S3 Inceputurile in TR si M.pdf

Începuturile arhitecturii religioase în

Ţara Românească şi Moldova

S3

ȚARA ROMÂNEASCĂ – Începuturile arhitecturii religioase CONTEXT GENERAL

PRINCIPALII CTITORI / DOMNITORI

• Basarab I ( cca. 1310 – 1352)

• Nicolae Alexandru ( 1352 – 1364)

• Vladislav I / Vlaicu ( 1364 – 1377)

• Radu I ( 1377 – 1383)

• Mircea cel Bătrân ( 1386 – 1394; 1397 – 1418)

• Vlad Țepeș ( 1488; 1455 – 1462; 1476)

• Radu cel Mare ( 1495 – 1508)

• Neagoe Basarab ( 1512 – 1521)

• Petru Cercel ( 1583 – 1585)

• Mihai Viteazu ( 1593 – 1601)

• Radu Mihnea ( 1601 – 1602; 1611 – 1616; 1620 – 1623)

• Matei Basarab ( 1632 – 1654)

• Constantin Șerban ( 1654 – 1658)

• Șerban Cantacuzino ( 1678 – 1688)

• Constantin Brâncoveanu ( 1688 – 1714)

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine constantinopolitane Biserica Sf. Nicolae Domnesc din CURTEA DE ARGEȘ / a doua jum. a sec. XIV

Curtea Domnească din Curtea de Argeș


• Ctitoria lui Nicolae Alexandru

• Pictura se pare că a fost făcută mai târziu de Radu I


Scena “Deisis”

Si portretul lui Nicolae Alexandru

Pronaosul bisericii Sf. Nicolae

A doua jumatate a sec. XIV


MICHEL BOUQUET (1840) FOTOGRAFIE DE LA SFARSITUL SEC. XIX


• Plan dreptunghiular, terminat spre răsărit cu 3 abside

poligonale

• Naosul este împățit de 4 stâlpi dispuși pe un pătrat

central


TIPUL SPAȚIAL - PLANIMETRIC CRUCE GREACĂ ÎNSCRISĂ

• Brațele crucii, în spațiu, sunt determinate de 4 bolți

semicilindrice, care se sprijină de o parte de zidurile încăperii,

iar de cealaltă pe cei 4 stâlpi. Spațiile rămase între brațele crucii

și dreptunghiul în care se înscrie crucea sunt acoperite cu bolți

semicilindrice, joase și dispuse perpendicular pe axa

transversală a naosului. In centru, se ridică un tambur, circular

în interior și poligonal în exterior, peste care este așezată o

cupolă sferică. Tamburul, care are 16 laturi înguste decorate cu

arcade oarbe, este găurit numai de patru ferestre înalte. Cele

patru brațe ale crucii, înălțate în jurul bazei tamburului, sunt

acoperite separat


• material lăsat aparent – fâșii de piatră brută dispusă în

pături orizontale, alternate cu benzi de cărămidă făcute

din câte trei șiruri fiecare, ferestrele au fost lărgite către

jumătatea secolului al XVIII-lea, când au fost, de

asemenea, încadrate cu rame de piatră împodobite cu

sculpturi specifice acestei epoci

• Dinți de fierăstrău – cornișă

• Compoziție în cascadă

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene • Odată cu Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, influența directă a arhitecturii bizantine din

Constantinopol ia sfârșit

• Apariția turcilor în Europa, chemați să ia parte la luptele dintre împărații Constantinopolului, care căutau să

se înlocuiască unii pe alții, schimbă drumul influențelor bizantine în Țara Românească

• 1354 – cucerirea orașului Gallipoli (primul punct strategic din Europa pe care au pus stăpânire turcii)

• 1365 – cucerire cetății Adrianopolului

• Cca. 1370 – în Oltenia, în jurul cetății Severinului, se începe o viață bisericească nouă

• Călugărul sârb, Nicodem, construiește în apropierea Severinului, Mănăstirea Vodița (cca. 1374 – 1380) –

focar de cultură sârbească în Țara Românească

• Tot Nicodem construiește o a doua ctitorie, în Munții Gorjului – Mănăstirea Tismana (ajutat de domnitorul

Vlaicu-Vodă și de urmașii acestuia)

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene Biserica mănăstirii VODIȚA (II) / Mehedinți / c. 1374-1380

TIPUL SPAȚIAL - PLANIMETRIC

TRILOBAT TRICONC

• Pronaos de formă dreptunghiulară

• Naosul, de formă dreptunghiulară alungită în sensul

exei principale a bisericii, se termina spre răsărit cu o

absidă centrală care închidea altarul, iar centrul,

limitat la patru ieșituri caracteristic planului sârbesc,

peste care se ridicau arce late, se lărgea în lături, spre

nord și sud, cu două abside semicirculare la interior

și poligonale la exterior. Peste pătratul central se

ridica o turlă înaltă cu cupolă sferică

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene Biserica mănăstirii TISMANA / Gorj / după 1385


TRILOBAT TRICONC

• nu mai domină lungimea, ci înălțimea - specific

arhitecturii bizantine sârbești

• absidiolele, care flanchează acum absida centrală,

sunt datorate unei transformări posterioare

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene Biserica mănăstirii TISMANA / Gorj / după 1385


TRILOBAT TRICONC

• Naosul este supraînălțat de o turlă de secțiune

octogonală atât la interior, cât și la exterior, sfârșită cu o

cupoletă sferică. Trecerea de la pătratul de bază al

acestei turle la turla propriu-zisă nu se mai face, după

moda bizantină, prin intermediul pandantivilor, ci prin

mijlocirea unei construcții de origine mai degrabă

armeană, numită trompă de unghi.

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene Biserica mănăstirii COTMEANA / Argeș / a doua jum. a sec. XIV


TRILOBAT TRICONC

• Alături de activitatea constructivă a călugărilor și

meșterilor lui Nicodem, Mircea cel Bătrân,

continuând seria ctitoriilor legate de numele

înaintașului său, Radu I, zidește, către sfârșitul

secolului, la 1389, în județul Argeș, Mănăstirea

Cotmeana

• Se leagă vag de planul construcțiilor sârbești

• În interior, biserica este foarte simplă: o navă unică,

dreptunghiulară, terminată spre răsărit cu o absidă

semicirculară – flancată de două nișe joase,

proscomdia și diaconiconul – și acoperită cu o boltă

continuă în semicilindru. Pe părțile laterale, cele două

abside, mai jose decât absida centrală, par să fi fost

adăugate corpului principal ulterior, dar în orice caz

foarte curând după zideirea bisericii



TRILOBAT TRICONC

• Fațadele, construite exclusiv din cărămidă aparentă, sunt decorate

cu firide oarbe înalte și înguste, cae ocupă toată înălțimea zidurilor

până aproape de cornișă



TRILOBAT TRICONC

• Arcele semicirculare cu care se termină aceste firide sunt construite din cărămizi dispuse în lung pe muchie și

sunt dublate de un șir de discuri-butoni de teracotă smălțuită, colorați în cenușiu și verde. Aceste discuri sunt de

un șir de cărămizi dispuse pe lat. firide absolut asemănătoare și ca mod de construcție al arcurilor și ca decor - cu

deosebire numai că sunt puse pe fațade construite din fâșii de piatră alternând cu cărămidă - se gasesc pe absida

Bisericii Sf. Dumitru din Târnova

ȚARA ROMÂNEASCĂ / influențe bizantine sud - dunărene Biserica mănăstirii COZIA / Vâlcea / după 1386 - 1393


TRILOBAT TRICONC

• Pridvor adăugat către 1700



TRILOBAT TRICONC


Biserica mănăstirii de la Krusevac Biserica mănăstirii Cozia


Biserica mănăstirii de la Krusevac Biserica mănăstirii Cozia

MOLDOVA – Începuturile arhitecturii religioase CONTEXT GENERAL

PRINCIPALII CTITORI / DOMNITORI

• Bogdan I ( 1359 – 1365)

• Petru I Mușat ( cca. 1374 – 1391)

• Alexandru cel Bun ( 1400 – 1432)

• Ștefan cel Mare ( 1457 – 1504)

• Bogdan al III-lea ( 1504 – 1517)

• Ștefăniță ( 1517 – 1527)

• Petru Rareș ( 1527 – 1538; 1541 – 1546)

• Alexandru Lăpușneanu ( 1552 – 1561; 1564 – 1568)

• Petru Șchiopul ( 1574 – 1577; 1582 – 1591)

• Aron Tiranul ( 1591 – 1592; 1592 – 1595)

• Ieremia Movilă ( 1595 – 1600; 1601 – 1606)

• Vasile Lupu ( 1634 – 1653)

deși se pare că s-a construit foarte mult în această perioadă,

singurele monumente rămase cu certitudine sunt Biserica

din Rădăuți și Biserica Sf. Treime din Siret

MOLDOVA – Începuturile arhitecturii religioase CONTEXT GENERAL

INFLUENȚE

• Influențe bizantine pătrunse pe diferite căi

- planul bisericii

- bolți și arce

- elemente de decorație exterioară

• Influențe romanico - gotice

- prezența contraforților

- bolți ridicate pe nervuri după moda gotică ( fără a fi totuși constructiv

gotice)

- felul de a ciopli piatra – profile de socluri și chenare de uși și ferestre

• Influențe armenești (direct prin intermediul emigranților armenieni)

- la început - sistem de arce piezișe care strâmtează spațiul ce urmează a

se acoperi cu o cupolă sau turlă

- Mai târziu – elemente de decor exterior

MOLDOVA / influențe romanico-gotice Biserica din RĂDĂUȚI / Suceava / a doua jum. a sec. XIV

• Plan simplu, romanic, împărțit după moda

bizantină în naos și pronaos

• Nava centrală, de două ori mai largă decât cele

laterale, este acoperită cu o boltă

semicilindrică întărită în dreptul stâlpilor cu

arce dublouri, care nu se termină în consolă,

nici nu se prelungesc cu picioarele stâlpilor, ci

se pierd în boltă

• Navele laterale, mult mai joase decât nava

centrală, sunt acoperite fragmentar, între

stâlpi, cu bolți semicilindrice dispuse

perpendicular pe axa bisericii. Deasupra lor

există o galerie boltită, la care se ajunge

printr-o scară mică în spirală, dispusă în colțul

sud-est al pronaosului – tainițe

• Către răsărit, biserica se termină cu cu o

absidă semicirculară acoperită cu o semicalotă

sferică și legată de naos printr-un arc lat

semicilindric

MOLDOVA / influențe romanico-gotice Biserica din RĂDĂUȚI / Suceava / a doua jum. a sec. XIV

Tainiță

• Elemente constructive și decorative gotice: contraforți

întărind zidurile la exterior, arcuri frânte și chenare de

ferestre

• Pridvorul închis, care lungește acu biserica spre apus,

a fost adăugat de Alexandru Lăpușneanu în 1559

• Unicul lucru care ține de arta bizantină – un șir de

ocnițe (mici nișe terminate în arc la partea superioară)

MOLDOVA / influențe bizantine sud - dunărene Biserica Sf. Treime din SIRET / Suceava / a doua jum. a sec. XIV


• plan trilobat treflat

• pronaos îngust, dreptunghiular, dispus cu latura mai

lungă perpendiculară pe axa bisericii și acoperit cu o

boltă semicilindrică

• naos lărgit către nord și sud de două abside și acoperit

cu o calotă sferică ridicată pe patru arce în consolă:

două longitudinale, alipite pereților laterali, egale, iar

două, transversale, neegale: unul îngust alipit peretelui

despărțitor al naosului de pronaos, altul, foarte lat, spre

altar, alipit direct absidei care termină biserica spre

răsărit.


• Abisidele sunt decorate de o serie de firide oarbe, dispuse pe jumătatea înălțimii fațadelor și în partea de

jos. Această deorație de firide se va perpetua, amplificându-se și îmbogățindu-se cu elemente decorative

noi, în toată arhitectura moldovenească de mai târziu

• În Moldova, firidele oarbe se găsesc numai pe suprafețe curbe

• Elemente decorative de ceramică smălțuită – la partea superioară a firidelor. Se vor întâlni în toată

perioada lui Ștefan cel Mare, fiind așezate întotdeauna în legătură cu un element de vocabular

arhitectural al bisericii

• Ancadramente simple de facură bizantină

• Dinți de ferăstrău

MOLDOVA MANIERE DE REZOLVARE A PLANULUI TRILOBAT

TIPUL TREFLAT TIPUL TRICONC TIPUL PSEUDOTRICONC CU

ABSIDE SĂPATE ÎN

GROSIMEA ZIDULUI

Documents

S3 Inceputurile in TR si M.pdf