NECLASIFICAT

1 din 33

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" Dosar nr..............

Nr......................din......................................

Cdor. drd. ing. Stelian TEODORESCU

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: INTELLIGENCE-UL MULTINAŢIONAL ÎN SPRIJINUL

PROCESULUI DECIZIONAL AL PLANIFICĂRII OPERAŢIILOR LA

NIVEL NATO

CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT

Colonel (r) prof. univ. dr. ing. Gelu ALEXANDRESCU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- BUCUREŞTI 2016 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 33

- Pagină albă -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 33

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE…………………………………………………………….. 7

CAPITOLUL 1. GLOBALIZAREA ŞI NOILE PROVOCĂRI DE

SECURITATE. REDEFINIREA POLITICILOR DE SECURITATE LA

NIVEL INTERNAŢIONAL…………………………………………………. 15

1.1. Globalizarea şi noul mediu de securitate internaţional ………………. 15

1.2. Ameninţările hibride, noile provocări pentru decidenţi şi structurile de

intelligence la nivel global…………………………………………….. 20

1.3. Actualul mediu de securitate global şi conceptele de securitate a

individului şi de securitate colectivă a statelor, factori importanţi

pentru reformarea şi modernizarea structurilor de intelligence la nivel

naţional şi multinaţional………………………………………………. 31

CAPITOLUL 2. ELEMENTE DE ORDIN STRUCTURAL,

OPERAŢIONAL ŞI DECIZIONAL SPECIFICE ALIANŢEI NORD-

ATLANTICE ………………………………………………………………… 36

2.1. Contextul politico-militar ce a stat la baza înfiinţării şi funcţionării

Alianţei Nord-Atlantice……………………………………………….. 37

2.2. Rolul şi misiunile Alianţei Nord-Atlantice……………………………. 40

2.3. Instrumente legislative, concepte, strategii, doctrine şi proceduri ce

stau la baza funcţionării Alianţei Nord-Atlantice……………………... 43

2.4. Alianţa Nord-Atlantică - cadru favorabil pentru forţele de tip

multinaţional …………………………………………………………. 47

2.5. Structurile civile şi militare din arhitectura NATO…………………… 56

2.6. Structurile decizionale implicate în procesul decizional la nivelul

NATO…………………………………………………………………. 61

CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA OPERAŢIILOR MILITARE 65

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 33

MULTINAŢIONALE LA NIVEL NATO………………………………….

3.1. Planificarea operaţiilor militare multinaţionale……………………….. 65

3.2. Susţinerea forţelor multinaţionale şi sincronizarea acestora în cadrul

planului comun de acţiune, instrumente specifice procesului de

planificare a operaţiilor militare………………………………………. 96

3.3. Principalele instrumente decizionale ce stau la baza planificării

operaţiilor militare multinaţionale şi factorii care influenţează

eficienţa şi eficacitatea acestora……………………………………….. 102

3.4. Operaţii de intelligence în sprijinul unui nou tip de operaţii militare,

altele decât războiul…………………………………………………… 111

3.5. Planificarea apărării pe termen lung, element definitoriu pentru

misiunile structurilor multinaţionale de intelligence de la nivelul

Alianţei Nord-Atlantice ………………………………………………. 115

CAPITOLUL 4. PROCESUL DECIZIONAL LA NIVEL NATO……….. 121

4.1. Cerinţe pentru modelarea eficientă a mediului de adoptare a deciziilor 122

4.2. Principalele concepte din teoria deciziei …………………………….. 125

4.2.1. Decizia………………………………………………………... 125

4.2.2. Procesul decizional ………………………………………….. 128

4.2.3 Sisteme suport pentru decizie………………………………… 129

4.3. Ciclul decizional şi fluxul informaţional …………………………….. 130

4.3.1. Procesul decizional, proces derulat ciclic şi cronologic……… 131

4.3.2. Procesul de adoptare a deciziilor la nivelul Alianţei Nord-

Atlantice ……………………………………………………... 134

4.3.3. Adoptarea deciziilor militare la nivelul NATO …………….... 136

4.4. Factori, indicatori şi variabile utilizaţi în procesul decizional ……….. 138

4.5. Standardizarea, element de importanţă deosebită pentru eficientizarea

acţiunilor structurilor multinaţionale la nivel NATO………………… 139

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 33

4.6. Evaluarea nivelului de încredere al informaţiilor - element esenţial în

procesul de adoptare a deciziilor optime pentru planificarea

operaţiilor NATO……………………………………………………...

144

CAPITOLUL 5. INTELLIGENCE-UL MULTINAŢIONAL LA NIVEL

NATO ………………………………………………………………………… 150

5.1. Intelligence-ul multinaţional - definire, concepte ……………………. 150

5.2. Intelligence-ul competitiv - element esenţial în cadrul

intelligence-ului multinaţional………………………………………... 162

5.3. Managementul sistemului informaţional şi a resurselor structurilor de

intelligence multinaţional……………………………………………... 166

5.4. Partajarea informaţiilor, instrument esenţial al intelligence-ului

multinaţional în sprijinul procesului de avertizare timpurie şi

fundamentarea deciziilor prin consens la nivelul Alianţei Nord-

Atlantice ……………………………………………………………… 181

5.5. Conceptul de „Fusion Intelligence”, element esenţial pentru

realizarea superiorităţii informaţionale şi decizionale la nivel

multinaţional………………………………………………………….. 189

5.6. Sistemele de avertizare timpurie la nivelul NATO, factor important în

cadrul procesului de sprijinire a procesului decizional de către

structurile multinaţionale de intelligence …………………………….. 195

CAPITOLUL 6. ANALIZA MULTICRITERIALĂ DE

INTELLIGENCE ÎN SPRIJINUL FUNDAMENTĂRII DECIZIEI ……. 200

6.1. Analiza multicriterială – definire, concepte…………………………... 201

6.2. Modelarea procesului decizional……………………………………... 208

CONCLUZII ŞI PROPUNERI……………………………………………… 219

GLOSAR DE TERMENI ŞI DEFINIŢII…………………………………… 231

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………………... 239

ANEXE………………………………………………………........................... 256

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 33

- Pagină albă -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 33

CUVINTE CHEIE: intelligence multinaţional, interoperabilitate, decizie,

planificare operaţii, standardizare, NATO, consens, analiză multicriterială,

standardizare, multidisciplinaritate, înţelegere, cunoaştere, doctrină.

REZUMAT

Demersului ştiinţific a avut în vedere rolul determinant şi statutul consolidat

al Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic (NATO) în cadrul operaţiilor

multinaţionale a căror necesitate a fost generată de situaţiile conflictuale şi de

criză, în special cele care au apărut în diverse spaţii ale lumii după 1990. În acest

context, au fost avute în atenţie aspectele şi consecinţele procesului de globalizare

la nivel regional şi mondial, dar şi cerinţele din ce în ce mai complexe de

transformare şi adaptare continuă a NATO, proces în care se înscrie mai ales

nevoia de integrare a sistemelor de intelligence militare şi civile din sistemele de

apărare şi securitate naţionale cu cele din mediul privat şi cu mediul academic

pentru a face faţă complexităţii din ce în ce mai mari a procesului de planificare a

unor operaţii militare preventive, eficiente şi eficace.

Tematica tezei de doctorat este de actualitate şi prezintă o importanţă

deosebită pentru statele membre NATO în condiţiile actualului mediu de securitate

incert şi, implicit, în contextul eforturilor care se depun în această etapă pentru

asigurarea capacităţii operaţionale necesare structurilor militare pentru ca acestea

să pună în operă acţiuni preventive. Tema se înscrie în contextul preocupărilor

factorilor de răspundere politico-militari de la nivelul Alianţei de a realiza o

capacitate combativă de descurajare pentru orice potenţial adversar care ar putea

planifica o agresiune împotriva oricărui stat membru al Alianţei, concomitent cu

asigurarea unei capacităţi optime şi eficiente de răspuns anticipativ, în orice

situaţie şi în orice zonă a lumii.

Eficientizarea sprijinul structurilor de intelligence multinaţionale acordat

factorilor decizionali pentru planificarea unor operaţii militare care să genereze

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 33

rezultatele aşteptate reprezintă o provocare nouă aflată în primă dezbatere în

actualul context de securitate şi care generează implicaţii fără precedent în toate

domeniile vieţii sociale.

Identificarea unor soluţii optime de sprijinire a procesului decizional, care să

fie în concordanţă cu nivelul de risc ce poate fi asumat, reprezintă noua provocare

a întregii comunităţi de intelligenge de la nivelul Alianţei. Acest fapt a devenit o

realitate în contextul noii viziuni de transformare a domeniului apărării, la nivel

conceptual, doctrinar şi organizatoric, care se doreşte a realiza echilibrului în

planificarea operaţiilor specifice războiului convenţional şi cele specifice celorlalte

tipuri de ameninţări, cum ar fi războiului hibirid sau cele asimetrice.

În acest context, niciun conflict sau acţiune ostilă, oricât de neînsemnate ar

fi, nu vor mai putea fi privite şi tratate în mod izolat, ci mai degrabă ca nişte

chestiuni ce privesc nu numai pe actorii implicaţi direct ci şi alte zone ale lumii,

care ar putea fi puse în situaţia de a face faţă unor efecte greu de cuantificat.

Teza are un conţinutul teoretic şi practic-aplicativ de o valoare semnificativă

ce a rezultat în urma unui studiu şi investigaţii ştiinţifice aprofundate pe baza

documentaţiei referitoare la sprijinul structurilor de intelligence acordat structurilor

decizionale în procesul de planificare a operaţiilor militare.

Lucrarea de doctorat a fost structurată în mod logic şi echilibrat, aceasta

începând cu o parte introductivă, continuând cu şase capitole dezvoltate în cadrul

subcapitolelor proprii şi încheindu-se cu un capitol de concluzii şi propuneri,

acestea din urmă evidenţiind necesitatea şi utilitatea problemelor tratate, precum şi

două anexe.

În cele şase capitole ale lucrării a fost realizată sinergia aspectelor specifice

actualului mediu de securitate internaţional, elementelor de redefinire a politicilor

de securitate la nivel naţional şi multinaţional, elementelor de ordin structural,

operaţional şi decizional ce caracterizează AlianţaNord-Atlantică, procesului de

planificare a operaţiilor militare, elementelor specifice procesului de adoptare a

deciziilor şi activităţilor de intelligence multinaţional desfăşurate în cadrul NATO.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 33

Ca urmare a demersului ştiinţific desfăşurat au rezultat concluzii asupra

importanţei schimbului de informaţii, integrării structurilor de intelligence

naţionale în cadrul structurilor multinaţionale ale NATO, modului de înţelegere a

acordării sprijinului infomativ factorilor decizionali pentru planificarea operaţiilor

în cadrul Alianţei, rezultând o serie de propuneri practice în susţinerea acestui

demers. În vederea aprofundării studiului şi obţinerii rezultatelor aşteptate, au fost

utilizate surse bibliografice care includ importante lucrări de referinţă, autohtone şi

străine, din domeniu şi alte domenii conexe, care au autori cu expertiză validată.

În introducere a fost subliniat rolul structurilor de intelligence în sprijinul

sistemelor decizionale care a devenit o componentă de bază a politicilor de la

nivelul oricărei organizaţii, mai ales la nivelul celor din domeniul apărării şi

securităţii, dat fiind faptul că în această societate a globalizării succesul ciclului

decizional în sprijinul planificării acţiunilor de răspuns este integral dependent atât

de informaţiile şi cunoştinţele avute la dispoziţie, cât şi de nivelul de înţelegere a

evoluţiei fenomenelor. A devenit de notorietate faptul că dimensiunea riscurilor şi

ameninţărilor la adresa securităţii statelor a generat percepţia că acestea din urmă

nu le mai pot gestiona acţionând pe cont propriu, ci doar în parteneriat cu alte state

şi, nu în ultimul rând, în parteneriat cu structuri de intelligence din mediul privat şi

în cooperare mediul academic.

Este imperios necesară nu numai realizarea interoperabilităţii la nivelul

structurilor organizaţionale şi operaţionale, tacticilor, doctrinelor, metodelor,

strategiilor şi tehnicii utilizate, ci şi a unei interoperabilităţi depline în domeniul

intelligence, activitate care reprezintă la nivel NATO o componentă esenţială a

procesului de prevenire şi avertizare timpurie a decidenţilor cu privire la riscuri şi

ameninţări.

În capitolul 1 „Globalizarea şi noile provocări de securitate. Redefinirea

politicilor de securitate la nivel internaţional” se analizează contextul efectelor

generate de globalizare şi dinamica actualului mediu de securitatea care au generat

modificări la nivel geopolitic şi geostrategic, impactul acestor modificări

determinând creşterea nivelului de interdependenţă, integrare, interoperabilitate şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 33

cooperare, elemente esenţiale care stau la baza constituirii alianţelor strategice

globale şi a coaliţiilor. În ansamblu, experienţa şi lecţiile învăţate rezultate în urma

operaţiilor militare ale NATO au confirmat ideea că prevenirea şi combaterea

ameninţărilor de orice natură şi a efectelor generate de acestea se realizează, de

regulă, prin patru acţiuni principale: de prevedere (previziune), prevenire,

descurajare şi intervenţie.

Rolul de avertizare timpurie a structurilor de intelligence se dovedeşte a fi

imperios necesar, pentru a nu lăsa spaţiu şi timp de manifestare forţelor ostile

securităţii la nivel mondial. În acest context, importanţa proceselor informaţionale

au impus nevoia conştientizării necesităţii creşterii continue a calităţii informaţiei,

dar şi a nivelului de cunoaştere şi înţelegere destinate managementului/ciclului

decizional. Ca urmare, organizaţiile internaţionale de securitate promovează

gestionarea crizelor la nivel multinaţional, creează sisteme de cooperare militară

bazate pe constrângeri reciproce sau pe capacităţi comune de acţiune în cadrul

misiunilor de pace şi aplică standarde comune, acest lucru stând la baza

superiorităţii activităţii de intelligence desfăşurată la nivel multinaţional.

În capitolul 2 „Elemente de ordin structural, operaţional şi decizional

specifice Alianţei Nord-Atlantice” sunt analizate elementele de ordin structural,

operaţional şi decizional ce caracterizează NATO, întregul sistem având ca

obiectiv îndeplinirea celor trei sarcini de bază conform Conceptului Strategic:

apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare.

Acest lucru înseamnă că fiecare structură de intelligence naţională trebuie să

contribuie prin ipotezele şi scenariile generate la elaborarea de către structurile

decizionale ale NATO a unor strategii de răspuns pentru fiecare potenţială

ameninţare de la nivel global la cel naţional.

Drept urmare, interoperabilitatea este unul din obiectivele esenţiale care se

doreşte să devină unul dintre cele mai importante atu-uri ale NATO, care permite

membrilor şi partenerilor săi să acţioneze împreună în mod coerent şi eficient

pentru a realiza obiectivele la nivel tactic, operativ şi strategice.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 33

În capitolul 3 „Planificarea operaţiilor militare multinaţionale la nivel

NATO” sunt analizate elementele cu privire la procesul de planificare a operaţiilor

militare la nivelul NATO şi, implicit, cele ale conducerii eficace şi eficiente a

operaţiilor militare la nivel NATO, toate acestea în strânsă legătură cu o foarte

bună cunoaştere şi înţelegere a problemei definite de către persoanele cu atribuţii

de planificare şi punere în operă a planurilor operaţiilor militare, dar şi de

persoanele cu atribuţii decizionale care trebuie să fie în măsură să găsească cele

mai potrivite răspunsuri la problemele extrem de variate, specifice războaielor

clasice, ameninţărilor asimetrice sau războaielor hibride.

Întreaga analiză a fost făcută în concordanţă cu principiile de planificare

care ţin de coerenţă, înţelegerea cuprinzătoare a mediului operaţional, respect

reciproc, încredere, transparenţă şi înţelegere, consultare şi compatibilitate în

planificare, utilizarea eficientă a resurselor, flexibilitate şi adaptabilitate.

La nivelul procesului decizional în sprijinul planificării operaţiilor militare

au fost stabilite cerinţe esenţiale care fac referire la analiza riscului care include

definirea scenariului şi scopului, identificarea hazardului şi estimarea şi evaluarea

riscului care include decizii cu privire la analiza opţiunilor, controlul şi reducerea

riscului. Conceperea, implementarea şi desfăşurarea procesul de planificare la

nivelul Alianţei Nord-Atlantice are în vedere uniformizarea şi creşterea eficienţei

modalităţilor de rezolvare a situaţiilor la eşaloanele multinaţionale. Orice acţiune

trebuie să îndeplinească o serie de condiţii printre cele mai importante fiind

implicarea unui nivel de risc acceptabil (ce poate fi asumat în concordanţă cu

capabilităţile deţinute la un moment dat) pentru personal, echipament şi pentru

îndeplinirea misiunii, poziţionarea optimă a forţei pentru operaţiile ulterioare,

asigurarea celei mai bune flexibilităţi în faţa „necunoscutelor” pe timpul executării

şi asigurarea unui maximum de iniţiativă pentru subordonaţi.

Drept urmare, putem aprecia că înţelegerea aprofundată a mediului/spaţiului

de luptă constituie un element critic pentru executarea şi punerea în operă a

oricărei operaţii. Determinarea capabilităţilor necesare pentru acţiunile de răspuns

ale NATO ar putea fi considerată cea mai mai grea etapă în elaborarea planurilor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 33

de apărare deoarece aici structurile multinaţionale de intelligence, decidenţii şi

planificatorii trebuie să facă o combinaţie între raţiune şi intuiţie.

În capitolul 4 „Procesul decizional la nivel NATO” a fost analizat specificul

procesului decizional la nivel NATO, fiind subliniată nevoia structurilor de decizie

de a se adapta noilor ameninţări. Astfel, a fost evidenţiat faptul că decizia urmează

diagnozei şi prognozei, în fapt fiind vorba despre previziune pe termen scurt,

mediu sau lung, aceasta precedând planificarea, desfăşurarea, coordonarea,

controlul şi evaluarea diferitelor acţiuni desfăşurate de o entitate.

Adoptarea deciziilor în timp util reprezintă o cerinţă de bază pentru buna

desfăşurare a activităţilor care concură la obţinerea celor mai bune rezultate,

această cerinţă presupunând respectarea algoritmul favorabil adoptării deciziilor în

timp oportun care să contracareze consecinţele negative ce ar putea fi generate.

În capitolul 5 „Intelligence-ul multinaţional la nivel NATO” a fost analizat

intelligence-ul la nivelul NATO ca produs rezultat în urma desfăşurării unui

proces, făcându-se referire la totalitatea mijloacelor prin care sunt colectate,

analizate şi diseminate informaţiile solicitate sau necesare şi ca organizaţie - gândit

ca entitate care desfăşoară diversele sale funcţii.

Cercetarea ştiinţifică a abordat în mod special partajarea şi distribuirea

intelligence-ului care joacă un rol critic în orice demers multinaţional, inclusiv în

cadrul operaţiilor militare multinaţionale şi organizarea informaţiei şi

transformarea în cunoştinţe şi înţelegere care este un element dificil de realizat, dar

care reprezintă o necesitate majoră.

În acest context, se apreciază ca fiind imperios necesară realizarea

conexiunii între vastele baze de date, informaţii şi cunoştinţe de la fiecare agenţie

de intelligence, dar asigurând în acelaşi timp un nivel adecvat de confidenţialitate.

Intelligence-ul rezultat în urma defăşurării unor operaţii comune este unul

integrat care se bazează pe efortul şi capabilităţile mai multor structuri de

intelligence, acest lucru facilitând deţinerea unei poziţii dominante în mediul

informaţional care permite planificarea şi desfăşurarea cu succes a tuturor tipurilor

de operaţii.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 33

Drept urmare, partajarea şi distribuirea intelligence-ului joacă un rol critic în

orice demers multinaţional, inclusiv în cadrul operaţiilor militare multinaţionale.

Pentru a pune în aplicare un proces de fuziune a produselor de intelligence

în mod eficient, este imperios necesar a se avea în vedere şi o serie de aspecte, cum

ar fi:

- utilizarea unor concepte, a unei terminologii, a unor definiţii, a unor

metode şi proceduri comune de către părţile interesate;

- dezvoltarea nivelului de conştientizare şi înţelegere a mediului de

securitate global şi a riscurilor şi ameninţărilor caracteristice acestuia;

- înţelegerea clară a conexiunilor dintre informaţiile legate de terorism şi

cele legate de nonterorism;

- definirea în mod clar a cerinţelor de date şi informaţii care contribuie la

prioritizarea şi ghidarea eforturilor de planificare, colectare, analiză şi diseminare;

- delimitarea clară a rolurilor, responsabilităţilor şi cerinţele fiecărui nivel

sau sector implicat în procesul de fuziune.

În acest context, se apreciază ca fiind imperios necesară realizarea

conexiunii între vastele baze de date, informaţii şi cunoştinţe de la fiecare agenţie

de intelligence, dar asigurând în acelaşi timp un nivel adecvat de confidenţialitate.

În capitolul 6 „Analiza multicriterială de intelligence în sprijinul

fundamentării deciziei” cercetarea ştiinţifică are ca obiectiv avansarea unui model

conceptual de ierarhizare a diferitelor variante de scenarii de evoluţiei a unei

situaţii care, mai departe, să stea la baza ierarhizării variantelor decizionale, pe

baza valorilor şi ponderilor criteriilor care au fost atribuite pe baza inputurilor

primite de la structurile de intelligence naţionale şi multinaţionale, dar şi de la

diverşi experţi din mediul de intelligence privat. Într-un astfel de context, se poate

gestiona riscul pentru fiecare alternativă decizională pentru a elimina opţiunile cu

consecinţe severe pentru structurile care planifică şi pun în operă o operaţie

militară.

În finalul tezei sunt enumerate principalele concluzii rezultate în urma

efortului de documentare şi cercetare, dar şi un set de propuneri care pot fi aplicate

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 33

de către organizaţiile cu responsabilităţi în domeniul intelligence-ului sau de către

responsabilii cu atribuţii în fundamentarea deciziilor la nivelul structurilor de

intelligence multinaţional şi care se referă în principal la:

- superioritatea decizională care rezidă din capacitatea unei entităţi de a

întruni întreaga gamă a elementelor de forţă pe care le deţine şi de a le utiliza în

modalităţi care duc la soluţionarea provocărilor, gestionarea crizelor sau

contracararea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor;

- capacitatea de a simplifica procesul decizional care reprezintă adevăratul

deziderat al activităţii de intelligence, un obiectiv esenţial al activităţii de

intelligence fiind acela ca prin produsele elaborate în urma parcurgerii ciclului

informaţional, în integralitatea sa, să contribuie la formarea cadrului favorabil care

să ofere posibilitatea celor ce adoptă deciziile pentru planificarea operaţiilor

militare să facă o cât mai bună alegere în confruntarea cu forţele ostile;

- realizarea standardizării şi interoperabilităţii care constituie elementele

cheie ce conduc la creşterea eficienţei procesului decizional şi a planificării şi

execuţiei operaţiilor, inducându-se, în mod automat, siguranţa atingerii obiectivelor

asumate.

Cercetarea ştiinţifică a avut ca obiective:

- eliminarea redundanţelor şi reducerea timpilor de reacţie;

- îmbunătăţirea activităţilor în zona partajării şi distribuirii informaţiilor între

parteneri;

- dezvoltarea şi permanetizarea abordării proactive a problemelor;

- eficientizarea sub aspect procedural a procesului de transmitere a

avertizărilor de valoare;

- dezvoltarea sistemului de management al resurselor necesare operaţiilor

militare, inclusiv a celor de intelligence;

- eliminarea prin dezvoltare doctrinară şi procedurală a constrângerilor

validate şi a factorilor inhibatori care afectează dezvoltarea procesului de schimb

de intelligence acţionabil;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 33

- capacitatea Comunităţii de Informaţii, fie ea naţională sau multinaţională

de a accesa în alt mod reţelele de colaborare pentru perioade de timp variate,

pentru a oferi informaţii cu privire la aspectele care necesită o analiză

interdisciplinară;

- colectarea de informaţii ca o prerogativă a agenţiilor naţionale, în timp ce

centrele de analiză multinaţionale pot fi create pentru a analiza în comun

informaţiile colectate şi implicaţiile lor;

- supunerea elementelor specifice cunoaşterii şi înţelegerii unui proces de

contopire centralizată, partajare şi eliminare a conflictelor de interese între naţiuni;

- crearea mediului multinaţional favorabil dezvoltării cunoaşterii şi

înţelegerii care să acopere colectarea de informaţii, analiza, stocarea şi diseminarea

în aşa fel încât să se realizeze o contribuţie comună a statelor membre NATO;

- desfăşurarea tuturor demersurilor oficiale necesare creşterii dinamicii de

integrare şi cooperare în domeniul intelligence-ului multinaţional, incluzând aici

personal, metode, tehnici, procedee şi tehnologii, simultan cu utilizarea strictă a

standardelor şi punctelor de referinţă comune;

- gestionarea integrată a cunoştinţelor, experienţei, lecţiilor învăţate şi

înţelegerii fenomenelor printr-o evoluţie integrată la nivel conceptual şi doctrinar;

- eliminarea redundanţelor şi, nu în ultimul rând, reducerea costurilor într-o

lume în care se pune din ce în ce mai des problema eficienţei şi eficacităţii

activităţii structurilor de intelligence naţionale;

- intensificarea eforturilor de cercetare-dezvoltare şi, implicit, de punere a

cunoaşterii în prim plan;

- fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament

al învăţării continue, de deschidere spre tot ce este nou;

- constituirea unor echipe multinaţionale de specialişti care să participe la

conferinţe, cursuri şi stagii comune de specializare.

Plecând de la considerentul că ridicarea nivelului de interoperabilitate sub

aspect doctrinar are ca rol principal dezvoltarea proceselor de gândire, analiză,

planificare şi conducere a operaţiilor se poate dezvolta un continuu proces de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 33

asigurare a unei viziuni coerente privind modul de planificare şi conducere a

operaţiilor, sporirea eficacităţii şi eficienţei operaţiilor, asigurarea unui cadru

comun de referinţă privind soluţionarea problemelor, asigurarea unui limbaj

profesional specific comun, examinarea posibilităţilor de unificare şi de integrare a

acţiunilor în cadrul mai larg al activităţilor civil-militare, inocularea şi dezvoltarea

trăsăturilor de caracter dorite la nivelul personalului de decizie, planificare,

conducere şi de execuţie.

Astfel, teza de doctorat în întregul ei scoate în evidenţă rolul esenţial al

cooperării şi schimbului de informaţii în timp real între structurile de intelligence,

acest lucru devenind imperios necesar pentru ca obiectivele stabilite la nivelul

oricărei organizaţii, inclusiv cele stabilite la nivelul NATO, să fie realizate în mod

eficient şi eficace.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 33

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern

1. Strategia de securitate a României,

http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR. pdf, Bucureşti, 2007;

2. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019 , O Românie

puternică în Europa şi în lume,

http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_

Tarii_1.pdf, Bucureşti, 2015.

II. Regulamente şi instrucţiuni militare străine

3. National Strategy for Information Sharing and Safeguarding, USA, 2012;

4. Manualul NATO, 2001, ISBN 92-845-0164-4, HB0801ROM

5. Bi-Strategic Command Knowledge Development, Pre-Doctrinal Handbook,

Final Draft 2010;

6. Military Information Suport Operations, Joint Publication 3-13.2, 07

January 2010, Incorporating Change 1, 20 December 2011;

7. FM 3-13, Information Operations: Doctrine, Tactics, Techniques, and

Procedures, Headquarters Department of the Army 25 October 2011;

8. JDP 04, Understanding (Joint Doctrine Publication 04), Centrul de

Dezvoltare, Concepte şi Doctrină al Ministerului Britanic al Apărării,

Shrivenham, Marea Britanie, decembrie 2010;

9. JP 3-13, Information Operations, 27 noiembrie 2012;

10. JP 3-16, Multinational Operations, 16.07.2013;

11. Knowledge Development Concept, Comandamentul Aliat pentru

Transformare şi Comandamentul Aliat pentru Operaţii, SHJ5PLANS/7740-

033/08 – 205080, din 12.08.2008.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 33

III. Lucrări de autori români

12. General-locotenent dr. Teodor Frunzeti, general dr. Mircea Mureşan, general

de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, Război şi haos, Editura Centrului

Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009;

13. Gheorghe Ilie, Ion Stoian, Gelu Alexandrescu, Modelarea sistemelor şi

proceselor, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,

2005;

14. Adriean Pârlog, Gheorghe Savu, Metode şi tehnici de analiză a

informaţiilor, Editura Medro, Bucureşti, 2008;

15. Mircea Mocanu, Intelligence în operaţiile militare ale scolului XXI, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;

16. Florian Ciocan, Perspectives on interoperability integration within NATO

defense planning process, Journal of Defense Resources Management, 2011;

17. Gheorghe Văduva, Rolul ştiinţei militare în managementul mediului de

securitate şi apărare în procesul de modernizare a societăţii, Universitatea

Creştină „Dimitrie Cantemir” Institutul de Studii de Securitate, Bucureşti,

2011;

18. Nicolae Dolghin, Drd. Alexandra Sarcinschi, Dr. Gheorghe Văduva,

Proiecţia Forţei. Determinări, Editura Universităţii Naţionale de Apărare,

2004;

19. Colonel Gheorghe Calopăreanu, Studiu privind comandantul în procesul

decizional al structurilor operaţionale multinaţionale, Universitatea

Naţională de Apărare, 2008;

20. Dumitru Cristina, Analiza modului de luare a deciziilor în management,

Universitatea Transilvania din Braşov, 08.02 2012.

21. Dr. psiholog Ion Duvac, Comunitatea naţională de informaţii şi cultura de

intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective, Universitatea

din Bucuresti, Facultatea de Sociologie asistenţă şi socială, Master Studii de

Securitate, Bucureşti, 2007;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 33

22. Conf.univ.dr. Radu Filip, Lect.univ.dr. Irina-Eugenia Iamandi, Management

Internaţional, Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii

Economice Internaţionale, Bucureşti, 2012;

23. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Diplomaţia apărării şi

intelligence-ul în contextul actualei dinamici a mediului de securitate

internaţional şi al societăţii bazate pe principiul respectării drepturilor

omului, lucrare disertaţie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu, 2009;

24. Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru, Constantin Alexandrescu, Sisteme

informaţionale pentru management, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;

25. Constantin Alexandrescu, Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru, Sisteme

informaţionale militare - servicii şi tehnologie, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010;

26. Florian Ciocan, Perspectives on interoperability integration within NATO

defense planning process, Journal of Defense Resources Management, 2011;

27. Colonel Gheorghe Calopăreanu, Studiu privind comandantul în procesul

decizional al structurilor operaţionale multinaţionale, Universitatea

Naţională de Apărare, 2008;

28. Dr. psiholog Ion Duvac, Comunitatea naţională de informaţii şi cultura de

intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective, Universitatea

din Bucuresti, Facultatea de Sociologie asistenţă şi socială, Master Studii de

Securitate, Bucureşti, 2007;

29. Col. (r) Adrian Stanislav, Conceptul 2015, Programul de edificare a

sistemului global integrat de intelligence (traducere integrală a

documentului Vision 2015, Supliment Pulsul Geostrategic, nr. 8, 05.10.2008,

http://www.ingepo.ro/download-materiale/162/pdf;

30. Alina Amzică, Adina Sava, locotenent-colonel Pascu Furnică,

Transformarea NATO - adaptare la noul mediu global de securitate, Impact

Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 33

31. Locotenet-colonel Crăişor-Constantin Ioniţă, Procesul de luare a deciziilor

în NATO (OPP), Impact Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale

de Apărare „Carol I”;

32. Maria-Carmen Nadia Petre, Globalizarea - definiţie, delimitări conceptuale

şi teorii, Central and Estern European Online Library, Buletinul

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, nr. 4/2013;

33. Col.dr.ing. Dumea Viorel, Influenţa deciziei asupra managementului

integrat al resurselor de apărare, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol

I”, pp. 26-32,

34. Marius ANTON, NATO şi războiul din Bosnia şi Herţegovina, Analele

Universităţii „OVIDIUS” – Seria Istorie, Volumul 4, 2007;

35. Col. Gheorghe CALOPĂREANU, Optimizarea procesului de luare a

deciziei la structurile operaţionale multinaţionale şi implicaţiile pentru

Armata României, Bucureşti, 2008;

36. Col. Pascu FURNICĂ, Relaţiile dintre nivelurile de decizie politic şi militar

în instituţiile de securitate, Bucureşti 2011;

37. Col. Nicolae-Vasile HANEŞ, Eficientizarea procesului decizional în

operaţiile forţelor terestre, Bucureşti, 2014;

38. Florian CIOCAN, Perspectives on interoperability integration within NATO

defense planning process, Journal of Defense Resources Mangement, nr. 2

(2), 2011;

39. Academia Română, Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, Institutul de

Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Referat I - Sisteme Suport pentru

Decizii. Utilizare. Tehnologie. Construire. - pp. 3-6,

http://www.racai.ro/media/referat_1_Bizoi_web.pdf-accesat la 19.04.2015;

40. Mr.lect.univ.dr. Marius Valeriu PĂUNESCU, Rolul şi importanţa doctrinei

în contextul paradigmelor războiului contemporan, Buletinul Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I“, nr. 1/2015;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 33

41. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Intelligence-ul

multinational în fundamentarea deciziilor la nivel NATO,Buletinul

Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", nr. 1, 2015;

42. Drd. Rodica IVORSCHI, Analiza SWOT - instrument managerial pentru efi

cientizarea activităţii, Academia de Studii Economice, Bucureşti,

http://www.revistadestatistica.ro/wpcontent/uploads/2014/02/RRS_5_2012_

A6_ro.pdf;

43. Col. (r.) dr. Grigore ALEXANDRESCU, Ameninţări la adresa securităţii,

Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2004,

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/amenintari_la_adresa_securitatii.pdf;

44. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Intelligence-ul la nivelul

NATO şi avertizarea timpurie, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I“, nr. 4, 2015;

45. Cucu VIRGINIA, Modele de fundamentare a deciziei de investiţie, Editura

Artifex, 2008;

http://www.artifex.org.ro/Editura%20pt%20site%20artifex/gina%20cucu/M

ODELE%20DE%20FUNDAMENTARE%20A%20DECIZIEI%20DE%20I

NVESTI%C5%A2IE.pdf;

46. Florin NEGULESCU, Intelligence sharing and dissemination in combined

joint special operations,

http://journal.dresmara.ro/issues/volume2_issue2/10_negulescu.pdf;

47. Radu POPA, Abordări moderne privind războiul informaţional pe timp de

pace, criză sau război, http://buletinul.unap.ro/pagini/b4_2007/435.pdf;

48. Florian CIOCAN, Perspectives on interoperability integration within NATO

defense planning process,

http://journal.dresmara.ro/issues/volume2_issue2/06_ciocan.pdf;

49. Cpt.cdor.drd.ing. Dumitru Cătălin BURSUC, Analiza atitudinii faţă de risc

în organizaţia militară,

http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/48/48;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 33

50. Mihai Stănişoară, Informaţiile ca fundament al deciziei şi acţiunii strategice,

Masa Rotundă „SOCIETATE, DEMOCRAŢIE, INTELLIGENCE”,

http://www.sri.ro/upload/MStanisoara.pdf;

51. Col. ing. (r) dr. Mircea Mocanu, Intelligence de la reţele la decizie şi

acţiune, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucuresti,

2014;

52. Col. ing. (r) dr. Mircea Mocanu, Intelligence în operaţiile militare ale

secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucuresti, 2013.

IV. Lucrări de autori străini

53. John Kriendler, NATO Intelligence and Early Warning, Conflict Studies

Research Centre, 2006;

54. Martin J. Ara, Thomas Brand, Brage A. Larssen, Master of Science in

Defense Analysis, Naval Postgraduate School, USA, December, 2011;

55. Yunus Kathawala, Ren Zhang, Jing Shao, Global outsourcing and its impact

on organisations: problems and issues, Int J. Services Operations

Management, vol.I, No. 2, 2005, USA;

56. Paul Gallis, Specialist în European Affaires, Foreign Affaires, Defense,

Trade Division, NATO's Decision-Making Procedure, CRS Report for

Congress, 05.05.2003;

57. Larry English, Turning Infornation Management into an effective busines, în

„Information Strategy”, vol. 12, nr. 6, 1996.

58. Locotenent-colonel Von Pigg, Aviation Command and Control Officer at

Headquarters, US Marine Corps, Common Analytic Standards: Intelligence

Community Directive 203 and US Marine Corps Intelligence, semnată şi

implementată pe 21.06.2007, smallwarsjournal.com;

59. John Kriendler, NATO Intelligence and Early Warning, Conflict Studies

Research Centre, 2006;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 33

60. Paul Gallis, Specialist în European Affaires, Foreign Affaires, Defense,

Trade Division, NATO's Decision-Making Procedure, CRS Report for

Congress, 05.05.2003;

61. Nonaka, Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and

Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory, Organization

Science, Vol. 20, No. 3, May–June 2009, pp. 635–652, ISSN1047-7039,

EISSN 1526-545509 2003 0412, https://ai.wu.ac.at/~kaiser/birgit/Nonaka-

Papers/tacit-knowledge-and-knowledge-conversion-2009.pdf;

62. Edgar Buckley & Kurt Volker, NATO Reform and decision-making,

63. Orrick White, The state of the art and the state of the practice - Achieving

Decision Superiority at NATO Headquarters, Centre for Operational

Research, Directorate of Defence Analysis, Director General Strategic

Planning, National Defence Headquarters, Ottawa, Ontario, 2006;

64. Colonel Uwe Benecke - German Army, Lieutenant Colonel Charles Wilson

III - Project Adviser, Reconsidering NATO’s decision making process,

65. Tomáš DVOŘÁK, Petra KVAPILOVÁ, Operation research in the decision

making process and logistic support planning, Department of Logistics,

University of Defence, Brno, Czech Republic, Braşov, 24-26.05.2012;

66. Colonel Ben F. Klappe, Operational Planning and Decision-making Process

- The Challenges of Interoperability: NATO-type Operations, and

Operations in Partnership with Local Forces - San Remo, 2014;

67. Paul Gallis, Specialist in European Affairs Foreign Affairs, Defense, and

Trade Division, NATO’s Decision-Making Procedure, CRS Report for

Congress, 2003;

68. Leo Micher, Decisionmaking: How the "Consensus Rule" Works NATO,

Original paper UDC 355.357(1-622NATO) Received in December 2006;

69. Erik K. STERN, Crises Decisionmaking: A Cognitive-Institutional

Approach, Swedish National Defence College, Stockholm, 2003;

70. Clyde W. Holsapple , Andrew B. Whinston, Decision Support Systems: A

knowledge – Based Approach, ISBN-13: 978-0314065100, 1996;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 33

71. Hans LIWÅNG, M.Sc. and Licentiate in Shipping and Marine Technology,

in Ph.D program, Swedish National Defence College and Chalmers

University of Technology, Marika ERICSON, LL.M. in Law, in Ph.D

program, Swedish National Defence College and Uppsala University, Martin

BANG, M.Sc. in Pol. Sci., in Ph.D program, Swedish National Defence

College and Finnish National Defence University, An examination of the

implementation of risk based approaches in military operations,

ojs.tsv.fi/index.php/jms/article/.../pdf_3;

72. Michael EVANS, Centre of Gravity Analysis in Joint Military Planning and

Design:Implications and Recommendations for the Australian Defence

Force, 30.06.2012, Kokoda Foundation, http://apo.org.au;

73. Col. Peter FABER, NATO Long-Term Defense Planning: Implications for

the Future, http://www.isn.ethz.ch/Digital-

Library/Publications/Detail/?lang=en&id=26460;

74. Lt. col. dr. Tibor BABOS, Comprehensive Approach

(CA) vs. (EBAO) Effects Based Approach to Operations,

http://slideplayer.com/slide/6285662/;

75. Robert WORLEY, Learning to Cope with

Asymmetry’s Uncertainties, U.S. Army War College, Strategic Studies

Institute , Special Report, draft,

www.drworley.org/Pubs/LearningToCope.doc;

76. Tom KLAPISCAK, John IBBOTSON, David MOTT, Dave BRAINES şi

Jitu PATEL, An Interoperable Framework for Distributed Coalition

Planning - The Collaborative Planning Model, 15.02.2012,

ksco.info/.../KSCO-2012-Klapiscak-Interoperab;

77. Ben KLAPPE, Operational Planning and Decision-making Process. The

Challenges of Interoperability: NATO-type Operations and Operations in

Partnership with Local Forces, masă rotundă cu tema "Conduct of

Hostilities: the Practice, the Law and the Future", Sanremo, 04-06.09.2014,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 33

http://www.iihl.org/Media/Default/Round%20Tables/XXXVII%20Round%

20Table/Speakers%20contributions/Klappe_REV.pdf;

78. Lisa ARONSSON şi Patrick KELLER, British-German defence co-

operation in NATO, Finding Common Ground on European Security, Royal

United Services Institute (RUSI), Konrad-Adenauer-Stiftung,

http://www.kas.de/wf/doc/kas_31092-1522-1-30.pdf?120521133716;

79. Milan PODHOREC, Přemysl TUČEK, Robert ŠAMÁREK, Perspectives of

ISR system and its role in task forces,

http://www.unob.cz/eam/Documents/Archiv/EaM_2_2012/Podhorec_Tu%C

4%8Dek_%C5%A0am%C3%A1rek.pdf;

80. Mark E. KEIM, An innovative approach to capability-based emergency

operations planning,

http://www.tandfonline.com/doi/full/10.4161/dish.23480;

81. Wojciech LORENZ, Yawning Gaps in NATO Planning, Policy Paper, nr. 45,

noiembrie 2012, Institutul polonez pentru relaţii internaţionale,

https://www.pism.pl/files/?id_plik=12273;

82. Bulent SOYKAN, David S. ALBERTS, Moving C2 Agility from a Theory to

a NATO Practice,

https://www.researchgate.net/publication/280239707_Moving_C2_Agility_f

rom_a_theory_to_a_NATO_Practice;

83. Dr. Velizar SHALAMANOV, Security Sector Transformation as a Change

Management Initiative in the Security Area, http://gcmarshall.bg/wp-

content/uploads/2015/12/19.pdf;

84. Róbert ONDREJCSÁK, Matthew RHODES, NATO’ s future operations,

http://cenaa.org/en/wp-content/uploads/2014/11/Brozura-NATO-final_new-

A5_7.11.2014_new.pdf;

85. Mr. Scott A. SENDMEYER, United States Army, Monograph - NATO

Strategy and Out-of-Area Operations - School of Advanced Military Studies

United States Army Command and General Staff College Fort Leavenworth,

Kansas, https://www.hsdl.org/?view&did=713508;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

26 din 33

86. Hans Henrik MØLLER, Effect-Based Thinking in NATO, Utilizing All

Instruments of Power while Planning for and Conducting Operations,

https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=MX6EAwAAQBAJ&oi=fnd

&pg=PA173&dq=EffectBased+Thinking+in+NATO,+Utilizing+All+Instru

ments+of+Power+while+Planning+for+and+Conducting+Operations&ots=e

iQYMODGyW&sig=odqfmg7aJHWIttXS59gCatHjACk&redir_esc=y#v=o

nepage&q=Effect-Based Thinking in NATO%2C Utilizing All Instruments

of Power while Planning for and Conducting Operations&f=false;

87. Lt .col. (HUN) Geza SIMON şi Mr. (TUR) Mr. Muzaffer DUZENLI, The

comprehensive operations planning directive, http://www.nato.int/nrdc-

it/magazine/2009/0914/0914g.pdf;

88. Lic. phil. Esther BISIG, Swiss Military Academy, ETH Zurich, Dr. phil.

Ann-Renée BLAIS, Defence R&D Canada (DRDC), Tineke HOF, MSc

TNO Defense, Security and Safety, Dr. phil. Stefan SEILER, Swiss Military

Academy în ETH Zurich, Dr. phil. Tibor Szvircsev TRESCH, Swiss

Military Academy în ETH Zurich şi Cpt. (N) Yantsislav YANAKIEV, Dr.

Sc. Defense Advanced Research Institute, Improving Organisational

Effectiveness of Coalition Operations,

http://www.vtg.admin.ch/internet/vtg/de/home/schweizerarmee/organisation

/hkaneu/milak/militaerwissenschaftliche/militaersozioligie/publikationen.par

sys.93405.downloadList.27822.DownloadFile.tmp/523bisigetalimprovingor

ganisationaleffectivenessofcoalition.doc.pdf;

89. BOUKHTOUTA, DRDC Valcartier, F. BOUAK, DRDC Toronto, J.

BERGER, DRDC Valcartier, A. GUITOUNI, DRDC Valcartier, A.

BEDROUNI, Université Laval-Canada, Description and analysis of military

planning systems, www.dtic.mil/cgi-bin/GetTRDoc?AD;

90. Dejan STOJKOVIC şi Bjørn Robert DAHL, Methodology for long term

defence planning, http://www.ffi.no/no/Rapporter/07-00600.pdf;

91. Wesley R. CURTIS, A “SPECIAL RELATIONSHIP”: BRIDGING THE

NATO INTELLIGENCE GAP, Naval Postgraduate School Monterey,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

27 din 33

California, Thesis and Dissertation Collection, 2013,

http://calhoun.nps.edu/handle/10945/34652;

92. Richard J. ALDRICH, Transatlantic intelligence and security

cooperation,https://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/pais/people/aldrich/publica

tions/inta80_4_08_aldrich.pdf;

93. Friedrich W. Korkisch, NATO Gets Better Intelligence, New Challenges

Require New Answers to Satisfy Intelligence Needs for Headquarters and

Deployed/Employed Forces, Viena, 2010,

http://natowatch.org/sites/default/files/NATO_Gets_Better_Intell_April_PD

P_0.pdf.

V. Surse WEB

94. Secolul XXI: Paradigma colaborativă a intelligence-ului,

http://www.sri.ro/fisiere/studii/SEC_XXI_PARADIGMA_COLABORATIV

Ă_INTELLIG.pdf;

95. Microsoft office, Improve project performance by sharing information,

http://office.microsoft.com/en-us/windows-sharepoint-services-help/improve

project-performance-by-sharing-information-HA001229126.aspx;

96. Sistemul decizional al întreprinderii, mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/curs4.doc;

97. Decizii, modele şi sisteme de asistare a deciziilor,

http://portal.feaa.uaic.ro/master/specializare/an1/SIA/siad/Documents/Curs_

DSS_C2.pdf;

98. Asist. univ. drd. Cristina Corina Ştir, Perspective teoretico-metodologice de

abordare a procesului decizional, Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi,

www.filosofie.ugal.ro/ANALE%203/Corina%20Stir.rtf;

99. Ionela Claudia DINA, Scopul adoptării deciziilor în procesul managerial,

Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, Analele Universităţii

„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/200,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

28 din 33

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/200903/IONELA_CLAUDIA_DINA.pdf

;

100. Prof. univ. dr. Gabriel Brătucu, Psih. drd. Tamara-Oana Brătucu,

Analiza sistemului de factori care influenţează comportamentul

consumatorului individual, Universitatea „Transilvania” din Braşov,

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/58.pdf;

101. Asist.univ. Anca Dinicu, Faţa nedorită a globalizării: crima

organizată şi terorismul,

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf;

102. James L. Gilbert, World War I and the Originis of US Military

Intelligence, ISBN-10: 0810884593, ISBN-13: 978-0810884595,2012,

http://books.google.ro;

103. Kurt April, Julian Bessa, Problems and Perspectives in Management,

Vol. 4, Issue 2, 2006, http://www.ashridge.org.uk;

104. Intelligence Competitiv, http://www.scritub.com/sociologie;

105. I. Nonaka, Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy

and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory,

Organization Science, Vol. 20, No. 3, May–June 2009, pp. 635–652,

ISSN1047-7039, EISSN 1526-545509 2003 0412,

https://ai.wu.ac.at/~kaiser/birgit/Nonaka-Papers/tacit-knowledge-and-

knowledge-conversion-2009.pdf;

106. Allied Command Transformation, NATO Training Group Handbook,

2004, http://www.nato.int/structur/ntg/docu/1.pdf;

107. DOD Dictionary of Military Terms; Wikipedia, http://en.wikipedia.

org/wiiki/război informaţional], 06.08.2011;

108. Locotenent-colonel Von Pigg, Aviation Command and Control

Officer at Headquarters, US Marine Corps, Common Analytic Standards:

Intelligence Community Directive 203 and US Marine Corps Intelligence,

semnată şi implementată pe 21.06.2007, smallwarsjournal.com;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

29 din 33

109. Col. (r) Adrian Stanislav, Conceptul 2015, Programul de edificare a

sistemului global integrat de intelligence, Supliment Pulsul Geostrategic, nr.

8, 05.10.2008, http://www.ingepo.ro/download-materiale/162/pdf;

110. John von Neumann şi Oscar Morgenstern, Theory of games and

economic behavior, Princeton University Press, 1953,

https://archive.org/stream/theoryofgamesand030098mbp#page/n5/mode;

111. Psihologie cognitivă, Decizia, http://biblioteca.regielive.ro/download-

29787.html;

112. Dr. Cristian Obreja, dr. Gabiel Cucuteanu, Educaţia în domeniul

Intelligence-ului de Afaceri în universităţile din România, 08.01.2014,

113. Secolul XXI: Paradigma colaborativă a intelligence-ului,

http://www.sri.ro/fisiere/studii/SEC_XXI_PARADIGMA_COLABORATIV

Ă_INTELLIG.pdf;

114. Intelligence Competitiv, http://www.scritub.com/sociologie;

115. Allied Command Transformation, NATO Training Group Handbook,

2004, http://www.nato.int/structur/ntg/docu/1.pdf;

116. NATO’s Operational Planning Process, The COPD - Comprehensive

Operations Planning Directive, Lieutenant Colonel Mehmet Salar, TUR-A;

117. NATO Basics, http://www.nato.int;

118. Comitetul Militar al NATO, Operaţii, Capabilităţi, Cooperare,

Transformare,http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf_publications/20

120911_nato-military-committee2011_ro.pdf;

119. NATO’s role in crisis management. Who decides and how?,

http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49192.htm/06.05.2015/20.39;

120. A wide range of crisis management operations - definitions,

http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49192.htm/06.05.2015/20.39;

121. NATO’s assessment of a crisis and development of response

strategies,

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_75565.htm/06.06.205/20.4

1;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

30 din 33

122. Wales Summit Declaration,

http://www.nato.int/cps/fr/natohq/official_texts_112964.htm?select;

123. Decision Making,

http://www.heritage.org/research/reports/2008/12/principles-and-proposals-

for-nato-reform;

124. NATO’s Military Committee focused on operations, capabilities,

cooperation, and transformation,

http://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2015_02/20150213_1

50213-MC_leaflet_en.pdf;

125. Commander Pedro Perez-Seoane Garau, NATO’s Criteria for

Intervention in Crisis Response Operations: Legitimacy and Legality,

http://forsvaret.dk/FAK/eng/publications/Documents/NATO%20crisis%20in

tervention%20paper.pdf;

126. Petru Culeac, NATO Structure and Decision-Making Process, Vienna

School of Governance, https://scoalanato.files.wordpress.com/2010/03/nato-

structure-and-decision-making.pdf;

127. What is Transformation? An Introduction to Allied Command

Transformation, ianuarie 2015,

http://www.ieee.es/Galerias/fichero/OtrasPublicaciones/Internacional/2015/

NATO_Introduction_AlliedCommand_Transformation_Jan2015.pdf;

128. https://bdgrdemocracy.files.wordpress.com/2014/04/descartes-

error_antonio-damasio.pdf;

129. http://www.cig.ase.ro/prof/ivancenco202.pdf;

130. http://www.nato.int/docu/review/Topics/RO/operations-and-

missions.htm;

131. http://www.uamsibiu.ro/publicatii/ConfUAMS/2011,Neagoe.pdf;

132. http://www.nato.int/nato_static/assets/publications/20120911_nato-

military committee2011_ro.pdf;

133. NATO transformed, http://usa.usembassy.de/etexts/his/nato-trans-

eng.pdf;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

31 din 33

134. AJP-3.10 allied joint doctrine for information operations,

https://info.publicintelligence.net/NATO-IO.pdf;

135. Managementul riscului,

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap5.htm;

136. MIWG Report to the Multinational Interoperability Council, The Lead

Nation Concept in Coalition Operations, 20.12.2000,

http://www.aiai.ed.ac.uk/project/coax/demo/2002/mic/LeadNationConcept.p

df;

137. Joint Operations Planning and Management,

https://www.academia.edu/4401148/Joint_Operations_Planning_and_Manag

ement;

138. Environmental guidebook for military operations,

http://www.defmin.fi/files/1256/Guidebook_final_printing_version.pdf;

139. The Military Decision-Making Process,

http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/army/fm101-5_mdmp.pdf;

140. Political guidance on ways to improve NATO’s involvement in

stabilisation and reconstruction,

http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_78314.htm?selectedLocale

=en;

141. Military Planning and Operations,

http://www.sap.com/bin/sapcom/es_es/downloadasset.2013-01-jan-11

01.solution-overview-defense-and-security-military-planning-and-

operations-pdf.html;

142. Political framework for partner involvement in NATO-led

operations,http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf_2011_04/2011041

5_110415-PMF.pdf;

143. ACO interim civil-military cooperation functional planning guide,

SHAPE/api CIM/11/12-TT282641, Bi-SC CIMIC Functional Planning

Guide, 08.06.2012, http://www.cimic-coe.org/wp-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

32 din 33

content/uploads/2014/06/ACO-Interim-Civil-Military-Cooperation-

Functional-Planning-Guide.pdf;

144. Operations Planning Process (OPP) [Excerpt], NACC/PFP,

http://www.armyacademy.ro/e-learning/altecursuri/assets/objects/446.pdf;

145. NATO Guide for Judgement-Based Operational Analysis in Defence

Decision Making, http://natorto.cbw.pl/uploads/2012/6/$$TR-SAS-087-

ALL.pdf;

146. Joint operations planning, Joint warfarepublications 5-00, Ediţia

martie 2004, http://ids.nic.in/UK%20Doctrine/UK%20%2814%29.pdf;

147. NATO smart defence, MUNLawS, 2015, Conferinţă organizată cu

sprijinul Diviziei de diplomaţiei publică a NATO;

148. Understanding and Intelligence Support to Joint Operations, Joint

Doctrine Publication 2-00, 3rd Edition, august 2011,

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/fil

e/311572/20110830_jdp2_00_ed3_with_change1.pdf;

149. The NATO Airborne Early Warning & Control Force,

http://www.e3a.nato.int;

150. NATO/Multinational Joint Intelligence, Surveillance and

Reconnaissance Unit, studiu de fezabilitate, 2015,

https://www.japcc.org/wp-content/uploads/JAPCC_MJISRU_web.pdf;

151. Joint Publication 3-16, Multinational Operations,

http://www.dtic.mil/doctrine/new_pubs/jp316.pdf ;

VI. Reviste

152. Alina Amzică, Adina Sava, locotenent-colonel Pascu Furnică,

Transformarea NATO - adaptare la noul mediu global de securitate, Impact

Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”;

153. Iulian Fota, Ce este o strategie naţională de apărare sau securitate?,

EurActiv.ro, HotNews.ro, publicat 02.06.2010.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

33 din 33

154. Locotenet-colonel Crăişor-Constantin Ioniţă, Procesul de luare a

deciziilor în NATO (OPP), Impact Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I”;

155. Maria-Carmen Nadia Petre, Globalizarea - definiţie, delimitări

conceptuale şi teorii, Central and Estern European Online Library, Buletinul

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, nr. 4/2013;

156. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Gândire şi

cunoaştere strategică în activitatea de informaţii pentru apărare, Revista

Infosfera, nr. 3/2012.