România între Orient și Occident

8/13/2019 Romnia ntre Orient i Occident

1/28

Romnia ntre Orient i Occident

1


2/28

Cuprins:

Romnia, ntre Orient si Occident...........................................................3Orient........................................................................................................................3Occident....................................................................................................................3Introducere................................................................................................................4Ideile criticilor despre Orient si Occident.................................................................8Neagu Djuvara - ntre orient i occident .................................................................11Neagu Djuvara - Date despre autor:........................................................................11ntre orient i occident - rile romne la !nceputul epocii moderne .....................11

"orin #le$amdrescu % Date despre autor................................................................13&arado$ul 'omn....................................................................................................13Nicolae (anolescu % Date despre autor.................................................................18(i)ail *oglniceanu...............................................................................................1+&rima poe,ie lirica..................................................................................................3i/liogra0ie:............................................................................................................


3/28

Romnia, ntre Orient si Occident

Orient

Orient2 lat. oriens est56 ulterior numit i ara rsritului7 occidentul0iind ara apusului7. Denumirea dorient provine din timpul romanilorcare de0inesc colurile lumii 2lat. plagae mundi6 ca plaga orientalis a,grecii numesc regiunea acea #natole7 iar italienii 9evante7 29evant6.

In decursul istoriei se sc)im/ !nelesul termenului de orient care ulterior cuprinde toat regiunea continentuluasiatic 2ca rile ara/e Iran India )ina6.rile ara/e ;urcia Iran #0ricade nord vor aparine de orientuapropiat7.

;ermenul 0iind nu numai o ,on geogra0ic ci de0inind i o regiunecu o anumit cultur i religie2islam6.

Din anul 1+< prin de/aterile despre orientalism7 a 0ost criticat ve)ement tendin a de separare a lumii !norient7 i occident7 separare legat de prejudeci care ne o0er o imagine su/iectiv rupt de realitate.

#ceast 0ormulare a 0cut-o !n te,ele sale =d>ard "aids 2critic literar din &alestina6 care arat gre?eala acesteconcepii care provine din secolul @AIII.

(i)ai 'alea propunea urmatoarea sc)ema a celor doua pro0iluri psi)ologice:

Orientul-resemnare pasiva

5Daca occidentalul inpune mediuluiorientalul se supune.Borta naturii il ,apacesteil ,dro/esteil apasa.75Ordinea evenimentelor i se pare mai dinainte sta/ilita de un ,eu in0ali/il.7

5BatalismulCE i se pare singura solutie.;otul e aceptat asa cum se pre,ina.75Bilo,o0ia vieti e supunerearesemnarea la 0ortele care ne depasesc si pe care nu le putem sc)im/a.75Idealul e con0undarea in masa anonimain colectivitatea a/sor/anta.7

Occident

;ermenul lumea occidental/vestic/apusean ori mai simplu FVestul/Occidentul/ApusulF poate avenumeroase !nelesuri 0uncie de conte$t. Dac la !nceput termenul putea de0ini numai =uropa de Aest utili,rilmai noi se re0er la societile europene i la rile 0ondate de colonitii din aceste regiuni a cror cultur derivdin cultura european: #ustralia iNoua Geeland.

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Occidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Levanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palestinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Occidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Levanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palestinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Occidental%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83


4/28

n di0erite timpuri i di0erite conte$te de0iniia Vest2sau Occident6 varia, de la ca, la ca,. =ste greu de de0iniceea ce este tipic pentrusocietatea vesticsau cultura vestic datorit lipsei unei de0iniii clare ct i 0racturie$istente !ntre cretinismul apusean i cretinismul rsritean.

Occidentul-aptitudine creatoare

5CEoccidental e spirit active mai nainte de toate.=l pre0ace am/iantas0inteste locul caruia ii inpune legea sideea saC..E75#puseanul e stapanul voinetei sale elastice si 0erme in acelasi timp si pentru aceasta e si stapanul lucrulriloinconjuratoare.75urajul sau e cand temerarcand re,ona/il."tie sa riste si sa 0ie in acelasi timp prudent.75=l slu/juga 0ortele natureanotimpurile0auna si 0lora.75Dar mai ales a inventat tec)nicacare i-a devenit aliata ascultatore.75CE 0ilo,o0ia sa nu poate 0i decat voluntarista.75=l crede ca totul e posi/ile optimist in increderea pe care o acorda 0ortele salecrede in li/ertatemai mult inar/itruC..E.75Idividualismul e 0ara indoialaidealul sau ultim.7

IntroducereDe-a lungul de,voltrii lor culturale romnii s-au artat preocupaHi de !nHelegerea acestei de,voltri ca 0enomendu/lu: pe de o parte e$presie a unor trsturi spirituale proprii pe de alt parte ca e$presie a interacHiunii cu alteculturi ?i a in0luenHelor suportate din partea acelora care au marcat istoria lor.

nc de la primele mani0estri ale culturii romne la cronicari tema condiHiei noastre istorice 2 !n caleatuturor rutHilor7 6 ?i culturale de graniH este pre,ent. InterogaHiile de tip autore0le$iv ?i dorinHa de a ?ti cinesuntem7 intr !ntr-o nou etap din momentul istoric al nirii &rincipatelor ?i al constituirii naHiunii romnemoderne.

'eperele pe /a,a crora s-a construit imaginea de sine a romnilor s-au diversi0icat 0ormarea poporului ?i alim/ii istoria literatura 0urni,nd /anca de date7 pentru acest demers. #st0el odat cu pro/lema originilor sconturea, ?i aceea a in0luenHelor a relaHiilor cu alte culturi ?i a contri/uHiei acestora la cultura romn. a ?

pro/lema originilor cea a in0luenHelor culturale a parcurs di0erite momente ?i a apelat la di0erite registre deinterpretare: rdcinile noastre culturale au 0ost plasate !n continuitatea Orientului sau dimpotriv !n cea Occidentului.

ntre Orient i OccidentOrient ?i Occident sunt doi termeni care devin concepte culturale ?i identitare odat cu con0runtrile !ntre

civili,aHii pe care le desc)id marile descoperiri geogra0ice. nul dintre sensurile acestor concepte culturaledecurge din rolul lor de a concentra e$perienHa relaHiei cu alt cultur cu Cellalt. onHinutul celor doi termennu este !ns univoc ci !ncrcat de sensuri !n care se Hes ?i conlucrea, numeroase varia/ile: istorice politicereligioase - culturale !n general.

Originile celor doi termeni sunt anali,ate de =. "aid (Orientalism. Concepiile occidentale despre Orient1+86 din perspectiva e$perienHei coloniale a =uropei:

Orientul nu este numai adiacent =uropei el este de asemenea locul celor mai mari mai /ogate mai vec)colonii ale =uropei sursa civili,aHiilor ?i a lim/ilor ei concurentul ei cultural ?i una dintre cele mai pro0unde ?mai recurente imagini a eluilalt. !n plus Orientul a ajutat la de0inirea =uropei 2sau a Aestului6 ca 0iindcontrastul propriei imagini idei personalitHi e$perienHe.F

Oamenii au !mprHit !ntotdeauna lumea !n regiuni distincte !n mod real sau imaginar una de alta. DemarcaHiaa/solut dintre =st ?i Aest C...E s-a construit !n ani c)iar !n secole. #u e$istat desigur nenumrate cltorisoldate cu descopeririJ au e$istat contacte prin intermediul comerHului ?i al r,/oiului. Dar mai mult !ncepnd cumijlocul secolului al @AIII-lea au e$istat dou elemente principale !n relaHia dintre =st ?i Aest. nul a 0ossporirea cuno?tinHelor sistematice ale europenilor despre Orient ca urmare a e$tinderii coloniilor ca ?i interesului larg pentru ceea ce era strin ?i necunoscut C...EJ !n plus acestor cuno?tinHe sistematice li s-a aduga

4
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_vestic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_vestic%C4%83&action=edit&redlink=1


5/28


6/28

Dac #ntic)itatea este marcat de e$tinderea Imperiului 'oman la nord ?i sud de Dunre !n =vul (ediui,anHul devine principalul model politic cultural ?i religios pentru ca !ncepnd din secolul al @I@-lea romnis descopere7 Occidentul. &a?opti?tii aleg modelul 0rance, iar junimi?tii !ncearc s-l impun pe cel german!ntre cele dou r,/oaie moderni?tii adepHi ai sincroni,rii cu spiritul veacului orientaHi spre cultura apuseanintr !n disput cu tradiHionali?tii auto)toni?ti care doreau !ntoarcerea spre valorile romne?ti tradiHionale ?i prinortodo$ism spre Orient. =ste perioada cea mai 0ecund a culturii romne. &erioada comunist a !nsemnat !ns oreorientare a 'omniei de data aceasta spre /locul Hrilor care au intrat !n s0era politic sovietic. ontactele deorice 0el cu Occidentul sunt !ntrerupte. Dup cderea comunismului 'omnia re!nnoad relaHiile cu Occidentu

?i n,uie?te spre integrarea !n niunea =uropean.Mi !n ceea ce prive?te religia romnii s-au scindat !ntre Orient ?i Occident. Orientarea unei prHi a romnilotransilvneni spre #pusul catolic la !nceputul secolului al @AIII-lea a 0ost interpretat 0ie ca un gest de salvarea credinHei ?i individualitHii elementului romnesc din ;ransilvania 0ie ca o su/jugare la imperialismul papal ?o !ngenunc)ere !n 0aHa )a/s/urgilor. !n perioada comunist iserica 'omn nit cu 'oma ?i cultul greco-catolic au 0ost inter,ise clericii care au re0u,at s treac la ortodo$ism au 0ost !nc)i?i iar lca?urile de cult au0ost preluate de ortodoc?i. Dup 1++


7/28

in0luenHe occidentale 2unele regiuni ale ;ransilvaniei de pild6. (ai mult !n perioada inter/elic s-a pusaproape semnul egalitHii !ntre auto)tonism tradiHionalism ?i Orient pe de o parte ?i desc)idere moderni,are ?Occident pe de alta. u alte cuvinte Orientul !nsemna de 0apt i,olare iar Occidentul sim/oli,a dialogul. #st,ica urmare a traumelor su0erite !n timpul comunismului 'sritul !nseamn iar?i trecut !n vreme ce #pusul esteasociat sim/olic viitorului. Dar acestea sunt !n 0ond cli?ee care nu 0ac dect s de0orme,e o imagine mult macomple$ ?i mai nuanHat a realitHii.

Ne a0lam in mijlocul a doua civili,atii si culturi di0erite. Din pacate 'omania 0ace parte din orient prin

mentalitate comportament si o/iceiuri iar ceea ce nu era necesar sa preluam din occident a 0ost moda )aineleaspectul 0i,ic. #,i tocmai am a0lat o statistica putin in0ricosatoare in ceea ce priveste tara noastra. 1 din /ar/atisi /ate nevasta. Deci raportul sta cam asa: 1 da 1 nu 1 da si tot asa pe cand in Branta statistica este 1 din1 /ar/ati isi /ate sotia. (are di0erentaR

&rintr-o oportunitate de vis am avut oca,ia timp de o luna sa descopar =uropa. &rima surpri,a a 0ost in ngaria% oamenii vor/eau 0oarte usor aproape in soapta aveau un simt al intelegerii si al vor/irii deose/it. Desi romani,ic ca ungurii sunt cu mult su/ noi ca valoare sa ne gandim ce intalnim in 0iecare auto/u, pe 0iecare strada in0iecare /loc: 5inteligentii7 cu tele0oanele la ma$im ascultand manele. Nu am sa ma leg de genul mu,ical insadaca tot vrei sa asculti de ce tre/uie sa deranje,i toata lumea. # doua surpri,a a 0ost #ustria % nu cred ca as aveacuvinte sa descriu aceasta tara. Aiena era un adevarat paradis de 0rumusete disciplina eleganta stil Desi cand

am ajuns acolo nu ma simteam in lumea mea era o lume straina totul era asa de aglomerat era atatainvalmaseala incat ma simteam pierduta pe oriunde ma uitam. "eria surpri,elor placute si a lucrurilor care m-auimpresionat nicidecum nu se termina aici. rmea,a Branta unde am petrecut ,ile. Nu pot spune decat ca m-aimpresionat prin 0rumusetea si grandoarea tarii. In rest domina indi0erenta. red totusi ca romanii stau cel ma/ine la capitolul 5su0let-/un7. #colo 0iecare era preocupat de pro/lema lui c)iar si in 0amilia la care am stat erade acord cu orice deci,ie a copiilor. and le-am e$plicat situatia din 'omania cum ca aici parintii sunt mult mapreocupati mai atenti mai ingrijorati ei au raspuns simplu: imi cresc copilul pana la 18 ani dupa care oricedeci,ie ii apartine. Bata la care am stat avea 1+ ani iar prietenul ei dormea in 0iecare seara la ea insa parintiivedeau acest lucru ca pe ceva 0iresc normal lipsit de mare importanta. 9a capitolul economie Branta estorgani,ata 0oarte /ine in orice scoala elevii avand cam + ore de economie pe saptamana am asistat la o ora deeconomie in care un 0ragment a 0ost e$plicat toata ora. "-au dat toate variantele posi/ile pentru re,olvarea s

intelegerea 0ragmentului. #sta da oraR In 'omania de multe ori se 0ac si cate 3 lectii pe ora avand o programaincarcata si ore putine. um s-ar putea de,volta cultura in asa 0elP alatoria a continuat prin #ndora % o tarmicuta draguta oameni civili,ati 0oarte multe par0umerii lume eleganta. #m ajuns in "pania % cred ca aicputem depasi civili,atia. el putin am 0ost ca,ati la un )otel din regiunea apella asa cred ca se numea era supe0rumos marea era acolo langa insa era plin de drogati tigani oriunde te uitai cineva tipa la tine se lua de tinemereu pe unde ocoleai te speriai. #m vrut sa mergem noaptea pe plaja insa cand am ieist din )otel /aietii decartier isi asteptau victimele totul era mi,era/il pot spune. #sta se intampla in aceasta reugine pe cand inarcelona era totul construit cu atat /un-gust incat oamenii care pur si simplu treceau pe strada parca prindeauvaloare in acest oras. Italia este o tara draguta )aine masini moda totul diplomat insa de ce incercam sa luamnumai aceste valori cand di0erim prin ceea ce 0acem. el mai mult mi-au placut in Italia restauranteleca0enelele nu am va,ut niciunde vreo carciuma gen 'omania. u adevarat impresionanta si de vis a 0ost oasta

de #,ur a Brantei: Nisa (onaco.. pe o parte marea si palmierii pe cealalta parte cladirile de o lu$uritateimpresionanta in (onaco pista de Bormula 1 si marele )otel si casino unde cred ca doar in 0ilme credeam capot e$ista. #m uitat sa mentione, Lermania care m-a de,amagit numai prin lipa locurilor de parcare:-9

&oate ca nu tre/uia sa insir atatea tari orase o/iceiuri etc pentru a evidentia evenimentele si 0aptele care lipsescdin 'omania. #m ajuns ca cumparam din piata numai produse straine: In raiova erau cele mai mari sere din=uropa de ce am ajuns sa cumparam legume de la turci ara/i etcP nde sunt strugurii cu care pe vremur'omania era 0runtasa in =uropaP #m ajuns sa cumparam c)iar si patrunjel de la straini. De ce sistemul re0u,a saintroduca legi si lucruri din occident atata timp cat stim cu totii ca acolo este mai /ineP


8/28

u toate astea sunt intr-o deruta totala. (a gandesc cat de straina m-am simtit in occident ma gandesc caoamenii de acolo nu mai sunt ei mereu sunt invadati de restul. um poti sa te regasesti intr-o tara a tuturorP&oate este /ine ca ne pastram o/iceiurile si traditiile insa tre/uie sa invatam sa eliminam ce nu ne tre/uie si saadaugam necesarul. De ce la cantinele din 'omania e$ista un singur 0el de mancare iar la cele occidentale avem preparate din carne tipuri de garnitura tipuri de desert 0eluri de /ran,a 1< 0eluri de 0ructe 1< 0eluri d/auturi non-alcooliceJ Ba,a cea mai 5amu,anta7 de cand au 0ost 0rance,ii in 'omania este ca la cantina li s-auo0erit sarmalute: mancare traditionala: din care var,a era neagra si carnea dinauntru cruda. Oare ce parere si-au0acut despre conditiile din scolile romaneP "i ne intre/am de ce nu platesc copii din camin mesele la cantinaP

=ste trist sa vedem cum o tara valoroasa apune cum niste minti stralucite pleaca in occident pentru ca sunt ma/ine platite cum in locul nostru vin altii mai rai cum se devalori,ea,a orice principiu.

Insa este totusi /un nivelul la care suntem atata timp cat 1 milion milioane din muncitorii din 'omania ausalariul peste


9/28

urmanad sa e$iste Fdoua literaturi inspirate de doua tipuri cu totul distincteF

In perioada inter/elica s-au purtat polemici unele de notorietate intre adeptii modernismului si sustinatoritraditionalismului. In prestigioasa FIstorie a literaturii romaneF Leorge alinescu sustine cu argumente 0aptul ca;arile 'omane nu au stat niciodata in a0ara =uropei iar cand se vor/este despre occidentali,are se intelegeadaptarea literaturii romane la cea europeana

Initiatorul modernismului romanesc =ugen 9ovniescu de0ineste principiul sincronismului prin europeni,are

literaturii romane. =l sustine ca civili,atiile mai putin de,voltate imita 0orme ale celor avansate sincroni,areaacestora reali,andu-se in timp insa n-a e$clus coe$istenta elementelor traditionale si cele moderne. #paratorimpatimit al traditionalismului Nic)i0or rainic argumentea,a ca menirea poporului roman este aceea de vietui in Orientul spiritual speci0ic simtirii sale : F#ltarele se asea,a spre Orient icoanele caminului se asea,a peperetele dinspre Orient taranul cand se inc)ina pe camp se intoarce spre Orient CE "i cum noi ne a0lamgeogra0ic in Orient si cum prin religia ortodo$a detinem adevarul lumii rasaritene orientarea noastra nu poate 0decat spre Orient adica spre noi insine spre ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit.F"ociologul psi)ologul si eseistul (i)ai 'alea 218+Q-1+Q46 anali,ea,a psi)ologia orientala si cea occidentalaprecum si speci0icul acestora intitulata sugestiv FBenomenul romanescF 21+6. =l discuta psi)icul etnic sanali,ea,a 0actorii care determina 0ormarea mentalitatii unei natiuni : conditiile de trai ase,area geogra0icamediul economic si politic conditiile climatice caracteri,and speci0icul nostru national si conceptia colectiva

romanilor. 'alea desprinde doua tipuri de locuitori in =uropa: occidentalul si orientalul care se di0erentia,a prinmodul de a gandi prin atitudine si reactiile di0erite si care se conduc dupa legi ancestrale adesea contrastate#st0el psi)ologul-eseis de0ineste civili,atia occidentala prin sintagma Faptitudini creatoareF ceea ce ar insemnca engle,ul 0rance,ul germanul sau italianul se a0la deasupra mediului pe care il domina prin stapanirea de sinesiguranta curaj ra/dare si initiati. #st0el spus occidentalul e Fstapanul vointei sale inconjuratoareF. urajul cucare acesta in0runta viata este Fcand temerar cand re,ona/ilF. "tie sa riste si sa 0ie in acelas timp prudentFsu/juga 0ortele naturiiF dar a inventat si o te)nica devenita o Falianta ascultatoareF.In contrast orientalul se de0ineste prin Fresemnarea pasivaF se supune neconditionat 0ortelor naturii care i,dro/esc cre,and ca Fcine stie ce 0orta religioasa misterioasaF actionea,a asupra lui si de aceea i se pare inuti samai lupte.Batalismul este 0ilo,o0ia de a viata a orientalului. ;otul este acceptat asa cum se pre,inta el neavand nic

am/itie nici imaginatie si nici vointa necesara sa modi0ice sau sa re,iste macar realitatii inconjuratoare. Intrecele doua structuri psi)ice creativitatea occidentalului si resemnarea neputincioasa a orientalului 'alede0ineste o stare intermediara pe care o numeste Fadapta/ilitateF.In lucrarea FIstorica critica a literaturii romaneF 21++


10/28

Intelectuali,area poe,iei romanesti in creatia lui ;udor #rg)e,i se de0ineste nu numai prin Festetica uratuluiF csi in F&salmiF care ar putea parea ca apartin traditionalismului dar vi,iunea 0ilo,o0ica a relatiei omului cuDumne,eu iese cu desavarsire din ortodeo$ismul privit ca unica spiritualitate a romanilor ide promovata si drevista FLandirea F.9ucian laga isi ela/orea,a un sistem meta0i,ic propriu pornind tot de la Fspatiul mioriticF iar conceptelea/stracte si vi,iunea asupra universului il plasea,a intre cei mai valorosi poeti % 0ilo,o0i ai literaturieuropene.=rmatismul modern promovat de matematicianul-poet Ioan ar/u particulari,ea,a lirismul ca un FjocsecundF al creatiei artistice integrand opera in universalitate.

u toate aceste repere occidentale 0iecare dintre scriitorii mentionati pastrea,a cu strasnicie spiritul traditiei increatiile lor 0iind de netagaduit in0luenta 0olclorica in poe,ia eminesciana sau arg)e,iana conceptia /langianca radacinile simtirii romanesti sunt in0ipte adanc in spiritualitatea rurala ori e$istenta personajului seducator alui /ar/u nastratin Kogea care de0ineste /alcanismul poemelor sale.&e de alta parte inrauririle orientale in mentalitatea romanilor si implicit in cultura lor au 0ot 0oarte puternice sau lasat urme de nesters. (odul de gandire retrograd ampli0icat de insta/ilitatea politica a epocii 0anariote iar inistoria recenta de ideologia totalitara a comunismului a su0erit pre0aceri culturale valoroase in 0ondul nostruspiritual cu inclinatii /alcanice un argument viguros si de necontestat 0iind mari scriitori precum : #nton &ann %F&ovestea vor/iiF I.9.aragiale- F*ir IanuleaF (ateiu aragiale- Fraii de urte Aec)eF si Ion /ar/u- ciclul depoe,ii FIsarlaTF. De alt0el moto-ul romanului Fraii de curte Aec)eF de (ateiu aragiale ilustrea,a sugestivorientalul gre0at pe o mentalitate romaneasca tipica: FUue voule,-vous nous sommes ici au$ portes de lVorient

ou tout est a legerF 2e vreti noi suntem aici la portile Orientului unde totul este luat usor6&ovestirea lui Aasile #lecsandri - Falta #l/aF evidentia,a amestecul /i,ar si pitoresc al civili,atiei romanestdin prima jumatate a secolului al @I@-lea aspect care nu s-a sc)im/at niciodata. "i asta,i contrastele uneoragresive si ostentative ale societatii romanesti soc)ea,a nu numai pe strainii care vi,itea,a 'omania ci si peromanii neaosi care raman adesea stupe0iati. n e$emplu este dat de drumurile des0undate pline de gropi din,ilele noastre aproape identice cu cele descrise de #lecsandri aceleasi drumuri pe care calatorul 0rance, a 0os,guduit in caruta cu trei roti care il ducea spre alta #l/a.9im/a 0rance,a vor/ita impeca/il intr-un sat dominat de intuneric si de )aitele de caini care latrau asur,itor dinpovestea lui #lecsandri a 0ost inlocuita de lim/a engle,a celelalte aspecte ramanand intacte si asta,i.#lte opere care ilustrea,a /alcanismul de pe o parte si a)tierea spre occidentalism pe de alta parte sunt romanuFiocoii vec)i si noiF de Nicolae Bilimon si respectiv comedia F)irita in provintieF de Aasile #lecsandri.

#nton &ann 21+Q-1846 poetm 0olclorist si mu,ician s-a nascut in ulgaria ca 0iu al lui #nton &antoleon &etrovsi al ;omadei grecoaica la origine. 'amas cu mama emigrea,a impreuna cu cei trei 0ii in asara/ia apoi sesta/ileste la ucuresti in anul 181. &rima sectiune scrisa de #nton &ann este Fulegerea de prover/uri sau&ovestea vor/iiF imprimata la propria tipogra0ie in 184. =l a creat un personaj repre,entativ si nostimNastratin Kogea ale carui intamplari petrecute in ;urcia ulgaria si ;ara 'omaneasca evidentia,a prostia sneg)io/ia umana. iclul de episoade epice in versuri se intitulea,a sugestiv Fna,dravaniile lui Nastratin KogeaF21836 si se aseamana intrucat cu FIntamplarile lui &acalaF de Ion reanga. ele doua personaje se deose/esmai intai prin aceea ca &acala este mai istet mai norocos si mai indra,net decat Nastratin Kogea care sedovedeste natang stupid si adesea victima proprie a prostiei sau lacomieiO alta deose/ire intre cele doua personaje consta in caracterul morali,ator al creatiei lui &ann. ;itlurileparemiologice 2prover/e populare6 care se constituie in adevaruri universal-vala/ile iar umorul ironia 0ina

/atjocura ilustrata cu intelignta )a,lie l-au desemnat pe (i)ai =minescu sa il caracteri,e,e Fistet ca un prover/2=pigonii6. In 0ragmentul care poarta titlul unui prover/ cunoscut si anume Fcine 0ura a,i o iapa maine 0ura si oiapa dar ori in temnita plange ori picioarele isi 0rangeF #nton &ann ilustrea,a cu umor o intamplare a luiNastratin Kogea care esuea,a in tentativa de a 0ura ceapa de la vecinul sau.Binalul episodului este o autopersi0lare. Nastratin Kogea 0acand )a, de neca, pentru neg)io/ia si lacomia sa de a0ura ceapa vecinului 0iind cuprins de o resemnare /alcanica 0ata de eventualele consecinte;udor Aianu remarca o componenta /alcanica in 0irea romanului insa evidentia,a totodata si Fna,uinta luOccidentul latin in care traiesc neamurile inrudite cu el 0ie su/stratul lui patriar)al si rural care i-a ingaduit spastre,e de-a lungul atator veacuri neprielniceF. #ceste a0irmatii completea,a anali,a pe care o 0ace criticu

1


11/28

poetului Ion ar/u 2 studiul FIon ar/uF 1+3< 6 evidentiand 0aptul ca matematicianul poet recompune o lumpierduta in ciclul FIsarlaTF din volumul FWoc secundF - 1+4


12/28

;almes-/almesul oriental5 al curtilor domnesti al ucurestilor si Iasilor % cu ser/arile si alaiurile stralucitoareprilejuite de mult prea desele sc)im/ari ale domnilor 0anarioti cu podurile )anurile si mi,eria lor lu$ul sstralucirea caselor /oieresti si saracia satelor tri/utul impovarator si pretul urias al tronului pe care privilegiatilocuitori ai Banarului care il o/tineau tre/uiau apoi sa-l stoarca de la tarani lacomia si nein0rinarea ispravnicilorusurinta moravurilor si in acelasi timp o puternica si sincera credinta importanta traditiilor si ritualurilor lumealevantina colorata care se desc)ide treptat 2o data cu ocupatia ruseasca din 18


13/28

&orin Ale'amdrescu ( !ate despre autor

=ste nepotul de sor al pro0esorului scriitorului 0iloso0ului eseistului istoricului religiilor romn (ircea =liade0iul orinei =liade. 9iceniat al Bacultii de Bilologie a niversitii din ucureti 21+Q+6. # emigrat !n anii X


14/28

;otu?i la romni acest 0enonen este mai pronunHat dac ne g!ndim c (unHii arpaHi desprHind provinciileromne?ti - supuse in0luenHei sau dominaHiei turce !n (untenia ruse ori polone !n (oldova austriece sauungare !n ;ransilvania - au desprHit civili,aHii !ntemeiate pe structuri socio-politice religioase ?i culturale !n!ntregime di0erite. #r tre/ui de asemenea s amintim c de-a lungul istoriei provinZciile romne?ti n-au 0osniciodat incluse toate laolalt !ntr-o singur ,on de in0luenH dar c !n sc)im/ au repre,entat mereu p!n las0!r?itul secolului al @l@-lea 2?i c)iar mai t!r,iu de?i altminteri6 un spaHiu intermediar amorti,!nd ?ocurile !ntregiganHii vecini: #ustria 'usia ?i ;urcia. De aceea ele n-au putut li reunite !ntr-unui ?i acela?i stat suveran dec!vreme de c!teva decenii !n secolul al @@-lea.

Diverse sc)im/uri ?i in0luenHe s-au !ncruci?at pe teritoriul romnesc uneori amestec!ndu-se alteori anul!ndu-sereciproc ?i [uleseori 0iind a/sor/ite !n pro0un,imea pm!ntului dar nici una dintre ele nu a reu?it s se impun!ntr-un mod at!t de )otr!tor !nc!t orice di0erenH s 0ie ?tears ?i 'omnia s se integre,e intr-una din ,onelevecine. 'omnii ?i-au creat propria lor cul- lur accept!nd un minim de elemente comune cu 0iecare ,onvecin minim care 0cea posi/il contactul cu aceasta ?i care a servit !n acela?i timp tocmai pentru a o di0erenHiade celelalte ,one vecine. Datorit unei asemenea arte au reu?it ei s ec)iliZ/re,e caracterul altminteri divergental acestor numeroase in0luenHe. !n =vul (ediu ortodo$ia a pstrat contactul cu popoaZrele sud-dunrenecucerite de turci ?i i-a ajutat pe romni s re,iste e$pansiunii catolice ungare dar pe de alt parte alianHa cungaria cre?tin a 0ost uneori singurul mijloc de a Hine piept asaltului ;urciei musulmane. Mte0an cel (are ?onstantin r!ncoveanu ec)ili/rul pe care cel dint!i 1-a menHinut !ntre ngaria &olonia ?i ;urcia iar cel de adoilea !ntre Imperiul Otoman 'usia ?i Imperiul #ustriac iat e$emple 0aimoase ale unei diplomaHii care de 0apt

nu avea de ales.#st0el romnii au tre/uit s triasc ?i s cree,e !n spaHiul !ngust rmas li/er !ntre state ?i culturi puterniceuneori opresive. &entru a rm!ne ei !n?i?i au tre/uit s mi,e,e !ntotdeauna pe o multipl di0erenHiere ?i pe omultipl apropiere. De aici a re,ultat o sinte, cultural dar ?i o disponi/ilitate 0le$i/il ?i ne!ncreZ,toare 0aHde cellalt: toleranHa ?i curio,itatea 0aH de vecin 0aH de strin se alia, uneori cu un scepticism ?i untradiHionaZlism de neclintit speci0ice unui popor grijuliu s-?i pstre,e relaHiile ?i s evite ane$area 0ie ea /rutalsau /l!nd. Iat de ce a 0i ?i a rm!ne romn este marea tem a unei culturi care a tre/uit !ntotdeauna s seg!ndeasc pe sine !n termenii uneori constr!n- gtori ai supravieHuirii. #cest mit al identitHii a rmas !n modconstant prioritar 0aH de oricare alt pro/lem cultural sau ideologic. "ingurul loc r!vnit de integrare era unuimposi/il: latinitatea occidental. DorinHa de a reveni aici a dus la o cutare sau !ntoarcere la vatra mitic alcrei re,ultate au 0ost deseori de,amgitoare permisiunea de a ptrunde !n acest teritoriu ne0iind totuna cu cea

de a se sta/ili acolo. !n secolele al @AII-lea ?i al @AIII-lea Italia !i 0ascinea, pe umani?tii munteni saumoldoveni iar !n secolul al @AIII-lea ?i la !nceputul secolului al@I@- Iea pe latini?tii transilvneniJ BranHa seduce intelig.:ntsia secolului al @l@-lea. Dar nepsarea sauaproape nepsarea Aestului asemntor dar deprtat ca ?i deose/irea de vecinii apropiaHi dar uneori agresivicreea, sentimentul unei singurtHi dureroase al unui dorF s0!?ietor dup un altundeva care nu este nicieri ?sporesc 0orHa propriilor tradiHii unicul loc accesi/il !n care Identitatea ?i Di0erenHa se accept ?i se !m/ogHesreciproc.#l doilea parado$ se re0er la integrarea romnilor !n timp !n istoria european. (arile etape ale culturioccidentale nu e$ist ca atare !n 'omniaJ elemente aparHin!nd acestor etape s!nt lesne de recunoscut estadevrat !ns ele s!nt !n mod curios amesZtecate ?i de0ormate. Aoi numi acest parado$ parado$usimultaZneitHii !n sensul c marile curente succesive ale culturii europeZne s!nt proiectate !n cultura romn !n

planul simultaneitHii. #/senHa unei 'ena?teri sau a unui aroc romnesc desemn!nd perioade artistice distinctenu !mpiedic apariHia unor umani?ti sau a unor te$te /aroce 2Dimitrie antemir6 !n cadrul aceleia?i culturmedievale tardive. Dar 0enomenul devine ?i mai evident !n secolele al @l@-lea ?i al @@-lea. !ntr-adevr !n primajumtate a secolului trecut 0iloso0ia iluminist clasicismul preromantismul ?i romantismul coe$ist dup cumcoe$ist romantismul realisZmul naturalismul ?i sim/olismul !n ultimele decenii ale aceluia?i secol. (ai multun acela?i scriitor dovede?te o am/iguitate surprin,toare: s ne amintim de e$emplu de Lr. #le$andrescupentru !nceputul secolului al @l@-lea ?i de #l. (acedonsTi sau de ar/u Delavrancea pentru s0!r?itul lui. "au!n secolul al@@- lea de poetul sim/olist acovia contemporan cu dadai?tii ?i cu suprareali?tii !n timp ce marileromane realiste ale lui 9iviu 'e/reanu apar o dat cu romanele proustieneF ale lui amil &etrescu cu cele

14


15/28

gidieneF ale lui (ircea =liade ?i cu pro,a a/surdF a lui rmu,. ine!nHeles c !n toate literaturile e$ist puHinscriitori care s poat 0i integraHi !ntr-un singur curent literar dar mi se pare c literatura romn are aceasttrstur speci0ic ?i anume c aproape nici un mare scriitor cu e$cepHia lui =minescu nu aparHine unui singurcurent literar ?i c din cau,a acestei mi$turi neo/i?nuite curentele literare !nsele pot 0i de0inite doar prin te$tenu ?i prin autorii lor. Br !ndoial c unamestec at!t de deconcertant se poate e$plica prin !mprejurrile !n rare au aprut "tatul ?i cultura romnmodern. ;otu?i n-ar 0i oare cu putinH s reunim toate aceste mani0estri diverse ?i maloage !ntr-o imaginecoerent a su0letului 2psSc)e6 romnescP &roiectarea a ceea ce este succesiv !n planul simultaneitHii !mi pare

semnul unei pasiuni periculoase ?i su/lime totodat: s c!?tigi un avans 0aH de ceilalHi s 0aci repede tot ceea cealHii au ;cut pe !ndeleteJ dar ?i al unei valori,ri a timpului cu totul di0erit de cea care acHionea, !n alteculturi. Dac ar e$ista un init temporal !n cultura romn l-a? deduce din acest e0ort disperat de a recuperatimpul pierdut. Dar vom vedea cur!nd c aceast 0ug !nainte operea, mai degra/ la supra0aH deoarece npro0un,ime contemplarea valorilor constante ale sistemelor tradiHionale 20olclorice6 nu 0ace desigur dec!t sanule,e timpu9 Din perspectiva pe care o 0olosim cultura !ntemeiat pe structuri atemporale ne apare ca 0iindcreat dup un ritm temporal sacadat. ;ot ce s-a reali,at !n 'omnia pare s se 0i 0cut !n po0ida sau contratimpului.J #m delimitat p!n aici un spaHiu cultural construit la graniHa dintre civili,aHii e$trem de di0erite ?i un timpcultural )rHuit 0e/ril cut!nd mereu s se dep?easc. !mi mai rm!ne s numesc * cel de al treilea parado$care este cel al continuitHiidiscontinuitHii culturii romne. !n ciuda avatarurilor istorice ?i a diverZselor

in0luenHe uneori opuse care au acHionat asupra (oldovei (unteniei ?i ;ransilvaniei lim/a ?i cultura romndovedesc o unitate surprin,toare. ;otu?i ea este minat de dou discontiZnuitHi 0undamentale. &rima verticaleste e$primat prin 0aptul puHin !nt!lnit !n alte spaHii culturale c !n 'omnia e$ist practic dou culturi0olclorul ?i cultura scris. "e ?tie c 0olclorul romn este !nc productiv: !?i are creatorii pu/licul ?i mijloacelesale dc comunicare rmase aproape nesc)im/ate de?i mass-media a ptruns ?i !n mediul rural. ultura oral adu/lat-o !ntotdeauna pe cea scrisJ de aceea romnul o/i?nuit a v,ut !n 0olclor adevraia autentica sa culturiar !n cealalt un lucru mai cur!nd trector adugat un supliment care suport !n mod 0atal presiunile saumodele venite din strintate. 'aportat la termenii parado$ului precedent 0olclorul e$ist !ntr-o dimensiunetern !n timp i c cultura scris se mani0est !ntr-o dimensiune temporal perisa/ilF. red c 0undamentuacestei convingeri este comple$itatea 0olclorului romn care constituie un univers ideologic ?i emoHional e$trem de /ogat ?i de coerent

capa/il s rspund oricrei solicitri ori situaHii. De aici a re,ultat o anumit seniZntate a romnului: at!tavreme c!t 0olclorul e$ista identitatea cu sine a naHiunii era salvat. ultura o0icial putea 0i !n slavon sau !ngreac ori s se supun mai t!r,iu in0luenHelor 0rance,e ?i germane nu contea, ..adevrataF cultur cea oralcontinua s triasc de parc nu s-ar 0i !nt!mplat nimic. #cest lucru a impus crearea unui raport ierar)ic !ntre celedou culturi !n care termenul dominant era mai degra/ 0olclorul. #parent indi0erent la sc)im/rile de.supra0aH viaHa spiritual autenticF a naHiunii se des0?ura impertur/a/il !n ad!ncuri. !ncrederea aceastae$plica supravieHuirea culturii romne !n locuri ca ;ransilvania ?i perioade ca secolul al @AIII-lea !n carepresiunile politice ?i culturale au 0ost 0oarte puternice.;oate acestea au 0ost re,ultatul unei incredi/ile tenacitHi a structurilor mentale 0eudale structuri ce susHinproducHia 0olcloric. !n plus scriitorii ?i arti?tii romni de origine rural au adus !n arta cultF ideologitradiHional a clasei lor de aici re,ult!nd un anumit conservatorism. #cest prestigiultradiHiilor a 0rinat nu numa

e0orturile !n vederea unei sc)im/ri politice ?i culturale 0undamentale dar ?i radicali,area pro0und a irteli-gentsiei romne?ti. De la =minescu la laga ?i Ion #le$andru de Ia reang la "adoveanu ?i (arin &redanumero?i scriitori romni au !m/inat inovaHiile estetice cu un tradiHionalism ideologic. BaH de alte culturiprecum cea 0rance, de e$emplu !n care marile nume aparHin mai ales scriitorilor care au provocat rupturile celemai spectaculoase cu trecutul situaHia culturii romne poate prea neo/i?nuit. De,/aterea teoretic cca ma!ndelungat o adevrat ceart dintre antici ?i moderniF !n variant romneasc a !nceput !n secolul al @l@-lea?i a conZtinuat p!n la cel de-al doilea r,/oi mondial ?i c)iar dr-p aceea opun!nd moderni?tilorF diversele ?puternicele grupri tradiHioZnalisteF. =ste uimitor cum p!n ?i scriitori avangardi?ti ca ;ristan ;,ara. Bundoianu2cunoscut !n BranHa su/ numele de enjamin

1


16/28

Bondane6 Aoronca sau Ain ea au reluat vec)ile teme ale reperZtoriului liric rural. De 0apt tradiHionali?tii auinvocat 0olclorul cu acela?i entu,iasm dovedit de Occident !n evocarea mo?tenirii clasice a #ntic)itHii. De aceeanu e,it s numesc prin analogie 0olclorul romnesc ?i ideologia pe care se sprijin adevratul clasicismromnesc 0undament al 0ormelor culturale ulterioare. Iat motivul pentru care orice gest cultural romnesc nu-?capt adevrata semni0icaHie dec!t !n acest conte$t. #st0el discontiZnuitatea devine motivul s0!?ierii interioare aoricrui intelectual romn rupt !ntre datoria 0aH de sine !nsu?i ?i ceea ce el resimte drept datorie a/solut su/acu,aHie de trdare 0aH de acest univers tradiHional compact imperativ general acceptat ca e$pri- m!nd !ns?esenHa sa =tic)etele politice curente !n Occident - dreaptaF ?i st!ngaF cultural - capt !n 'omnia conotaHi

cvaluative speci0ice de care istoricul o/iectiv tre/uie s Hin seama 0apt remarcat !ntre alHii de L. I/rileanu ?imai t!r,iu de =. 9ovinescu !n scrierile lor despre spiritul critic ?i de,voltarea civili,aHiei romne modeme.=$ist ?i o a doua discontinuitate legat de cea dint!i dar mani0est!ndu-se !n plan ori,ontal este vor/a de ruptura!nregisZtrat !n cultura romn la !nceputul ?i mai ales s0!r?itul secolului al @l@-lea c!nd 'omnia se orientea,de0initiv spre Aest neg!nd ?i mai t!r,iu ignor!nd vec)ile sale raporturi cu lumea /alcanic. #ceast reevaluarese datorea, 0r !ndoial siturii geogra0ice parado$aleF a 'omniei la rscrucea a trei ,one culturale esenHiadi0erite dar ?i 0ugii disperate !nainte pentru a recupera decalajul temporal 0aH de civili,aHia occidentalontinum a?adar s ne cutm identitatea dar o cutm !n alt parte. 'uptura cu mediul cultural apropia!nseamn ?i ruptura cu trecutul apropiat. "tatul ?i cultura /urg)e,e apar !n urma unei negaHii violente a lumi0eudale ?i /alcanice. 'evoluHia se produce !n lim/aj !n viaHa de ,i cu ,i !nainte de a ptrunde !n structurilesocio-culturale dar ea nu are un ritm egal. "pre s0!r?itul secolului al @l@-lea decalajul devine dramatic

accelerarea sc)im/rilor politice ale Hrii este 0r!nat de critica tenace a Wunimii. "tatul /urg)e, a/ia 0ormat seclatin !n primul r!nd datorit opo,iHiei intelectualilor. (area ruptur are loc a?adar !ntre stat ?i cultur !ntrepolitic ?i cultural !ntre sincroni,area cu orice preH cu valorile occidentale ?i /alastul unui trecut !nc iu/it ?respectat !ntre 0uga !nainte ?i 0uga !n trecut De?i con0lictul stat-cultur este destul de rsp!ndit !n perioad/urg)e, modern european cred c !n ceea ce prive?te 'omnia el s-a accentuat din cau,a intervalului e$tremde scurt 2apro$imativ cel de-al treilea s0ert din secolul al @l@-lea6 !n care au 0ost create statul ?i instituHiile saleAoi numi aceast discontinuitate marc!nd de 0apt o stare de cri, ce durea, !n 'omnia deja de un secolcon0lictul !ntre un model socio-economic modern ?i un model cultural anacronic. #ceast cri, nu a e$istat !n!ndelungatul =v (ediu romnesc tocmai datorit concordanHei dintre modelul socio-economic ?i cel culturalultura romn modern s-a nscut a?adar printr-o con?tienti,are urmat de o polari,are ideologic !nmomentul !n care discontinuitatea vertical a celor dou culturi a 0ost /rusc accentuat de ctre discontinuitatea

ori,ontal dintre lumea 0euZdal ?i lumea /urg)e, modern. #proape c s-ar putea spune c mai apoi !ntreagacultur modern nu a 0ost dec!t cutarea unei noi unitHi care s reconcilie,e modelele socio-economiceideologice ?i artistice divergente.!n 0aHa multiplelor parado$uri ale o/iectului su de studiu su/iectul romnistul nu mai pstrea, nici el ocoerenH a/solut. !n primul r!nd e$ist 0oarte puHini oameni care s 0ie speciali?ti !n domeniul romn ?i care !na0ara graniHelor 'omniei s se ocupe doar de acest lucru. &entru cea mai mare parte dintre ei dac nu pentrutoHi cercetrile asupra culturii romne s!nt du/late de o alt specialitate. Ko//S sau violon dXIngresF romna nus-a impus niciodat ca o specialitate su0icient nici mcar acelora dintre noi sau dintre predecesorii no?tri care iau consacrat !ntreaga lor energie ?i care i-au dedicat poate cele mai /une crHi. are este motivul acestei e,itriPBr !ndoial din cau,a statutului !nc imprecis ori secundar pe care !l are romna !n ierar)ia multor universitHeuropene a numrului restr!ns de studenHi 2deci de cursuri6 interesaHi de romn ?i a 0aptului c un romnist ar

puHine ?anse s-?i c!?tige e$istenHa !n a0ara univerZsitHii. Dar dincolo de aceste o/servaHii de ordin practicF o!ntre/are di0icil persist: de ce nu a reu?it domeniul romn s se impun !n con?tiinHa european p!n acumPncep!nd cu romantismul istoria cultural european se a0l !ntr-un e0ort permanent de recuperare a valoriloruitate sau ignorate. O dat cu secolul al @l@-lea BranHa Lermania #nglia deveneau centrulF ideal carea/sor/ea printr-o mi?care centripet peri0eriileF culturale ce ocupau de 0apt tot restul lumii. ;otu?i evaluareo/iectelor culturale nu 0cea dec!t s respecte ierar)i,rile politice ale epocii. on?tiinHa cultural modern adicpost-romantic a 0ost modelat de un sistem politic internaHional 0atalmente orientat spre marile puteroccidentale. &rioritHile ?i criteriile ei de valoare au 0ost produse de un Occident destul de limitat la r!ndu-i carea/ia dac avea ?tiinH de literatura contemZporan a "candinaviei de e$emplu a &ortugaliei ?i c)iar a "paniesau a Italiei. ariera la 0ortuna cutrul sau cutrui scriitor a depins nu de valoarea sa !n interiorul sistemulu

1Q


17/28

cultural din care 0cea parte ci de cota acestui sistem ca !ntreg !n cadrul sistemului care !l recepta. I/senDostoievsTi namuno BaulTner au 0ost ale?i este adevrat cu o justeHe remarca/il pentru c rspundeaunevoilor culturii 0rance,e din acea vreme. "-ar spune c orice proces de receptare cultural se supunepretutindeni ?i !ntotdeauna aceluia?i tipar ideologic. Ne!ndoielnic dar acest lucru nu 0ace dec!t s ne !ntreasco/servaHia potrivit creia ierar)ia valorilor culturale !n =uropa a 0ost ?i mai este !nc strict dependent deec)ili/rul 0orHelor politice. #lt0el spus cota unui o/iect cultural pe piaHa valorilor europene a 0ost !n 0uncHie decota sistemului politic din care 0cea parte o/iectul respectiv pe piaHa politic internaHional. Or pentru a revenla 'omnia aceast Har a avut ne?ansa de a-?i gsi 0orma politic modern a/ia !n cea de a doua jumtate a

secolului al @l@-lea adic !n momentul !n care alte state ?i culturi deja mature reu?eau s ptrund pe aceastpiaH. 9a s0!r?itul secolului al @l@-lea ?i !n perioada celor dou r,/oaie mondiale 'omnia nu c!?tigase opondere politic autonomJ dac a 0ost implicat !n rivalitHile politice ?i militare ale celor mariF a 0ost doapentru c repre,enta un client util din punct de vedere strategic. !n plus valorile culturale pe care romnii le-ar 0putut e$porta la s0!r?itul secolului al @l@-lea ?i !nceputul secolul al @@-lea erau 0ie vetuste 0ie deconcertante=minescu a 0ost ultimul mare poet romantic european. 'e/reanu s-a a0irmat prea t!r,iu ca ?i acovia !n sc)im/amil &etrescu ?i rmu, prea devreme. Aalul literar ruso0il ?i )ispano0il n-a 0ost urmat de unul romno- 0il de?romnii se /ucurau de e$istenHa unor poeHi ca acovia laga #rg)e,i ?i ar/u ?i de o du,in de esei?ti ?pro,atori strluciHi.;oate acestea pentru a conc)ide c !n secolele al @l@-lea ?i al @@-lea 'omnia a ratat momentul prielnic aa0irmrii sale culturale !n =uropa. Dar ar 0i prea simplu s aruncm vina dac e$ist vreuna doar pe situaHia

cultural european. =?ecul se datorea, de asemenea structurii !ns?i a culturii romne ?i !mi permit s altuaceste o/servaHii celor e$primate anterior !n legtur cu parado$urile acestei culturi. =a a 0ost totdeauna greu declasat prea di0erit 0aH de ceea ce trecea drept valoare !n acea vreme ?i era receptat ca atare !n Occident !nacela?i timp v,ut de departe ?i !n gra/ peisajul su cultural prea ivit dintr-o dat prea dornic de a 0i !n pas cumoda prea amestecat ?i e$trem de marcat de propriul su trecut. !n plus de ce s n-o spunem 'omnia nu 0cut nimic s-?i e$porte valorile. #ceste inconZveniente n-au 0ost atenuate dec!t prin conte$tuali,areaF culturiromne !n studiile romanice ?i /alcanice care o mai domesZticeauF puHin.#ceasta este situaHia pe care tre/uie s o !n0runtm ast,i. #lt0el spus cercetrile noastre s-au constituit !n po0idvsau !mpotriva acestei nepsri sau ignoranHe. Oric!t de riguroase ar 0i ele nu primesc de o/icei !n structuro/iectiv a !nvHm!ntului ?i a cercetrii 2cel puHin !n Occident6 dec!t statutul de )o//S sau de violon dXIngres?i aceasta se e$plic prin 0aptul c nici o/iectul studiilor noastre cultura romn nu a cptat alt statut dec!t cel

deloc de invidiat al unei culturi europene secundare.;ocmai aceast imagine pe care o au alHii despre cultura romn se regse?te de o manier mai mult sau mapuHin evident !n c)iar centrul activitHii noastre. Noi romni?tiiF ne a0lm oarecum !n situaHia ingrat a unu/r/at jenat de comenZtariile prietenilor 0cute !n pre,enHa sa !n legtur cu 0emeia iu/it. =l nu accept ironiile0iindc !l vi,ea, ?i pe el dar nici nu !ndr,ne?te s o apere de team ca gestul su de iu/ire s nu sporeascsarcasmele. #tunci singura soluHie este s-?i raHioZnali,e,e iu/irea s o0ere argumentele logice prin care aceastas-ar putea impune celorlalHi drept singura alegere posi/il. &entru moment !ns romnistul rm!ne s0!?iat !ntredou atitudini contrare ce de0inesc parado$ul iu/irii lui. =l este c!nd 0oarte ironic c!nd 0oarte pasionat c!nd0oarte distant c!nd 0oarte implicat O opHiune !ntre aceste puncte de vedere depinde adesea de apartenenHa sauneapartenenHa romnistului la o/iectul su de studia #st0el mulHi romani?ti de origine romn se simt datori sse justi0ice. #dmit criticile cu privire la structura ?i tipologia o/iectelor lor culturale dar nu ?i pe cele !n legtur

cu valoarea acestora. =i resimt dureros aceast desacrali,areF 0r s-?i dea seama c a apra prea mult poat0ace uneori dovada unui comple$ de in0erioritate. ;ipul opus de romnist se simte mai degra/ o/ligat a lansaunele ironii prevenitoare pe care din sl/iciune le !mparte cu pu/licul tem!ndu-se ca ceilalHi s nu-i vad prearepede tandreHea pe care o !ncearc pentru o/iectul su. Ironia !l salvea, ?i !l justi0ic totodat el !?i pstrea,distanHa pentru a rm!ne el !nsu?i pentru a nu 0i !ng)iHit de o/iect #lt0el spus acest romnist accept ierar)icultural sta/ilit !n =uropa pentru a-?i regsi senintatea ?i poate pentru a se proteja !mZpotriva !ndoielilor cuprivire la alegerea meseriei sale.!n am/ele ca,uri romnistul risc s se identi0ice prea mult cu rolul pe care i 1-a con0erit Istoria rm!n!nd cutoate acestea !n a0ara ?tiinHei. edea, c)emrii emoHionale contradictorii a o/iectului pentru c nu a reu?it sc!?tige autonomia pe care orice ?tiinH matur o presupune 0aH de o/iectul ?i pu/licul su. MtiinHa nu tre/uie nic

1


18/28

s justi0ice nici s acu,e. =a !?i o/serv !?i descoper o/iectul ?i !n acela?i timp !l construie?te. Imaginea pecare pu/licul ?i-o 0ormea, despre acest o/iect nu este dec!t un alt aspect al o/iectului !nsu?i. MtiinHa nu arenimic de a 0ace cu oportunitatea a0irmaHiilor sale ci doar cu adevrul lor.;ravers!nd at!tea parado$uri discursul meu risc s devin cam sinuos. De 0apt cred c vom putea evitadi0icultHile menZHionate numai privindu-le drept !n 0aH. Nu putem ie?i dintr-o situaHie parado$al dec!0ormul!nd-o limpede. 9a drept vor/ind parado$urile culturii romne ?i ale romnistului nu s!nt !n mod necesaeterneJ dimpotriv mi se pare c !n ultima vreme ?anZsele de a modi0ica mcar nuanHele dac nu datelepro/lemei au devenit mai mari ca oric!nd.

!n primul r!nd 0r !ndoial c interesul pentru cultura romn s-a de,voltat ca urmare a rolului politic pe care'omnia !l joac ast,i c!nd !?i 0ace loc pe scena istoriei europene.9im/a ?i literatura romn 'omnia !ns?i s!nt descoperite cu uimire de ,iari?ti de opinia pu/lic de studenHide turi?ti care nu e,it s-?i e$prime impresiile deseori divergente. &e de alt parte !ntr-o epoc dominat demass-media ,onele al/e nu-?i mai au locul pe )arta lumii. ultura romn !ncepe s 0ie cunosZcut ?i dinmotivul c toate o/iectele culturale tre/uie cunoscute. De asemenea descentrali,area cultural este un 0ap!mplinit Nu mai e$ist un centru al =uropei ?i =uropa !ns?i nu mai este centrul lumii. "c)im/urile mondialeaproape c au anulat ierarZ)iile presta/ilite.!n cadrul procesului acesta de modi0icare a ierar)iilor cultuZrale tradiHionale cultura romn ar putea trage pro0idin c)iar aspectele ei parado$ale. Baptul de a repre,enta o cultur de rscruce devine o calitate !n momentul !ncare 0rontierele se ?terg ?i !n care Occidentul descoper nu doar pitorescul ci ?i puterea de temut a Orientului

DiscontinuitHile mani0estate de cultura romn ar putea 0i c)iar un punct de atracHie atunci c!nd s!nt semnalatdiverse rupturi ?i tensiuni acHion!nd !n pro0un,imile continuitHilor culturale instituHionali,ate. &e de alt partear)aisZmul ei ar putea seduce pe cei care s!nt preocupaHi de 0ormele primare spontane ale e$presiei. Mi-apoi0aptul c este greu clasa- /il nu ar 0i o !ncurajare pentru cei care doresc s distrug clasi0icrile ?i discursurileautoritare venind de pretutindeni !n decursul vec)ilor ?i noilor r,/oaie ideologicePDar !nainte de toate dep?irea acestor parado$uri este o opHiune ce tre/uie s aparHin romnistului !nsu?i. Ao!ndr,ni s spun c romnistul este dator 0aH de sine !nsu?i s ia un nou start s se construiasc pe sine caspecialist recunoscut de societate. &e vremea romanticilor se spunea c romnul s-a nscut poet =ra deasemenea un mod de a admite c romnul nu este un spirit critic !nnscut ulturii romne i-au lipsit ?i !nc !mai lipsesc poate spiritul critic puterea de a ela/ora concepte riguroase. Or mi se pare c o nou con?tienti,area o/iectului !nseamn mai ales ela/orarea de noi concepte de0iniHii ?i structuri ale acestuia. &entru a sparge

actualul statut nesatis0Zctor al romnisticii - ?tiinH ce are ca scop studiul culturii romne - este !n egalmsur nevoie de un e0ort teoretic ?i organi,atoric. n e0ort teoretic !n sensul c parado$urile e$istente acum !natitudinea romnistului ar disprea de la sine ca nesemni0icative. Mi un e0ort organi,atoric !n sensul c cercetareade p!n acum !ntreprins de indivi,i i,olaHi intimidaHi ?i resemnaHi justi0ic!ndu-?i modestia prin lipsa de interea pu/licului se dovede?te anacronic ?i nu !ndeajuns de e0icient. Demnitatea unei meserii se c!?tig printrealtele prin organi,area muncii ?i prin curajul de a-i !n0runta greutHile.De/ut!nd printr-o discuHie despre parado$urile instalate !n i liiar centrul o/iectului ?i su/iectului acestei meseriisper s 0i semnalat 0aptul c revistei noastre nu-i vor lipsi nici !ndr,neala nici luciditatea !n e0orturile de a-?limpe,i domeniul de activitate si de g!ndire.

Nicolae *anolescu ( !ate despre autor

18


19/28

Nicolae (anolescu nscut Nicolae #pol,an 2n. noiem/rie 1+3+ 'mnicu Alcea judeul Alcea6 este uncritic i istoric literar romn cronicar literar i pro0esor universitar mem/ru corespondent al #cademie'omne 2din 1++6. # activat i ca politician dup 'evoluia din 1+8+. #m/asador al 'omniei la N="O preedintele niunii "criitorilor din 'omnia 2pentru al doilea mandat6. =ste considerat !n general ca unul dintrcei mai importani critici literari romni din ultimele decenii.C1E na dintre crile sale 0undamentale este Istoricritic a literaturii romne aprut !n


20/28

nespus de 0ericire m uitam la 0rumo?ii ei oc)i HintiHi asupra mea. =a se plec ?i m srut pe 0runte ^ era cuun an mai mare dec!t mine ^ ?i cu m!na sa !mi da prul de pe cap !n lturi.

In s0!r?it dup o contemplare mut de vro c!teva minute eu rostii aceste cuvinte ^ tot din !nt!mplrile0iului lui lisie : _(a alSpso` ?i ea cu un glas dulce ca ,e0irul primverei !miXrspunse : _(on ;ele-ma\ue`.

O R era o po,iHie cu totul 0lorei asc cci dup ;elema) cartea cea mai plcut pentru noi era Blori i&storii lui !m/rcaHi !n straie de mtas cu peruci cu pudr purtind iarna ?i vara cununi de rosae centi0oliavor/ind !ntr-o lim/ mai corect dec!t a 0ilologilor no?tri pstoriHele lui cu roc)ie de ga, ?i de /lond cu

ciu/oHele de prunel cu noduri de cordele cumprate de la (iculi de pe arunce povjuind ni?te miei cu o l!nmai de!icat dec!t matasa carii m!ncau numai livand rosmarin ?i se adpa numai cu ap de ro,e ?i de miilejleurs !mi prea oamenii cei mai 0ericiHi din lume. Dac n-a? 0i 0ost amore,ul Nicetei a? 0i dat tot !n lume ca s0iu Nemorin amore,ul =stelii.F 2idem p. Q16.

rmarea acestei delicioase int!lniri e mai puHin amu,ant pentru erou dar e povestit de narator cu acela?iumor : Niceta trimite amore,ului o acadea !n 0orm de inim strpuns sim/olic de dou /olduri dovedind ungust de /cliH de pe &odul 9ungF ceea ce 0ire?te nu poate !nt!r,ia s-i risipeasc acestuia tot entu,iasmul.Iat mesdames _ura am pierdut prin o ,a)aristic ilu,iile celui !nti amorF 2idem p. Q36.

Nu mai puHin interesant ar 0i 0ost /al,acianul roman din 18


21/28

F:jituri poe,ii ?i cintece copiate Fdin reviste ca ?i tot soiul de noutHi din Har 2car jXaime mieu$ Ies c)esosmoldaves \ue Ies con0ituresF FediHia 1+13 p. 6 ,/t!ndu-se !n sc)im/ s le procure crHi 0ranHu,e?ti.Uuant pour #leco 20ratele mai mic6 le considerant comme militaire et comme en0ant je lui envoi 9es crisde &aris et 9e nouvel alp)a/et militaireF 2idem p. 16. "e scu, jumtate serios jumtate glumeH a nu puteas le vor/easc despre situaHia politic 0iindc ie ne mXen mele pasF ?i nici despre teatru cci je nXS vaispasF 2idem p. 6. = o sgeat contra lui "turd,a care-i Hinea pe /ieHi pe scurt ?i departe de orice le-ar 0iputut inculca idei revoluHionare. Iar teatru romantic era o verita/il pepinier. (ult vreme va adopta opo,iHie diplomatic !n privinHa protectorului su a /ei,adelelor ?i a celorlalHi moldoveni a0laHi la studii. Mtia

desigur ?i c scrisorile !i erau desc)ise. #re c!teodat un umor pince scrns rire: 9esF princes Aogoridi sontrctournes de Aienne ou de (unic car ils S ont ete parce \ue dans toute lX=urope ils nXont pas trouve uneinstruction \ui leur soit convena/le et des pro0esseurs \ui soient dignes de leur enseigner Ies sciencesF 2idemp. 1+6. Nu c)iar acela?i ton !l ar/orea, c!nd !i scrie lui (atei (illo prietenul rmas la Ia?i sau c!nd se pl!ngede tcerile lui epistolare : Dites #leco de demander (illo pour\uoi !l ne mXecrit pas J est-il devenu 0ierdepuis \uXil a recu une montre du prince P UuXil lui d!se aussi \uXun ami vaut plus \uXune montre et \uXil nedoit pas mXou/lier pour une /agatelle moi \ui lXaime tan 2idem p. 46. Ironia este !ndulcit aici sentimental.BaH de ti : 2/- /aca6 registrul e de0erent. ;oate scrisorile ctre acesta sine !n romne?te ?i !ncep cu!ne!nttoarea 0ormul : u 0iasc plecciune srut m!na dumitale /a/acF. In ele *oglniceanu ?tie s sepre,inte ca devo- Hiunea 0ilial !ntruc)ipat : rede //ac c !n toat viaHa me voi urma- s0aturile cele/une care mi le 0aci prin scrisoarea me cci vd c s!nt pentru 0olosul meu ?i de-a pururea voi cuta a m

0ace vrednic de d-ta ?i de /untatea (riei "aleF 2idem p. 416. Intr ?i olecuH de ipocri,ie aici 0iindc?colarul are mereu /a cereri de parale a -0ace /a lmuriri a da !n privinHa comportrii lui pe meleaguri strinemai cu seam c la urec)ile domnitorului ajung p!re dintre cele mai ur!te ?i e nevoie de a-i c!?tiga/unvoinHa. u o ingenuitate temeinic g!ndit viitorul r,vrtit se dovede?te capa/il a imita stilul vec)iipoliteHi care va 0i plcut ?i tatlui ?i domnitorului. Belicit!ndu-1 pe-cel clint!i de un- an nou nu precupeHe?tenici o !ntorstur demodat de 0ra, nici un ar)aism sentimental spre a satis0ace gusturile ceremonioase ale//aci :

De datoria unui 0iu recunosgtoriu este ca macar c este deprtat Fde printele su s-i scrie ?i s-i aratela !noirea anului precum ?i !n toate ,ilele vieHii sale supunerea cinstea ?i recuno?tinHa sa. Deci nu lipssc ?ieu a !mplini cea mai scump ?i mai iu/it mie datorie.Din cea mai 0raged a me copilrie am simHit ?i am primit 0acerile d-tale de /ine. Nu numai- c mi-ai dat viaH

?i mi-ai artat !nc ?i c)ipurile ?i mijloacele de a o !ntre/uinHa ?i de a o pitrece !n cinste ?i !n 0ericire. ;oatec)ipurile ?i toate trudiie Hi le-ai dat numai ca s m ve,i norocit ?i !nsmnat !ntre moldoveni. Nu crede dar preascump mie printe c ai 0cut toate aceste pentru un nerecunosctoriu ?i pentru un nemulHmitor. Nu !n toatcurgerea vieHii mele ?i la cel mai de pe urm minut voi cuta s m 0ac vrednic de purtrile de grij a domitalepenHru mirHe cu /una me purtare ?i deapururea sara ?i dimineaHa voi /inecuvinta numele domitale ?i voi ruga peprea milostivul Dumne,u ca s-Hi !ntoarc preHul at!tor 0aceri de /ine...F 2idem p. 46.

I1 in0ormea, regulat de locurile prin care trece descrie ora?ele monumentele o/iceiurile. !i !n0Hi?ea, pelarg programul de studiuJ care e teri/il de !ncrcat cum va 0i ?i al lui (aiorescu la ;)eresianum !ncep!nd la QdimineaHa ?i curg!Xnd cu o pau, de pr$n, p!n la seara 0r distracHii ?i c)iar 0r necesarele pentru sntateplim/ri la care pedagogul se opune din ordinul lui "tur,a ca s !mpuHine,e ast0el contactele ?colarilor. !isolicit la r!ndul lui tot soiul de in0ormaHii despre (oldova necesare la un moment dat redactrii unei istorii

a .Hrii. um "tur,a e speriat de ce va conHine ?i pretinde a o citi !nainte de tiprire *oglniceanu !l lini?te?te!ntr-o scrisoare din 183 !n care tactul diplomatului de mai t!r,iu este deja evident : ur,eal ine$trica/il de0ermitate.X ?i de garanHii calmante !n care istoricul in spe se arat pe cit de a/il !n 0orm pe at!t de intrata/il !n0ond. Nu mai e junele ine$perimentat din primii ani. # !nvHat s cunoasc oamenii. De su/ noleiala 0iuluiiu/itor ?i a cetHeanului o/edient ies acum la iveal adevratele sentimente. !nd a0l c (ria "a a decis a-1trimite la erlin dup consumarea perioadei 9uneville se mir ?i crede c nu ni va 0i /ineF dar nu cr!cne?te!nc : =u !ns cum mi-ai poroncit nu voi ,ice nimic J !Hi scriu numai de aceasta dumitaleF 2idem p. Q86. Dejao um/r de nesupunere !ntunec politeHea resignrii. Mtie c !i e o/ligat domnitorului dar nu se s0ie?te sa?tearn pe )!rtie o socoteal din care re,ult c suma c)eltuit se putea !njumtHi ?i 0olosi mai raHional prineliminarea nesu0eritului pedagog care-i !nsoHea pe ?colari 2eu s!nt acum destul de /tr!n ca s ?tiu ce-i /inele ?i

1


22/28

ce-i rulF idem p. 1ac)sen !ntre/am odat !n copilria mea P #cum o cunosc. #m v,ut LranadaInc)ipuie?te-Hi o pdure !mprejurul unui ora? acoperit de 0rumosul ori,on meridional de acel al/astru pe care-1,re?ti numai !n ta/loelii lui 'a0ael. Mi !n acea pdure ve,i portocalul cu poamele sale de aur ?i 0lorile salesemnul virginitHii Lranadei cu s!m/urii si de ru/in care au 0rint armele morilor J palmierul !nalt aprtoaremenit a apra de soare pe trector 0alnicul ca surguciul unui sultanF idem p 186 Bra,a are pe alocuri aceaneglijenH a/undent ?i e$presiv mmnunc)ind in0ormaHiile cele mai disparate ?i impresiile cele manea?teptate pe care n-o vom mai !nt!lni dec!t la Iorga cel totu?i a?a de deose/it temperamental de*oglniceanu : ;oledo au pstrat un par0um de veacul de mijloc ce nu o gse?ti nicieri. ;oate celelalte ora?e!nsu?i Nurem/ergul ora?ul gotic al #lemaniei leagnul lui #l/ert

Diirer a Iui Kans "aTs a lui &eter Bisc)er au luat natura veacului al *l@-lea. ;oledo de?i de,/rcat deso/oarele sale de capitulul su da turniile de cavalerii de romancierii 2P6 de procesiile sale au rmas !ncora?ul gotic ora?ul mor par e$cellenceF 2idem p. 1^186

In 0ine *oglniceanu tre/uie considerat ?i unul din primii no?tri oratori parlamentari cu !ncepere din 18?i ne!ntrerupt p!n la moartea sa !n 18+1 dar cu deose/ire !n epoca lui u,a !m/in!nd !ntr-un stil !n genereso/ru dar cu destule e$presii 0amiliare o mare putere de persuasiune datorat 0ranc)eHii sale neo/i?nuite ?i/ine strunitului su patetism ca ?i darului de a-?i 0ormula cu un umor sarcastic ideile. I/rileanu se artaentu,iasmat !n special de discursurile despre legea rural e drept mai mult !n pro/leme de conHinut. rHile d-lui 'adu 'osetti spunea el studenHilor ie?eni nu s!nt dec!t o justi0icare savant a acestor dou discursuri 2din18Q6F 2Opere voi. 8 p. QQ6. Mi tot el semnala o 0oarte caracteristic argumentare !n Discursul cu privire la


23/28

nirea &rincipatelor rostit !n 18 !n #dunarea ad-)oc a (oldovei !n care pro/lema era s 0ie com/tutantiunionismul celui mai /ogat dintre /oierii moldoveni :

Aiu acum la domnia lui marele logo0t ?i cavaler #lecu al?. Domnia lui !n loc s vie a ne vor/i cadeputat al Hrii singurul titlu care ne d drit de a vor/i aici ne-a rostit opinia sa ca proprietariu de 8<


24/28

aceasta nu scade cu nimic din importanHa redescoperirii ei la s0!r?itul aceluia?i secol ?i la !nceputul celui de dupel. =ra s nu uitm o alt =urop trecut ea !ns?i printr-o mare cri, de con?tiinH a crei acHiune se dovedea!n stare s primeneasc !ntreaga viaH din &rincipate nu doar c!teva din ideile de supra0aH. nii dintre cei carcred c descoperirea Occidentului nu e$plic toate 0eno- iiieueie ae ia noi au propus totu?i s numim epocaaceasta epoca 9uminilor. Dar nici 9uminile pe orice cale ne-ar 0i atins nu e$plic dec!t o mic parte din aceste0enomene ?i e apoi u?or de o/servat c aceia?i oameni traduc pe Aoltaire ?i imit pe neoanacreonticii greci ausimpatie pentru !nnoirile 'evoluHiei 0rance,e ?i se Hin cu dinHii de modul de viaH 0eudal pe care l-au mo?tenit. s nu mai spun c 9uminile ne vin din acela?i Occident. ontradicHiile comentatorilor le re0lect pe ale epoci

!nse?i. ele mai multe descrieri pe care le avem se arat uimite tocmai de contraste ?i !n primul r!nd de aceladintre /ar/arieF ?i civili,aHieF. #ici la u?a Orientului lumea de la 18


25/28

lui decenii poate 0i !nHeleas prin ceea ce are !n ea )i/rid ?i indisocia/il mai pro0und decit prin !n0Hi?areteatrului ei de contraste. =a !ns?i nu pare con?tient de vreo polaritate. N-are sentimentul c e s0i?iat. n oc)ioccidentarulor a aprut cu totul alt0el dect se simHea ea pe sine. =ste n 0ond o lume organic de?i a0lat la orscruce istoric . Dac e s gsim o contra,icere de care ea !ns?i s ai/ )a/ar aceasta e una singur ?i cevamai vec)e !n partea noastr de continent cci o resim- Heau deja ostin antemir ?i "tolnicul ?i anumeneputinHa de a tri ti)nit cu toat averea ?i cu toate rangurile din pricina insta/ilitHii politice. ;i)na de care s/ucur /oierii este doar trupeasc su0letul lor I este !n realitate mereu nelini?titF notea, &ompiliu =liad21+8p Q16. u aceast e$cepHie celelalte contradicHii s!nt 0oarte !n?eltoare ?i !n orice ca, e$terioare ?i nu po

0i considerate ca /a, a e$amenului unei culturi. De alt0el c!nd destul de t!r,iu /oierii romni !?i vor lepdanteriurile i?licurile ?i imineii se va vedea c su/ aceste straie orientale se 0ormase deja un om nou capa/il sprimeasc spiritul veacului @I@. Deocamdat !n primele lui decenii acest om nou. coe$ist pa?nic cu acelavec)i se simt amndoi convena/il !n aceia?i piele ?i este mai curnd mirat dup cum se e$prim Ienc)iH dsimplicitatea occidentarilor care se uit le el ca la un /ar/ar. n de0initiv el ?tie despre #pus cu mult mai multdect ?tie #pusul despre el. vor/e?te numeroase lim/i are ?coala ra0inat a arigradului cu vicleniile ei 0regal:su0lete?te este ra0inat de o lung convieHuire cu orientalii care au dat /u,na peste el cu toHi acei greci0anarioHi ori insulari care pre0er s triasc ?i s moar la ucure?ti crora li se adaugturcii armenii evreii ?i alte seminHii J ?i nu se mai crede !ntr-o margine de lume !ntr-o Har nenorocitF cum spl!ngeau !nainta?ii lui de la 1


26/28

tru/adurilor. Istoricul 0rance, citea, dou versuri care ar putea constitui un 0el de adagiu pentru noii ca ?i pentruvec)ii tru/aduri !n privinHa atitudinii lor 0aH de 0emeie : = pessa \uecs com puescXaver "a donna et am lSeSja,erF. "e o/serv ?i c un Don Wuan cum e onac)i are !n Gulnia o iu/it de tipul prinHeselor la care visau!ntreaga viaH tru/adurii deci c el se consider !n 0ond un ;ristan cum spune =. "imion 21+8


27/28

c!ntecului de lume. # doua categorie cuprinde pe (umuleanu #nton &ann ?i !naintea lor pe (atei (ilu ace?tia s!nt t!rgoveHi ?i ma)alagii 2nu ?i (ilu6 autodidacHi cam grosolani cu principii morale mic-/urg)e,e dacu lim/ vioaie ?i cu umor savuros ?tiind pe de rost idiomul omului de pe strad cruia direct ori nu i se ?adresea, !ntocmai ca ?i contemporanul lor eranger. 9ui I/rileanu 21++ p. 8Q6 care a pornit de la ideeregionalist aceste deose/iri i se par a caracteri,a opo,iHia dintre moldoveni ?i munteni ^ din care primii ar 0egoi?ti ?i eliti?ti !n concepHia lor de cast iar ultimii altrui?ti ?i patrioHi ^ ceea ce nu se veri0ic 0ire?te dec!t !nmic msur e$cepHiile 0iind numeroase ?i de o parte ?i de alta. oierul Iancu mo?tenitorul Acre?tilor 0aclegtura cu spiritul !nnoitor pa?optist !n vreme ce ma)alagiul &ann devine custodele vec)iului spirit de?

am!ndoi s!nt munteni iar (atei (ilu moldovean ?i /oierna? din secolul @AIII pare 0rate geamn cu mic-/urg)e,ul de dincoace de munHi (umuleanu om al secolului @I@.

Biblioraie$

Bibliografie electronic:

)ttp:>>>.spuse.roromania-intre-orient-si-occident

)ttp:articole.0amous>)S.roromaniaintreorientsioccident

Bibliografie critic:

Literatura romana

-Ghid de pregatire-Bacaleaurat

#urelia Nedelcu.#nisoara urlea(aria 9upuWanet &opoiu"orin #le$escu-Paradoul !oman

Nicolae (anolescu-"storia critica a literaturi romane volumulI

Negau Djuvara-!omania intre Orient si Occident
http://www.spuse.ro/romania-intre-orient-si-occident/http://articole.famouswhy.ro/romania_intre_orient_si_occident/http://www.spuse.ro/romania-intre-orient-si-occident/http://articole.famouswhy.ro/romania_intre_orient_si_occident/


28/28

Au realiat$Cseh #mese

$emeter !oland%erenc& #m'e

)ap*s +olt*n

Documents

România între Orient și Occident