai importante - calităţi specifice liderului militar.

Putem afirma că formarea ofiţerului ca lider militar devine o necesitate

absolută în determinarea condiţiilor de eficientizare a îndeplinirii noului spectru de

misiuni care nu se bazează doar pe cunoaşterea procedurilor acţionale şi deţinerea

unor sisteme de conducere şi lovire de înaltă precizie ci şi pe capacitatea de lider

care potenţează toate elementele puterii da luptă a eşalonului pe care îl conduce.

Importanţa temei şi utilitatea abordării şi reconsiderării problematicii

formării ofiţerului din Forţele Terestre ca lider în organizaţia militară modernă,

derivă din realizarea unui model al ofiţerului ca lider militar şi din elaborarea unei

metodologii de cercetare ştiinţifică a acestuia. De asemenea, această cerinţă are în

vedere elaborarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea procesului de formare a

ofiţerului din această perspectivă şi, nu în subsidiar, de ce nu, din aportul la

formarea unui corp al ofiţerilor din Forţele Terestre mai valoros, care să scientizeze

deciziile în organizaţia militară şi, prin aceasta, să apropie şi să menţină

performanţele Forţelor Terestre ale Armatei României de performanţele celor mai

puternice, valoroase şi moderne armate ale lumii, alături de care acţionează în

cadrul NATO.

Considerăm că problematica formării ofiţerului din Forţele Terestre ca lider

în organizaţia militară modernă are caracter de noutate şi, realmente, vine în

întâmpinarea necesităţilor, pe care conţinuturile educaţiei tradiţionale nu le poate

satisface, precum şi a celor care se datorează transformărilor domeniilor în care

activează ofiţerul din Forţele Terestre.

Neclasificat

Neclasificat

21 din 26

De asemenea, importanţa temei de cercetare rezidă nu numai din demersul

teoretic de scientizare a procesului de formare a ofiţerului din Forţele Terestre ca

lider în organizaţia militară modernă, ci şi din demersul practic reprezentat de

inserarea unor conţinuturi specifice problematicii liderului militar în curriculumul

academic, care are ca scop şi finalitate îmbunătăţirea procesului de formare a

competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare viitorului ofiţer din Forţele

Terestre, ca lider în organizaţia militară modernă.

Întregul demers ştiinţific al tezei de doctorat a vizat realizarea unei abordări

teoretice clarificatoare şi originale, completată de rezolvări practice care împreună

să poată contribui la lărgirea posibilităţilor de analiză particularităților ofițerului

din Forțele Terestre în tripla sa ipostază de comandant, manager și lider militar,

precum și la identificarea unor modalități pertinente de perfecționare a procesului

de formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant.

Competența de lider a ofițerului din Forțele Terestre, îi asigură acestuia

capacitatea de a atinge calităţi şi performanţe superioare atât la nivel colectiv, cât şi

individual, reprezentând un aspect esenţial al procesului conducerii militare și,

implicit, în egală măsură al procesului de formare a ofițerului din Forțele Terestre.

Apreciem, astfel, că este evidentă relația strânsă dintre competenţa de lider

militar a ofițerului din Forțele Terestre - competenţa conducerii militare pentru

situaţii viitoare, cu multe necunoscute şi turbulenţe, în continuă şi rapidă

schimbare, pe de o parte, autoritatea ofiţerului, inspiraţia şi influenţa exercitată de

acesta în cadrul organizaţiei, pe de altă parte, şi, nu în ultimul rând, faptul că

succesul acţiunii militare viitoare, în contextul fenomenului militar modern, este

influențat de calitatea obiectivelor educaţionale care să răspundă edificării unui

program de formare iniţială a ofiţerului din Forţele Terestre eficient, eficace şi

dezirabil.

Din această perspectivă, este relevant interesul deosebit de crescut

manifestat de majoritatea covârşitoare a academiilor categoriilor de forţe din

Europa şi SUA în dezvoltarea de programe specifice formării liderului militar, în

conştientizarea factorilor educaţionali implicaţi de necesitatea prioritizării acestui

Neclasificat

Neclasificat

22 din 26

deziderat, precum şi a racordării procesului instructiv-educativ, destinat formării

ofiţerilor ca lideri militari, la realităţile organizaţiei militare şi ale fenomenului

militar modern, îmbinând armonios, eficient şi eficace latura formală a instruirii cu

cea informală şi non-formală, precum şi latura formativă cu cea informativă.

În concluzie, din perspectiva celor prezentate, considerăm că se impune

elaborarea unei strategii europene şi la nivel NATO de formare a ofiţerului ca lider

militar, dar şi a unei strategii româneşti, a unei strategii proprii, caracterizată prin

viziune şi previziune ştiinţifică, prin realism, originalitate, intuiţie, deschidere şi

îndrăzneală care să direcţioneze şi inspire instituţiile de învăţământ militar pe

anevoiosul drum al formării ofiţerului ca lider militar.

Toate aceste aspecte reflectă importanţa şi actualitatea temei tezei de

doctorat, care încearcă să evidenţieze faptul că, pe de o parte, nevoia formării

ofiţerilor ca lideri militari, cu ample semnificaţii şi determinări, în special generate

de caracteristicile spaţiului de luptă al viitorului. Aceste realități solicită un sistem

educaţional militar performant, menit a fundamenta, organiza şi aplica strategii

eficiente care să concure la formarea competenţelor viitorilor absolvenţi, între care

cea de lider devine una de maximă importanţă şi actualitate, având în vedere că în

actualul proces de formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre există unele

elemente necesare formării lui ca lider militar, însă acestea sunt puține și disparate,

neexistând o concepție clară și unitară la nivelul academiei și nici o strategie

coerentă la nivelul Forțelor Terestre sau Armatei României.

Deci, elementul de noutate şi originalitate al tezei constă în abordarea

aspectelor esenţiale ale manifestării ofiţerului din Forţele Terestre în tripla sa

ipostază de comandant, manager şi lider militar, concomitent cu evidenţierea

importanței formării competenței de lider militar ofițerului din Forțele Terestre şi

propunerea prin care solicităm o nouă concepție și filozofie a întregului demers

normativ și educațional pentru acest domeniu.

Astfel, pe baza studiului efectuat şi a concluziilor formulate, în scopul

derulării unui proces coerent de perfecţionare a procesului de formare iniţială a

ofiţerului din Forţele Terestre ca lider militar propunem un ansamblu de acţiuni,

Neclasificat

Neclasificat

23 din 26

unele direcţionate către procesul militar de învăţământ superior, altele către

managementul resurselor umane, calitatea instructorilor militari şi cadrelor

didactice universitare, respectiv către procesul de selecţie şi admitere în academiile

categoriilor de forţe armate, precum și către o paralelă cu sistemele de formare din

unele armate moderne. Pentru realizarea acestor acţiuni am propus măsuri

diferenţiate, precum:

creşterea dificultăţii probelor de evaluare motrică a candidaţilor pentru

învăţământul militar superior şi diferenţierea acestora pe categorii de arme şi

specialităţi militare;

evaluarea candidatelor pentru cariera de ofiţer să fie realizată după

aceleaşi principii cu cele care doresc să devină subofiţer sau soldat/gradat

profesionist, unde baremele sunt comune cu ale candidaţilor băieţi;

introducerea în documentele de proiectare a educaţiei militare

superioare a unor obiective specifice formării liderului militar;

introducerea în procedura care stabileşte repartiţia studenţilor pe arme a

unui nou criteriu, cel al mediei obţinute la pregătirea militară şi al aprecierii făcute

de comandantul de subunitate;

identificarea şi asigurarea resurselor necesare refacerii şi dezvoltării

infrastructurii poligoanelor;

trecerea cursului auto de la discipline obligatorii la discipline

facultative sau la activităţi extracurriculare;

creşterea numărului de ore alocat pregătirii militare generale;

reorganizarea concepţiei şi modului de desfăşurare a evaluării promoţiei;

planificarea unor module pentru instrucţia pe timp de iarnă şi de noapte,

respectiv pentru realizarea supravieţuirii şi instrucţiei la apă în condiţii reale;

înfiinţarea unui departament care să gestioneze pregătirea militară de bază;

regândirea statutului instructorilor militari şi a comandanţilor de

subunităţi din perspectiva considerării acestora ca personal didactic;

Neclasificat

Neclasificat

24 din 26

predarea disciplinelor importante pentru cariera militară numai de către

cadre didactice militare; stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare

competenţă specifică modelului ofiţerului din Forţele Terestre;

regândirea pregătirii din academie pentru ca absolventul să aibă

competenţele necesare comandantului de pluton şi informativ pentru comandantul

de companie;

coordonarea practicii universitare exclusiv de cadre didactice militare

universitare etc.

Apreciem, astfel, că demersul nostru ştiinţific, teoretic, praxiologic,

metodologic şi axiologic, finalizat prin dezvoltări teoretice semnificative şi

soluţionări practice concrete ale manifestării ofițerului în tripla sa ipostază de

comandant, manager și lider, cu accent pe competența acestuia de lider militar, au

validat ipotezele formulate şi au finalizat realizarea cerinţelor formulate prin

direcţiile şi obiectivele cercetării.

BIBLIOGRAFIE

Legi, ordonanțe și hotărâri de guvern

1. ***Constituţia României, revizuită în 2003.

2. ***Hotărârea nr. 582/2001, pentru aprobarea Ghidului carierei militare.

3. ***Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu toate

modificările și completările ulterioare.

4. ***Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării

Naţionale.

5. ***Legea 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale.

Regulamente și instrucțiuni militare românești

1. ***Concepția pregătirii militare generale și de specialitate în Academia Forțelor

Terestre „Nicolae Bălcescu”, în anul universitar 2015-2016.

2. ***M-58/2013, Instrucțiuni privind corpul instructorilor militari.

3. ***S.M.F.T.-23/2014, Strategia instrucției, doctrinei și învățământului în Forțele

Terestre, București, 2014.

4. ***S.M.G. 103 - Doctrina Armatei României , Bucureşti, 2012.

5. *** S.M.G./I.F.-7, Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006

6. ***Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti , 2010.

7. ***Strategia de Securitate Naţională a României, 2007.

Neclasificat

Neclasificat

25 din 26

Regulamente și instrucțiuni militare străine

1. ***AJP-5, Allied Joint Doctrine for Operational – Level Planning, NATO

Standarization Agency, 2013.

2. ***ATP-3.2.2, Command and Control of Allied Land Forces, NATO

Standardization Agency, 2009.

3. ***F.M. 6-22, Army Leadership: Competent, Confident and Agile, Department

of the Army, Washington, DC, 2006.

Lucrări de autori români

1. Arădăvoaice, G., Liderul performant – fundamente psihologice, Editura

Militară, București, 2014.

2. Cosma, M., Ofiţerul modern. Fundamente ale procesului de formare şi

specializare, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2005.

3. Cosma, M., Cercetarea în ştiinţa militară. O perspectivă istorică şi

metodologică, Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2006.

4. Cosma, M., Formarea ofiţerului modern. De la realitate la necesitate, Sibiu,

Editura Academiei Forţelor Terestre, 2006.

5. Duţu, P., Moştoflei, C., Sarcinschi, A., Profesionalizarea Armatei României în

contextul integrării în N.A.T.O., în Anuarul Hominis 2003 (CD-ROM),

Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2003.

6. Grigore, A., Perspective în lupta armată, Bucureşti, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.

7. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare. Previziunea,

Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.

8. Moştoflei, C., Duţu, P., Liderul militar în România, Bucureşti, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007.

9. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Bucureşti, Editura

Economică, 2007.

10. Petrescu, I., Liderul între graniţele ştiinţei şi artei, Bucureşti, Editura Expert,

2010.

11. Teleşpan, C., Bazele managementului, Editura Hermannstadt, Sibiu, 2004.

12. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Editura

Polirom, 2003.

13. Zlate, M., Leadership şi management, Bucureşti, Editura Polirom, 2004.

14. Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, volumul al II-lea,

Polirom, București, 2007.

8. ***Strategia de transformare a Armatei României, Statul Major General,

Bucureşti, 2007.

9. ***S.M.G./P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, 2014.

Neclasificat

Neclasificat

26 din 26

Lucrări de autori străini

1. Adair, J., Cum să formezi lideri. Cele șapte principii cheie pentru dezvoltarea

eficace a liderilor, Editura Meteor Press, București, 2014.

2. Adair, J., Leadership strategic: Cum să gândim și să planificăm strategic și

cum să oferim îndrumare, Editura Meteor Press, București, 2015.

3. Goleman, D., Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea Veche,

București, 2007.

4. Grint, K., Leadership, management and command: rethinking d-day, Palgrave,

Macmillan, 2008.

5. Heagney, J., Fundamentals of Project Management, Americam Management

Association, New York, 2012.

6. Le Saget, M., Managerul intuitiv, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

7. McCaffery, P., The Higher Education Manager’s Handbook: Effective

Leadership and Management in Universities and Colleges, Routledge, New

York, 2010.

8. Paile, S., Europe for the Future Officers, Officers for the Future Europe.

Compendium of the European Military Officers Basic Education, Polish

Ministry of National Defence, Poland, 2011.

9. Stein, S.J., Book, H.E., Forţa inteligenţei emoţionale, Editura Allfa, Bucureşti

2003.

10. Stevenson, W.J., Operations Management, McGraw-Hill Education, New York,

2015.

11. Tichy, N.M., Liderul sau arta de a conduce, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

12. Toffler, A., Toffler, H., Război şi antirăzboi. Supravieţuirea în zorii secolului

XXI, Bucureşti, Editura Antet, 1995.

Surse web

1. http://www.act.nato.int.

2. http://www.armyacademy.ro.

3. http://www.leadership.ro.

4. http://www.lideri.go.ro.

5. http://www.mapn.ro.

6. http//www.fortele terestre.ro.