Romania - Judeţul Argeş

7/30/2019 Romania - Judeul Arge

1/15

Judeul Arge

Capitole

Geografie

Asezare. Judetul Arges face parte dintre judetele de munte. El se gaseste n coltul de N-Val Munteniei, pe valea superioara a Argesului si pe vechiul drum care, venind din Ardeal,pe la Turnu-Rosu, ajungea la fosta resedinta a voievozilor, Curtea-de-Arges. Si azi acestdrum este cel mai scurt ntre Sibiu si actuala capitala a tarii.

Suprafata. 4.216 km.
http://romaniainterbelica.memoria.ro/pictures/fullsize/28/Harta/18___harta_judet.jpg


2/15

nfiarea pmntului. n nordul judetului Arges se gasesc cei mai nalti munti,( Fagarasii ) cu vrfurile Negoiu si Moldoveanu (peste 2540 m). Ei sunt formati din doualanturi orientate de la E la V. Primul, cel de pe vechea granita dinspre Transilvania, estenalt de peste 2000 m si nentrerupt. Pe vrfurile lui, ghetarii de pe vremuri au lasat urmensemnate ( circuri, creste si piscuri ascutite, ngramadiri de morene, lacuri glaciale, etc.).

Celalalt lant e mai marunt si-i despartit n mai multe fragmente printr-o serie de chei (vaistrmte si adnci), mai importante fiind cele ale Argesului si ale Topologului.Fragmentele acestui lant muntos poarta fiecare cte un nume deosebit : Cozia, Ghitu, etc.ntre lantul nalt si cel mai cobort, se gaseste un fel de albie larga si nalta (depresiune)care se termina spre Olt cu un bazin deluros plin de sate (vechea tara a Lovistei ). Ultimulsir muntos (cel fragmentat de ape) se ridica semet deasupra unei regiuni de muscele(culmi deluroase, la nceput peste 800 m). Acestea coboara, alungite printre vai, pna lacca 400 m, ( pe linia Pitesti- Gura Topologului). De aici urmeaza spre Sud a treia regiunede relief a judetului : o serie de terase pe dreapta Argesului si o platforma nalta( platforma Cotmeana ), un fel de cmpie de sub munte pe care numeroase ape audesfacut-o n culmi subtiri dispuse divergent ntre Olt si Arges. De aici greutatea de a

circula de la E la V. Vaile n schimb, largi si cu terase, sunt primitoare. n lungul lor aucobort populatia si drumurile spre cmpie.

Clim i ape. In munti, zapada se pastreaza, prin locurile adapostite, pna n august, iarprecipitatiile se apropie de 1000 mm anual. n muscele, iernile si verile sunt mai potolite(contraste ntre 20 - 23 fata de 26 la Bucuresti), desi ploile se mentin nca abundente(700 900 mm anual). n partea cea mai joasa a judetului, reapar caracterele climatuluide stepa (constraste termice de 24- 26) si ploi mai putine, care se pierd n adnculdepozitelor de pietrisuri ale cmpiei de sub munte. n afara celor doua ruri principale( Topologul si Argesul ) n partea de Sud a judetului curg numeroase praie, cea mai

mare parte dintre ele seaca nsa n timpul verii. Lipsa apei n cuprinsul teraselor dindreapta Argesului a silit pe locuitori sa sape gropi mari n care strng, peste vara, apa deploaie ( benturi ).

Vegetaia. Muntii se termina prin pasuni alpine ntinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fagsi stejar cu att mai restrnsi ca suprafata cu ct coborm spre cmpia de sub munte. nacesta ultima regiune, mai mult din cauza structurii subsolului dect din cauza climei,padurea se amesteca cu vegetatia de stepa, fara nsa ca aceasta din urma sa fiepredominanta.

Bogii naturale. Exploatari minerale sunt putine. Pe sub munte se ntinde nsa linia defracturi n lungul careia apar izvoare minerale nrudite cu cele de la Calimanesti siCaciulata ; iar dupa cercetarile Institutului Geologic al Romniei, bazinul de lignitexploatat n judetul vecin spre E. (Muscel), se prelungreste prin Nordul Curtii-de-Argespna la valea Topologului.

Istoriesus
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#top


3/15

Vechime i dezvoltare istoric. Judetul Arges si-a luat numele de la rul care-l strabatesi pe care Herodot sec V a. Chr. - l transcrie Ordessus.

Asemnarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o

derivatie directa din el. Numele real ar fi avut dupa Prvan- un aspect n legatura cu altnume dacic, cum ar fi Argidava.

n acesta regiune se afla, la 1247, ntia fromatiune politica romneasca : voievodatul luiSeneslau.

La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Cmpulung pe Arges n orasul care s-a numitCurtea-de-Arges.

Aici a fost ncepnd din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe mai trziu mitropolie- a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice.

Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la nceputulsec XIV, n cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. ninterior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fostdescoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine luiBasarab I. El a fost gasit mbracat n bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit,decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, ntre care o pafta de

aur reprezentnd un castel medieval. Era singurul mormnt neprofanat. n curtea bisericiisunt urmele unui ntins palat domnesc.

Biserica Sn Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasiepoca. Turnul nalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada cantreaga constructie avea si un scop militar.

Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la nceputul secXVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete

vestita n tot rasaritul, ea a fost restaurata la nceputul sec XIX de catre arhitectul francezLeconte de Nouy, n asa fel nct numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si almitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost nmormntati Regele Carol I,Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I.


4/15

Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, naltata de ConstantinSerban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, n anul 1656.

Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma.

Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII.

Biserica din Valea Danului, construita n sec XVIII din piatra, are iconostasul original albisericii episcopale din Curtea de Arges.

Biserica din Tutana, naltata de Mihai Viteazul n 1577, pe cnd era simplu boier.

Biserica Cotmeana Veche a fost construita n sec XIV de Mircea cel Batrn. Usilemparatesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Bisericaa fost reconstruita de Constantin Brncoveanul.

Ruinele cetatii Poenari, numita la nceput Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate alui Vlad Tepes, si nalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezarenaintata a cavalerilor teutoni stabiliti n Tara Brsei, n sec XIII.

Biserica din Golesti, naltata n sec XVII.

Masa lui Traian , este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spuneca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

Populaiesus

Starea populaiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A.numara 259.305 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel:

a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Numarul locuitorilorTotal Barbati Femei

Total judet 259.30 123.22 135.0


5/15

5 5 8Total urban 26.461 13.581 12.881. Orasul Pitesti 19.63 9.998 9.6322. Orasul Curtea de Arges6.831 3.583 3.248

Total rural231.84

4

109.64

4

122.2

1. Plasa Arges 59.607 27.90231.705

2. Plasa Dmbovnic 35.58817.0221

18.566

3. Plasa Oltul 38.82 8.58820.332

4. Plasa Teleorman 52.14 24.74627.394

5. Plasa Uda 45.589 21.38624.203

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrstaLocuitoriGrupe de vrsta LocuitoriToate vrstele 258.3 30-49 de ani 59.590- 9 ani 69.37 50-69 de ani 25.7510-29 ani 98.25 70 de ani si peste 4.036

Vrsta nedeclarata1.319

Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupacifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunturmatoarele:

AnualCifra probabila apopulatieii judetului la 1iulie n fiecare an

Cifre absoluteProportii la 1.000 delocuitori

Nascutivii

MortiExcedentnatural

Nascutivii

MortiExcedentnatural

1930 -1935(medieanuala)

- 9.445 5.2434.202 35,1 19,5 15,6

1931 260.3 9.387 5.3434.044 36,1 20,5 15,61932 264.8 10.21 5.2794.935 38,6 19,9 18,71933 269 9.002 4.9234.079 33,5 18,3 15,21934 273.5 9.334 5.2834.071 34,2 19,3 14,9


6/15

1935 277.1 9.267 5.3853.882 33,4 19,4 14,01936 281.3 9.374 5.4973.877 33,3 19,5 13,8

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994

locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 258.305locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori n timpde 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%.

nfiare socialsus

ntre numirile tipice cu privire la ruri si judete, care au ramas nelamurite ca origini ncercetarile filologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-aimpus, rezistnd vreunei ncercari de a fi tradusa sau nlocuita prin o alta, din parteapopoarelor alogene ce s-au scurs prin aceasta regiune, nu poate ramnea nerelevat macardin punct de vedere etic si etnografic. Prima asezare masiva de populatie eterogena cu

care tnarul popor romn a venit n contact din ce n ce mai intens, mai adnc, maicomplet, a fost cea a Slavilor. Se stie nsa ca slavii se caracterizeaza prin aceea ca, ndirectia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducnd pe cele stravechi, care nuputeau fi dect autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor rurilor din Romniasi Argesul a nfruntat asemenea vitregii, documentndu-ne prin aceasta pe de o partecontinuitate nentrerupta n existenta vietii romane n nordul dunarean, chiar dupaprabusirea imperiului roman, iar pe de alta parte, rolul etnografic, ca si n vechime, l jucao importanta apa curgatoare.

Cunoscnd aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu

privire la bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca.

n timp de vara, viata ce pulseaza n nsoritii munti ai Argesului din mai pna noctombrie e exclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor facsa rasara n cararile cutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibela mari naltimi, fie stni, care se afla n general la margine de paduri. Dat fiind si faptulca pasunatul acestor munti e nu numai lesnicios ci si bogat, stnile sunt relativ mainumerose dect n muntii altor judete. Si, ca si n ntreaga tara, tocmai aceasta bogatie depasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sa nu fie duse la pascutniciodata n timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromni. Aceasta viata

pastoreasca respira o atmosfera n general identica cu cea din muntii Sibiului si ea este,mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc ntre fratii de acelasi snge, pentru carefrontiera de state pe care o forma creasta carpatina pna n 1916 era strapunsa de multetrecatori eminamente pastoresti.

Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinndu-se la unloc de frunte ca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si


7/15

locuinta. Nu e de prisos sa amintim ca, n creatia poetica populara, pentru anumite motiveel detine ntietatea : dintre toate variantele frumoasei legende Mnastirea Argesului,credem ca cea mai remarcabila apartine acestui judet. Dar poezia populara are strnseraporturi cu muzica populara care, astazi, n buna parte e monopolul lautarilor tigani oconstatare nu tocmai fericita. n adevar, nu se pot contesta urmele de influenta orientala,

respectiv turceasca, n muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar muzicavietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata.

ncheind, vom mentiona ca, n directia manifestarilor religioase, Argesul nu ramne nurma altor judete de munte. Trecnd peste biserici vechi ale regiunii deluroase, vommentiona urmatoarele schituri si mnastiri : Trivale, pe lnga Pitesti, Roboaia de pe unpru al Vlsanului ; Valeni, din apropierea Topologului ; Fedelesoiu de pe malulOltului ; Turnu, din 1767, tot pe Olt, si prea pitoreasca Stnisoara, un schit de calugari.

Economiasus

Judetul Arges are un caracter economic variat, nsa cu predominarea celui agricol sipastoral : cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) n pasunile si fneata demunte si din muscele ; pometuri ( n special pruni) si porumbiste n dealurile mai joase ;cereale, peste nevoile locuitorilor, n cmpie. Industria si comertul de transformare si deschimb local, nu depasesc ( cu exceptia cherestelei si a produselor stnelor) interesulregional limitat.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de128.109 ha, adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar micaproprietate 122.269 ha, adica 95,44%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate :

Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4chint.).

Grul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint. (prod. medie la ha 5,1 chint).

Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.).


8/15

Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha.

Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa1.313 ha, cu o productie de 31.984 chint. fn si 25 chint samnta. Alte fnete cultivate

ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha.

Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu oproductie de 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productiede 14.186 chint ( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341chint. (media la ha 32,5 chint.).

Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da oproductie de 29.504 chint.

Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cnepa ocupa 399 ha, cu oproductie de 983 chint. fuior si 1.019 chint. samnta. Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu oproductie de 930 chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale.

Vegetaie i culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarelesterpe ocupa 5.927 ha.

Fnetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha13,7 chint.).

Pasunile ocupa 27.378 ha.

Padurile ocupa 137.103 ha.

Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8

chint.)

Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha.

Vita de vie ocupa 520 ha.


9/15

Creterea animalelor. n judetul A. se gaseau n anul 1935:

C ai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupisistematici 2.189, stupi primitivi 7.891.

De relevat marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat fata de numarul acestoranimale n celelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului nacest judet.

Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pine(Pitesti), 1 de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 depielarie ( 1 la Pitesti si 2 la Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 deteracota si faianta (Pitesti).

Industria judetului ARGES n 1935

ntreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori n sus:

IndustriaNumarulfabricilor

Forta motriceH.P.

Personalulocupat

Valoarea productiei n miide lei

Active nchise

Alimentara 2 2 460 90 61.89Textila 3 - 942 1.514 174.4Metalurgica1 1 39 16 350Pielarie 4 - 145 84 4.41Lemnului 2 - 947 516 21.45Total 12 3 2.533 2.22 262.465

Comer. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale.

Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 mmpartita astfel :

Drumuri naionale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 161km 704 m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti.


10/15

Drumuri judeene 892 km 177 m, (ntretinute de administratia judetului) iar comuneleurbane 13 km 0,20 m.

Drumuri comunale 485 km 296 m.

Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77m, judetene 4.385,29 m si comunale 1.074,95 m.

Prin jude trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati :

Bucuresti - Pitesti Slatina - Craiova

Pitesti Curtea de Arges

Pitesti R.-Vlcea Tg. Jiu

Pitesti Costesti

Pitesti - Dragasani

Cale ferat. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157

km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii secundare simple.

Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti Timisoara Jimbolia

(Belgrad Paris)

Accelerate: Bucuresti Timisoara, Bucuresti Sibiu.

Staii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges.

Staiuni climatice, balneare, turism. Bradet, statiune balneo-climatica n curs deamenajare, asezata n apropierea padurilor, n valea Vlsanului. Ape sulfatate. Statiune deinteres local. Curse de autobuze de la Curtea de Arges.


11/15

Curtea de Arge. Staiune climatic, asezat ntre livezi i plantaii, la 450 m altitudine,avnd o minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii detemperatura. Gara locala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare nnumerose excursii spre Poenari, Capatneni, Cheile Argesului, Cumpana.

Cumpana, statiune climatica n plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate faceascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

Culturasus

tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatiajudetului, de la 7 ani n sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori decarte. Dupa sex, proportia este de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoarede carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul ruralTotalul stiutorilor de carte 100,0 100,01. Extrascolara 1,6 0,52. Primara 64,4 94,63. Secundara 17,5 2,84. Profesionala 12,2 1,95. Universitara 2,8 0,26. Alte scoli superioare 1,5 0,0

nvmnt. Populatia scolara a judetului (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 66.012locuitori (4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural).

coli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete,liceu comercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziuindustrial casnic.

coli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale),cu un numar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748

nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Grdini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194copii (117 mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934).


12/15

Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are 40 camineculturale.

Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala n comuna Izvorul-de-Sus, cu localpropriu, o scoala de meserii si o clinica pentru sugaci.

Liga Cultural activeaz n localitile : Piteti, Curtea de Arge, Babana, Bercioiu-Ruda,Ciofrngeni, Costeti, Goleti-Drgneti i Trepteni.

Casa coalelor i a Poporului ntreine n judet 77 cmine culturale i 11 biblioteci, adicun total de 88 organizaii, dintre care 57 au personalitate juridic.

n judet se mai afl : Muzeul Ateneului Popular Ionescu-Gion si societatea corala

Negru Voda (ambele n Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati devnatoare.

Religiesus

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalullocuitorilor judetului 99,1% sunt ortodocsi.

Biserici i lcauri de nchinciune. n judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 bisericaromano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune

baptista, 1 casa de rugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga.

Deasemenea judetul are 5 mnastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe.

Instituii bisericeti. n judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiateortodoxe.

Administraiesus

Organizare administrativ. Capitala judeului Arge este oraul Piteti. Judeul are 2orae (Piteti i Curtea de Arge) i 538 sate, mprite astfel:

Plasa Arges - 113 sate

Plasa Cuca - 108 sate
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#top


13/15

Plasa Dmbovnic - 42 sate

Plasa Oltul - 70 sate

Plasa Pitesti - 151 sate

Plasa Teleorman - 54 sate

Organizare judectoreasc. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12

magistrati, 1 prim procuror si 1 procuror, n circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti.

18 judecatorii : 2 la Pitesti si cte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiu si Stroesti, cu un total de 17 magistrati.

O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori.

Organizare sanitar. Spitale de stat : n Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu,Mozaceni, Costesti si Izvorul-de-Sus.

Dispensare de stat n Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia deJos, Rociu, Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Cineni siJiblea.

Dispensare particulare n Ciupa si Izvorul-de-Sus.

Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar alorasului Curtea de Arges.

Asisten i prevedere social

Casa Centrala a Asigurarilor Sociale ntretine organizatii medicale nPitesti, Curtea de Arges si Gavana.

Societatea Crucea Rosie activeaza n Pitesti si Curtea de Arges.

n Pitesti de mai afla: Oficiul I.O.V. si 2 azile pentru batrni.


14/15

Principalele aezrisus

Piteti, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Curtea de Arge, comuna urbana situata n regiune muntoasa, la 37 km de resedinta

judetului, 156 km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti Curtea de Arges. Resedinta Episcopiei Argesului.

Are 7.107 locuitori.

Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului uncaracter industrial. De remarcat n oras indusria olaritului si 3 mori.

Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii.

1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vnatoare.

Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox.

Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala,Serv. Sanitar al orasului.

Uzina electrica.

Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile.

Soc. Crucea Rosie , Soc. femeilor ortodoxe.

Costeti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele), asezat n sudul judetului.

Fotografiisus

Nu exist fotografii pentru moment.
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges/#top


15/15

Documents

Romania - Judeţul Argeş