Sanatate Si Securitate Ocupationala Boli Profesionale s

7/26/2019 Sanatate Si Securitate Ocupationala Boli Profesionale s

1/47

C-1

NORME GENERALE DE PROTECTIE SI SECURITATE IN

MUNCA

Dispozitii generale:

Normele generale de protectie cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de

munca,aceasta au ca scop eliminarea sau diminuarea factoriilor de risc existenti in sistemul de munca.

Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice, romane

sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, atat in calitate de angajat, ucenici sau elevi

si studenti, in perioada efectuarii practicii profesioanale.

Oligatiile anga!ator"l"i pri#in$ se%"ritatea si sanatatea in &"n%a:

Angajatorul trebuie sa elaboreze si sa aduca la cunostinta angajatilor politica proprie de

prevenire a accidentelor de munca, sa imbunatateasca securitatea si sanatatea la munca, inclusiv spre

implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca

Dintre oligatiile anga!ator"l"i in $o&eniile se%"ritatii si sanatatii in &"n%a se pot&entiona "r&atoarele:

-angajatorul este obligat sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea

angajatilor in vederea stabilirii masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului, a

substantelor chimice si preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca, etc

-angajatorul trebuie sa dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

pentru toate locurile de munca inclusiv pentru acele grupuri de angajat, expusi la riscuri

particulare, un urma acestei evaluarii, masurile prevenite metodele de lucru stabilite de catre

angajator trebuie sa asigure o imbunatatire al nivelului de protectie al angajatilor

-sa asigure auditarea de securitate si sanatate in munca a uitatii cu ajutorul institutiilor abilitate

-sa solicite autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii sa mentina

condtiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia

-sa stabileasca masurile tehnice, si organizatorice conditiilor de munca si factoriilor de risc

evaluat la locurile de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor

sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau extern abilitat, cunoasterea si aplicarea de

catre toti angajatii a masurilor tehnice si organizatorice stabilite precum si a prevederilor legale

in domeniul protectiei muncii

-sa ia in considerare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca capacitatea

angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate

-sa ia masuri pentru asigurarea materilor necesare, informarii si educarii angajatilor: filme,

afise, brosuri, pliante

-sa asigure informarea fiecarui persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la acre acesta va fi

expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si organizatorice de prevenire

necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenind si stingerea incendiilor si

evacuarea personalului in caz de pericol iminent

-sa asigure resurse pentru instruirea formarea si perfectionarea personalului cu atributii in

domeniul protectiei muncii

-sa asigure periodic sau ori de cate ori este cazul verificarea materialelor si echipamentelor la

locul de munca.

Dintre oligatiile si $rept"rile anga!atilor pri#in$ se%"ritatea si sanatatea in &"n%a-

&entiona&:

1


2/47

-angajatii isi vor desfasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidentare

sau imbolnavire profesioanala propria persoana sau a altor angajati

In a%est s%op anga!atii a" "r&atoarele oligatii:

-sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si masurile de

aplicare ale acestora

-sa utilizeze coresct echipamentele, substantele periculoase etc

-sa coopereze cu angajatorul sisau cu angajatii cu atributii specifice in domeniul securitatii si

sanatatii in munca, pentru realizarea oricarei sarcinii sau cerinte impuse de autoritatea

competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profesionale

-angajatii nu pot fi implicatii in nicio situatie in costurile financiare ale masurilor de prevenire

referitoare la securitatea si sanatatea in munca

-angajatii si reprezentanti lor in domeniu au dreptul sa ceara angajatorului sa ia masurile cele

mai potrivite si au drepturi sa prezinte acestuia propunurile lor de masuri pentru eliminarea sau

reducerea riscurilor de accidentare sau imbolnavirea prefesioanala

!


3/47

SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

'OLI PRO(ESIONALE

SUPORT DE CURS

1) CUI SE ADRESEA*A ACEST CURS + PU'LICUL TINTA, :Acest curs se adreseaza :

"ersonalului medical angajat#

Responsabililor cu protectia muncii in sectorul medical#

$anagerilor din esalonul mediu si superior#

) O'IECTI.ELE CURSULUI : %nformarea publicului tinta privind necesitatea proiectarii si implementarii unui sistem de

management al sanatatii si securitatii ocupationale.

&resterea gradului de informare privind importanta cunoasterii si aplicarii notiunilor de

protectie si securitate ocupationala in sectorul medical in vederea cresterii calitatii muncii.

&onstientizarea publicului tinta , privind necesitatea integrarii managementului sanatatii si

securitatii ocupationale in cadrul demersului pentru calitate si protectie a muncii.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1) METODE SI TE/NICI DE ASIGURARE A CONTROLULUI

ORGANI*ATIEI ASUPRA PERICOLELOR 0 ACCIDENTELOR SI

RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA )

1.1 $'(%)%*AR+A "A&%+N%)'R A&'R /+ R%0& %N A"AR%%A

/R+R%)'R 0A A&&%/+N+)'R )A N%2+)) &')'AN+%

2+R+(RA)+.

1.! 0(0AN+ '3%&+ 0% R%0&R% (%')'4%&+.1.5 0R+0) 0% 0R$+NA6) )A )'&) /+ $N&A.

CAPITOLUL ) STIL DE .IATA SANATOS)

CAPITOLUL ) DE*.OLTARE PRO(ESIONALA)

CAPITOLUL 2) PROMO.AREA CALITATII .IETII LA LOCUL DE

MUNCA IN SER.ICIILE DE SANATATE)

CAPITOLUL 3) MANAGEMENTUL PENTRU CALITATEA SER.ICIILOR DE

SANATATE)

5


4/47

CAPITOLUL 4) SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SANATATII SI

SECURITATII OCUPATIONALE)

CONCLU*II)

'I'LIOGRA(IE)

INTRODUCERE

Acest curs face referire la cadrele medicale din sectorul medical si in special la asistentii

medicali , reprezentind o resursa valoroasa in cadrul sistemului de sanatate si prin urmare merita cele

mai bune conditii de munca.

Oie%ti#ele st"$i"l"i #izeaza %a personal"l &e$i%al sa 5ie %apail :

Sa poata $oin$i %alitatile si $eprin$erile ne%esare pentr" &anip"larea pa%ientilor 0 in

s%op"l re$"%erii ris%"l"i aparitiei $"rerilor sa" a%%i$entelor la %oloana #erterala0 in ti&p"l

l"%r"l"i)

Sa re$"%a e6p"nerea la %onta%t"l %" s"stante to6i%e sa" ris%"ri &i%roiene)

Sa7si i&"natateas%a per%eptia as"pra stres"l"i si s"r&ena!"l"i si sa i$enti5i%e&e%anis&ele $e %ontrol sa" e#itare a 5a%torilor generatori $e stres)

Sa a$opte "n stil $e #iata sanatos )

Sa pro&o#eze %alitatea #ietii la lo%"l $e &"n%a)

Sa %onstientizeze ne%esitatea integrarii &anage&ent"l"i sanatatii si se%"ritatii

o%"pationale in $e&ers"l pentr" %alitate si prote%tie a &"n%ii)

CAPITOLUL I

METODE SI TE/NICI DE ASIGURARE A CONTROLULUI ORGANI*ATIEIASUPRA PERICOLELOR 0 ACCIDENTELOR SI RISCURILOR LA LOCUL

DE MUNCA )

1.1 MOBILIZAREA PACIENTILOR FACTOR DE RISC IN APARITIA DURERILOR SAU

ACCIDENTELOR LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE.

$obilizarea pacientilor este o cauza predominanta a leziunilor si durerilor lombare aparute in

cursul acordarii ingrijirilor medicale. +ste important sa se cunoasca si sa se utilizeze metode de

manipulare destinate sa reduca solicitarea coloanei vertebrale si toracelui si prin urmare sa reduca

durerile si problemele de ordin profesional."entru a preveni durerea si leziunile cauzate de mobilizarea pacientilor , trebuie inteleasa cauza

acestora.

Ca"zele $"rerilor lo&are pot 5i gr"pate in trei %ategorii :

1) &"n%a s"prasoli%itanta8

) in%or$area 8

) e6istenta "nor lezi"ni la ni#el"l %oloanei #erterale)

$unca suprasolicitanta, implica aplecari , ridicari sau perioade mai intense de munca , fiind o

cauza frecventa a durerilor lombare.

%ncordarea posturala este de asemenea o cauza frecventa a durerilor lombare. "ozitia aplecata

cu trunchiul orizontal , este o cauza obisnuita a incordarii posturale si multe persoane au senzatia de

7


5/47

anchilozare si dificultati la revenire in pozitia verticala. )eziunile lombare pot apare si in cazul

suprasolicitarilor severe.

0e recomanda ca ori de cite ori este posibil , asistentii medicali sa evite ridicarea manuala a

pacientilor , utilizind dispositive de ridicare. 0unt insa situatii in care se impune ridicarea manuala a

pacientului.

+xista tehnici de mobilizare ale pacientului care executate corect sunt relativ sigure pentru

asistentii medicali si confortabile pentru pacient.

PRINCIPIILE MO'ILI*ARII PACIENTULUI :

%n cadrul actiunilor de mobilizare ale pacientului, asistentii medicali trebuie sa respecte urmatoarele

principii de mobilizare:

1) Pregatirea &oilizarii:

%nainte de a incepe mutarea pacientului, asistenta medicala trebuie sa aibe in vedere :

scopul mutarii si starea pacientului#

tipul dispozitivului mecanic disponibil pentru efectuarea mutarii#

in absenta unui dispozitiv mecanic, se va identifica cea mai buna tehnica ce poate fi utilizata

precum si numarul persoanelor care vor participa la executarea tehnicii.

daca actiunea de mobilizare a pacientului implica participarea mai multor asistenti medicali este

recomandat ca unul dintre acestia sa preia rolul de lider, asigurind conducerea grupului prin

explicatii clare adresate colegilor si pacientului.

+ste necesar ca mobilierul care incomodeaza sa fie indepartat, sa se aplice frinele carucioarelor,

sa se regleze inaltimea patului sau a scaunului cu rotile, sa fie pregatit asternutul de pat.

%naintea mobilizarii pacientului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca starea medicala a

pacientului # sa aprecieze greutatea acestuia iar la nevoie sa solicite ajutor suplimentar# sa

cunoasca zonele sensibile sau dureroase ale pacientului8 prezenta escarelor la care apare riscullezarii epidermei prin presare sau alunecare9# sa identifice prezenta perfuziilor# sa evalueze

gradul de cooperare al pacientului.

) Pozitia asistentei &e$i%ale in ti&p"l &oilizarii:

"ozitia picioarelor asistentei medicale este vitala pentru o manipulare sigura. Aceasta trebuie sa stea in

picioare , in echilibru cu greutatea pacientului si directia de deplasare . n picior trebuie plasat

aproape de pacient pentru a-i prelua greutatea la inceputul deplasarii. &elalalt picior trebuie asezat in

directia miscarii si pregatit sa preia la rindul lui greutatea pacientului. /aca ridicarea trebuie facuta de

la nivelul solului , A$ isi va aseza picioarele de o parte si cealalta , astfel incit sa ridice intregenunchi.Nu trebuie ridicat niciodata pacientul in fata genunchilor , deoarece in acest fel se ridica de

la distanta . /e asemenea pacientul , nu trebuie ridicat pe lateral deoarece implica rasucirea coloanei

vertabrale .

&onfortul pacientului , evitatea zonelor sensibile sau dureroase si o apucare sigura, ferma din partea

celui care ridica sunt principalele criterii de luat in seama. $aniera efectiva de prindere aleasa,

depinde de modul de sustinere al pacientului. "rin sistemul de prindere trebuie sa se mentina controlul

maxim asupra pozitiei si miscarilor pacientului.

%ntotdeauna inainte de a fi ridicat , pacientul trebuie asezat intr-o pozitie optima. %n timpul manevrarii,

coloana vertebrala trebuie sa fie dreapta intotdeauna cu umerii pe cit posibil la acelasi nivel si pe

aceeasi directie cu pelvisul. &ind se ridica cu o singura mana , cealalta va fi folosita pentru a consolida

trunchiul si pozitia spatelui. %n acest fel mina libera este utilizata ca o pirghie prin care se preia sarcinade pe coloana vertebrala pe umarul care se ridica.


6/47

tilizarea greutatii corpului pentru a diminua efortul manual este o deprindere care trebuie invatata si

care necesita practica si supraveghere inainte de a fi aplicata pacientului. nii pacienti pot ajuta,

initiind miscarea. /aca ei pot face citeva miscari de balans pentru a obtine efectul mecanic necesar ,

forta efectiva de ridicare , poate fi minima 8 ex. ridicarea pacientului dintru-n scaun in picioare9 . &hiar

in cazul unui pacient total dependent, miscarea corpului persoanei care executa manevrele poate fi

usor transferata pentru a imprima acel impuls util in ridicare.

Atunci cind mobilizarea pacientului impune participarea a doua sau mai multor asistente medicale care

ridica impreuna, sincronizarea este esentiala. na dintre asistente va coordona grupul iar dupa ce se

asigura ca este totul pregatit, initiaza actiunea si imprima ritmul ridicarii.

TE/NICI DE MANIPULARE ALE PACIENTULUI:

1) Meto$e $e pri$ere + ap"%are, "tlizate $e $o"a sa" &ai &"lte personae)

) Meto$e $e prin$ere 5olosite $e o sing"ra persoana)

) Mis%area pa%ient"l"i in pat 7 te9ni%i pentr" $o"a sa" &ai &"lte persoane)

2) S%9i&area pozitiei pa%ient"l"i)

3) Spr!inirea pa%ient"l"i in ti&p"l &ers"l"i)

1) Meto$e $e prin$ere + ap"%are, "tlizate $e $o"a sa" &ai &"lte persoane)

$etodele de prindere ale pacientului utilizate in mobilizarea acestuia , in lipsa dispozitivelor mecanice

de ridicare.

&ea mai sigura metoda este stringerea incheieturii miinii simpla sau dubla.

) Meto$e $e prin$ere 5olosite $e o sing"ra persoana)

$odalitatile de prindere ale pacientilor care pot fi utilizate de o singura asistenta medicala in

mobilizarea pacientului sunt:

prinderea bratelor

prinderea cotului

prinderea axilara.

Prin$erea ratelor 7 antebratele pacientului sunt asezate lipite de corp iar cu mina mai puternica

strange incheietura miinii slabite. Asistenta medicala se pozitioneaza in spatele pacientului, strangind

antebratele cit mai aproape de incheietura miinii.

Prin$erea %ot"l"i - asistenta medicala se va pozitiona in fata pacientului, cu un picior linga el iar cu

celalalt in fata, blocindu-i genunchii. "acientul va fi sfatuit sa se aplece putin in fata , astfel incit

umarul acestuia sa se sprijine ferm pe toracele asistentei medicale. Aceasta se va apleca spre spatele

pacientului prinzindu-i dinspre exterior ambele incheieturi ale cotului. "entru a impiedica rotireaacestuia in timpul manevrei , asistenta medicala va bloca umarul celalalt, punand bratul in fata lui.

Acest mod de prindere asigura controlul perfect al pacientului in timpul miscarii.

Prin$erea a6ilara - asistenta medicala se va pozitiona in fata pacientului cu un picior linga acesta iar

cu celalalt in fata, blocindu-i genunchii. 2a introduce degetele indoite sub axial pacientului, cu palmele

in sus si policele in afara.

) Mis%area pa%ient"l"i in pat 7 te9ni%i pentr" $o"a sa" &ai &"lte persoane)

Ri$i%area pa%ient"l"i $in pat )

ehnica este indicata pentru a ridica un pacient din pat sau pentru a-l transfera din pat intr-un scaun siinvers. Nu trebuie folosita aceasta metoda daca pacientul nu poate sta in picioare sau prezinta leziuni

;


7/47

8 afectiuni9 la nivelul umarului sau toracelui. Aceasta tehnica impune participarea a doua asistente

medicale. &ele doua asistente medicale se vor pozitiona de o prte si de cealalta a pacientului, astfel

incit umerii acestora sa fie la acelasi nivel cu sptele pacientului, picioarele departate, unul dintre ele

fiind indreptat in directia deplasarii. Asistentele medicale vor introduce umarul sub axial pacientului,

dinspre spate spre fata, in timp ce miinile acestuia se vor sprijini pe spatele celor doua. na dintre

asistente va prinde incheietura miinii colegei, pe sub coapsele pacientuluii, cit mai aproape de sezut.

&ea de-a doua mina se va sprijini pe pat , in spatele pacientului, cu cotul flexat, pregatit sa preia

greutatea in timpul ridicarii. "rin ridicare, greutatea pacientuluii va fi transferata pe piciorul din fata ,

ridicind complet pacientul din pat si asezindu-l apoi prin indoirea piciorului din fata si a bratului desprijin. /eplasarea pacientuluii se va face gradat.

2)S%9i&area pozitiei pa%ient"l"i)

%n functie de afectiune si starea generala a pacientului, schimbarile de pozitie pot fi: active, autopasive,

pasive.

S%9i&arile a%ti#e 7pacientul isi schimba singur pozitia in pat , in functie de odihna si

somn, lectura, efectuarea examinarilor, efectuarea tratamentelor, etc.

S%9i&arile a"topasi#e- pacientul poseda capacitate partiala de mobilizare. "entrurealizarea schimbarilor de pozitie este necesar ajutorul asistentei medicale. +ste efectuata la pacientii

cu aparate gipsate, hemipareza sau hemiplegie, interventii chirurgicale. "acientul colaboreaza si

participa la schimbarile de pozitie prin miscari care ii sunt premise de afectiunule sale.

S%9i&arile pasi#e-pacientul nu poseda capacitatea de mobilizare , schimbarile de

pozitie fiindu-i asigurate asistenta medicala. 0chimbarile pasive sunt efectuate la urmatoarele categorii

de pacienti: pacienti adinamici, pacienti cu pierderea constientei, pacienti imobilizati, pacienti

paralizati.

E6e%"tia te9ni%ii:

"entru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare una sau doua asistente medicale. 0chimbarilede pozitie necesita deplasarea , sustinerea, ridicarea pacientului, solicitind efort fizic, adoptarea

popzitiei corecte de lucru, cunostinte profesionale. "riza de contact trebuie sa fie sigura, ferma,

efectuata cu toata mina. /egetele sunt alaturate cu palma pe suprafata corpului pacientului , evitand

zonele dureroase. "ozitia asistentei medicale care va ridica pacientul este cu picioarele usor departate ,

genunchii usor flectati, trunchiul aplecat usor inainte. Aceasta pozitie asigura ca baza de sustinere a

picioarelor sa fie cit mai mare , efortul de ridicare al pacientului mai mic iar echilibrul asistentei

medicale este sigur. %n aceasta pozitie centrul de greutate al corpului este coborit mai jos favorizind

efectuarea efortului si mentinerea echilibrului.

3) Spri!inirea pa%ient"l"i in ti&p"l &ers"l"i)

%n realizarea acestei manevre asistenta medicala va folosi metoda < palma contra palma= , tinind mina

dreapta a pacientului in mina sa dreapta, iar stinga la fel. (ratul pacientului trebuie sa fie drept , cu

palma indreptata in jos , apasind palma asistentei medicale. &u cealalta mina ii poate sustine cotul

drept dar fara a-i strange prea tare bratul. Asistenta medicala trebuie sa stea aproape de pacient pentru

a-l putea sprijini cu fermitate si pentru a evita solicitarea inutila a coloanei vertebrale. neori pot

interveni situatii in care asistenta medicala nu poate sustine pacientul atunci cind acesta isi perde

echilibrul. +ste mai sigur in aceste situatii ca pacientul sa fie lasat sa alunece controlat pe podea , apoi

asezat intr-o pozitie cat mai comoda, culcat sau sprijinit cu o perna pina la solicitarea ajutoarelor

suplimentare. Nu este recomandat ca asistenta medicala sa incerce sa ridice singura pacientul, fara

ajutor suplimentar.

>


8/47

1) SU'STANTE TOICE SI RISCURI MICRO'IENE

"ersonalul medical este expus la o gama imensa de substante toxice din medicamente, produse

chimice si gazoase cu care lucreaza. +l are dreptul sa cunoasca substantele toxice cu care vine in

contact in timpul activitatii. %n acest scop , managerii untatilor sanitare sunt obligate sa asigure o

instruire adecvata , privind modul de manipulare al produselor chimice toxice.

Riscurle pe care le prezinta aceste substante si in special efectele pe termen lung sunt adesea

incomplet cunoscute chiar de producatori , asteptind ca personalul medical care manipuleaza aceste

substente sa observe aparitia diferite simptome ca urmare a manipularii lor.Asistentii medicali sunt expusi permanenet la contactul cu substante toxice sau riscuri

biologice. %n majoritatea cazurilor riscurile sau accidentele pot fi diminuate sau prevenite. +ste esential

ca personalul medical sa constientizeze existenta acestor riscuri pentru a le putea preveni.

In %ategoria s"stantelor $e ris% se pot in%a$ra:

1) pro$"sele %9i&i%e to6i%e8

) gazele anestezi%e rezi$"ale8

) &e$i%a&entele %itoto6i%e8

2) ra$iatiile)

1))1 Pro$"sele %9i&i%e to6i%e:

*ilnic asistentele medicale manipuleaza o gama mare de produse chimice, dezinfectanti, solventi,

agenti de curatire care pot avea efecte toxice locale sau generale .

"rodusele chimice pot fi inhalate sub forma de praf sau vapori, absorbite prin piele sau inghitite.

+fectele acestora pot include reactii cutanate, ameteli, migrene sau dificultati respiratorii. +ste

posibil ca afectiuni precum astmul bronsic sau exemele sa fie agravate prin expunerea la produse

chimice. +fectele pe termen lung ale expunerii permanente la doze reduse pot include: avorturi

spontane, sterilitate, malformatii congenitale, afectiuni cardiace, pulmonare, hepatice, leziuni

renale, cancer.&el mai raspindit efect secundar , in special in rindul asistentilor medicali , il reprezinta $er&atita

pro5esionala)

Asistentii medicali sunt expusi riscului datorita necesitatii spalarii frecvente a miinilor si expunerii

la o gama larga de iritanti cutanati: medicamente, substante dezinfectante, agenti de curatire,

manusi de cauciuc.

Der&atita pro5esionala poate 5i %a"zata $e trei gr"pe $e s"stante:

1) iritanti %"tanati pri&ari8

) sensiilizanti8

) 5otosensiilizanti)

1) Iritanti %"tanati pri&ari: produc inflamarea pielii in zona de contact direct. /in clasa

iritantilor cutanati fac parte compusii fenolici, decolorantii, unele dezinfectante.

) Sensiilizantii: determina un raspuns alergic specific cunoscut sub numele de sensibilizare.

Aceasta se produce dupa mai multe expuuneri iar o data aparuta este posibil ca procesul sa fie

ireversibil iar organismul sa reactioneze sub forma dermatitei localizate, cauzata de o anumita

substanta chiar la un contact minor cu aceasta. +fectele pot depasi zona de contact direct,

producind chiar o reactie alergica extinsa prin inflamarea buzelor, pleoapelor si fetei, greata sau

varsaturi.

) (otosensiilizantii 7 sunt substante iritante si fotosensibilizante, actionind numai in prezenta

luminii solare sau ultraviolete.

?


9/47

Si&pto&ele aso%iate %" o e6p"nere e6%esi#a la an"&iti %o&p"si %9i&i%i to6i%i pot 5i

"r&atoarele:

dermita profesionala#

migrenele#

iritabilitate#

greturi, varsaturi#

ameteli#

iritarea nasului si gatului#

insomnie#

afectiuni pulmonare cronice#

inrautatirea starii astmaticilor#

riscuri reproductive#

afectiuni cardiace, pulmonare, hepatice#

leziuni renale#

cancer.

MASURI DE PROTECTIE PRI.IND DIMINUAREA SAU INLATURAREARISCULUI PRODUS PRIN CONTACTUL CU SU'STANTE TOICE

1) "ersonalul medical trebuie sa solicite informatii legate de substantele pe care le

manipuleaza. "roducatorul este obligat sa furnizeze informatii despre produsele chimice

comercializate. urnizarea informatiilor relevante este o parte importanta a responsabilitatii

administratiei '$0 si 'rganizatia %nternationala a $uncii 8%)'9 cer acest lucru. %nformatiile

de care trebuie sa beneficieze personalul medical include: numele substantei chimice,

denumirea comerciala, riscurile cunoscute, restrictii de depozitare, precautii pentru utilizare.

) 'ri de cite ori este posibil , iritantii potentiali trebuie inlocuiti cu substante inofensive, de

exemplu , etilen oxidul este considerat atit de periculos 8 cancerigen9 incit utilizarea luitrebuie interzisa complet. neori formaldehida este folosita ca substituent si desi nu este la

fel de nociva, are totusi unele efecte secundare care nu pot fi neglijate.

) olosind echipamentul de protectie se reduce contactul pielii cu substantele toxice, iar

mastile vor asigura un anumit grad de protectie impotriva aerosolilor si pulberilor toxice.

%mbracamintea suplimentara poate include manusi, halate, sorturi, ecrane pentru ochi,

ochelari de protectie si ghete, in functie de natura muncii si gradul de risc. %n cazul

persoanelor sensibilizate , manusile de cauciuc pot produce inflamatii sau pot declansa

dermatite. $anusile de cauciuc pot fi inlocuite cu manusi de "2& sau silicon captusite cu

bumbac. $anusile din bumbac pot fi folosite doar cind se manipuleaza pulberi , ele

neasigurind nici o protectie in cazul lichidelor.

2) +ste foarte important ca locul de munca sa fie ventilat corespunzator, inclusiv cu sistememecanice de ventilatie, sisteme indispensabile acolo unde se depoziteaza , se prepara sau se

utilizeaza produse chimice in concentratii ridicate.

3) "ersonalul care utilizeaza produse iritante, sensibilizante sau carcinogene de genul

citostaticelor trebuie sa fie corect instruit privind manipularea acestor produse.

4) "ersonalul medical este obligat sa raporteze orice aparitie a dermatitei sau a altor probleme

dermatologice# cauza lor trebuie atent investigate, iar personalul de conducere trebuie sa

analizeze necesitatea uno masuri suplimentare de protectie.

;) +ste obligatoriu ca personalul medical sa acopere toate ranile sau eroziunile existente la

nivelul miinilor. "entru spalarea miinilor se recomanda utilizarea unui sapun emolient ,

utilizind apoi cr@me hidratante.


10/47

dermatologice, verificari ale fuctiilor pulmonare , renale, hepatice, depinzind de natura

produselor chimice folosite si de nivelul de expunere.%n cazul producerii unor accidente

precum patrunderea in ochi a unor substante chimice se recomanda clatirea din abundenta cu

apa rece . /aca accidental asistentul medical a inghitit o substanta chimica trebuie sa

consume multa apa , sa raporteze incidentul unui medic . "rodusele chimice ajunse pe piele ,

trebuie imediat indepartate prin spalare.niforma stropita trebuie imediat indepartata inainte

ca substanta sa ajunga pe piele.

1)) GA*E ANESTE*ICE RE*IDUALE

Numeroase observatii si experiente pe animale au stabilit ca si in concentratii reduse anestezicele

gezoase reziduale pot avea efecte severe asupra functiilor reproductive , atit in cazul femeilor cat si al

barbatilor. +le au fost associate , de asemenea si cu bolile hepatices au cu cancerul.

&ea mai puternica dovada sugereaza o legatura cu activitatea reproductive, in particular cu avortul

spontan. n studio facut in cazul asistentelor medicale expuse cu regularitate anestezicelor gazoase, a

demonstrat o rata dubla a avorturilor spontane.

/e foarte mult timp se cunoaste efectul carcinogen al eterului. 0-a descoperit ca si alte geze pe largutilizate precum: acidul nitros, halotanul., pentanul, triluenul, etanul si ciclopropanul prezinta un risc

potential , in special pentru anestezistii, asistentele medicale si tehnicienii de la salile de operatii .

E(ECTELE POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE ANESTE*ICELOR GA*OASE

RE*IDUALE)

1) E5e%te repro$"%ti#e: la 5en&ei , diminuarea fertilitatii, incidenta crescuta a avorturilor

spontane, reducerea greutatii fatului, mortalitate perinatala, dovezi indicind asocierea cumalformatii congenitale ca spina sifida, microcefalie, hidrocefalie, palato-schizie, malformatii

cardiace. La arati, reducerea cantitatii de spermatozoizi si a mobilitatii lor, modificari

spermatice care conduc la avorturi sau malformatii congenitale.

) E5e%te %ar%inogene : afost pusa in evidenta o incidenta sporita a cazurlor de cancer in rindul

personalului medical feminine , in spete, in rindul anestezistilor si personalului salilor de

operatii .

) E5e%te as"pra 5i%at"l"i: efectele hepatice importante au fost observate , de regula, la pacientii

carora li sau administrat asemenea anestezice, fapt care a condus la o stare de ingrijorare

privind efectele expunerilor pe termen lung a personalului medical.

2) E5e%te as"pra siste&"l"i ner#os:migrene, oboseala, iritabilitate, insomnie.

MASURILE DE PROTECTIE PRI.IND REDUCEREA SAU ELIMINAREA

E(ECTELOR POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE ANESTE*ICELOR GA*OASE

RE*IDUALE)

1) Anestezicele gazoase pot scapa din mediul de lucru pe diferite cai : in momentul administrarii

effective de catre anestezist a gazului # prin scurgeri din echipamentul fisurat# prin respiratia

pacientului#

1B


11/47

) &ea mai importanta masura preventiva este o ventilatie corespunzatoare a salilor de operatii

anexelor, incluzind sisteme de drenare pentru a colecta gazele reziduale si sisteme de ventilatie

pentru a filtrea permanent aerul. +chipamentul pentru anestezie trebuie verificat cu regularitate

in scopul detectarii fisurilor .

) rebuiesc efectuate masuratori regulate ale concentratiei gezelor anestezice reziduale din

atmosfera salolor de operatii. Rezultatele trebuiesc comunicate personalului.

2) +ste obligatorC intretinerea echitamentelor , dispozitivelor pentru anestezie, a ventilelor de

inchidere, garniturilor si containerelor, echipamentului de drenare si ventilatie.

1)) MEDICAMENTE

$anualele de farmacologie consacra un spatiu importent analizarii efectelor secundare 8 adesea

severe9 ale medicamentelor , totusi cei care le manipuleaza acorda o atentie relative redusa acestor

posibile efecte. +ste de neinteles deoarece asistentele medicale aloca o buna parte din timpul de lucru

manipularii medicamentelor si sunt expuse efectelor lor in mai multe moduri.

"rin contactul direct : aplicarea cremelor sau unguentelor fara manusi, solutii careajung prin stropire pe piele sau ochi.

"rin inhalare : amestecarea medicamentelor sub forma de pulberi sau la numararea

tabletelor, administrarea medicamentelor sub forma de spraCuri, medicamente care

produc aerosoli .

"rin ingestie: accidental direct sau indirect prin intermediul miinilor sau prin inghitire.

Reactiile cutanate , cel mai raspindit effect al manipularii medicamentelor pot include dermatite

alergice de contact, sensibilizare sau dermatite fotocontact. ' persoana sensibilizata in urma expunerii

la actiunea uni anumit medicament poate fi in continoare afectata si de alte substante. Antibioticele, in

special penicilina, neomicina constituie principala problema. 0e estimeaza ca intre 1 D dinasistentele medicale care lucreaza cu antibiotice pot deveni sensibilizate.

' data dobindita sensibilizarea la un anumit medicament in urma expunerii profesionale , exista

pericolul producerii unei reactii extreme de severe de genul socului anafilactic daca ulterior persoanei

sensibilizate % se va administra direct acdel medicament. Adesea este dificil de identificat agentul

sensibilizant.


E(ECTELOR POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE MEDICAMENTELOR)

"ersonalul medical este obligat sa se informeze asupra efectelor secundare ale medicamentelor pe care

le manipuleza. "roducatorul este obligat prin lege sa furnizeze informatii referitoare la efectele

secundare atit pentru pacient , cit si pentru cel care manipuleaza medicamentul.

1. "ersonalul medical care manipuleaza medicamente trebuie permanent sa-si spele miinile foarte

bine dupa administrarea acestora.Ranile trebuiesc protejate cu pansamente rezistente la apa.

!. "reparatele locale nu se vor administra niciodata cu mina. +ste obligarorie utilizarea manusilor

sau spatulelor.

11


12/47

5. %n timpul manipularii medicamentelor citotoxice sau altor tipuri de medicamente care impugn

masuri deosebite, este oblugatorie utilizarea echipamentului complet de protectie.

7. +ste interzsa pulverizarea solutiilor in atmosfera.

. +ste obligatorC indepartarea stropilor sau picaturilor prin spalere cu apa rece.

1))2 MEDICAMENTE CITOTOICE

%n ciuda efectelor toxice locale, deja cunoscute, prin contactul cu preparatele citotoxice si a efectelor

sistemice pe termen lung, presupuse , politicile privind protectia persoanelor care manipuleza, prepara

si administreaza aceste substante deosebt de toxice, tind sa fie aleatoare si intimplatoare cu mari

variatii. /ovezile privind efectele sistemice ale medicamentelor citotoxice asupra personalului medical

care le manipuleaza sunt neconcludente si controversate, variind considerabil de la un medicament la

altul. +fectele locale sunt insa bine documentate. Reactiile inregistrate include inflamatii ale

mucoaselor , pgmentarea epidermei, ulceratii corneene daca sunt contaminate ochii. &u o lista de

preparate citotoxice in continua crestere , este rezonabil sa se presupuna ca toate sunt potential

periculoase sitemic pentru cei care le manipuleaza si sa se elaboreze procedure de lucru adecvatetotusi, multe spitale nu au politici sau proceduri de lucru cu preparatele citotoxice, nivelul dee ignorare

al riscului fiind inspaimintator de mare.

Caile $e %onta&inare pot 5i :

Prin in9alare: aerosolii sa" %eata pro#enita $e oi%ei $in seringi sa" 5la%oane in%9ise %"

$op"ri $e %a"%i"% at"n%i %in$ se e6trage sol"tia0 prezinta posiil %el &ai &are ris% pentr"

personal"l &e$i%al) A%est peri%ol este ignorat pentr" %a este in#iziil)

Prin in gerare0 $esi posiila 0 a%easta &eto$a $e %onta&inare este p"tin proaila)

Prin %onta%t %"tanat: poate a#ea "n e55e%t irritant) An"&ite &e$i%a&ente pot 5i asorite

siste&i% prin piele)


E(ECTELOR POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE MEDICAMENTELOR

CITOTOICE)

1. n singur membru al personalului administrativ trebuie sa aibe responsabilitate deplinain elaborarea si implementarea principiilor de utilizare sigura a produselor citotoxice. Acesta trebuie sa

desemneze anumite grupe de personal pentru prepararea si administrarea medicamentelor si sa se

asigure ca sunt instruite corespunzator, trebuie sa furnizeze informatii complete privind riscurile ce

decurg din folosirea produselor, sa elaboreze proceduri de utilizare a echipamentului de protectie si de

eliminare a reziduurilor de produse citotoxice.

!. Riacul principal de crearec al aerosolilor cand se amesteca produsele citotoxice provine

prin presiunea pozitiva degajata in flacon atunci cand se introduce agentul de diluare. &ind aerul din in

teriorul flaconului este comprimat peste un anumit nivel , se degaja pe linga acesta antrenind si

particule de solutie citotoxica sub forma unei cete fine. ' solutie ar fi sa se prepare medicamentul intr-

o incinta cu ventilatie laminara o incinta partial inchisa in care locul de munca este inconjurat cu un

flux ascendant de aer reducind astfel degajarea particulelor generate in interiorul incintei. Acesteincinte trebuiesc instalate in farmacia spitalului si aici sa se prepare toate medicamentele citotoxice , in

1!


13/47

mod centralizat, in conditii stricte sis a nu se expuna personalul sectiei unui risc inutil.' alta solutie

poate fi balonul de siguranta . Acesta are o canula care se introduce in flacon impreuna cu acul folosit

pentru introducerea solutiei de diluare. "e masura ce diluantul este adaugat , aerul in exces este

eliminate in balon care apoi este aruncat impreuna cu flaconul gol de care ramine atasat.

5. tilizarea incintelor de ventilatie laminara este mai sigura dar cind aceasta nu exista

pentru protectia pielii si ochilor personalul care manipuleaza medicamente citotoxice trebuie sa poarte

echipament de protectie : ochelari, manusi, halite cu mineca lunga. $astile nu ofera protectie la

aerosoli, vaporii sau praful toxic sunt particule sufficient de mici pentru a penetra materialul mastii.

0e recomanda spalarea imediata a miinilor cu apa si sapun dupa manevrarea acestii tip de medicament.7. Nici o preparare sau reconstituire a medicamentului nu trebuie facuta in salon. /aca

acest lucru nu poate fi facut in farmacie si daca medicamentul trebuie preparat cu regularitate , este

necesar sa se amenajeze o incinta de siguranta intr-o zona special destinata acestui scop si marcata

corespunzator. %ncinta trebuie sa aibe o ventilatie adecvata . "repararea trebuie sa se faca pe un

material absobamt care poate fi indepartat si care se incinereaza deoarece este considerat un reziduu de

mare periculozitate. 0urplusul de solutie poate fi colectat intr-n recipient special care poate fi apoi

evacuate in siguranta sau turnat in chiuveta im preuna cu o mare cantitate de apa. iolele, seringile si

acele folosite trebuie colectate intr-un container care va fi sigilat si inscriptionat corespunzator este

trimis apoi pentru incinerare.

. %n cazul producerii unor accidente precum pierderea medicamentelor prin varsare se

recomanda ca materialul varsat sa se stearga bine cu o cirpa umeda care se va introduce intr-o pungade polietilena . "unga va fi sigilata apoi se va introduce intr-o alta punga etichetata care se va trimite

pentru incinerare. 0uprafata contaminata se va spala cu apa din abundenta iar daca accidental pielea

sau ochii asistentului au intrat in contact cu medicamentul , se vor spala bine cu multa apa .

;. /aca personalul medical urmeaza sa manipuleze cu regularitate preparate citotoxice ,

este necesar sa se preleveze la inceputul activitatii mostre de singe care se vor pastra ca referinta

pentru verificarile ulterioare.

>. Asistentele medicale insarcinate trebuie sa evite expunerea la medicamente citotoxice

pe intreaga durata a sarcinii si chiar inainte daca se planifica sarcina. +xpunerea din primele saptamini

de sarcina , este cea mai periculoasa.

?. "ersonalul medical expus citotoxicelor nu trebuie expus la radiatii. +xista dovezi care

arata o interactiune intre anumite citotoxice si radiatii in cazul pacientilot tratati in ambele moduri.

1))3 RADIATIILE

"ericolul radiatiilor nu poate fi pipait , vazut, auzit sau gustat. /esi este de asteptat ca personalul

medical sa fie constient de potentialul distructiv al radiatiilor prin observarea efectelor asupra

pacientilor supusi la radioterapie , nu gindeste ca ar putea fi expus riscului de iradiere. Razele

radioactive ridicate sunt letale. +fectele cunoscute asupra sanatatii , includ efecte somatice acute:

arsuri , cataracte, si sterilitate in cazul expunerii la doze medii. Nu mai putin dramatic dar aparand

dupa un interval mai lung este cancerul 8 cancer osos , mamar, leucemie9. +xpunerea la radiatii poate

conduce la malformatii genetice, persistente de-a lungul mai multor generatii. Nivelul de iradiere la

care asistentele medicale sunt expuse in spital este in medie foarte scazut, dar gravitatea efectelor cere

sa fie lute toate masurile pentru protejarea personalului medical. Razele 3 sunt cele mai raspindite

surse de iradiere dar si altele precum implanturile radioactive.

MASURILE DE PROTECTIE PRI.IND REDUCEREA SAU ELIMINAREA E(ECTELOR

POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE RADIATIILOR

15


14/47

Actiunile necesare protejarii personalului medical impotriva radiatiilor pot fi grupate in trei categorii :

identificarea riscului, monitorizarea riscului, reducerea expunerii la factorii de risc.

1) I$enti5i%area ris%"l"i:

oate sursele de radiatii trebuie etichetate cu simbolul recunoscut international pentru aceasta situatie.

$esajele de avertizare si instructiunile , trebuie tiparite in limba vorbita de pacienti si de personalul

medical. )ampile de avertizare din exteriorul incaperilor unde se lucreaza cu raze 3 trebuie mentinutein stare de functionare. iecare asistent medical care lucreaza in acest serviciu trebuie sa urmeze un

curs complex de instruire , unde sa invete sa identifice riscurile , sa analizeze problemele si sa se

familiarizeze cu procedurile de urgenta. iecare persoana trebuie sa cunoasca politica de protectie

impotriva radiatiilor, care trebuie afisata vizibil si discutata pe larg.

) Monitorizarea ris%"l"i:

' metoda simpla de masurare al nivelului de radiatii primit de fiecare persoana se bazeaza pe folosirea

unui film sub forma de ecuson purtat in timpul orelor de serviciu. ilmul trebuie schimbat si developat

in functie de circumstantele in care este purtat # el indica nivelul de iradiere prin innegrirea placii

fotografice dar numai pe acea parte a corpului pe care este fixat ecusonul. %n ultimul timp ecusonulfiltru a fost inlocuit cu dozimetre termoluminiscente 8 )/9.

) Re$"%erea e6p"nerii la ra$iatii:

&ea mai buna protectie impotriva radiatiilor este reducerea expunerii. Distanta0 e%ranarea si

rapi$itateasunt trei principii importante de retinut.Distanta este cruciala , deoarece cu cit este mai departe de sursa , cu atit doza de radiatii primita intr-

un interval dat de timp este mai mica si potrvit legii proportionalitatii inverse valoarea dozei scade

considerabil cu distanta.

E%ranareaeste deosebit de importanta deoarece materiale precum betonul sau plumbul absorb o mare

cantitate din fluxul de radiatii. %mbracind un sort de plumb sau stind in spatele unui ecran mobil, doza

receptata este de asemenea redusa.

Rapi$itateaeste un alt principiu vital , astfel cu cit timpul de stationare linga o sursa de radiatii este

mai scurt cu atit doza receptata este mai mica. 0e recomanda ca tratamentul si ingrijirea sa fie facute

atit de repede cit permite eficienta.

1) RISCURI MICRO'IOLOGICE

0pitalele sunt pline de germeni a caror periculozitate este deosebita prin aceea ca nu sunt vizibili.

"ericolele care nu se vad tind sa fie ignorate , minimizate sau uitatate. Asistentele medicale sunt

expuse acestui risc deoarece ele vin in contact strans cu pacientii infectati. &ei mai raspinditi germeni

in spital sunt bacteriile care au dezvoltat tulpini rezistente la antibiotice , facind mult mai dificil

controlul infectiilor.

Prin%ipalele %ai $e trans&itere a in5e%tiilor s"nt :

17


15/47

ingestie 7 ali&ente in5e%tate sa" &aini nespalate8

ino%"lare 7 a%e %onta&inate8

i&plantare 7 in %az"l "nei taiet"ri sa" rani in5e%tate8

in9alare 8

Prin%ipalele reg"li pentr" a"toprote%tia i& potri#a in5e%tiilor s"nt "r&atoarele:

spalat"l 5re%#ent al &ainilor %" apa si sap"n8

a%operirea ranilor %" pansa&ente rezistente la apa8

raportarea t"t"ror %az"rlor $e in5e%tare8

MASURILE DE PROTECTIE PRI.IND REDUCEREA SAU ELIMINAREA E(ECTELOR

POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE IN(ECTIILOR INTRASPITALICESTI

1) Politi%i pre#enti#e ale spitalelor :

0pitalele trebuie sa aiba politici de control a infectiilor clare si bine cunoscute de intregul personal.

0unt spitale care si-au constituit comitete de control a infectiilor care pot colecta date privind

episoadele infectioase si sanatatea personalului, furnizind informatii privind riscurile potentiale .

"oliticile si procedurile agreate trebuie sa fie afisate vizibil in toate sectiile spitalului.

) Mas"rile $e igiena a$optate:

%gienizarea inadecvata poate mari considerabil riscul infectiilor. +chipamentul de

igienizare8 pamatufurile, carpele, buretii, periile, galetile9 trebuie spalat zilnic cu apa fierbinte si

detergenti si pastrat uscat. 0-a demonstrat ca numarul bacteriilor din aer se dubleaza dupa maturarea

pardoselii cu mana. Aspiratoarele speciale cu filtre de aer inglobate sau pinza de bumbac impregnatein petrol sau pamatufurile de plastic sunt mai sigure si mai eficiente. Aspiratoarele trebuie sa se

incadreze in limitele admise pentru zgomot. &ovoarele trebuie aspirate zilnic iar pardoselile trebuie

sterse si spalate cu detergent. 0uprafetele situate mai sus de nivelul pardoselii trebuie aspirate

sau sterse cu o cirpa umezita in apa cu detergent. /ezinfectantii sunt activ numai in stare umeda.

0olutiile varsate care contin agenti bacterieni trebuie sterse cu un dezinfectant fenolic solubil. &ele

care contin agenti virali trebuie acoperite cu prosoape de hirtie imbibate cu solutie de hipoclorit 1D si

lasate 5B min.

) Mas"ri $e a"toprote%tie ale personal"l"i anga!at:

0palarea miinilor dupa un contact direct cu pacientul sau dupa contactul cu un material contaminat

este probabil singura masura preventiva mai importanta si eficienta atit pentru protectia proprie cit si

pentru reducerea riscului de infectie incrucisata. "entru reducerea maxima al numarului de bacterii se

recomanda spalarea miinilor cu solutie de clorhexidina 7D.

2) Utilizarea i&ra%a&intii $e prote%tie:

%mbracamintea de protectie folosita in mod corespunzator are un rol important atat in protejarea

asistentului medical dar si a pacientului in reducerea infectiilor incrucusate. Ealatele asigura protectia

bratelor si umerilor dar sunt usor penetrate de umezeala sau bacterii. +le trebuie schimbate ori de cite

ori este nevoie.

Riscul contactarii unei infectii prin intermediul miinilor este intotdeauna inlaturat prin spalarea lor

regulata dar utilizarea manusilor sterile de unica folosinta poate fi de neinlocuit in anumite situatii .

$astile chiar cele chirurgicale sunt numai partial eficiente impotriva aerosolilor infectiosi sau a

microorganismelor din aer. &hiar daca tesatura mastii asigura o buna filtrare , aceasta se pierde incazul in care nu este fixata corespunzator.

1


16/47


17/47

alimentarea comuna cu apa si hrana, folosirea in comun a instalatiilor sanitare, maresc riscul de

raspindire al acestora.

%n cazul aparitiei unui numar mare de cazuri de toxiinfectie alimentara , devine practica transformarea

intregului salon in unitate de izolare asa numita izolare de grup. %zolarea pacientului reaminteste cel

putin personalului despre riscul existent si despre masurile preventive speciale care trebuie luate cum

ar fi spalarea frecventa a miinilor care trebuie sa existe in orice conditii. 0palarea miinilor dupa

contactul direct cu un pacient sau cu un material contaminat este singura masura preventive eficienta,

atit pentru protectia proprie cat si pentru reducerea riscului de infectie incrucisata. "entru reducerea

maxima a numarului bacteriilor se recomanda spalarea miinilor cu o solutie detergenta declorhexidina 7D. %mbracamintea de protectie , halatele sau sorturile de plastic sunt indicate in cazul

contactului direct cu pacientul. 0orturile de plastic trebuie incinerate dupa o singura utilizare iar

halatele trebuie schimbate zilnic.

)enjeria de corp sau de pat folosita de pacientii cu boli infectioase trebuie schimbata imediat ce s-a

patat si trimisa la spalatorie in saci dubli. 0acul interior trebuie prevazut cu cusatura solida care se

dizolva in cursul ciclului de spalare , asa incit lucratorii de la spalatorie sa nu vehiculeze direct lenjeria

. 0e recomanda utilizarea veselei si tacimurilor de unica folosinta iar daca acest lucru nu este posibil ,

tacamurile si vesela trebuie spalate la minim ?B grade. "ansamentele si articolele de unica folosinta

trebuie incinerate.

+xaminarea medicala a personalului trebuie efectuata periodic iar personalului implicat in manipularea

si prepararea alimentelor trebiue recoltate probe de scaun si testate in vederea depistarii eventulelorinfectii intestinale. %n situatia depistarii probelor pozitive lucratorul in cauza trebuie exclus din

procesul de preparare al alimentelor pina cand rezultatele a minim trei probe sunt negative in trei zile

consecutive.

) /epatitele:

Eepatita ( este una dintre cele mai severe boli. 0e estimeaza ca sunt afectate peste doua

miliarde de persoane. %n consecinta , 5B de milioane de personae sunt purtatori cronici ai virusului

hepatitei ( 8 E(29 si sunt expusi riscului de deces in urma consecintelor pe termen lung si anume

ciroza hepatica si cancerul hepatic. Acesti purtatori reprezinta si o sursa importanta de transmitere a

infectiei printr-o multitudine de cai.Eepatita ( este cea mai importanta boala profesionala infectioasa din +uropa, desi poate fi prevenita

prin practici de lucru imbunatatite sau prin vaccinare./in nefericite acest lucru nu se intimpla mereu.

0e estimeaza ca in +uropa de +st 1?BBB de cadre medicale sunt infectate in fiecare an.

Riscul la care este supus personalul medical a fost recunoscut de mult timp si de aceea au fost

elaborate si aplicate in multe tari proceduri de siguranta. /in 1?! exista vaccinul impotriva hepatitei

( , anterior singura modalitate de protectie si aceasta doar partiala consta in administrarea de

imunoglobulina in hepatita ( 8E(%49.

"acientii din grupele de risc marit si toti cei dializati sunt supusi unei examinari medicale periodice.

"acientii cu potential infectios ridicat sunt izolati si ingrijiti in sisten de bariera.

Asistentele medicale iau contact permanent cu cu single sau fluidele umane si in situatii cind

prezenta virusului nu este banuita. 0e intimpla ca sub presiunea timpului cauzata de lipsa de personal

sau de o urgenta medicala, procedurile sigure sa fie ocolite. /esi inca din anul 1?! exista vaccinul

impotriva hepatitei ( sigur si efficient, el este administrat unui numar relative redus de asistente

medicale.

%n comparatie cu hepatita infectioasa A , neplacuta si de asemenea periculoasa pentru cadrele

medicale, hepatita ( este mult mai severa si cu rata ridicata a mortalitatii pina la 5BD comparative

cu B,!D in cazul hepatitei A.

Eepatita infectioasa A , cea mai putin grava dintre tipurile de hepatita infectioasa , se raspindeste pe

cale fecal-orala, avind o perioada de incubatie cuprinsa intre !-; saptamini. Eepatita (8 serica9 este

raspindita prin contactul cu singe sau derivati , sputa , uriona, fecale contaminate. 0e transmite prin

contaminare directa prin injectii, epiderma cu leziuni, contact cu mucoasele sau corneea. ransferulagentului infectios se poate face si prin intermediul suprafetelor contaminate, insa nu exista dovezi in

1>


18/47

sprijinul transmiterii bolii pe cale aeriana. (oala are o perioada de incubatie cuprinsa intre sase

saptamini si sase luni.

*onele %" ris% %res%"t s"nt :

1) se%tiile $e oli 9epati%e si renale8

) &aternitatile8

) se%tiile $e oli psi9i%e - se %onsi$era in general %a a%est se%tor este "n"l %"

%oe5i%ient ri$i%at $e ris% $atorita pro%ent"l"i &are $e p"rtatori ai #ir"s"l"iprintre persoanele %" 9an$i%ap psi9i%8

2) se%tiile $e oli in5e%tioase si $e izolare8

3) se%tiile $e tra"&atologie sa" "rgenta8

4) %lini%ile $estinate tratarii persoanelor $epen$ente $e $rog"ri8

;) %lini%ile pentr" oli #eneri%e)

Riscul este mai mare atunci cind boala nu a fost diagnosticata. "rin urmare , asistentele medicale

trebuie sa identifice potentialii purtatori ai virusului : dependenti de droguri, prostituate, homosexuali,

persoane cu tatuaje extinse, persoane cu sindrom /oGn, pacienti hemofilici si cei carora li s-au facut

transfuzii sanguine , pacienti cu boli renale.%n e#al"area ris%"l"itrebuie avute in vedere activitatile care expun personalul la un contact regulat cu

singele sau fluidele infectioase.

E#al"area ris%"l"i trebuie sa tina seama de modurile posibile de transmitere inteparea cu ace sau

instrumente contaminate , contaminarea pielii cu leziuni, precum si de frecventa expunerii la sursele

de contaminare.

Manage&ent"l ris%"l"i se bazeaza pe o strategie multilaterala de prevenire care include:

stan$ar$e ri$i%ate a prote%tiei &e$i%ale8

a$optarea &as"rilor pre#enti#e generale8

"tilizarea e%9ipa&ent"l"i a$e%#at $e prote%tie in$i#i$"ala8

#a%%inarea personal"l"i &e$i%al8 in#estigarea si tratarea in%i$entelor $e e6p"nere la ris%8

inregistrari per&anente)

MASURI GENERALE DE PRE.ENIRE

Con%ept"l $e &as"ri pre#enti#e generale pres"p"ne %a toti pa%ientii pot 5i in5e%tati %" agenti

patogeni %" trans&itere sang"ina si a%%ent"eaza i&portanta apli%arii &as"rilor $e pre#enire

a$e%#ate t"t"ror pa%ientilor in$i5erent $e $iagnosti%)

$ajoritatea purtatorilor de E(2 nu sunt constienti de starea lor si nu vor fi regasiti in evidentele

medicale. $asurile preventive generale trebuie aplicate si in procedurile de decontaminare in urma

stropirii cu singe sau substante organice. Aceste masuri includ tehnici generale care pot fi directe

8 utilizind imbracaminte de protectie , manusi 9 sau indirecte- la distanta 8 utilizind echipament

specializat9.

&ontactul cu mucoasele poate fi definit ca un contact fizic direct al mainilor cu mucoasa bucala,

genitala, rectala, conjunctivala. $asurile preventive generale se aplica atat in cazul contactului cu

singe sau derivate sanguine cat si in cazul urmatoarelor substante organice: sperma, scretii vaginale,

lichid cerebrospinal, lichid peritoneal, sinovial, amniotic, saliva, probe patologice diverse, urina,

fecale, secretii nazale, sputa, lacrimi daca sunt vizibil contaminate cu singe.

1?


19/47

E#a%"area $ese"rilor %lini%e - obiectele ascutite trebuie evacuate in siguranta , in containere.

oate articolele contaminate cu sange sau substante organice trebuie colectate in recipiente

adecvate8 saci de plastic rezistenti9 care apoi se incinereaza. &onducerea spitaluluii trebuie sa

asigure locuri special amenajate pentru evacuarea reziduurilor clinice. +chipamentul medical

reutilizabil care a fost contaminat cu sange sau substante organice trebuie dezinfectat si

sterilizat in conformitate cu normele nationale.

%n spitale, lenjeria contaminata trebuie introdusa intr-un sac adecvat acestui scop si etichetata conform

procedurilor locale.

Pra%ti%a sig"ra la lo%"l $e &"n%a:"rima indatorire a unui lucrator expus riscului de infectare este sa-si asigure propria securitate prin

utilizarea pansamentelor rezistente la apa pentru acoperirea leziunilor cutanate sau exemelor. &adrele

medicale cu leziuni extinse pe maini si antebrate trebuie examinate atent inainte de a participa la

anumite proceduri. oate cadrele medicale supuse riscului trebuie sa se supuna politicilor spitalului

privind utilizarea echipamentului de protectie. n principiu de baza al practicii medicale sigure consta

in evitarea obiectelor ascutite 8 instrumente medicale ascutite sau taioase9 ori de cite ori este posibil.

A$&inistrarea #a%%in"l"i i&potri#a 9epatitei ' personal"l"i e6p"s ris%"l"i $e in5e%tare:

%ncepind cu anul 1?! au fost puse la punct vaccinuri sigure si eficace impotriva hepatitei ( si de

atunci ele au fost recomandate lucratorilor din sanatate. 2accinarea personalului expus riscului de

infectare profesionala cu E(2 este o parte integranta a strategiei de management al riscului pentru

prevenirea a ceea ce astazi este unanim recunoscuta drept cea mai importanta boala infectioasa

prifesionala.

Mas"ri generale $e pre#enire pri#in$ re$"%erea ris%"l"i $e in5e%tie %" /'.:

1) Asistentii &e$i%ali tre"ie sa a%or$e o $eoseita atentie &anip"larii

instr"&entar"l"i &e$i%al in spe%ial %el as%"tit sa" taios8

) Tre"ie raportat ori%e a%%i$ent pro$"s in ti&p"l pra%ti%ii &e$i%ale8

) Se #or prote!a taiet"rile sa" zgiriet"rile %" pansa&ente rezistente la apa82) Este oligatorie p"rtarea e%9ipa&ent"l"i $e prote%tie 7 9alate0 &an"si $e "ni%a

5olosinta0 sort"ri $e "ni%a 5olosinta0 in %"rs"l e6e%"tarii &ane#relor $e ingri!ire8

3) In ti&p"l %"ratarii petelor $e singe 0 "rina sa" 5e%ale se #or p"rta 9alat0 &an"si

si sort $e plasti% ) Se #a $ezin5e%ta zona %" prosoape $in 9irtie i&iate %" o

sol"tie $e 9ipo%lorit 1= si lasata %ir%a > &in) $a%a este posiil8

4) Len!eria patata $e singe0 &aterialele $e "ni%a 5olosinta0 &an"sile $e %a"%i"%0

prosoapele $e 9irtie 0 #ata et%) se eti%9eteaza si se tri&it pentr" in%inerare8

;) Este oligatorie spalarea &ainilor $"pa %onta%t"l %" pa%ient"l)

In %az"l inteparii a%%i$entale %" "n a% %onta&inat sa" %onta&inarii prin inter&e$i"l "nei

taiet"ri 0 se re%o&an$a spalarea i&e$iata a zonei a5e%tate %" apa si sap"n si raportarea

in%i$ent"l"i responsail"l"i insar%inat %" prote%tia &"n%ii) In asenta "nei i&"nizari anterioare0 tre"ie a$&inistrata in pri&ele 2 $e ore0 i&"noglo"lina pentr" 9epatita ')

Cost"rile si ene5i%iile &as"rilor generale $e pre#enire:

%ntroducerea masurilor generale de prevenire necesita unele cheltuieli. "oliticile scrise privind practica

medicala sigura sau evacuarea adecvata a reziduurilor clinice precum si instruirea corespunzatoare a

personalului, pot fi realizate cu cheltuieli suplimentare mici.

) /I.?SIDA:

+ste de inteles ca asistentele medicale pot fi ingrijorate de perspective ingrijirii persoanelor infectate

cu E%2 sau care au 0%/A si de riscul pe care acesta il reprezinta pentru sanatatea lor. Raspindirea

1


20/47

maladiei semnifica faptul ca tot mai multe asistente madicale vor fi implicate in ingrijirea pacientilor

cu 0%/A. Riscurile de infectie pot fi diminuate cu conditia respectarii unor masuri preventive de baza.

Riscul principal pentru sanatatea personalului medical de ingrijire il reprezinta infectarea pe calea

inocularii accidentale a singelui sau lichidelor corporale contaminate, si aceasta se poate produce prin

intermediul obiectelor ascutite, taieturilor sau zgirieturilor de la suprafata pielii.

Nu exista dovezi care sa demonstreze ca relatiile sociale prezinta vreun risc.

+ste de retinut faptul ca in toate cazurile de manipulare a singelui si derivatilor sanguini asistentele

medicale se confrunta cu un anume risc si din acest motiv se impugn masuri preventive riguroase.

Ingri!irea in %o&"nitate a pa%ientilor %" SIDA:

$ulte personae cu 0%/A sunt ingrijite la domiciliu. "resiunea creata de numerul limitat de paturi din

spitale si de resursele de care se dispune , determina ca numarul pacientilor ingrijiti la domiciliu sa

creasca. /aca persoana este asimptomatica, respectarea masurilor normale de igiena si tehnicile de

evacuare a reziduurilor, aplicate la domiciliu, sunt suficiente. 'biectele patate trebuie arse sau spalte

la de grade minim 1B minute. Rezervele de echipament de protectie , dezinfectante si recipiente

pentru evacuarea obiectelor ascutite trebuie pastrate la domiciliul pacientului.

C- SANATATE SI DIS(UNCTIONALITATE

1) STRESUL SI SURMENA@UL LA LOCUL DE MUNCA

0uprasolicitarea fizica , substantele toxice, pericolele microbiologice nu reprezinta singurele pericole

intilnite in activitatea personalului medical. Aceste pericole pot fi reduse printr-o buna informare si

respectare a masurilor de prevenire la locul de munca. Aceste masuri sunt valabile si in cazul stres"l"i

si s"r&ena!"l"i, alte doua pericole potentiale.

$unca in serviciile de ingrijire se concentreaza, prin definitie, asupra acelei parti a comunitatii careare probleme sociale, psihologice si de sanatate. $unca unei asistente medicale include si sarcini care

pot fi dezgustatoare sau pot inspaiminta. +a se confrunta adesea cu durerea, suferinta si moartea si

poate fi constant sub influenta unui stres psihic considerabil.

/esi responsabilitatea pentru viata si bunastarea oamenilor furnizeaza multe ocazii de satisfactie

profesionala reala, nu este neobisnuit ca o asistenta medicala sa se simta obosita si epuizata emotional.

%n ultimi ani aceste probleme au starnit un interes tot mai mare deoarece cercetarile au aratat ca

asistentele medicale sunt expuse riscului de surmenare si fac parte dintr-un grup cu o rata a mortalitatii

superioara ratei medii.0-a demonstrat ca factorii care produc stresul in randul asistentilor medicali

sunt: suprasolicitarea,relatiile incordate cu superiorii si cu administratia.$odul in care este organizata

activitatea conduce la o mare deosebire intre posibilitatile pe care le au angajatii de a se ajuta reciproc

si de a-si impartasi cunostintele si experienta.'rganizarea muncii guverneaza posibilitatile asistentilormedicali de a invata si de a se perfectiona profesional. $odul in care este organizata munca echipei

medicale,conduce la mari diferente intre posibilitatile de a fi eficient, de a spori stima de sine si

perfectionare profesionala.' organizatie cu un management care stimuleaza si sprijina personalul

medical,ii poate incuraja sa devina activi si sa vina cu idei noi privind munca pe care o desfasoara.

0tresul in multe cazuri produce dureri de cap, hipertensiune,tulburari gastrice.Activitatile

profesionale pot fi stresante sau nu, in functie de echilibrul dintre cerintele si oportunitatile prezentate

de mediul de lucru si propriile capacitati si dorinte.

%n cazul femeilor,responsabilitatea fata de casa, familie si copii combinata cu cerintele de la locul de

munca poate fi un factor major de stress.

Stres"l trait continu poate duce la s"r&ena!. %n sistemul de sanatate s"r&ena!ul a fost definit

ca Hpierderea interesului si manifestarea unei lipse de consideratie fata de oamenii cu care selucreaza,o oboseala emotionala a furnizorilor de ingrijiri caracterizata prin absenta sentimentelor

!B


21/47

pozitive, simpatiei sau respectului fata de pacienti.0urmenajul reduce capacitatea de a gandi critic de a

rezolva problemele si a lua decizii,cea ce poate avea efecte dezastruoase asupra securitatii

pacientului.Nu este neobisnuit ca victimele surmenajului sa incerce sa depaseasca dificultatile

profesiei,recurgand la alcool, narcotice si tigari periclitand o data in plus securitatea pacientului. "rima

etapa in combaterea surmenajului este cea de recunoastere a existentei sale.

S"&ena!"l este definit ca un fenomen resultant al efectelor cumulative ale stresului din

activitatea profesionala.+ste un sindrom al epuizarii fizice,psihice si spirituale caracterizat printr-o

pierdere progresiva a idealurilor energiei si vointei. 0urmenajul afecteaza oamenii din toate domeniile

de activitate iar cei care prin profesia lor ii ajuta pe ceilalti sunt mult mai vulnerabili.Acesti indivizimuncesc intr-un mediu care-i solicita emotional.

E6ista trei %o&ponente ale s"r&ena!"l"i :

pri&a este ep"izarea 5izi%a in %are in$i#i$"al resi&te o pier$ere $e energie0 ooseala

%roni%a si pli%tiseala general)

A $o"a %o&ponenta este ep"izarea e&otionala &ani5estata prin $epri&are0nep"tinta si

$isperare)

A treia %o&ponenta este ep"izarea psi9i%a in %are in$i#i$"al $ez#olta o atit"$ine negati#e

in$reptata as"pra sa0i&potri#a &"n%ii sale et%)

0urmenajul actioneaza lent in mai multe etape./eoarece frustrarea si conflictul incep sa se

infiripe,individul intra in etapa de rezistenta si devine cinic, rigid si se izoleaza de ceilalti. %ntr-o

unitate sanitara in care asistentele medicale sunt surmenate,ingrijirea pacientului este adesea rece

si neglijenta.

1))1 Prin%ipalii 5a%tori %are %ontri"ie la aparitia s"r&ena!"l"i s"nt:

Con5r"ntarea zilni%a %" &oartea8

N"&ar"l prea &are $e pa%ienti sa" in%apa%itatea a%or$arii ingri!irii $e %alitate8

Presi"nea %reata $e in$eplinirea sar%inilor intr-"n ti&p 5oarte s%"rt8

M"n%a &onotona si $e r"tina8

Lipsa apre%ierii $in partea pa%ientilor8

Stres"l %reat $e in%er%area $e a tine pas"l %" progres"l te9ni% $in $o&eni"l pro%e$"rilor

si e%9ipa&ent"l"i)

%n baza unor studii, surmenejul reprezinta atat o problema organizationala cat si una personala, in

ambele cazuri fiind necesar sa se intervina. nele cercetari arata ca sprijinul socio-profesional

reprezinta un factor de prevenire al surmenejului. Rezolvarea problemelor este o metoda eficace,

deoarece schimba sursa de stres.

%ngrijirea oamenilor este o ocupatie stresanta. 0urmenajul este mai mult decit o stare de epuizare

fizica, emotionala si psihica care poate insoti stresul. +ste o situatie in care suferindul resimte ooboseala cronica si o totala pierdere a vointei si entuziasmului, datorita disiparii totale a energiei.

Pro%es"l $e s"r&enare este "n pro%ess %ontin""0 insa pot 5i i$enti5i%ate patr" etape:

1) Ent"zias&"l- este o calitate esentiala pentru toate asistentele medicale si multe persoane isi incep

activitatea profesionala cu multa energie, interes, si dorinta de a asigura cea mai buna ingrujire a

pacientilor. 0unt dormice sa munceasca in plus, adesea pentru a compensa resursele insuficiente, sa

garanteze mentinerea unei ingrijiri de buna calitate. "rin natura lui, nursingul este stresant si daca

factorii zilnici de stres se combina cu o suprasolicitare in crestere , inevitabil anumite parti ale

activitatii asistentei medicale nu mai concorda cu idealurile ei.) Stagnarea- entuziasmul si motivatia persoanei se atenueaza deoarece sperantele sunt zadarnicite.

!1


22/47

) (r"strarea 7profesionista bine motivata devine frustrata si cinica deoarece realizeaza ca nu poate

schimba sistemul si nu-si poate atinge idealurile. Rezervele emotionale sunt epuizate si ea traieste un

sentiment de ratare profesionala.

2) Retragerea 7urmeaza o forma de depresie in care capacitatea de a infrunta problemele se pierde #

luarea deciziilor, chiar in probleme minore, este dificila si produce nesiguranta# persoana se izoleaza.

Aceasta stare de colaps cronic poate fi denumita s"r&ena!B)

%dentificarea simptomelor surmenajului si a stresului este esentiala pentru prevenirea aparitiei ambelor

stari si pentru sprijinirea si tratarea celor afectati.

E#itarea stres"l"i si i&"natatirea %li&at"l"i $e l"%r":

Se$intele %" personal"l la lo%"l $e &"n%a- prezinta o importanta deosebita pentru a crea

fiecarui angajat sentimentul de apartenenta in cadrul unei echipe. %ntr-un loc de munca bine

condus , opiniile personalului se iau in seama si se valorifica. 0edintele trebuie conduse de

catre manager si este bine sa se desfasoare la ore convenabile pentru majoritatea salariatilor.

E#al"area 7 evaluarile sunt discutii sistematice intre manageri si angajati. +le imbraca forma

interviurilor personale, planificate. /iscutiile purtate pe parcursul interviului trebuie sa aiba

caracter confidential. Aceste discutii reprezinta o ocazie potrivita pentru un schimb de opiniiprivitoare la avtivitatea desfasurata si la rezultatele ei. +valuarile trebuie sa se desfasoare cel

putin o data pe an.

Se&inariile - se recomanda ca personalul medical care lucreaza in conditii de solicitare

severa, fizica si psihica, trebuie sa aiba ocazia sa vorbeasca despre lucruri pe care le considera

neplacute si impovaratoare. %ntilnirile de lucru in echipa pentru a discuta despre situatiile

dificile care apar pe parcursul activitatii poarta numele de senminar. 4rupul de discutie

serveste la dezbaterea problemelor aparute si care sunt dificil de surmontat in ingrijirea

pacientilor. &u ajutorul grupului, relatiile si atmosfera atat in randul personalului cat si cu

pacientii, pot fi imbunatatite si perfectionate. Acest sCstem poate contribui si la prevenirea

surmenajului. Soli%itari a$resate &anager"l"i intr-un loc de munca bine organizat , managerul este

persoana care urmareste si incurajaza imbunatatirea continua a calitatii ingijirilor madicale.

"entru a fi capabil sa satisfaca solicitarile care ii sunt adresate , acesta trebuie sa cunoasca

indeaproape sectorul respective de activitate sis a posede capacitatea de a conduce si incuraja

personalul. n bun manager trebuie sa fie sensibil la punctele de vedere ale angajatilor si sa

fie capabil sa solutioneze conflictele.

Per5e%tionarea pro5esionala si oport"nitatile pro5esionale - organizarea nursingului avind

la baza nevoile pacientilor asigura asistentei medicale posibilitatea perfectionarii profesionale.

+ste important sa se stimuleze o organizare a procesului de nursing care pleaca de la nevoile

pacientilor si care confera ingrijirii si asistentilor madicali un rol profesional aparte.

CAPITOLUL ) STIL DE .IATA SANATOS

+ducatia pentru sanatate este legata de rolul asistentei madicale in procesul de ingrijire .

+ducatia pentru sanatate este o preocupare de maxima importanta a medicinei care consta in

dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitelor grupuri de populatie, a mijloacelor si procedeeloreducativ-sanitare necesare formarii unui comportament sanogenic.

!!


23/47

'.$.0. defineste sanatatea ca o stare fireasca de bine si de echilibru a organismului, de

comfort, datorita carora omul isi poate desfasura activitatea pe toate planurile: fizic, somatic, psihic si

social.

'biectivul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea si dezvoltarea in rindul populatiei al

unui comportament sanogenic, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii armonioase si fortificarii

organismului, a conditiilor mediului ambiental natural si social, cit si al participarii active a acesteia la

pastrarea sanatatii populatiei.

0anatatea exprima capacitatea adaptativa a individului la mediul natural si social. $unca, ca si

modalitate specific umana de adaptare la mediu, este cel mai elocvent criteriu de apreciere a starii desanatate , conditionand atat starea biologica cat si cea de integrare sociala. +xista o relatie

bidirectionala intre starea de sanatate si capacitatea de munca , individual sanatos prezentind , pe de-o

parte , o adaptare la munca si o productivitate optima, iar pe de alta parte munca, reprezentind sursa

bunastarii sociale care de asemenea influenteaza satrea fizica. /e aceea, prevenirea imbolnavirilor si

promovarea sanatatii celor activi reprezinta scopul principal al medicinei muncii, ceea ce in final se

traduce si in productivitate si beneficii economice.

0tilul de vita include cateva componente prin care oamenii isi desfasoara aspectele majore ale

vietii lor , componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutinarea problemelor.

&omponentele stilului de viata constau astfel in tipologii generale de comportament cum ar fi iesirea in

mod frecvent cu prietenii, ce indica un stil de viata inalt , din punct de vedere social. iecare individ isi

desfasoara un stil de viata, in mare parte, prin incercare si eroare, in urma carora isi adopta ca obiceiuriacele comportamente care-i confera cea mai mare reusita si satisfactie.

A%este %o&porta&ente pot 5i gr"pate intr-"n n"&ar $e str"%t"ri intrepatr"nse0 %eea %e %reeaza

%o&porta&entele stil"l"i $e #iata0 %e pot $e%lansa "n an"&e e5e%t aspra %ator#a $i&ensi"ni ale

sanatatii persoanei)

Stil"l $e l"%r"0 reprezinta modalitatea prin care unii indivizi produc, creaza si studiaza,

luptind ca fiecare aspect al muncii lor sa fie perfect, in timp ce altii sunt preocupati de volumul muncii

produse si nu de calitatea acesteia. 0e considera ca munca fizica traditionala sta la baza longevitatii si

sanatatii, cea mai mare parte a longevivilor sanatosi din Rominia traind in mediul rural.

Stil"l re%reational0 reprezinta modul in care indivizii isi aloca si isi consuma timpul

liber, afectand multe dimensiuni ale sanatatii si bunei dispozitii. 'amenii se pot angaja in activitati

recreationale care le asigura exercitii fizice, ii stimuleaza mental si ii ajuta in intretinerea relatiilor cu

ceilalti. +xista si stiluri recreationale vatamatoare, chiar periculoase, cum ar

fi accentuarea in mare masura a competitiei si agresiunii , ce pot deteriora relatiile sociale sau pot

conduce la stres si la probleme severe de sanatate fizica si sociala.

Stil"l $e sol"tionare0 este reprezentat de stres care poate fi pozitiv atunci cand este

asociat cu dezvoltarea umana 8 casatoria, promovarea in functie9 sau poate fi negativ, atunci cand este

asociat unei pierderi. $odul in care persoanele isi solutioneaza evenimentele stresante ale vietii, le

poate afecta sanatatea sau pot conduce la conflicte in familie. Stil"l $e %"noastere0 se refera la modaliotatile in care oamenii gandesc, cauta cunoasterea

si iau decizii , unii fiind foarte meticulosi in ceea ce priveste solutionarea problemelor si luand in

considerare toate alternativele pentru a-si fundamenta deciziile. Alti indivizi se bazeaza pe intuitie si

tind sa ia decizii rapide, sub forma imprejurarilor, pe baza sentimentelor, iar altii se tem sa ia decizii,

asteptind sa li se spuna ce au de facut. Aceste stiluri de abordare a deciziilor necesita si implica

mecanismele cognitive, tonusul energetic, temperamental sau alte aptitudini ce pot fi associate

conditiei sociale a persoanei si a starii sale de sanatate.

Stil"l $e %o&"ni%are0 este modalitatea prin care oamenii permit altora sa afle ceea ce-si

doresc, ce simt, ce gindesc, precum si modurile prin care ei raspund la ideile si sentimentele altora.

nii folosesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele si se simt bine, altii se simt inconfortabil

atunci cand isi descriu emotiile. ' persoana care nu isi exteriorzeaza emitiile poate suferi tensiuni

sociale si emotionale, ce pot conduce la probleme fizice.

!5


24/47

Stil"l $e relationare al unei persoane, implica si alte tipuri de interactiune, ca de

exemplu in cadrul unui grup , unii indivizi isi pot asuma rolul de luder, in timp ce altii se simt mult

mai confortabil atunci cind sunt condusi de catre o alta persoana. 0anatatea emotionala si cea mentala,

depind in mare masura de capacitatea persoanei de a aborda relatiile interpersonale, in maniera in care

sa le fie satisfacute trebuintele si dorintele.

Stil"l $e ali&entatie reprezinta atitudinea unei personae fata de abordarea alimentelor si

hranirii, constituind stilul nutritional al acesteia. "entru unele persoane, hrana reprezinta o sursa

majora de satisfactie, de placere, iar pentru altii este doar o substanta necesara organismului. 0anatatea

fizica a unei persoane depinde in mare masur de ceea ce mananca, de felul in care mananca 8relaxatsau tensionat9, in singuratate sau in compania altei persoane, afectandu-i buna dispozitie in sens

pozitiv sau negativ, ca impact asupra sanatatii intelectuale.

Stil"l $e %ons"&0 reprezinta o alta componenta a stilului de viatace cuprinde modalitatile

in care oamenii isi selecteaza si se folosesc de produse si servicii. Atunci cand o persoana face

cumparaturi pentru acasa, ea devine mult mai preocupata de confort sau de aspect, fapt ce afecteaza

starea fizica, iar imaginea casei poate ave un impact asupra relatiei sociale si a satisfactiei emotionale.

Stil"l e%ologi%0 deciziile luate de un consumator, ii poate afecta stilul ecologic prin modul

in care acesta interactioneaza cu mediul fizic. Acest stil

reflecta nivelul preocuparii unei persoane pentru pastrarea si mentinerea unui mediu sanatos. Acesta

implica deciziile referitoare la: masini# alimente# autobuze# biciclete# folosirea aerului conditionat sau

a aerotermei, cat de active se implica in reciclarea unor deseuri. 'rice actiune umana afecteaza mediul

si clima, iar modul in care oamenii trateaza mediul, influenteaza sanatatea fizica proprie si pe a

celorlalti.

2enitul, este o practica des utilizata in structurarea procentelor psihociale de segmentare a populatiei, a

categoriile reticente si respective ale fiecarei clase sociale. Nu cei cu adevarat saraci raspund la cele

mai ieftine masaje, ci cei care se considera saraci in raport cu aspiratiile si trebuintele lor pentru o

anumita prioritate. %n anumite situatii exista tendinta ca mesajele complicate, intelectualiste sa fie

receptate si de persoane apartinand categoriilor supraprivilegiate ale fiacarei clase sociale.

0egmentarea demografica multifactoriala, analizeaza tipul psihologic si sociologic recurgand adesea la

venitul si varsta indivizilor.

0egmentarea psihografica consta in impartirea indivizilor unei populatii date, pe categorii distincte, infunctie de clasa sociala, stilul de viata sau de personalitatea fiecaruia.

%n prezent, populatia Romaniei, are o libertate deplina referitor la stilul de viata ce implica: luarea

deciziilor, in ceea ce priveste locul de munca, locul unde traiesc, modul e petrecere a timpului liber si

modul de interactiune cu semenii.

&u toate acestea oamenii nu stiu sa beneficieze de libertatea castigata, confundand-o adesea cu

nonconformimul si contracultura.

CAPITOLUL ) PER(ECTIONARE PRO(ESIONALA

$odificarile rapide din sistemul de asistenta medicala si cererea publica pentru o asistenta mai

larga si imbunatatita fac necesar ca fiecare asistenta medicala sa-si actualizeze continuu cunostintele di

deprinderile.

"erfectionarea continua a cunostintelor si deprinderilor poate fi o sursa de satisfactie pentru

dumneavoastra si va poate spori capacitatea de a infrunta schimbarile din viata profesionala sau

personala.

iecare asistenta medicala, pe baza cunostintelor pe care le poseda si a obiectivelor viitoare

poate decide ce mod de perfectionare este cel mai potrivit si accesibil. 'amenii au datoria sa se ocupe

atat de perfectionre lor continua cat si de a celorlalti.&eea ce inseamna o pregatire adecvata pentru

practica medicala in urma cu cativa ani, astazi nu mai este suficient. "rogresul tehnologic rapid insotitde schimbari concomitente in practica medicala au modificat si practica asistentei medicale.

!7


25/47

Absolvirea unei scoli sanitare marcheaza doar inceputul unui proces de instruire care dureaza toata

viata, pentru a devein o practicanta eficienta in domeniul medical. ' instruire continua este esentiala

pentru o activitate profesionala de inalta calitate.

/e obicei tehnicile medicale pot fi invatate destul de bine in sectorul sau sectia in care va desfarurati

activitatea. iecare situatie de ingrijire ofera nenumarate ocazii de a invata asistentelor medicale care

stiu sa le valorifice. ' asistenta medicala fara imaginatie, cu deprinderi de observare reduse sau fara

dorinta de a invata va privi orice activitate ca pe o rutina, plictisitoare, in timp ce o asistenta medicala

receptive va gasi intotdeauna, in diversele situatii intalnite, ceva important pentru perfectionarea ei

profesionala."erfectionarea individuala se bazeaza mai mult pe modul in care asistenta medicala a invatat

sa-si foloseasca resursele intelectuale, decat pe volumul de date accumulate.

'amenii sunt obligati din ce in ce mai mult sa se bazeze pe propriile posibilitati. Asistentele medicale

capabile sa anticipeze schimbarea si sa se adapteze la ea vor fi mai eficiente si de aceea trebuie

acordata o atentie mai mare procesului de invatare.

"erfectionarea profesionala semnifica integrarea procesului de invatare cu activitatea profesionala. )a

toate nivelele, asistentele medicale vor fi puse in fata unor provocari care reclama noi cunostinte si

deprinderi legate, spre exemplu, de realizarea unei sarcini de serviciu, de organizarea activitatii sau de

relatiile interpersonale.

)1 Satis5a%tia pro5esionala 7 $ezi$erat per&anent in ser#i%iile $e sanatate0atisfactia in munca se refera la o serie de atitudini pe care le au angajatii in munca lor. 0-a

dovedit ca sursele cele mai importante ale satisfactiei la locul de munca sunt: &"n%a sti&"latoare

&ental care probeaza abilitatile angajatilor si care permite acestora sa stabileasca propriul ritm de

munca in care au posibilitatea de a-si cunoaste nivelul propriu de performanta# salari"l %onsistent

fiind pentru multi angajati un motiv de a lucra ore suplimentare # pro&o#arile insotite de cresteri

salariale si recunoastere sociala# relatiile %olegiale 0 atitudinile de grija , prietenie, toleranta.

0tudii recente au legat satisfactia la locul de munca de un concept foarte important , !"stitia

organizationala) @"stitia organizationala reflecta limita pina la care oamenii percep ca sunt tratati

corect la locul de munca.

E6ista &ai &"lte 5or&e ale a%estei !"stitii :

@"stitia organizationala $istri"ti#a - se refera la justetea modului in care sunt distribuite sau

alocate resursrle disponibile. +a este privita prin prisma efectelor benefice siFsau negative pe care

deciziile, procedurile sau actiunile initiate de conducere le au asupra angajatilor. $ecanismele de

functionare ale justitiei distributive pot face referire la : %o&pararea so%iala care presupune alegerea

unei alte persoane sau unui alt grup ca punct de referinta in judecarea corectitudinii rezultatelor

proprii, %orelarea $intre rez"ltatele asteptate si %ele otin"te in &o$ real 0 e6perientele

re5eritoare la rez"ltatele otin"te 8 situatie in care asteptarile angajatului se confirma9 , distinctia

intre ceea ce angajatii obtin si ceea ce ei considera ca merita.

@"stitia organizationala pro%e$"rala se refera la justetea politicilor organizationale, a modului in

care sunt luate deciziile, sunt aplicate procedurile si sunt intreprise actunile precum si justetea

metodelor prin care sunt indeplinite toate acestea .

E6ista trei %o&ponente ale !"stitiei organizationale pro%e$"rale:

1) Cara%teristi%ile 5or&ale ale pro%e$"rilor0 au la baza o serie de principii: absenta

partinirii, conservarea si inplementarea procedurilor, corectitudinea informatiilor, posibilitatea

corectarii erorilor in cazul in care acestea apar, reprezrntativitatea, stabilirea unor standarde etice si

respectarea lor.

) E6pli%area pro%e$"rilor si a &o$"l"i $e l"are a $e%iziilor0

) Trata&ent"l interpersonal)

@"stitia organizationala intera%tionala0 reprezinta justetea manierei in care se produce

interactiunea dintre manageri si angajati.

!


26/47

@"stitia organizationala in5or&ationala este justetea modului in care angajatii sunt informati

asupra modului in care sunt luate deciziile, aplicate masurile si intreprinse actiunile, precum si motivul

care sta la baza acestora. 0e refera la mecanismul comunicarii ierarhice descendente 8 expliocarea

deciziilor luate de conducere in contextual unui process de schimbare , ajuta angajatii sa se adapteze

mai usor acestuia , in schimb ce lipsa explicatiilor necesare este privita ca fiind injusta , generind

resentimente fata de sistemul de management si fata de decizii. +vident, lipsa informatiilor cu

character explicativ privind activitatile in care sunt implicate angajatii creaza acestora o stare de

incertitudine, pe fondul careia se poate instala rezistenta la schimbare.

@"stitia organizationala interpersonala - subcomponenenta a justitiei interactionale reprezintajustetea modului in care angajatii sunt tratati de catre sefi, in special de catre cei directi.

iecare dintre situatiile manifeste in organizatii, genereaza in raport cu modul in care sunt redate in

fapt, sentimente de justitie organizationala, ceea ce ii va mobiliza pe oameni sa faca ceva pentru a

mentine sentimentul pozitiv si a-l elimina pe cel negativ.

/e exemplu, atribuirea resurselor, retributiilor, recompenselor, se face luindu-se in considerare

anumite reguli: reg"la e%9itatii0 face referire la distributia rezultatelor in functie de efortul depus de

angajati, de participarea acestora la atingerea obiectivelor organizationale# reg"la egalitatii se refera

la distribuirea resurselor in mod egal tuturor angajatilor, indifferent de contributia adusa8 reg"la

ne#oilor0prin care distributia rezultatelor se face pe baza trebuintelor relative.

%n general, oamenii raspund pozitiv atunci cand percep dreptatea organizationala, cercetarile

demonstrind ca perceptiile angajatilor asupra justitiei distributive, procedurale si interactionale suntassociate pozitiv cu satisfactia la locul de munca si negative cu intentia de a demisiona.

) Sti&a $e sine la lo%"l $e &"n%a 7 "n %on%ept %orelat %" sanatatea o%"pationala

Autostima la locul de munca a devenit un important capitol al aplicatiilor la nivelul organizatiilor.

0tima profesionala are un im

Documents

Sanatate Si Securitate Ocupationala Boli Profesionale s