DE ACELA$I AUTOR

seria Isaac BellUrmdrireaSabotorul

seria Dirk PittSahara

Aurul incagilorWalhalla

Odiseea troiandVdntul negru

Comoara marelui hanMoarte in ArcticaZorii Semilunii

seria Dosarele NUMA$arpele

Aurul albastruGheald de foc

CLIVE CUSSLERgi DIRK CUSSLER

$AGEATA

LUI P(}SEID{INSERIA

DIRK PITT

r

W,5

.1.

"1: ::: 'j":6----!:e---E':"; -s"'v";';

''..i: i'-,'.':r 4 '"":."

I

IuNrp Z0I4Dn$snrul MoJevE, Cer-rronNm

Era un mit, hotiri birbatul, doar nigte bazaconii.

Adeseori auzise cum temperaturile arzdtoare din timpulzllei fbceau loc celor reci ca gheafa noaptea. Dar in de-

qertul inalt al Californiei de Sud, in iulie, putea jura cinici pomeneali de a9a ceva. Sudoarea ii scilda subsuorile

bluzei negre subliri gi spatele. Temperatura era inci de

cel pulin treizeci gi doui de grade. Se uit[ la ceasul lumi-nescent, si vadi daci era intr-adevir doui dimineala.

Nu era tocmai coplegit de cildurd. Se niscuse in,America Centrali, triise gi luptase in campanii de ghe-

rill in junglele din regiune mai toati viata lui. Dar deger-

tul era ceva nou, iar cdldura pe timp de noapte fusese

ceva total neaqteptat pentru el.

Privi de-a lungul peisajului nisipos citre felinarele

stradale strdlucitoare. Marcau intrarea intr-un mare com-plex minier care se intindea de-a lungul dealurilor dinthla lui.

- Eduardo trebuie si fi ajuns la locul potrivit de

cealalti parte a postului de gardi, ii spuse el unui birbat

24 CLIVE CUSSLER

cu barbi care stitea intins intr-o groapd de nisip din

apropiere.

$i el era imbrdcat in negru, de la bocanci pAnd la ca-

gul6. Sudoarea ii lucea pe fallin timp ce sorbea din sticla

cu apd.

- Tare-ag vrea si se gribeascl' Sunt gerpi cu clopofei

pe aici.

- ]uan, asta-i cea mai micd' problemi pe care-o avetrl,

spuse partenerul lui rinjind in intuneric.

Un minut mai tdtzitt, stalia radio de la curea scoase

doui lArdituri hArAite.

- El e. Sd ne migciLm.

Se ridicari fixAndu-9i in spate rucsacurile ugoare' in

fala lor, luminile clidirilor minei,pireau presdrate de-a

lungul dealului, proiectAnd o strllucire palidi peste deqer-

tul pustiu. O luarl la picior' pe-o scurti porliune, pAni la

un gard de sirmi care imprejmuia complexul' Birbatul

mai inalt ingenunche ciutAnd prin rucsac o foarfecl de

tiiat sArma.

- Pablo, cred ci putem trece ftri si tiiem, gopti par-

tenerul lui aritind apoi citre o albie secati care trecea pe

sub gard.

Solul nisipos era moale in mijlocul albiei mici, aqa c5'

putu si indepirteze o parte din gard cu piciorul' Pablo

il ajut[ pAni cAnd reugiri sd, formeze o micl groapl sub

gard. iqi impinser[ rucsacurile pe dedesubt qi apoi se

strecurari qi ei.

Un amestec de zgomote joase umpleau aerul, bala-

mucul mecanic al unei cariere miniere deschise, care

funcliona zi gi noapte. Cei doi blrbali evitarl postul de

gardi din dreapta lor gi-Ei croiri drum pe o panti nu

Sdgeata lui Poseidon

prea abruptd, chiar cdtre min[. Un urcug de zece minuteii aduse lAngi un grup de clddiri vechi ce se incrucigau cubcnzi rulante mari. Un incircitor frontal din celilaltcapdt punea grdmezi de roci pe una dintre benzile ru-lrnte, care transporta totul citre un rezervor fixat pe

rrigte piloni.Cei doi se indreptau citre un al doilea grup de clidiri,

rnai departe pe creasta dealului. Cariera le bloca drumul,lorldndu-i s-o ia prin zona de operafiuni; unde roca era

sparti gi micinatd. La addpostul umbrelor, fugiri de-a

Iungul perimetrului, apoi iEi croir[ cale prin spatele uneirrragazii mari. AjungAnd intr-o zoni' expus[ dintre clidiri,sc migcari repede, trecAnd cu paqi mari de un buncir pe

iurnitate ingropat din stAnga lor. Deodati, uga cl5diriitlin fala lor se deschise. Cei doi se despirtiri, ]uan ingrd-nridindu-se in spatele buncirului, in timp ce Pablo fugiin partea laterali a clidirii.

Nu reugi.

O lumini galbeni gi puternici lAgni, orbindu-I.

- RimAi pe loc ori ai sd' regreli urmitorul pas, spuse o

voce joasd gi gravl.Pablo se opri cu un picior in aer. Dar in timp ce in-

1ilret5. oarecum demonstrativ, scoase cu extremi abilitaterrrr pistol automat mic de la goldul stAng gi-l ascunse in

Pirltna mAinii acoperite de mdnugd.

Paznicul supraponderal se indrepti incet cdtre el, fl-nirnd lanterna afintit[ cdtre ochii lui Pablo. Paznicul ob-:;t'rvd c[ intrusul era un bdrbat masiv gi bine proporfionattk' peste un metru optzeci gi doi. Pielea lui de culoarear ;rl'clei era netedi gi plicutl in comparafie cu ochii negri,( iuc ardeau c-o dugminie intensi. O dungi mai deschisd

25

26 CLIVE CUSSLER

la culoare ii traversa blrbia qi mandibula stAngl, suveni-

rul unei vechi lupte cu cufitul.Paznicul vizu suficient cat se qtie ci nu era un intrus

intAmplitor gi se opri la o distanfi slnitoasd, strAngAnd

un Magnum 357.

- Eu ag zice sd duci mAinile deasupra capului 9i apoi

si-mi spui unde s-a ascuns prietenul tiu.Hodorogeala unui transportor din apropiere inibuqi

zgomotul paqilor lui fuan in timp ce o lui la goani din

spatele buncirului gi plasi un culit in rinichiul paznicu-

lui. O reaclie de goc se v[zu pe fala paznicului pentru o

clipi, inainte ca trupul sd i se tensioneze. Un glon! plecidin revolverul lui, guierAnd pe deasupra capului lui Pablo.

Apoi paznicalclzlugi un nor de praf se ridicl atunci cdnd

trupul ii atinse pimAntul.Pablo scoase pistolul agteptAnd ca alli paznici si-9i

fac| aparilia, dar nu veni nimeni. impuqcitura se pierdu

prin hodorogeala benzilor transportoare 9i ciocinitulconcasorului de piatr[. O scurt[ transmisie radio citreEduardo confirmi ci nu exista niciun fel de activitate

la poarta principali. Nimeni altcineva nu mai Etia de

prezenla lor.

|uan igi gterse cufitul de cimaga mortului.

- Cum de ne-a vinst?Pablo privi citre buncir. Pentru prima oar6, observi

un semn in alb gi ro$u care avertiza PERICOL: MATE-

RIALE EXPLOZIVE.

- in buncirul lla sunt explozibili' Cu siguranld este

supravegheat.

Noroc chior, blestemi in sinea lui. Buncirul cu explo-

zibili nu era trecut pe harti. Acum, intreaga lor operaliune

era in pericol.

Sdgeata lui Poseidon 2'1

- Si-l arunci,m in aer? intrebi Juan.

Li se ordonase si intrerupd, func{ionarea instalafiilor,

clar s-o fac[ astfel incAt si pari un accident. Totul se

lransformase deodatd intr-o misiune greu de executat.

Iluncirul cu explozibili s-ar fi putut dovedi folositor, dar

cra mult prea departe de linta lor propriu-zisi.* Lasl-l aga.

- Lisim paznicul aici? intrebi |uan.Pablo scuturi din cap. Desfbcu tocul paznicului gi apoi

ii scoase pantofii. il ciute prin buzunare gi scoase port-

rnoneul gi un pachet de figiri pe jumitate plin. Le indesi

;re toate, impreuni cu Magnumul357, in rucsac. O baltd

cle sAnge care se tot mirea uda pimAntul de sub picioa-

rele lui. Zvfuli cu piciorul nigte nisip peste sAnge, apoi ilapucl pe paznic de un bra!. |uan il apuci de celllalt gi

tirAri cadavrul in intuneric.

Treizeci de metri rnai incolo, ajunseri la un transpor-

tor ridicat, pe care erau cirate bucili mari de minereu de

rndrimea unor pepeni. Cu mare efort, birbalIi azvfulirit

lrupul birbatului pe banda rulanti. Pablo privi clrmpaz-

ruicul se indepdrta pe banda transportoare gi cum ajunse

intr-un recipient mare din metal.

Minereul, un amestec de fluoruro-carburi cunoscute

ca bastnasite, trecuse deja printr-o concasare gi sortare

inifiali. Cadavrul paznicului se alituri unei runde se-

cundare de pulverizare, care splrgea roca in bucdli de

rlimensiunea unei mingi de baseball. O a treia mlrunlirerepetd procesul, zdrobind rocile gi transformAndu-le inpietrig fin. Daci ar fi examinat careva pudra maro zgrun-

luroasi care se aduna pe ultima bandl rulanti, ar fi

28 CLIVE CUSSLER

remarcat o nuanfe ro$iatice ciudati care marca ultimele

rimiqile ale paznicului.

Deqi zdrobirea gi micinarea erau stadii importante

ale operaliunilor minei, erau mai pufin importante decdt

cel de-al doilea complex din vArful dealului. Pablo ur-

mdri luminile cAtorva clidiri de la distanfi, unde roca

mirunfiti era sortatd gi separati intr-o mAniL de compo-

nente minerale. NevizAnd niciun vehicul in zoni, el 9i

fuan o luari iute la picior.

Furi nevoili si ocoleascL partea estici a minei des-

chise, sirind intr-un canal de scurgere cAnd trecu huru-

ind o autobasculanti. La scurt timp dup[, Eduardo iialerti ci un paznic iqi fbcea rondul intr-o camionet[. Se

ascunseri in spatele unui morman de degeuri, apoi 16-

miseserd incremenili acolo aproape douizeci de minute,

pAni cAnd camionul se intoarse la poarta principal[.

Se indreptarl citre cele doui clidiri mari din partea

de sus a complexului, apoi cotiri la dreapta gi se apropi-

ari de o baraci mici ce dldea spre un rezervor de pro-

pan. |uan lui clegtele de tiiat sdrma gi ftcu o deschizdturi

in gardul de sArmi care imprejmuia. Pablo se furig6, dddu

ocol rezervorului gi ingenunche in fala vanei de umplere.

Programi cronometrul digital pentru douizeci de minute,

il activl 9i alergl inapoi trec6nd prin gaura din gard.

Pe pimdnt, la cAliva metri distanll, Pablo imprigtie

pantofii paznicului, arma 9i tocul. Apoi urmari portofe-

lul, cu bani inci, apoi pachetul de figiri mototolit. Erau

slabe s,ansele, dar o ancheti superficiali ar fi putut stabili

ci paznicul ar fi aruncat in aer rezervorul defectuos -fiind vapori zat maiapoi de explozie.

Sigeata lui Poseidon 29

Cei doi bnrbafi alergari citre urmdtoarea cli.dire, o

structuri mare de metal, care confinea zeci de cuve me-

canizate,pline cu solulii de filtrare. Un mic grup de mun-citori din schimbul de noapte supraveghea cuvele.

Cei doi intrugi nu lncercari si intre in cl6dire, inschimb lintiri un farc mare in care erau depozitafi agenli

chimici si care se intindea de-a lungul unui perete. inmai pulin de un minut, Pablo atagi o a doua incirciturdcu cronometru de un palet de bidoane pe care scria

ACID SULFURIC, apoi fugi ln intuneric.igi croiri cale pe indelete citre o a doua clddire de ex-

tracfie, cam la o sutd de metri depirtare, in weme ce cro-

nometrele igi continuau numiritoarea inversi. in partea

din spate a clidirii, Pablo gisi vana unei linii principalede api. Urmirindu-gi ceasul fix pdni in clipa detonirilor,roti vana oprind apa in cl[dire.

CAteva secunde mai tArziu, rezervorul de propan fucuprins de fliciri cu un bum care se propagd pAni ladealurile din apropiere. Noaptea se transformi in zi, intimp ce o flaciri albistruie cuprinse peisajul. Partea de

deasupra a rezervorului siri precum o rachetd Atlas,

vuind in ceruri inainte de a se prdbugi in mina deschisidin apropiere, ca o minge in fliciri. $rapnele arzitoarezburau in toate direcfiile acoperind clidirile, maqinileqi echipamentele pe o razd de o suti de metri in jurulrezervorului.

DirAmiturile inci picau cind o a doua detuniturdlansi un munte de recipiente cu acid sulfuric in primaclidire de extrac{ie. Muncitorii piriseau interiorul ur-ldnd, iar proiectilele frrdmari cuvele de filtrare a rocilor,eliberAnd o supi oribili de chimicale toxice. Fumul se

q

l

30 CLIVE CUSSLER

ridica in vreme ce uEile erau izbite, iar cei de la posturi

iegeau impleticindu-se.

)uan gi Pablo stiteau intinqi intr-un gan! de lAngi a

doua cl6dire, ferindu-se de bucilile de sfbrAmituri care

cideau ca o ploaie deasupra lor, urmirind o ugi din

apropiere. La sunetul exploziilor, cAliva muncitori curioqi

scoaseri capul afari si investigheze.Ydz?ndfumul gi fli-cdrile din zona de extracfie, igi sunar[ colegii din inte-

rior, apoi o luari la fugi citre cealalti clidire pentru a da

ajutor. Pablo numiri gase persoane care diduri nivaliinainte s[ se ridice Ei si se indrepte citre uEi.

- Rim6i aici gi acoper6-mi.intinse mitra citre mdnerul uqii, care fu invdrtit de cea-

laltd parte. S[ri inapoi gi o femeie intr-un halat alb de

laborator ieqi valvArtej. Privirea ii era a(intitdL asupra fu-

mului din apropiere gi nu-l observd stAnd in spatele uqii,

urmindu- gi agitati colegii.

Pablo se strecuri iniuntru, pigind intr-un bazin lumi-nat puternic gi plin cu alte zeci de rezervoare de extracfie.

Ficu stAnga, indreptdndu-se citre capitul indepirtat al

clidirii, unde alte spalii de depozitare erau aliniate de-a

lungul peretelui. Le studie etichetele, apoi se apropie de

unul dintre cele mai mari. CHEROSEN. Smulse delabaza

rezervorului furtunul de purjare care deschidea vana de

scurgere din alami. Un guvoi de lichid se revirsd pe podea

umplAnd bazinul cu mirosul de gaz.

Pablo apuci o grdmadi de halate de laborator dintr-un

cuier gi o lui la goani prin clidire infigandu-le in giurilede scurgere. Lichidul sublire se intindea cu repeziciune,

acoperind aproape in intregime podeaua din beton. In-cendiatorul is,i croi cale inapoi citre ug6, apoi scoase o

Sigeata lui Poseidon 31

bricheti din buzunar. in timp ce cherosenul ii trecu ugor

de picioare, se apleci si-l aprinse, apoi iegi din clddire.

Cu o volatilitate scizuti gi punct de aprindere ridicat,cherosenul nu explodi, ci se transformd intr-un rAu de

fldcdri. in timp ce se declangari alarmele de incendiu peste

tot in clidire, pornird gi instalafiile impotriva incendiu-lui montate in tavan - dar doar pre! de o secundi, dintnoment ce alimentarea cu api fusese intrerupti. Nestin-gherit, focul se impriqtie.

Pablo nici nu privi in urmi' in timp ce alerga citre gan!,

unde se afla gi partenerul lui.

- Eduardo zice cd santinela de la poarta principall se

indreaptd incoace, spuse |uan scuturAnd din cap.

De-a lungul perimetrului sunau sirenele qi alarmele.

Dar nimeni nu observase inci fumul care se ridica din cl[-direa adiacentS. La trei dimineala, nimeni din cei aflafi

acolo nu era pregitit si aibi de-a face cu incendii multiple,iar pompierii erau la cincizeci de kilometri depirtare.

Pablo nu pierdu timpul privind incendiul. ii fecu unsemn din cap partenerului, apoi fAgni citre est. |uantrebui si alerge ca sl find pasul. Traversari drurnul ne-

asfaltat care ducea citre poarta principali cu cdteva

clipe inainte ca un vehicul care se apropia si ii ajungd

din urm6. Terenul de dincolo de drum didea in degertul

deschis gi plin de dune gi se aruncard la pimAnt cAnd

primul vehicul de pazd trecu huruind. inci un gard de

sArmd apiru la mici distan!6 in fafd. Tiiar[ suf,cient cAt

sd se strecoare cdte unul pe dedesubt in vreme ce celd-lalt ridica plasa.

in patruzeci de minute de mers suslinut, ajunseri la au-

tostrada principald care se afla la trei kilometri depirtare,

32 CLIVE CUSSLER

epuizandu-g irezervade apd. Merserl o scurti distanll pa-

ralel cu autostrada, spre est, pAni cAnd zdtirir o camioneti

neagri cu patru ugi lAngi un apeduct, ascunsi cu dibdcie

de privirile curioase. Eduardo, cel de-al treilea partener,

stitea la volan in tricoul lui polo uzat 9i fumdnd o figari'Cei doi blrbali lisari jos rucsacurile gi-Ei scoaseri

cagulele gi puloverele negre, inlocuindu-le cu tricouri 9i

Eepci de baseball.

- Felicitiri, spuse Eduardo. Se pare cl ali reugit'

Pablo prM in urma lui, citre mini, pentru prima oar6'

Nori groqi de fum se ridicau deasupra complexului lumi-

nat de limbi portocalii de foc ce ligneau din mai multe

surse. Echipamentul antiincendiu al minei era teribil de

nepotrivit pentru a gestiona astfel de fliciri. Dupi toate

aparenlele, infernul inci se rispAndea.

Pablo igi ingidui un rAnjet. Cu exceplia paznicului,

totul decursese conform planului. Cele doui puncte

principale de extracfie, inima complexului, aveau curAnd

sd fie reduse la stadiul de deqeuri arse. Incapabili si pro-

cesezeminereul, intreaga exploatare avea si stagneze cel

pulin un an, chiar doi. $i daci, erau norocoqi, intreg inci-

dentul ar fi putut trece drept un accident nefericit'

Juan il urmi privind rugul cu satisfaclie.

- Se pare ci am pus pe jar tot statul in seara asta'

Flicirile din depirtare scdnteiau in ochii mari ai bir-batului cAnd igi intoarse fafa citre Juan.

- Nu, prietene, spuse el cu un rAnjet crud' Am pus pe

jar intreaga lume.

A ":

Sudoarea se prelingea pe gdtul pregedintelui, ume-

zind gulerul apretat al cimigii albe. Mercurul din termo-rnetre atinsese valori ridicate, ceea ce era neobiEnuit

pentru luna iulie in Connecticut. O brizi ugoari dinspre

ltlock Island Sound nu reugi si reduci umiditatea, trans-

lbrmind gantierul naval de pe malul rAului intr-o seriindbugitoare. in interiorul unui bazin verde uriag, cunos-

cut drept Clidirea 260, aerul condifionat ducea o luptiinutili impotriva cildurii dupi-amiezii.

Corporalia Electric Boat incepuse construirea mo-toarelor navale diesel la punctul de lucru de pe malul'lamisei in 1910, dar, in cele din urmi, construcfia de

submarine devenise pdinea companiei. $antierul Groton

lrredase primul submarin marinei in 1934, gi de atunciconstruise fiecare clasi importantd de nave de rdzboirr mericane subacvatice. Aproape finalizati, in interiorulclidirii verzi stitea coca impundtoare a North Dakota,

trltimul submarin de atac rapid al clasei Virginia.De pe o scard metalici ce venea de la chiogcul subma-

rinului North Dakota, pregedintele pigi cu greutate pe

lrirrdoseali cu un mormdit - era un bdrbat masiv care ura