1

Tema nr. 2 Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar BIBLIOGRAFIE: 10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare, Ed. medicală, Bucureşti, 1995.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul C. forma arcadei in ocluzia acoperita D. ameliorarea ocluziilor deschise E. disparitia parafunctiilor (pag. 444)

S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade B. exercitii de respiratie nazala C. scut lingual D. placuţa vestibulara parţiala E. exercitii de propulsie a mandibulei (pag. 368)

S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin: A. miscari ale limbii in regiunea faringiana B. miscari ale limbii in regiunea laringiana C. trecerea bolului in laringe D. oprirea bolului in cavitatea bucala E. patrunderea bolului in esofag (pag. 355)

S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute (pag. 406)

S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent (pag. 411)

S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin: A. placa palatina cu surub ortodontic B. scut vestibular C. speculim labial D. reeducare prin exercitii E. kineziterapie generala (pag. 366)

S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate urmatoarele afirmatii: A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei

2

pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi C. D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dinţi se poate instala o ocluzie adanca E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii (pag. 407)

S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului: acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere A. B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn ) la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii C. D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraţie bucala" E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului (pag. 440-441)

S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. amploarea miscarilor masticatorii; C. reeducarea functiei masticatorii; D. introducerea unei alimentatii rationale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare. (pag. 344-346)

S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale si exoorale; D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. (pag. 437)

S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect: A. supraocluzia incisiva accentuata; B. ocluzie minima in zona frontala; C. ocluzie deschisa frontala; D. inocluzie transversala; E. ocluzie inversa incrucisata. (pag. 443)

S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei: A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor; B. inocluzie transversala; C. inocluzie sagitala; D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala; E. toate aceste variante. (pag. 439)

S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai mnlte conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios; B. bilantul fortelor oro-faciale;

3

C. parafunctiile; D. hipertonia sau hipotonia musculara; E. rezultanta generala a fortelor. (pag. 444)

S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt: A. mentonul; B. sprijinul fetei pe pumni; C. sprijinul fetei pe palma; D. sprijinul fetei intre index si police; E. sprijinul fetei pe dosul mainii. (pag. 436)

S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. functia musculara dupa potentialele de actiune; B. fortele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii; D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii; E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor. (pag. 412)

S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. (pag. 384)

S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult": A. limba are o pozitie posterioara; B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt in contact; D. limba vine in contact cu incisivii superiori; E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali. (pag. 354)

S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii catre incisivi; C. interpozitia limbii catre premolari; D. varful limbii in contact cu papila incisiva; E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori. S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza: A. maturitatii neuromusculare; B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare; C. maxilarului superior largit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei.

S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM: A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii; C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei; D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala; E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.

4

(pag. 365)

S2102021. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faţă de alimentarea la sân, care constau în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreţia salivară; D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; E. toate răspunsurile sunt greşite. (pag. 332)

S2102022. Caracteristicile etapei tranziţionale a deglutiţiei sunt următoarele: A. datorită erupţiei incisivilor, limba îşi ia o poziţie superioară lor; limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile dentate; B. limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile adentate; C. D. buzele se închid reflex; E. muşchii mimicii se relaxează. (pag. 353)

S2102023. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin: A. contracţia muşchiului milohioidian şi buccinator; B. contracţia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral; C. contracţia muşchiului milohioidian şi unda peristaltică a limbii; D. unda peristaltică a limbii şi contracţia muşchilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar. (pag. 355)

S2102024. Examenul clinic al musculaturii: A. pune în evidenţă poziţia buzelor; B. volumul limbii; C. interpoziţia limbii; D. forţa limbii în corelaţie cu dimensiunea acesteia; E. evidenţiază simetria facială. (pag. 414)

S2102025. Forţa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcţionale în următoarele situaţii, cu excepţia: A. pentru a exercita forţe corectoare; B. pentru a declanşa în mod reflex contracţii musculare; C. pentru a declanşa în mod voluntar contracţii musculare; D. pentru a genera forţe intermaxilare; E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice (pag. 416)

S2102026. În A.T.M, în timpul masticaţiei, se produc următoarele mişcări, cu excepţia: A. mişcări în balama; B. mişcări de propulsie; C. mişcări de lateralitate; D. mişcări de lateropulsie; E. mişcări de retropulsie. (pag. 334)

S2102027. În sistemul matematic folosit în patologia neuro-musculară, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibilă contracţia musculară;

5

B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaţiei; C. efectul motor e posibil în condiţiile eliminării gravitaţiei; D. este vizibilă contracţia, dar lipseşte efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezistenţe. (pag. 415)

S2102028. În timpul deglutiţiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită: A. în regiunea anterioară şi pe pereţii laterali ai bolţii; B. sublingual şi pe pereţii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. în regiunea anterioară şi pe feţele palatinale ale dinţilor laterali; D. în regiunea centrală a bolţii; E. la nivelul coroanelor dinţilor frontali. (pag. 357)

S2102029. În timpul deglutiţiei de tip adult, osul hioid se deplasează A. înainte şi în jos; B. înapoi şi în sus; C. înainte şi în sus; D. înapoi şi în jos; E. în lateral şi în sus. (pag. 355)

S2102030. În timpul deglutiţiei normale, muşchii buzelor şi obrajilor: A. se contractă cu o forţă importantă; B. se contractă foarte puţin, cu o forţă mică; C. se interpun între arcade; D. exercită forţe importante pe faţa vestibulară a apofizelor alveolare şi a dinţilor; E. nu dezvoltă nici un fel de forţă pe apofizele dento-alveolare. (pag. 357)

S2102031. Încheierea stadiului bucal al deglutiţiei se face prin: A. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. mişcări ale limbii pe palatul dur; C. mişcări ale limbii interarcadice; D. mişcări ale limbii în regiunea faringiană; E. mişcări ale vârfului limbii în zona incisivă. (pag. 355)

S2102032. Între interpoziţiile autotrope nu se regăseşte: A. interpoziţia buzei inferioare; B. interpoziţia limbii; C. interpoziţia obrajilor; D. interpoziţia degetului; E. interpoziţia buzei superioare. (pag. 442-443)

S2102033. Mişcarea de circumducţie rezultă din combinarea: A. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama; C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; D. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie; E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie, retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate. (pag. 334)

S2102034. Numărul de deglutiţii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între: A. 600-1600; B. 200-600;

6

C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000. (pag. 357)

S2102035. Printre consecinţele glosoptozei putem enumera următoarele, cu excepţia: A. întârziere în dezvoltarea generală a copilului; B. aspect palid şi suferind al pacientului; C. ingestia de apă şi aer, pentru a uşura coborârea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraţiei; E. participarea coloanei cervicale, a cărei scolioză este foarte accentuată. (pag. 326)

S2102036. Reabilitarea funcţiei masticatorii vizează următoarele aspecte, cu excepţia: A. înlăturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare; C. reeducarea funcţională; D. introducerea unei alimentaţii de consistenţă crescută; E. introducerea unei alimentaţii raţionale. (pag. 347)

S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraţia orală depind de următorii factori, cu excepţia: A. momentul instalării; B. durată; C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate; D. dacă pasajul nazal este exclus parţial; E. dacă respiraţia este sau nu independentă de alimentarea nou-născutului. (pag. 321)

S2102038. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6. (pag. 415)

S2102039. Timpul bucal: A. este involuntar; B. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe; C. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag; D. la începutul lui are loc o expiraţie (expiraţia deglutiţiei); E. toate răspunsurile sunt corecte. (pag. 350)

S2102040. Timpul faringian: A. este scurt şi autonom; B. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracţia voluntară a constrictorului superior al faringelui; C. faringele este coborât prin contracţia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian; pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui; D. E. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei, care astfel închide glota. (pag. 351)

7

S2602041. HIV se ataseaza de celule prin: A. glicoproteina gp41 B. glicoproteina gp120 C. glicoproteina p32 D. glicoproteina p11 E. glicoproteina p17 (pag. 194)

S2602042. Detectarea antigenemiei p24 în infectia HIV se poate realiza prin: A. Western-Blot B. aglutinare latex C. ELISA D. PCR E. Rt-PCR (pag. 207)

S2602043. In infectia primara cu HIV: A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine D. apar infectii oportuniste E. virusul nu se gaseste în ganglionii limfatici (pag. 194)

S2602044. Internalizarea HIV: A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120 B. se face sub influenta enzimei integraza C. este facilitat de actiunea proteazei D. este determinata de gp40 E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4 (pag. 195)

S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR): A. reprezinta cea mai sensibila metoda B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot E. detecteaza ARN-HIV din plasma (pag. 208)

S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale B. necesita echipament de laborator sofisticat C. pot fi interpretate dupa cateva ore D. detecteaza antigenemia p24 E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici (pag. 206)

S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul serodiagnosticului infectiei HIV: A. nu se repeta examinarile serologice B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile E. se instituie tratamentul antiretroviral

8

(pag. 206)

S2902048. Pentru activitatea clinico – terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal atunci cand: A. dintii posteriori nu sunt in contact B. limba se interpune intre dintii posteriori C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara D. mandibula este propulsata spre anterior E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara (pag. 336)

S2902049. Muschii aparatului dento – maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati: A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. prin intermediul insertiilor pieloase D. prin intermediul insertiilor osoase E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM (pag. 377)

S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa de energie sunt: A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare C. aparatul descompune fortele orizontale D. aparatul descompune fortele verticale E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale (pag. 416)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina: A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular (pag. 407)

S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare (pag. 437)

S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol: A. alimentele de consistenta crescuta B. alimentele moi C. fructele proaspete D. cruditaţile

9

E. alimentele lipicioase (pag. 334)

S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: A. incisivii au rol in miscarile de propulsie B. caninii au rol in incizia alimentelor C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor D. molarii au rol in triturarea alimentelor E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor (pag. 336-337)

S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca: A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala D. respiraţia orala a favorizat anomalia dento-maxilara E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar (pag. 329)

S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea miscarii de propulsie B. aerofagie C. stimularea secretiei salivare D. diminuarea activitaţii glandelor salivare E. perturbari in dezvoltarea mandibulei (pag. 332)

S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid in cavitatea bucala D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon (pag. 331)

S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificarilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contracţiei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice E. mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare (pag. 415)

S1202059. Se considera deglutitie anormala: A. deglutitia cu arcadele in contact B. sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara C. deglutitie cu arcadele departate D. deplasarea limbii intre arcade E. contactul limbii cu buzele (pag. 358)

S1202060. Terapia maxilotoracica determina: A. marirea lumenului faringian B. deplasarea stabila inainte a mandibulei C. cresterea capacitatii toracice D. coordonarea ritmului respirator

10

E. distalizarea mandibulei (pag. 329)

S1202061. Timpii deglutitiei: A. timpul bucal – voluntar B. timpul bucal – involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian (pag. 351)

S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postura E. efort (pag. 408)

S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente: A. mezializarea mandibulei B. aerofagia C. evitarea miscarilor de propulsie D. reducerea secretiei salivare E. absenta stimulilor functionali (pag. 332)

S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin: A. actiunile compensatorii ale limbii B. intermediul insertiilor osoase C. aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase (pag. 405)

S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce: A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulara functionala D. laterodeviatia mandibulara E. respiratia orala (pag. 443)

S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. cresterea pronuntata a presiunii intraorale C. existenta unor santuri juxtacomisurale D. existenta depresiunilor jugale E. miscarea de propulsie a mandibulei (pag. 437)

S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durata fiecarei sedinte C. frecventa obiceiului D. eruptia intirziata a dintilor

11

E. inhibarea dezvoltarii mandibulei (pag. 444)

S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiratiei orale E. prognatia mandibulara (pag. 440)

S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. bilbiiala B. sigmatismul C. dislalia D. rinolalia E. rotacismul (pag. 384)

S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate: A. este mult mai evidenta la maxilar B. este mai putin evidenta la mandibula C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice D. subiecţii care fac miscari masticatorii susţinute au o dezvoltare robusta a mandibulei E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendentea mandibulei (pag. 405)

S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele aspecte: A.generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de contractia muschilor ridicatori B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene D. forţele de masticaţie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare

S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele: A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare D. absenţa sanţurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte (pag. 437)

S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele: A. un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza B. tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschii mobilizatori

12

C. Cauhépé acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare D. poziţia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul acţiunii buzelor si adaptarilor funcţionale ale muschilor mobilizatori muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale comandate de catre reflexe tonice (pag. 408-409)

S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhépé, caracterizat prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala D. interpoziţia parţilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei (pag. 443)

S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem afirma urmatoarele: A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si planseu ) si grupa muschilor externi C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza D. exercitarea parţiala a funcţiilor se face cu apariţia unor forţe rezultante spre vestibular sau oral faţa de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore (pag. 406)

S1402076. in comportamentele articulatorii anormale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor B. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii catre incisivi D. interpoziţia limbii catre premolari E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor (pag. 381)

S1402077. in ocluziile adanci acoperite: A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescuta a maseterului C. limba ocupa o pozitie mai posterioara D. cand pleaca de la poziţia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte E. cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi (pag. 364)

S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adanca C. ocluzie deschisa D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala

13

(pag. 345-346)

S1402079. Timpii deglutitie sunt: A. timpul I faringian B. timpul II bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul II faringian (pag. 350-351)

S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt: A. prognatismul maxilar B. ingustarea maxilarului superior C. prognatismul mandibular D. retropoziţia mandibulei E. ocluzia deschisa (pag. 326)

S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt: A. amplitudinea potentialului electric; B. intensitatea contractiei musculare; C. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi; D. viteza de transmitere a impulsului nervos; E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune. (pag. 412)

S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micsorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fanta labiala deschisa. (pag. 327)

S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-maxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste; C. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice; D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa; E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta. (pag. 415)

S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentatia artificiala; C. obiceiurile vicioase; D. respiratia orala; E. interpozitia limbii intre arcadele dentare. (pag. 326)

S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postura; D. tonusul de repaus si de postura; E. variantele a,b,c sunt corecte.

14

(pag. 414)

S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt; A. perioada prenatala:schita functionala; B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima; C. perioada primei dentitii abrazate; D. a II-a dentitie neabrazata; E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima. (pag. 333)

S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia orala sunt: A. ingustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia deschisa; D. angrenajul invers; E. ocluzia inversa incrucisata. (pag. 326)

S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe: A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare; B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea functiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice. (pag. 416-417)

S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt: A. ingustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adanca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara. (pag. 326)

S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. (pag. 377)

S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul in zona centrala; B. zonele laterale ale partii superioare a fetei; C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei; D. mentonul in zona inferioara; E. regiunea bilabiala. (pag. 436)

S1602092. in tratamentul deglutitiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala; B. aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare; C. dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri; D. se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice;

15

E. dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii. (pag. 366)

S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creste secretia salivara; D. absenta stimulilor functionali; E. influente de ordin general. (pag. 332)

S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista decat teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus; D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale. (pag. 437)

S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii, C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare in perioada dureroasa. (pag. 345)

S2102096. Al patrulea timp al deglutiţiei, după unii autori, constă în: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar în stomac; C. contracţia sfinterului piloric; D. declanşarea secreţiei gastrice; E. inhibarea secreţiei salivare. (pag. 352)

S2102097. Alimentaţia artificială prezintă unele inconveniente ce constau în: A. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; B. creşterea secreţiei salivare; C. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer (aerofagie); D. reducerea calităţilor nutritive şi imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scăderea travaliului muscular. (pag. 332)

S2102098. Alimentele de consistenţă crescută oferă cele mai bune condiţii pentru: A. efectuarea unor mişcări masticatorii susţinute; B. creşterea secreţiei salivare; C. creşterea secreţiei gastrice; D. scăderea secreţiei salivare; E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente. (pag. 343)

S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe mecanisme: A. mărirea suprafeţei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;

16

C. absenţa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii; D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea mişcărilor masticatorii. (pag. 345-347)

S2102100. Bilanţul forţelor cuprinde: A. tonicitatea musculară; B. masticaţia; C. fonaţia; D. deglutiţia; E. respiraţia. (pag. 406)

S2102101. Deglutiţia la nou-născut: A. buzele asigură închiderea etanşă a cavităţii bucale; B. în repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, părţile laterale ale limbii pătrund între cele două maxilare, menţinându-le depărtate; C. maxilarele sunt menţinute depărtate prin interpoziţia limbii în zona frontală; D. maxilarele sunt menţinute depărtate prin interpoziţia, în zonele laterale, a mucoasei jugale şi a musculaturii obrazului; E. deglutiţia cu arcadele depărtate se numeşte deglutiţie de tip infantil. (pag. 353)

S2102102. După Ackermann, perioadele principalelor variaţii funcţionale masticatorii sunt: A. perioada prenatală: succiune labioalveololinguală; B. perioada postnatală: schiţa funcţională; C. perioada primei dentiţii abrazate; D. a doua dentiţie neabrazată; E. a doua dentiţie abrazată. (pag. 334)

S2102103. După Costa, stereotipurile dinamice de masticaţie sunt: A. stereotipul dinamic masticator tocător; B. stereotipul dinamic masticator frecător; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. (pag. 335)

S2102104. După Korkhaus, retrognaţia mandibulară se poate datora: A. unei lipse de închidere a fantei labiale în repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminenţe anterioare a arcadei superioare; D. unei alăptări artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. (pag. 326)

S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizează în practică prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mărirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmică a unor exerciţii de gimnastică musculară; D. micşorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinserţii musculare. (pag. 416)

S2102106. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase este rezultatul: A. forţei muşchiului;

17

B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcţii; C. antagonismului dintre forţele generate; D. timpului cât se exercită aceste forţe: E. nu e semnificativ. (pag. 406)

S2102107. Electromiografia: A. este o metodă care apreciază funcţia musculară după potenţialele de acţiune; B. este o metodă care apreciază funcţia musculară după pragul de sensibilitate musculară; C. se realizează în perioadele de repaus muscular; D. se realizează în perioadele de acţiune a muşchiului; E. potenţialele de acţiune se materializează prin apariţia unui platou izoelectric. (pag. 412)

S2102108. În digestie, cavitatea bucală are rol în: A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiţie; C. impregnarea gastrică; D. fragmentarea alimentelor în vederea deglutiţiei; E. digestia propriu-zisă. (pag. 331)

S2102109. În situaţia coexistenţei anomaliilor dento-maxilare şi a respiraţiei orale, se poate pune în evidenţă, de la caz la caz: A. că respiraţia orală a precedat şi este una din cauzele anomaliei dento-maxilare; B. că anomalia dento-maxilară a favorizat instalarea respiraţiei orale; C. că amândouă s-au instalat şi evoluează paralel ca manifestări ale aceluiaşi teren predispozant; D. nu se poate stabili o corelaţie între respiraţia orală şi anomalia dento-maxilară; E. nici una din cele de mai sus. (pag. 329)

S2102110. În timpul deglutiţiei de tip adult, mişcarea dorsumului limbii: A. ondulează către anterior; B. ondulează către posterior; C. este asemănătoare peristaltismului; D. separă cavitatea bucală de cea nazală; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. (pag. 354)

S2102111. În timpul deglutiţiei de tip adult, vârful limbii: A. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu faţa palatinală a incisivilor; B. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu mucoasa palatinală, imediat în spatele incisivilor; C. se mişcă în jos şi înainte şi ia contact cu faţa orală a incisivilor inferiori; D. se mişcă înainte şi ia contact cu feţele orale ale incisivilor; E. se interpune între arcade. (pag. 354)

S2102112. În timpul erupţiei caninilor şi molarilor temporari: A. limba pătrunde între arcadele dentare în zona anterioară, contribuind la fixarea unei poziţii mandibulare; B. limba determină fixarea spaţiului de inocluzie fiziologică; C. iniţial, limba rămâne între arcadele dentare în timpul deglutiţiei; D. ulterior, limba este cuprinsă în interiorul arcadelor, care vin în contact una cu cealaltă şi se trece la deglutiţia somatică E. toate răspunsurile sunt corecte; (pag. 353)

18

S2102113. Influenţa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin următoarele modalităţi: A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase; B. prin intermediul inserţiilor osoase; C. prin aplicarea directă a forţelor musculare; D. prin poziţia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirectă a forţelor musculare). (pag. 405)

S2102114. Intensitatea forţei masticatorii depinde de: A. puterea de contracţie a muşchilor; B. pragul de toleranţă; C. sensibilitatea musculară; D. sensibilitatea dentară; E. suportul osos maxilar. (pag. 341)

S2102115. Interpunerea cu muşcare a buzei inferioare poate produce: A. înclinarea palatinală a dinţilor superiori; B. înclinarea vestibulară a dinţilor inferiori; C. înclinarea vestibulară a dinţilor superiori; D. înclinarea orală a dinţilor inferiori; E. vestibularizarea dinţilor superiori şi inferiori. (pag. 407)

S2102116. Particularităţile stadiului bucal la tipul adult de deglutiţie sunt: A. vârful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; B. sagital, între vârful limbii şi faţa linguală a incisivilor inferiori, rămâne un spaţiu de 5-7 mm; C. părţile laterale ale limbii sunt în contact cu coletul dinţilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate răspunsurile sunt greşite. (pag. 354)

S2102117. Reflexul masticator iniţial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin mişcări de sugere; D. este caracterizat prin secreţie salivară; E. este precedat de schiţe de mişcări masticatorii pentru alimentele păstoase, concomitent cu erupţia dinţilor. (pag. 333)

S2102118. Respiraţia orală intervine asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar prin: A. acţiune directă asupra bolţii; B. compresiune asupra pereţilor laterali ai maxilarului superior prin intermediul muşchilor obrazului; C. împiedicarea acţiunii de compresie a limbii asupra pereţilor laterali ai bolţii; modificări în comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziţie a mandibulei şi limbii, cu tulburări în dezvoltarea transversală; D. E. dezechilibru între presiunea negativă a inspiraţiei nazale şi hipertensiunea expiraţiei bucale. (pag. 324-325)

S2102119. Susţinătorii teoriilor care admit influenţa negativă a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraţiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaţii: A. legătura strânsă între scheletul nazal şi facial şi participarea scheletului nazal în deformaţiile maxilarelor; B. predispoziţie la inflamaţii în mod frecvent, favorizată de îngustimea pasajului nazal;

19

C. fenomene de stază limfatică şi circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal; D. variaţiile de poziţie ale limbii în unele anomalii dento-maxilare; E. toate răspunsurile sunt corecte. (pag. 326)

S2102120. Timpii deglutiţiei sunt următorii, cu excepţia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. (pag. 350-351)

S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizează prin: A. faţă prelungită; B. fantă labială închisă; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaţiilor adenoide; E. tendinţă alergică. (pag. 327)

S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciază: A. În funcţie de rezistenţa pe care o opune la deget; B. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la două degete; C. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la police; D. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la aplicarea palmei; E. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la tracţionarea cu oglinda. (pag. 415)

S2102123. Triturarea alimentelor, după Maronneaud, comportă următoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzală; D. faza juxtaocluzală; E. faza de ocluzie. (pag. 337)

S2102124. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanţi în producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin pe mai multe căi: A. datorită activităţii insuficiente, musculatura masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puţin dezvoltate; B. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiţiei temporare lipseşte sau este foarte redusă; C. secreţia salivară este mai crescută; D. migrarea orizontală şi verticală a dinţilor; E. cariile dentare în perioada dureroasă. (pag. 344)

S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita A. arhitectonicii speciale B. structurii osului maxilar C. functiilor glandulare D. tesutului venos erectil E. pozitiei mandibulare (pag. 318)

20

S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste A. reglarea cantitatii de aer B. umectarea si sterilizarea aerului C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar D. structura osului alveolar E. tulburari de eruptie dentara (pag. 321)

S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect A. o actiune directa asupra boltii palatine B. lipsa de eficienta a buzei superioare C. retroalveolodontia superioara D. ocluzia adanca acoperita E. efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale (pag. 323)

S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente A. copilul executa miscari de retropulsie B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie) C. cresterea secretiei salivare D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor (pag. 332)

S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa C. aparitia ocluziei adanci acoperite D. aparitia hipersecretiei salivare E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei (pag. 341)

S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist E. prezenta ocluziei echilibrate (pag. 345)

S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt A. coborarea limbii in planseul bucal B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. unda peristaltica a limbii E. unda peristaltica faringiana (pag. 355)

S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora A. intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa B. prezenta tulburarilor rino-faringiene C. un potential de crestere normal D. prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii

21

E. obiceiul vicios de sugere a degetului (pag. 360)

S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt A. laringoscopia stroboscopica B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma (pag. 370)

S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze A. faza de departare a corzilor vocale(abductie) B. faza de neutralitate C. faza de elongatie maxima D. faza de apropire(adductie) E. faza de acolare (pag. 373)

S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia inchisa E. disritmiile (pag. 384)

S2302136. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in dinamica prin urmatoarele modalitati A. prin intermediul insertiilor osoase B. prin inremediul articulatiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase D. prin pozitia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar (pag. 405)

S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia A. amplitudinea potentialului electric B. modificarile de pozitie si forma a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi (pag. 412)

S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice (pag. 415)

S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale A. declanseaza in mod reflex contractii musculare B. descompune fortele verticale C. contribuie la normalizarea functiilor perturbate D. stimulerea eruptiei dentare

22

E. expansiunea activa a maxilarelor (pag. 416)

S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui A. tonusul labial scazut B. modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala) C. retrodentia superioara D. tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior) E. prognatia mandibulara functionala (pag. 439)

S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina A. proalveolodentie superioara B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare functionala D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversa laterala (pag. 443)

S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai multe conditii A. intensitatea si durata cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. pozitia de echilibru a mandibulei D. bilantul fortelor oro-faciale E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare (pag. 444)

S2302143. Prezenta vegetatiilor limfo-epiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina A. o deplasare inainte a mandibulei B. intarziere in eruptia dentara C. prezenta tulburarilor de fonatie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei (pag. 325)

S2602144. Genomul HIV contine urmatoarele gene structurale: A. gag B. nef C. pol D. env E. vif (pag. 193)

S2602145. Gena gag a genomului HIV codifica: A. proteina matrice B. proteaza C. capsida D. nucleocapsida E. reverstranscriptaza (pag. 193)

S2602146. Genele de maturare ale HIV: A. sunt importante pentru patogenitate in vivo B. sunt neesentiale in vitro in culturi de celule C. promoveaza infectivitatea virionilor (vif)

23

D. cresc proportia particulelor virale extracelulare (vpu) E. sunt implicati in relatia cu factori de transcriere celulare (tat) (pag. 194)

S2602147. Celule tinta pentru infectia HIV productiva: A. limfocite CD4 pozitive B. monocite si macrofage CD4 pozitive C. celule galactosil-cerebrosid pozitive in creier si intestin D. celulele M in placile Peyer E. celulele foliculare dendritice in ganglionii limfatici (pag. 196)

S2602148. Metode imunoenzimatice folosite in serodiagnosticul infectiei HIV: A. reactii de tip indirect sau cu conjugat anti-IgG uman B. reactii de tip competitiv sau cu conjugat anti-HIV-IgG C. reactii de captura care deceleaza clasa IgM de anticorpi D. reactii de tip sandwich antigenic sau imunometric care determina titrul unor categorii specifice de anticorpi E. nici una dintre metodele amintite (pag. 205)

S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt: A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR (pag. 206)

S2602150. Fereastra serologica in infectia cu HIV: A. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a evidentia ARN-ul viral B. inseamna lipsa anticorpilor intre momentul infectiei si seroconversiei C. dureaza intre 2-4 saptamani si 4 luni D. denota prezenta anticorpilor de tip IgM in ser E. reprezinta o perioada in care persoana este apta pentru donarea de sange (pag. 208)

S2602151. Antigenemia p24 in infectia HIV: A. poate fi determinata cantitativ în domeniul picogramelor B. se determina prin metoda ELISA C. este invers proportionala cu numarul limfocitelor CD4 D. este dozata prin PCR E. nu poate fi detectata în fereastra imunologica (pag. 207)

S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei: A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe (pag. 322-325)

S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian B. purificarea aerului

24

C. umectarea aerului D. racirea aerului E. activitatea reflexa si senzoriala (pag. 318-319)

S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm sunt: A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor E. cresterea secretiei salivare (pag. 344)

S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii D. durere E. cresterea suprafetei de contact ocluzal (pag. 345)

S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut D. diastema si treme E. prognatism mandibular (pag. 358)

S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte: A. vestibularizarea incisivilor superiori B. instalarea ocluziei deschise C. micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica D. ingustarea arcadei superioare E. largirea arcadei superioare (pag. 362)

S2802158. Tulburarile de fonatie: A. apar la toti pacientii cu AnDM B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala C. apar doar in unele AnDM D. apar datorita unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influentate de tratamentele ortodontice (pag. 382)

S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin: A. hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare E. hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente (pag. 405)

S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale A. aparatele functionale declanseaza contractii musculare

25

fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare B. C. aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale D. aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale E. recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale (pag. 416)

S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm A. dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului determina prodentie superioara D. sugerea degetului determina retrodentie inferioara E. interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor (pag. 439-440)

S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt: A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisiva accentuata C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala D. modificari ale mucoasei jugale E. modificari ale mucoasei linguale (pag. 443)

S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la impartirea lor in: A. labiale B. labio – palatale C. labio – dentale D. linguo – dentale E. linguo – palatale (pag. 376)