Rolul organizatiilor neguvernamentale

Embed Size (px)

Citation preview

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

1. Istoricul, apariia i dezvoltarea sectorului non-guvernamental

1.1 Istoricn cadrul societii, de-a lungul istoriei, din punct de vedere politic, au fost deosebii dou categorii de actori: statul pe de o parte i, societatea civil pe de alt parte. Datorit acestui model societatea era mprit n dou sectoare: sectorul public i sectorul privat. Dar cu trecerea timpului aceast difereniere s-a dovedit a fi perimat. n societile moderne s-a manifestat din ce n ce mai accentuat o nou difereniere n cadrul societii civile: un sector orientat spre obinerea profitului i un altul care nu urmrete acest lucru (sector non-profit, aa numitul cel de-al treilea sector1). In fapt, sectorul non-profit nu reprezint o noutate absoluta in sistemul de organizare a vietii sociale, existenta sa fiind cunoscuta, de cel putin 4 secole, sub forma activitatilor desfasurate de biserica, institutiile filantropice sau de caritate, asociatiile de ajutor reciproc, scolile private etc. Noutatea se refera la: afirmarea din ce in ce mai puternica si chiar la impunerea acestui sector, nu numai ca o entitate distincta a vietii organizationale, dar chiar si ca o alternativa de schimbare si perfectionare a vietii sociale2. Motivul pentru care aceste servicii nu erau asigurate de ctre sectorul de stat sau cel orientat spre obinerea profitului era unul relativ simplu: veniturile rezultate din urma acestor activiti nu reprezentau un profit pentru sectorul de afaceri i nici nu conduceau la creterea veniturilor bugetare pentru instituiile publice. n perioada capitalismului timpuriu aceste servicii fceau parte mai ales din domeniul social i din acest motiv ntlnim ca denumiri ale organizaiilor neguvernamentale i denumirea de organizaii de caritate. Dup cel de-al doilea rzboi mondial guvernele naionale, mai ales cele din vestul Europei au recunoscut importana sectorului non-profit n asigurarea stabilitii democratice. n acea perioad s-a remarcat importana deosebit pe care cel de-al treilea sector l joac n asigurarea i ntrirea democraiei. Ca urmare a acestei recunoateri s-a trecut la elaborarea unui cadru juridic unitar pentru a reduce influena statului asupra acestui sector i pentru a aduce un plus de transparen n activitatea organizaiilor nonprofit.1

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea , Asist. univ. drd. Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003 2 Strainescu Ioan, Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

2010

Page 1

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Sectorul neguvernamental n rile vestice s-a dezvoltat rapid ca urmare a procesului de restructurare i bunstrii din acele ri. Globalizarea acestor procese a aprut dup cderea comunismului, fiind considerat un important aspect al consensului de la Washington3. Aadar, implicarea sectorului nonguvernamental in rezolvarea problemelor societii are o istorie ndelungat, care difer de la o tar la tara, iar relaiile dintre stat si ONG-uri au evoluat si evolueaz permanent. De fapt, modul si directia in care s-au dezvoltat aceste relatii oglindesc evolutia sociala de-a lungul vremurilor4. 1.1.1. Sectorul non-guvernamental n Romnia inainte de 1989 Evoluia sectorului non-profit din Romnia se concentreaz pe o structur ambivalent care surprinde relaia dintre dezvoltarea statului i sectorul voluntar. n vreme ce statul romn se caracteriza printr-o slab dezvoltare n perioada modern timpurie acelai lucru se putea afirma i despre instituiile filantropice, dar dup 1864, cnd instituiile i implicarea statului au crescut sectorul al treilea a rmas n continuare insuficient dezvoltat. n perioada interbelic protecia social i organizaiile neguvernamentale au cunoscut o dezvoltare accentuat, aceasta fiind stopat n perioada comunist de implicarea instituiilor statului n asigurarea unor servicii care erau pn n acel moment furnizate de ONG-uri. Dup 1989 statul a renunat la preteniile sale autoritariste iar dezvoltarea sectorului neguvernamental a fost reluat. 1.1.2. Sectorul non-guvernamental dup 1989 Pe parcursul timpului afirmarea organizaiilor neguvernamentale a devenit din ce n ce mai dificil, pe msur ce liderii politici au nceput s vad n organizaiile neguvernamentale adevrate ameninri la adresa legitimitii guvernului. Odat cu extinderea controlului asupra celui de-al treilea sector statul a obstrucionat orice activitate filantropic desfurat n alt zon dect cea guvernamental. Prbuirea comunismului a creat posibilitatea dezvoltrii unor politici pluraliste i construirii societii civile, dar motenirile acestui regim nu au permis crearea unor condiii propice pentru astfel de schimbri n Romnia datorit ambiguitii schimbrilor politice ce au avut loc3

Pawel Zaleski Global Non-governmental Administrative System: Geosociology of the Third Sector, editura Gawin, Dariusz & Glinski, Piotr ,"Civil Society in the Making", Warszawa, 2006 4 Strainescu Ioan,Managementul organizatiilor neguvernamentale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

2010

Page 2

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

n aceast perioad de nceput s-a conturat o generaie de tineri educai, nencreztori n legitimitatea statului, care au intrat n competiia pentru sectoarele economic i de servicii publice neguvernamentale. Dorina de a beneficia de protecia social a nceput s ia locul respingerii totale a implicrii n treburile publice, astfel nct interesul cetenilor romni fa de participarea n cel de-al treilea sector a crescut. Posibilitatea aderrii Romniei la Uniunea European a constituit un important factor de susinere al organizaiilor neguvernamentale mai ales pentru acelea ale cror activiti au fost marcate de prioritile ideologice sau administrative ale Uniunii Europene. n ciuda tuturor tensiunilor existente de-a lungul perioadei post-decembriste organizaiile neguvernamentale au cunoscut o relativ dezvoltare pe msur ce legislaia specific a devenit mai puin rigid i a nceput s reflecte i alte interese publice. Organizaiile neguvernamentale sunt o puternic for n sfera public i au o foarte bun ans de a deveni parteneri ai instituiilor guvernamentale i nu rivali ai acestora n conturarea obiectivelor i aciunilor pentru viitoarele programe n cadrul celui de-al treilea sector5.

1.2 Dezvoltarea sectorului non-guvernamental1.2.1 Relaia cu administraia central Relaia cu administraia central a cunoscut o ameliorare semnificativ dup alegerile din 1996, prin venirea la putere a unui guvern care a adus o recunoatere deschis rolului ONG-lor. Astfel n aceast perioad la nivel central au funcionat dou structuri: Biroul pentru societatea civil de la nivelul preediniei Romniei, care a avut menirea de a asigura fluxul de informaiei ntre sector i guvern, de a consulta ONG-le asupra problemelor relevante i de a oferi oportuniti de a-i face cunoscut poziia de ctre guvern. Biroul pentru relaia cu ONG-urile existent la nivelul guvernului, misiunea acestuia fiind de a coordona eforturile legislative cu privire la ONG-uri i de a sprijini reeaua naional a responsabililor pentru relaia cu ONG-uri. Numirea liderilor i experilor ONG-lor n poziii guvernamentale a dus la nelegerea reciproc mai bun a rolurilor, puterii i limitelor acestora i a creat un cadru de comunicare mai deschis ntre administraie i sector. Mai mult, crearea acestor structuri de facilitare a dialogului diminueaz vulnerabilitatea sectorului la schimbrile conducerii politice. n aceast5

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea , Asist. univ. drd. Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003

2010

Page 3

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

perioad pe lng cele dou structuri a existat un grup consultativ de experi neguvernamentali pe lng ministere care i fcea simit poziia n diverse probleme legate de ONG-uri. La nivel informal au loc consultri frecvente ntre reprezentani guvernamentaliti principalele ONG-uri de la nivel naional cu precdere asupra chestiunilor de mare interes pentru ONG-uri (de tip legislaie, reprezentarea sectorului neguvernamental) dect asupra chestiunilor sub-sectoriale (strategii de dezvoltare n domeniile respective, finanare). 1.2.2 Relaia cu administraia local Obstacolele principale n calea dezvoltrii unor relaii consistente ntre autoritile locale i ONG-uri sunt determinate de trei factori. Mai nti, trebuie remarcat c rolul ONG-lor nu este cunoscut de aleii locali. n general, ONG-le sunt sprijinite numai dac activitile lor se integreaz n strategiile de dezvoltare local, rareori elaborate prin consultarea ONG. Reprezentanii locali pentru relaia cu ONG-uri au limite determinate de timp disponibil pentru ONG-uri . Se manifest o lips generalizat de nelegere sau implicare la nivel instituional intern din partea autoritilor competente apte s pun n vigoare prevederile legale necesare implementrii cooperrii dintre ONG-uri i autoritile locale. n al doilea rnd din cauza procesului lent de descentralizare autoritile locale au puteri i fonduri limitate. n al treilea rnd se constat un nivel sczut de dezvoltare a abilitilor personalului de la nivelul administraiei locale care este expus ntr-o msur mai mic la noi modaliti de gndire i organizare a muncii comparativ cu cel al ONG-lor. Sugestii pentru mbuntirea relaiilor dintre autoritile locale i ONG-uri: introducerea unor programe speciale de familiarizare a folosirea prevederilor din cadrul procesului de aderare la U.E. dezvoltarea abilitilor, atitudinilor i practicilor funcionarilor autoritilor locale cu noile prevederi legale care pun accent pe stimularea cooperrii dintre ONG-uri i autoritile locale, publici n dezvoltarea i managementul proiectelor. 1.2.3. Relaia cu mediul de afaceri Relaiile cu mediul de afaceri par s fie fundamental axate pe sprijin financiar sau n bunuri (servicii) n schimbul publicitii. S-a mers mult mai ncet n ceea ce privete stabilirea 2010 Page 4

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

sau meninerea unui dialog cu mediul de afaceri sau cu autoritile locale asupra chestiunilor de interes pentru dezvoltarea local. n anumite cazuri, unele ONG-ui, cum ar fi cele din domeniul dezvoltrii locale, au dezvoltat programe care reunesc toi actorii comunitari. n alte cazuri, ONG-uri sau voluntari strini au derulat proiecte menite s dezvolte un mediu de afaceri responsabil social sau cooperarea acestuia cu ONG-uri. Date fiind dificultile economice actuale, mediul de afaceri se orienteaz mai degrab spre supravieuire dect spre dezvoltarea relaiilor comunitare.

2. Definiia organizaiilor non-guvernamentalencercarea de definire a unui domeniu de tiin, a unui concept sau a unui fenomen social devine de actualitate n momentul atingerii maturitii de ctre acesta. Gsirea unei definiii unanim acceptate pentru sectorul nonprofit sau cel de-al treilea sector este ns o sarcin complex. Considerm ns c definiia cea mai complet a fost formulat n anul 1992 de ctre Lester Salmon i Helmut Anheier n lucrarea lor intitulat Social Origins of Civil Society. Ei au stabili apte criterii care n opinia lor caracterizeaz sectorul nonprofit. Cele apte criterii sunt6: instituionalizarea, separarea de stat, non-distribuia profitului, autonomia, voluntariatul, nemisionarismul religios apolitismul.

Indiferent de cum se numesc ONG-urile toate au o singur definiie. Ele sunt formaiuni benevole, de sine stttoare, constituite prin libera manifestare a voinei cetenilor asociai pe baza comunitii de interese profesionale i/sau de alt natur, n vederea realizrii n comun a drepturilor civile, economice, sociale i culturale, care nu au drept scop obinerea profitului.7 Un vechi proverb african spune ca "Nu toate vietuitoarele din ocean sunt la fel, chiar daca noi le chemam pe toate pesti". Un ONG este un termen remanent, ce cuprinde multe tipuri diverse de organizatii, avand in comun simplul fapt de a nu apartine nici unei6

"Introducere in Managementul organizaiilor neguvernamentale", Conf. univ. dr. Clin Hinea , Asist. univ. drd. Balogh Mrton, Cluj-Napoca, 2003 7 www.e-democracy.md

2010

Page 5

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

structuri guvernamentale. Definitia "ONG" implica o negatie (aceea ca: nu este ceva, in cazul nostru o structura guvernamentala). In diferitele tari din intreaga lume, ONG-urile pot fi de multe feluri: -consilii in comertul cu produse agricole , cercetasi, agentii caritabile, cluburi de sah, avocati ai drepturilor copiilor, coruri, biserici, grupuri de utilizatori ai computerului, cooperative, uniuni de credit, grupuri de veterani ecologisti, aparatori ai mediului inconjurator, asociatii etnice, cluburi de suporteri sportivi, banci de alimente, asociatii de viitori fermieri, aparatori ai drepturilor omului, organizatii internationale de intrajutorare si dezvoltare, asociatii de arta si literatura, grupuri protestatare, asociatii de modelism, festivaluri municipale, cluburi de fotografie, consilii politienesti, grupuri religioase, asociatii profesionale, cluburi de dans, grupuri de studiu, grupuri de voluntari pentru infirmi, si multe altele8. Organizatiile neguvernamentale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii9: s funcioneze ca entitate structurat - pot face dovada unei anumite structuri

organizaionale instituionalizate.Cel mai adesea, aceste instituii funcioneaz ca persoane juridice, dar funcionarea lor este posibila si fr sa aib personalitate juridica; s fie de natura privata - sunt instituional separate de autoritile publice (fapt Sa respecte criteriul non-distribuiei profitului - pot genera venituri, respectiv care nu exclude finanarea din bugetul public), fiind constituite pe baza liberei iniiative obine "profit" din activitile lor, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate; sa se auto-guverneze - au capacitatea de a-si asuma decizii privind funcionarea interna sau relaiile cu alte instituii in mod independent, iar structurile de conducere nu sunt dominate de reprezentanii autoritilor publice; conducere; Sa fie de interes public - servesc unor scopuri de interes public sau contribuie la binele public. Sa fie voluntare - se bazeaz, in general, pe activiti voluntare in aciunile pe care le desfoar (fapt care nu exclude posibilitatea angajrii de personal) sau in procesul de

3. Funciile sectorului nonprofit.8 9

www.scn.org-site pentru mobilizarea societii civile conform definitiei structural-functionale, Lester Salomon, "America's Nonprofit Sector", The Johns Hopkins University, publicatie realizata de catre The Foundation Center, 1992

2010

Page 6

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Pentru a stabili funcia sectorului nonprofit este bine s pornim de la ideea deja acceptat a delimitrii societii. Din acest punct de vedere pot fi delimitate trei sectoare: sectorul de stat, sectorul profit (economic) i sectorul nonprofit. n concordan cu acest lucru figura 1 prezint care este relaia ntre cele trei sectoare. Principul parteneriatului, unul foarte des invocat, dintre cele trei sectoare poate fi observat i aici.

n cadrul sistemului sectorul nonprofit are dou funcii principale. Prima funcie ar fi cea de prevenire i de corecie, care ncearc s previn i s corecteze eventuale probleme, lipsuri n funcionarea sectorului de stat i cel de afaceri. O a doua funcie este cea de dezvoltare, care ajut la dezvoltarea societii civile, a societii n general prin aprarea valorilor civile, prin ntrirea colaborrii i prin crearea cadrului activitilor comune. Dac acceptm cele dou funcii atunci n concordana cu terminologia folosit n managementul ONG-lor10 - acestea pot fi considerate chiar menirea sectorului non-profit, iar rezultatele obinute de sectorul civil pot fi evaluate n funcie de aceasta

SocietateaSectorul de stat

Sectorul de afaceri

Sectorul nonprofit

n istoria post-decembrist a sectorului non-profit din Romnia s-au consumat episoade cnd aceste organizaii i-au ndeplinit funciile din cadrul societii. Cele mai elocvente sunt cazul Dracula Parc i chiar Roia Montana cnd datorit unor puternice aciuni de protest organizaiile neguvernamentale au reuit s atrag atenia sectorului de stat i chiar a societii asupra pericolelor care deriv din implementarea unor decizii greite. Tot pentru ndeplinirea funciilor sale se constat o intens activitate ce sprijin asociativitatea, crearea de reele de informare (ex. Birouri de consiliere pentru ceteni un program finanat de Uniunea European care prevedea c aceste birouri trebuie gestionate de ctre ONG-uri n parteneriate cu instituii ale administraiei publice locale) sau organizarea de conferine, seminarii, trguri (Trgul Naional al Organizaiilor10

Organizaii neguvernamentale n cele ce urmeaz ONG.

2010

Page 7

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Neguvernamentale din Romnia). Totui exist voci care susin c societatea civil triete una din cele mai negre perioade din existena sa. Aceast perioad neagr se datoreaz n primul rnd inactivitii societii civile fa de excesele puterii.

4.Rolul organizaiilor nonguvernamentale n societate

n ultimii nou ani organizaiile neguvernamentale din Romnia i-au recptat identitatea i au adus o contribuie important la modernizarea societii. Ele i-au creat, definit i promovat o identitate proprie, formnd totodat o comunitate care i gsete locul i rolul n societatea civil romneasc la nceputul unui nou ciclu de guvernare. Astfel, pe parcursul a nou ani, organizaiile neguvernamentale au preluat, pe fondul unei crize a resurselor statului, funcii i roluri care nainte de 1989 reprezentau atribuii exclusive ale administraiei, devenind un actor important al promovrii valorilor democratice i a schimbrilor sociale, a unor raporturi noi ntre stat i societate. Organizaiile neguvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate n ceea ce privete modul i direciile lor de aciune. Aceast mobilitate reprezint condiia lor de supravieuire, atta vreme ct funcionarea lor este dependent de o corect identificare a nevoilor n comunitate i de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi. Organizaiile neguvernamentale reprezint un "termometru" al comunitii. Dinamicitatea lor este relevant n ceea ce privete capacitatea comunitii de a reaciona rapid la propriile sale nevoi, cataliznd resurse pe care administraia public nu le are. n acelai timp, analiza direciilor de aciune ale organizaiilor ar putea da administraiei publice, semnale relevante privitoare la problemele pe care n viitorul apropiat va trebui s le abordeze administraia. ONG-urile pot juca, deci, un rol fundamental n identificarea unor probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de ctre autoritile publice, iar prin utilizarea resurselor umane proprii, a datelor locale i capacitii lor organizatorice pot monitoriza activitatea ageniilor publice i le pot sprijini n realizarea obiectivelor lor. Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunitii, mai bine i mai ieftin dect o poate face sectorul public (exemple frecvente sunt oferite din domeniile asistenei grupurilor vulnerabile sau al managementului unor instituii de asisten medical). Cile prin care sectorul neguvernamental poate influena dezvoltarea comunitii:

2010

Page 8

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

1. ncurajnd oficialii i ageniile guvernamentale s adopte soluii elaborate i folosite cu succes n cadrul sectorului. 2. educnd i sensibiliznd publicul n privina drepturilor prevzute de stat. 3. participnd la adaptarea programelor oficiale la nevoile publice, exprimnd punctul de vedere al opiniei publice i punnd n valoare experienele locale. 4. colabornd cu agenii oficiale. 5. influennd politicile de dezvoltare locala a instituiilor naionale i internaionale. 6. ajutnd administraia public i finanatorii s elaboreze o strategie de dezvoltare mai eficient prin ntrirea instituiilor, creterea calificrii profesionale a personalului, instruirea acestuia i ntrind capacitatea lor managerial. Uneori, organizaiile neguvernamentale sunt considerate "alternative" la soluiile administraiei. Expresia folosit ar putea crea confuzie. Populaia unei comuniti nu este n situaia de a alege ntre modelul de dezvoltare propus de administraie i cel propus de ONG-uri, pentru simplul motiv c organizaiile nu pot lansa o asemenea ofert. Este puin probabil c eforturile organizaiilor s poat duce la rezolvarea n ntregime a unei probleme n comunitatea local. Lipsa de resurse este n acest caz principalul obstacol. ONG-urile pot gsi noi soluii pentru probleme cu care se confrunt populaia, dar aceste soluii devin relevante doar dac ele pot influena procesul de dezvoltare la nivelul ntregii comuniti. Administraia i organizaiile neguvernamentale nu pot oferi alternative n competiie, ci soluii complementare ce deschid calea ctre o adevrat colaborare ntre ele. Ele i-au dovedit adesea eficiena n identificarea i soluionarea problemelor comunitii, n atragerea i punerea n valoare a unor resurse umane i financiare, n evaluarea gradului de eficacitate a politicilor publice prin: - creterea calitii serviciilor publice; - gestionarea mai eficient a patrimoniului public; - rentabilizarea serviciilor publice; - conservarea mai bun a patrimoniului public; - reducerea cheltuielilor administrative. n acest sens putem afirma c necesitatea achiziionrii de servicii de ctre autoritile publice este determinat de extinderea cererii de servicii adresate sectorului public, att din punct de vedere cantitativ, ct i din punct de vedere calitativ, n sensul c cererea de servicii publice a devenit din ce n ce mai mare, iar solicitrile sunt din ce n ce 2010 Page 9

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

mai diversificate fa de oferta guvernamental. n aceste condiii, autoritile publice au la dispoziie dou alternative: fie s-i mbunteasc oferta, fie s contracteze aceste servicii. Din punct de vedere al eficienei economice, experiena altor state (de exemplu Statele Unite, Marea Britanie, Olanda) a dovedit c este mai avantajoas a doua variant; costurile pentru aceleai servicii care nainte erau prestate de o instituie public, n condiiile contractrii lor sunt mai reduse. Deoarece autoritile publice sunt supuse unor constrngeri legate de funcia lor redistributiv i au responsabilitate politic pentru modul n care este gestionat bugetul public care este limitat, serviciile de interes public ar putea fi contractate de organizaii neguvernamentale. Avantajul contractrii de servicii deriv din caracteristica nondistribuiei profitului care face ca att ncrederea clienilor (beneficiarilor), dar i a contractorului s fie mai ridicat la contractantul de tip nonprofit, fa de contractantul orientat ctre profit. Serviciile de interes public ar putea fi contractate fie de ctre societile comerciale, fie de ctre organizaiile neguvernamentale, fie, n colaborare, de ctre organizaii din cele trei sectoare. n acest sens, relaia de prestare de servicii dintre autoritile publice i organizaiile neguvernamentale const n faptul c sarcina este definit de autoriti, iar prestatorul (organizaia neguvernamental) execut comanda respectiv, ntr-un domeniu considerat de autoritatea respectiv ca fiind de interes public. Deci, contractul de prestare de servicii ntre autoritatea public i organizaia neguvernamental este relaia n care autoritatea public comand realizarea unui serviciu pe care se oblig s-l plteasc, iar organizaia neguvernamental se oblig s execute obiectul contractului. n Romnia, cadrul legal care reglementeaz contractarea de servicii publice de la autoritile publice este cel al contractului de concesiune. Hotrrea Guvernului 1228/1990 nu face nici un fel de referiri speciale la concesionarea de servicii ctre sectorul nonprofit, nici n sensul exceptrii sale de la acest tip de activitate, dar nici n sensul ncurajrii achiziionrii de servicii de ctre acest sector de la autoritile publice. n concluzie, importana organizaiilor neguvernamentale nu mai poate fi lsat doar la nivelul aprecierilor simului comun, cci acestea au i alte roluri, cum ar fi: - contrapondere a puterii statului i a sectorului privat; un exemplu n acest sens l constituie asociaiile de protecia consumatorilor, a cror misiune este de a educa i apra cetenii (n calitatea lor de consumatori) n relaia cu firmele i companiile comerciale. - cadrul de participare ceteneasc; exist dou obstacole majore n calea creterii implicrii autentice de mas n politica de stat, i anume: - dificultatea descentralizrii ariilor de decizie la nivel de stat; 2010 Page 10

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

- lipsa abilitilor i valorilor necesare acestui tip de participare. Activitatea n organizaiile neguvernamentale presupune implicarea membrilor n procese decizionale care dezvolt participanilor la acestea abilitile corespunztoare i capacitatea de a-i exercita rolul de homo politicus. - asigurarea de bunuri i servicii publice; exist numeroase obstacole n calea furnizrii serviciilor publice de ctre societile comerciale i instituiile statului. Cu toate acestea, statul, prin funcionarii si, nu poate identifica i satisface n totalitate marea varietate de nevoi i interese n societate. Astfel, cererea de bunuri i servicii publice rmne neacoperit. Aceste goluri pot fi acoperite prin activitatea organizaiilor neguvernamentale, ele nefiind restricionate de criteriul profitabilitii (ca n cazul societilor comerciale) i dovedind o mai mare receptivitate i creativitate n acoperirea nevoilor sociale. Cu toate acestea, chiar i organizaiile neguvernamentale se pot lovi de o serie de dificulti n acest tip de activitate, cum ar fi cele care in de mecanismele aciunii colective. - furnizarea mai eficient a bunurilor i serviciilor comparativ cu sectorul public; susinerea unor structuri administrative mai puin numeroase sau prezena voluntariatului creeaz premise pentru reducerea costurilor de producie corespunztoare bunurilor sau serviciilor livrate. La aceasta se adaug i faptul c cei care lucreaz n organizaiile neguvernamentale sunt mai interesai de satisfacerea cerinelor clienilor dect de respectarea procedurilor formale, birocratice. - facilitatori ai integrrii sociale i politice; organizaiile neguvernamentale sunt instrumente ale integrrii grupurilor i indivizilor n cadrul societii; de exemplu, n societile caracterizate printr-un grad nalt de varietate etnic, organizaiile neguvernamentale contribuie la promovarea diversitii i la reducerea tensiunilor interetnice prin promovarea dialogului interetnic. - promovarea diversitii de opinii n societate; prin apartenena la diferite organizaii neguvernamentale oamenii devin contieni de existena unor opinii i interese diverse n societate i devin capabili s adopte o poziie critic fa de acestea. - mobilizarea intereselor i revendicrilor n societate; prin intermediul organizaiilor neguvernamentale revendicrile cetenilor pot fi articulate, iar presiunile exercitate de diferite grupuri se transform n demersuri coerente de influenare a politicilor publice. Organizaiile neguvernamentale mbuntesc eficiena i eficacitatea activitilor socioeconomice, ele ofer servicii mai ieftine i mai bune pentru c folosesc voluntarii. n multe domenii, organizaiile neguvernamentale desfoar munci aproape gratuite (protecia animalelor, reciclri profesionale, protecia mediului, educaie pentru aduli i la 2010 Page 11

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

distan, circulaia informaiei), n timp ce

Guvernul trebuie s plteasc funcionari

pentru aceste lucruri. Organizaiile neguvernamentale includ spiritul de echip uman, transparena i participarea public, fr de care o administraie risc s nu capete suportul public pentru aciunile pe care le ntreprinde. n condiiile unei susineri minime, aproape insesizabile la dimensiunea declarat a sectorului, organizaiile neguvernamentale i-au adus o contribuie msurabil la procesul de reform: - au mbuntit substanial deciziile publice (amintim aici corectarea i mbuntirea a numeroase proiecte de legi i alte acte normative); - au dat sens reformei din sfera educaiei; - au stat la baza succesului n medieri internaionale, contribuind prin aceasta i prin proiectele de colaborare internaional la o imagine extern pentru care, uneori, se cheltuiesc o grmad de bani publici; - au gestionat eficace transferul de know-how; - au preluat aproape integral politicile i activitile concrete de protecie a copilului; - sunt mesagere ale culturii autohtone i promotoare ale dezvoltrii diversitii culturale, crend teren favorabil dialogului interetnic, toleranei i cooperrii cu minoritile naionale. n acest sens, modul de aciune al organizaiilor poate reprezenta un model de abordare a problemei, nu neaprat singurul i nu neaprat cel mai bun, dar cu certitudine extrem de eficient prin prisma raportului investiie/efect. Acest lucru nu nseamn c vreodat organizaiile neguvernamentale se vor substitui administraiei publice sau c vor realiza ele sarcinile administraiei. Organizaiile nu reprezint o alternativ n sine. Ele trebuie vzute ca un mod de aciune complementar activitii administraiei, prin care comunitatea se autoresponsabilizeaz fa de rezolvarea propriilor probleme. Una din funciile principale ale sectorului nonprofit este aceea de a pleda pentru ntrirea sistemelor sociale, de-a oferi cetenilor posibilitatea influenrii politicilor publice, de a critica i supraveghea politica guvernului. Politicile publice sunt planuri, principii, legi sau aciuni care sunt adoptate de factorii decizie pentru a rezolva o problem n societate, a se opune unei ameninri sau a urmri un obiectiv; ele se refer la ceea ce decide s fac un guvern sau parlament pentru rezolvarea problemelor dezvoltrii cu efecte asupra ntregii societi sau la ansamblul de msuri sub forma unui program de aciune guvernamental menite s produc schimbri favorabile pentru ntreaga societate sau pentru o anumit parte a societii. 2010 Page 12

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Principiile pe care att organizaiile neguvernamentale ct i autoritile publice ar trebui sa le aplice n elaborarea i implementarea unor politici publice sunt: existena. n funcie de factorul de decizie i de aria de acoperire, politicile publice pe care organizaiile neguvernamentale ncearc s le influeneze pot fi naionale, regionale sau locale i interne ale unor instituii. promovarea dezvoltrii; furnizarea de beneficii directe cetenilor; - protejarea societii de comportamente care ar putea s-i pericliteze

5.Tipuri de ONG-uriOrganizaiile non-profit sunt, n mare parte ONG-uri. De aceea, putem analiza tipologia organizaiilor non-profit, din punct de vedere economic (dup modul n care primete i distribuie bunuri), dup cum urmeaz: obiectivele. Organizaii productiv-distributive: sunt cele care dispun de o oarecare dotare, cu care sper s se regenereze continuu, dup ce distribuie partea productiv destinat distribuirii i donaiile primite suplimentar. Organizaii clientelare: sunt cele care se bazeaz pe clieni constani, care au nevoie de serviciile pe care le realizeaz aceste tipuri de organizaii (spitale i sanatorii, coli i universiti, teatre i case de cultur)- toate n totalitate sau n parte neguvernamentale, atta vreme ct se supun parial sau total principiilor ce caracterizeaz activitatea organizaiilor non-profit: auto-conducere, caracter nonguvernamental, oferta de servicii publice sau personale diversificate, respectarea restriciei non-directivitii profitului ntre proprii membri sau conductori, implicarea parial a voluntariatului persoanelor angajate sau asociate. Dac se ia n calcul criteriu controlului sistemului de distribuire a resurselor (control final, adic puterea de a alege consiliul de conducere), atunci se obin dou noi tipuri de ONG-uri: ONG-uri comunitare - controlul final aparine patronilor comunitari, Organizaii receptor-distributive: sunt cele care se bazeaz, n exclusivitate, pe donaiile pe care apoi le distribuie pentru a-i realiza misiunea i

adic comunitii, celor care reprezint liderii acesteia; 2010 Page 13

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ONG-uri antreprenoriale - controlul final este intern, caz n care

consiliul de conducere se auto perpetueaz. Interseciile dintre cele dou tipologii de mai sus conduc la combinaie de ase tipuri ideale de ONG-uri, dup cum urmeaz: Comunitar receptor distributive; Antreprenorial receptor distributive; Comunitar clientelare; Antreprenorial clientelare; Comunitar productiv distributive; Antreprenorial productiv distributive.

Termenul de tipuri ideale de ONG-uri nu se refer la cele mai bune forme, ci la formele pure, care ns evident nu sunt posibile. De aceea, realitile vor arta, de exemplu ca tipul ideal antreprenorial receptor distributiv ar putea sa aib, la un moment dat i o form cu specific pentru tipul comunitar clientelar. Cristian Jura, a evideniat mai multe tipuri de ONG-uri, acesta clasificndu-le ntr-un mod mai simplist, dar mai uor de utilizat, prin utilizarea a apte criterii dup cum urmeaz:

1.

Dup domeniul de activitate: cele care se ocup de educaie; cele care se ocup de sntate (Mdecine sans frontires, etc.); cele care se ocup de protecia mediului nconjurtor (Green Peace, cele care se ocup cu drepturile omului (Amnesty International, Human cele care se ocup cu protecia anumitor profesii (Asociaia cele care se ocup de protecia minoritilor (Asociaia Internaional a Dup sfera de activitate: ONG-uri interne (n Romnia: FDSC Fundaia pentru Dezvoltarea

World Wide Found, etc.); Rights Watch, etc.); Internaional a Juritilor, American Bar Association, etc.); 2.

Popoarelor Indigene, etc.).

Societii Civile, ARDU- Asociaia Romn de Drept Umanitar, LADO - Liga Aprrii Drepturilor Omului , etc.); 2010 Page 14

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ONG-uri internaionale (Crucea Roie internaional, Green Peace, etc.). 3. 4. 5. Dup modul de finanare a programelor: surse proprii; donaii (de la donatori persoane individuale, de la corporaii, fundaii, Dup relaia cu organizaiile internaionale inter guvernamentale: ONG-uri cu statut consultativ pe lng organizaiile internaionale; ONG-uri care nu beneficiaz de un statut consultativ pe lng n funcie de caracteristica economic: ONG-uri receptiv distributive (fora lor st n eficiena distribuiei, ONG-uri productiv distributive (fora lor st n dotarea cu funcii

agenii guvernamentale).

organizaiile internaionale.

localizat pe obiective clar conturate); generatoare de resurse, dintre care o parte este folosit pentru reproducerea dotrii, iar cealalt pentru oferta de bunuri i servicii); 6. ONG-uri clientelare (fora lor st n serviciile ce pot fi vndute unei Dup posibilitatea de a influena procesul decizional al organizaiilor ONG-uri cu statut consultativ, care influeneaz procesul decizional al ONG-uri care doar contribuie la implementarea programelor clientele disponibile: n spitale, sanatorii, coli, universiti, teatre, etc.). inter guvernamentale: organizaiilor inter guvernamentale; 7. organizaiilor inter guvernamentale. n funcie de faptul dac au sau nu calitatea de finanatori: ONG-uri cu rol de finanatori (cele la nivel internaional); ONG-uri care nu au aceast calitate, aflate la nivel local (de exemplu,

Fundaia pentru o Societate Deschis).

5.1.

Diferene i asemnri ntre asociaie i fundaie

n metodologia Comisiei Naionale pentru Statistic, ONG-urile aparin sectorului administraiei private (alturi de culte, partide, sindicate, uniuni de creaie, Crucea Roie,

2010

Page 15

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

asociaii i fundaii). n Romnia, ca i n Europa, exist trei tipuri principale: asociaii, fundaii i federaii. Asociaia-

convenia juridic prin care mai multe persoane i pun n comun

contribuiile lor materiale, cunotinele i activitile lor pentru a realiza un scop care nu Ie aduce avantaje pecuniare sau patrimoniale. Scopul poate corespunde interesului general, interesului particular al unei anumite categorii sociale sau interesului personal . numrul de persoane minim este de 20.

Fundaia este actul prin care o persoan fizic sau moral stabilete un

patrimoniu distinct i autonom de patrimoniul su propriu i l consacr n mod permanent realizrii unui scop ideal, de interes public;-

trebuie s existe minim un fondator. au drepturi numai pentru a-i realiza obiectivele i nu pot primi acestea nu pot exista dect dac exist un organism de conducere care dup tipul de interes pe care l promoveaz: cu caracter mutual - promovarea intereselor proprii ale membrilor lor. cu vocaie public - de interes public sau de utilitate public grupul inta i tipul de aciune demonstreaz o anumit vocaie pentru deruleaz programe de interes public de care beneficiaz ntreaga se mai numesc organizaii caritabile n Marea Britanie sau filantropice

Asociaiile i fundaiile-

liberaliti dect dup ce au fost autorizate.-

deine competena de-a lua decizii.

binele comunitii. comunitate sau un numr larg dintre membrii si. n SUA, fr ca aceste atribute s se refere n mod explicit la acordarea de sume de bani.

sunt n mod deosebit interesate de parteneriat ca metod de punere n

valoare a unor resurse care fie sunt insuficiente, fie lipsesc, dar sunt necesare pentru buna derulare a programelor lor, n cazul de fa programe de utilitate public.

2010

Page 16

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

6. Managementul organizaiilor centrate pe profit i non-profitntre organizaiile centrate pe profit i cele non-profit exist numeroase diferene. Principala difereniere dintre o firm privat, centrat pe profit i un ONG, cu specific non-profit, din punct de vedere al obiectului de activitate, const n caracterul dual al ONG-ului fa de caracterul unic al firmei private. Firma privat produce bunuri i/sau ofer servicii contra cost (le vinde) n mod direct, convertindu-i energia organizaional n bani la punctul de vnzare, iar cu banii obinui este injectat o nou energie n afacere pentru a o dezvolta, pe cnd n cazul dual al ONG-ului, un sistem produce venit i un altul l distribuie, dup cum urmeaz: Donatorii sunt solicitai s ofere o parte din veniturile lor pentru un grup int, iar cnd acesta constat c ONG-ul care solicit are capacitatea de a primi ajutoare (expertiz n domeniu, spaii de depozitare, maini i utilaje de transport, logistic, etc. ) i a le distribui, mputernicete ONG-ul s intermedieze ntre ei i clieni, pentru care primete recunotina acestora, prin intermediu ONG-ului.

2010

Page 17

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Sistemul unic specific unei ntreprinderi de afaceri

Platntreprinderi de afaceri

Bunuri/ Servicii

Client

Sistemul dual specific unei organizaii non-profit

solicitriDonator i Contribuii

Sistem de dezvoltare a resurselo r

Sistem de distribui -e subvenii

serviciiRecunotina

Clieni

Z. Szeman prezint caracteristicile serviciilor oferite de ONG-uri fa de cele ale statului. Astfel, n tabelul de mai jos sunt prezentate diferenele formale ntre serviciile ONGurilor i cele ale agenilor de stat, dup cum urmeaz:

2010

Page 18

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Serviciile ONG-urilor 1. Preventive 2. Inovative 3. Complexe 4. Active n toate localitile 5. Centrate pe clieni 6. Dinamice 7. Reele numeroase 8. Flexibile 9. Opereaz cu voluntari 10. Minimizeaz nivelul nevoilor 11. Conduse de personaliti

Serviciile ageniilor de stat 1. Reactive la problemele aprute 2. Utilizatoare a resurselor 3. Interveniente ntre pri 4.Active ntr-o localitate 5. Centrate pe servicii furnizate 6. Statistice 7.Reele mai puin numeroase 8. Mai puin flexibile 9. Opereaz cu salariai pltii 10. Menine nivelul nevoilor 11. Conduse de birocraia organizaiei

2010

Page 19

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Asociaia Naionala a Studenilor n tiine Administrative

2010

Page 20

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ISTORIC Asociatia Nationala a Studentilor in Stiinte Administrative (ANSSA) a fost infiintata la 11 aprilie 2002 de un grup de studenti ai Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative Bucuresti (Cristian Bitea, Dacian Vasincu, Robert Mustata, Mihai Isac, Mihai Aileni, Bogdan Barbu si Marius Mocanu). Astazi, ANSSA numara in jur de 1000 de membri din majoritatea universitatilor in care functioneaza facultati, departamente, sectii sau colegii cu specializarea Administratie Publica. Asociatia functioneaza in baza statutului si regulamentului de organizare si functionare. Organele statutare ANSSA sunt: Adunarea Generala, Consiliul Director precum si ANSSA Alumni. La nivel central activitatea ANSSA este coordonata de o echipa care formeaza Centrul de Coordonare Nationala (CCN). La nivel teritorial functioneaza, in prezent, sapte filiale cu personalitate juridica ANSSA Constanta ANSSA Iasi ANSSA Sibiu ANSSA Ploiesti ANSSA Suceava ANSSA Cluj ANSSA Pitesti

2010

Page 21

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

precum si grupuri de initiativa in alte centre universitare (Oradea, Craiova si Galati) in curs de constituire ca filiale.Toate acestea formeaza si dezvolta reteaua de colaborare nationala a studentilor din scolile de administratie publica. Asociatia Nationala a Studentilor n Stiinte Administrative, este nu numai o organizatie neguvernamentala studenteasca ci si un corp de potentiale resurse umane pentru sectorul public, n general si administratia publica, n special. Fiind totodata o organizatie tnara, ncerca sa ofere studentilor n adminsitratie o noua perspectiva prin activitatile propuse, sa-i sprijine si sa le deschida oportunitati de afirmare n activitatea profesionala, att n plan local ct si national. ANSSA Filiala Iasi a luat fiinta n primavara anului 2003, activitatea noastra avnd la baza imaginea studentului n stiinte administrative. Activitatile noastre vin sa concureze la realizarea unui mediu specific oferind studentilor un sprijin pentru a intelege si pune n aplicare ideile lor si pentru a se adapta mai usor la necesitatile societatii actuale. Din punct de vedere legal ANSSA, cuprinde statutul general parte. SCOPUL, MISIUNEA SI OBIECTIVELE Potrivit articolului 3 si 4 din statutul Asociatie Nationale a Studentilor in Stiinte Administrative, scopul asociatiei este acela de a avea o administratie performanta cu specialisti competenti in gestionarea sectorului public, mentionandu-se, totdata, in artcolul 3 al acestuia misiunea acesteia si anume de a sprijini consolidarea capacitatii de actiune a structurilor administratiei publice.Pentru realizarea scopului urmarit, avem de a face cu o serie de obiective care duc la indeplinirea scopului propus anterior.Si anume: a) sprijinirea formrii unor viitori specialisti, competenti n domeniul stiintelor administrative; b) aprarea drepturilor si intereselor studentilor n stiinte administrative; c) acordarea de sprijin logistic si profesional membrilor si si promovarea rolului si identittii tnrului functionar public; d) mbunttirea gradului de cunoastere a specificittii muncii si particularittilor din domeniul administratiei publice n rndul studentilor din faculttile de profil; e) dezvoltarea unei retele de colaborare nationale a studentilor n stiinte administrative care s faciliteze si s pun n valoare pregtirea si formarea profesional a membrilor nostri; f) stabilirea unor relatii de colaborare si parteneriat cu organizatii similare din tar si strintate; 2010 Page 22 al organizatiei , regulamentul de organizare si functioare a filialelor precum si Statului fiecare filiale in

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

g) promovarea principiilor specifice activittii n sfera sectorului public si militarea pentru ntrirea cunoasterii si aplicrii lor; h) organizarea de conferinte,seminarii,workshop-uri, mese rotunde si alte actiuni practice si de profesionalizare n domeniul de activitate al ASOCIATIEI; i) administrarea si derularea unor programe si proiecte specifice si evaluarea impactului si rezultatelor practice ale acestora; j) initierea si mentinerea unor contacte de colaborare cu autoritti ale administratiei publice, alte institutii publice centrale si locale, sindicate, partide politice, organizatii profesionale din sfera administratiei publice si mass-media n scopul facilitrii ndeplinirii obiectivelor ANSSA.

MEMBRII ASOCIATIEI Primirea ca membru al asociatiei se face individual, pe baza unui formular de inscriere si a unei cereri semnate.Criteriile de admitere vor fi stabilite prin decizie a Biroului Executiv.Membrii asociatiei trebuie s fie studenti la una din urmtoarele forme de nvtmnt superior: colegiu, facultate, studii academice post-universitare, studii aprofundate si master, doctoranzi si absolventi ai invatamantului superior administrativ sau inrudit cu acesta. Membrii asociatiei au urmtoarele drepturi: a) s utilizeze rational si n folosul organizatiei, baza material, informational si logistic a acesteia; b) s-si exprime liber opiniile, prerile si sugestiile n toate problemele privind activitatea asociatiei; c) s beneficieze de actiuni de formare si perfectionare n domeniu; d) s aleag si s fie alesi n structurile organizatorice si de conducere ale asociatiei; e) s poarte legitimatii si nsemne oficiale ale asociatiei; f ) s beneficieze de premii,diplome,adeverinte, recomandari, distinctii si alte facilitti acordate de asociatie. Membrii asociatiei au urmtoarele ndatoriri: a) s participe la toate sedintele, reuniunile si manifestrile organizate de asociatie; b) s accepte si s ndeplineasc deciziile luate de ctre structurile de conducere ale asociatiei; c) s respecte opiniile celorlalti membri; d) s contribuie la bunul mers al asociatiei

2010

Page 23

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Membrii asociatiei si pierd aceast calitate de membru n urmtoarele conditii: la cerere, prin exprimarea dorintei de a se retrage din asociatie si totodata prin excludere, n cazul n care aduc prejudicii morale sau materiale asociatiei.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ASOCIATIEI Organizarea asociatiei are o structura diferita in din punct de vedere al filialei si al sediului central care se afla la Bucuresti. La nivel central organele de conducere a Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte Administrative sunt urmatoarele: a) Adunarea General; b) Consiliul Director; c) Alumni ANSSA; Adunarea General ndeplinete urmtoarele atributii: a) aprob ordinea de zi, modul de desfurare a lucrrilor sale; b) stabileste strategia si obiectivele generale ale asociatiei; c) alege Consiliul Director si membri ai comisiei de cenzori; d) aprob Statutul asociatiei; e) analizeaz si hotrate asupra activittii desfurate de ctre Consiliul Director si celelalte structuri din cadrul asociatiei; f) adopt raportul de activitate a conducerii executive a asociatiei si al comisiei de cenzori; g) aprob nfiintarea filialelor teritoriale ale ANSSA n exercitarea competentelor sale, Consiliul Director: a) supravegheaz si controleaz ndeplinirea propriilor decizii precum si a hotrrilor Adunrii Generale; b) aprob organigramele si politica de personal a asociatiei; c) ncheie acte juridice n numele si pe seama asociaiei, n conditiile legii si prezentului statut; d) ndruma si controleaz activitatea filialelor teritoriale ale ANSSA; e) asigur administrarea patrimoniului asociatiei; f) emite legitimatii si nsemne oficiale ale asociatiei; g) numeste si elibereaz din functie, prin hotrre, coordonatorii 2010 Page 24

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

structurilor centrale si locale ANSSA; h) decide primirea, suspendarea sau excluderea de membri; i) aprob regulile de organizare si functionare si alte reglementri cu caracter intern. j) prezint Adunrii Generale raportul de activitate, situatia financiar anual si proiectul de planificare strategic a asociatiei.

Alumni ANSSA este condus de presedintele fondator al asociatiei si cuprinde fosti membri ai ANSSA cu activitate recunoscut si care au absolvit forme ale nvtmntului superior n domeniu. De asemenea Alumni ANSSA contribuie la formarea unei vointei de actiune profesioniste si de calitate, asigurnd continuitatea si consecventa promovrii principiilor specifice administrrii sectorului public n rndul membrilor ANSSA. *Alumni ANSSA sprijin activitatea asociatiei. *Alumni ANSSA poate acorda diplome, plachete, insigne si medalii de excelent. *Alumni ANSSA poate elabora un ghid de bune practici, poate propune standarde de calitate si proiecte de planificare si orientare strategic. *Alumni ANSSA acord sprijin moral, logistic si profesional membrilor ANSSA,contribuie la strngerea legturilor ntre generatii, faciliteaz integrarea si dezvoltarea profesional.

La nivel local organele de conducere ale Filialei Iasi a Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte Administrative sunt: a) b) Adunarea Generala Biroul Executiv a) Adunarea General este organul suprem de conducere si este alctuit

din toti membrii filialei ANSSA Iasi.Ea se ntruneste lunar sau, dup caz, la solicitarea Biroului Executiv si totodata poate fi convocat n mod extraordinar si la cererea expres a 1/3 din membrii acesteia. Inainte de toate, Adunarea General se consider statutar constituit dac la sedint sunt prezenti cel putin 50% plus unu din membrii asociatiei iar mai apoi,aceasta adopt toate hotrrile cu majoritate simpl de

2010

Page 25

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

voturi,prin vot direct deschis, afar de faptul cnd membrii acesteia cer ca votul s fie secret. Adunarea General ndeplineste urmtoarele atributii: si cenzor; asociatiei; valideaz cererile de afiliere, fuziuni, aliante ori altor forme de asociere adopt raportul de activitate si darea de seam a conducerii operative a aproba ordinea de zi si modul de desfasurare a lucrarilor sale; alege Coordonatorul si membrii Biroului Executiv; analizeaza si hotaraste asupra activitatii desfasurate de catre Biroul Executiv,

adresate de alte organizatii; b) Biroul Executiv al Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte

Administrative Filiala Iasi este organul permanent de conducere al filialei si exercit conducerea operativ a acesteia.Acesta este numit initial prin hotararea Biroului Executiv al fondatoarei sau a Presedintelui, fiind format din membrii fondatori ai filialei.Organizeaza si conduce activitatea filialei in conformitate cu prevederile statutare si hotararile adoptate de organele de conducere ale organizatiei, prezinta propuneri de imbunatatire a activittii ANSSA. Biroul Executiv este format din Coordonator, 5(cinci) membri votati de Adunarea Generala ca Sefi de departamente si Secretar numiti in conformitate cu prevederile prezentului Statut. Membrii Biroului Executiv vor fi cetateni romani. Biroul Executiv al Filialei ANSSA Iasi are urmatoarele prerogative: a) modifica si completeaza Statutul Filialei; b) supravegheaz si controleaz ndeplinirea propriilor decizii precum si a hotrrilor Adunrii Generale; c) aprob organigrama si politica de personal a filialei; d) ncheie acte juridice n numele si pe seama asociatiei, n conditiile legii si a prezentului statut; e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al filialei; f) asigur administrarea patrimoniului filialei; g) emite legitimatii si nsemne oficiale ale organizatiei; h) decide asupra acordrii unor premii si distinctii; 2010 Page 26

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

i) angajeaz parteneriate si acorduri de colaborare sau asociere; j) decide primirea sau excluderea de membri; k) aprob Regulamentul de Organizare si Functionare al filialei; l) prezint Adunrii Generale raportul de activitate pe perioada anterioar,executarea bugetului de venituri si cheltuieli,si proiectul de planificare strategic a filialei; m) prezinta fondatorului propuneri de afiliere la organisme similare; n) aproba acceptarea donatiilor; o) aproba mutarea sediului filialei in conformitate cu prevederile legale; p) stabileste limitele in care Coordonatorul Filialei are dreptul de a reprezenta filiala; r) verifica rapoartele de activitate realizate de Coordonatorul filialei, rapoarte care vor fi verificate semestrial de catre cenzor si care vor fi prezentate anual fondatoarei pentru a fi cuprinse in bilantul general; s) promoveaza scopul si obiectivele filialei prin sprijinirea derularii unor seminarii, studii de evaluare a programelor, dezbateri publice si a oricaror altor manifestari menite sa promoveze activitatile filialei in tara sau in strainatate; ) se asigura ca politicile si procedurile aprobate de Biroul executiv sunt implementate si respectate. t) alege cenzorul asociatiei Coordonatorul Asociatiei Nationale a Studentilor in Stiinte Administrative Filiala Iasi este ales prin vot de ctre Adunarea General pentru un mandat de doi ani, votul pentru numirea sa in functie fiind validat de catre asociatia fondatoare. Coordonatorul filialei are urmatoarele responsabilitati: a) reprezint filiala n raport cu autorittile si cu tertii in limitele stabilite de Biroul Executiv; b) conduce si coordoneaza activitatile si serviciile filialei; c) realizeaz functia de reprezentare a filialei,initiind contacte,parteneriate si acorduri de cooperare in vederea indeplinirii scopului si obiectivelor filialei si pentru a implementa deciziile Biroului Executiv al filialei; d) supravegheaza desfsurarea n bune conditii a activittilor filialei; e) supravegheaza si asigura punerea in practica a programelor aprobate de catre Biroul Executiv; f) participa si prezideaz sedintele Biroului Executiv si ale Adunrii Generale;

2010

Page 27

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

g) are drept de vot la sedintele Biroului Executiv al filialei; Coordonatorul nu va avea drept de vot in cazul deciziilor care privesc activitatea sa directa sau activitatile administrative pentru care este raspunzator; h) convoaca Biroul Executiv cand situatiile speciale o impun; i) realizeaza, prin intermediul secretarului,coordonarea activitatii de elaborare a politicilor de recrutare si pregtire a membrilor si a principiilor directoare pentru managementul resurselor umane din cadrul departamentelor si a celorlalte structuri organizate la nivelul filialei; j) in situatii de urgenta suspenda din functie, la propunerea Biroului Executiv, sefii de departamente si coordonatorii celorlalte structuri organizate la nivelul filialei, numind sefi interimari de departament, pana la urmatoarea Adunare Generala; k) este raspunzator pentru intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; l) angajeaza proprietatea filialei in limitele stabilite de catre Biroul Executiv.

2010

Page 28

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

ANEXE

2010

Page 29

Rolul sectorului nonguvernamental in serviciile publice

Bibliografie:

Ion , Boboc, Managementul organizatiilot non-guvernamentale, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Strainescu Ioan Managementul Ong-urilor, editura Lumen, Bucuresti, 2007

www.biblioteca.ase.ro www.anssa.ro www.anssa-iasi.go.ro

2010

Page 30