SCD 4 Curs 10 Martie Responsabilitate Sociala (1)

8/17/2019 SCD 4 Curs 10 Martie Responsabilitate Sociala (1)

1/35

1

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

Istoric şi definire

ImplementareTipuri de responsabilitate socială Actori ai responsabilită ii socialeț ISO 26000


2/35

2

Istoric şi definire

• In teoria întreprinderii, în mod natural se pleacă de lapremisa că aceasta acţionează având un singur scop,acela de maximizare a profitului.

• Analizând activitatea întreprinderilor, în ansamblu, am putea descoperi cănu toate programele pe care le derulează se înscriu în acest deziderat demaximizare a proitului.

• !ncă de la începutul anilor "#$, în literatura de specialitatea apărut un nou concept, acela de responsabilitatesocială a companiei RSC! concept care, de%a lungultimpului, s%a dezvoltat.


3/35

&

• 'na dintre întrebările la care managementul unei companiia trebuit să răspundă de%a lungul timpului,

a ost aceea dacă activităţile pe care le întreprind să fie şialtele decât cele îndreptate spre maximizarea proitului

• Iniţial, (responsabilitatea socială), a avut în prim plan*

% a+teptările societăţii de la mediul de aaceri +i% obligaţiile etice ale companiei aţă de aceasta.

• o-ard Bo"er , supranumit ( părintele) responsabilităţii

sociale a companiei, deinea /0 ca iind* (obligaţiileoamenilor de aaceri de a urma acele politici, de a lua aceledecizii sau de a urma acele direcţii care sunt agreate întermeni de valori +i obiective de societate).


4/35

• !n anii 13$ (direcţia) s%a mutat către capacitateacompaniilor #e a r$spun#e la cerin%ele me#iului &n care

acti'eaz$.

• u denumirea de (receptivitatea socială a companiei ” ,s%a ridicat problema

% felului în care +i% cu ce consecinţe companiile pot s$ se a#apteze

la ne'oile societ$%ii.

• !n acela+i timp s%a dezvoltat conceptul de ( performanţăsocială a companiei ” (CSP), concept ce punea în discuţierezultatul acţiunilor de S! .


5/35

#

• Cetăţenia companiei " următorul pas, se leagă de teoriacontractului social 4 prin care se spune că

o companie aparţine mai de#rabă comunităţii în careacti$ează %ca o e&tensie a acesteia' dec(t unor persoane"

compania de$enind un cetăţean al comunităţii faţă de care

are drepturi şi obli#aţii)

• Guvernanţa corporativă C(! 5concept apărut în 126

7 managementul întregului sistem de relaţii între*

% consiliul de conducere% management% acţionari +i% alţi sta8e9olderi.


6/35

:

• ;einiţia iniţială atrăgea atenţia asupra unuial treilea element, pe lângă satisfacerea ne$oilor

consumatorilor +i ma&imizarea profitului *bunăstarea pe termen lung a consumatorului .

•

la bunăstarea societăţii .


7/35

3

• omisia ?uropeană a deinit 0/ drept @un concept princare companiile integreaz$ preocup$ri sociale )i #eme#iu &n acti'it$%ile lor comerciale )i interac%iunile cu

al%i factori implica%i* pe o +az$ 'oluntar$).

⇒ dimensiunile conceptului*

0/ acoperă atât probleme ale comunităţii, cât +i problemelegate de mediuB

0/ nu ar trebui să ie separat de strategia aacerii +i deoperaţiuni, ci este mai degrabă o integrare a acestora

0/ este o acţiune voluntară


8/35

C

• Doate deiniţiile 0/ spun că această activitate este unacu titlu voluntar , peste îndatoririle legislative impuse decătre iecare ţară.

+&emplu, domeniul protecţiei mediului* reducerea emisiilorde gaze nocive.

Eresupunem ca legislaţia prevede limite maxime de emisiipentru companii, precum +i proceduri cu privire lamodalitatea de veriicare +i de raportare a acestor emisii.

Faptul că o companie respectă prevederile legale nu poateconstitui un act de responsabilitate socială a acesteiaB însc9imb, preocuparea acestei companii de a reduceemisiile de gaze cu xG sub limita stabilită de lege se poate

încadra în setul de activităţi de responsabilitate socială.


9/35


10/35

1$

• să monitorizeze activ progresele te,nologice, progresece pot #enera reduceri de costuri , pot crea apariţia unor noi

ser$icii , produse sau c9iar noi tipuri de activităţiB

• să urmărească ten#in%ele economice )i sociale care

determină dezvoltarea de te9nologii durabile. Acesteainclud*

% tendinţa de creştere a preţului materiilor prime, cât +i

% o intensificare a preocupărilor #u$ernelor de a emitere#lementări pri$ind standardizarea acti$ităţilor companiilor .


11/35

11

J'na dintre principalele probleme pe care întreprinzătorii români

o ridică este legătura dintre acţiunile de CSR 5ce implică,

evident, costuri6 +i nivelul de profitabilitate.

• -e termen scurt , toate aceste activităţi implică costuri dinpartea companiei, dar pe termen lung aceasta are decâ+tigat, câ+tig care ar trebui să ie înţeles nu numai prin

cire, ci mai mult prin câştig intangibil *% încrederea consumatorilor +i% consolidarea unei ima#ini fa$orabile în r(ndul acestora.

• 0esponsabilitatea aţă de societate poate constitui unelement de diferenţiere oarte puternic pentru companii, întrucât consumatorii încep să ie mai recepti$i la mesaKelecompaniilor care urmăresc dezvoltarea durabilă a societăţiidec(t cele care sunt pasive la acest lucru +i sunt perceputeca având drept unică direcţie proitul.


12/35

12

• Analiza conceptului de 0/ trebuie să se acă luând încalcul multidisciplinaritatea sa.

• /0 se reeră la implicarea companiilor în*

% viaţa comunităţilor

% problemele sociale +i% de mediu înconKurător.

• Acţiunea /0 este direct le#ată de*% reputaţia unei companii +i din această cauză de

% competitivitatea ei pe piaţă.


13/35

1&

onceptul /0 include mai multe elemente*

• asigurarea oportunităţilor egale

• asigurarea pregătirii continue a angaKaţilor

• impactul activităţii companiei asupra societăţii

• reputaţia companiei

• brandul +i mar8etingul• investiţia etică

• griKa aţă de mediul înconKurător

• etica în guvernarea corporatistă L .


14/35

1

• eneficii ale unei politici consistente de 0/*

% îmbunătăţirea ima#inii

% cre+terea reputaţiei

% un mana#ement mai eficient al riscului şi situaţiilor de criză

% atragerea +i motivarea unor an#aaţi $aloroşi


15/35

1#

In relaţiile dintre companii +i comunităţi , RS este reciprocavanta!oasă*

% pe de o parte, aceasta generează proit pentru companii

% pe de altă parte, 0/ presupune spriKinirea comunităţilor origrupurilor sociale deavorizate, implicarea companiilor îndezvoltarea locală.

?xistă un oarecare consens în mediul de aaceri caresubliniază aptul că*

% strategia de RS tre+uie aliniată obiectivelor demanagement

+i că% investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni

economici .


16/35

1:

• 'n rol important în strategiile de responsabilitate socialărevine top managementului . Eentru o strategie 0/ curezultate optime, managerii de top trebuie să creezesiner#ii între dieritele divizii de business.

• Obţinerea suportului din partea reprezentanţilor din middlemanagement pentru activităţile de 0/ pare a i în#reunată de activităţile de business cotidiene pe care ace+tia ledesă+oară +i a abordării pragmatice axată pe rezultateconcrete.

> se impune interacţiune nu doar cu top managementul,

ci +i cu responsabilii celorlalte departamente 5ac9iziţii,producţie, mar8eting, resurse umane L6 +i cu in$estitorii .


17/35

13

"n ciuda entu#iasmului de care se bucură" conceptul deS! răm(ne totuşi vulnerabil în faţa celor care îi nea#ă

rolul strate#ic şi care pledează" în caz de recesiune"

pentru reducerea costurilor implicate de in$estiţiile sociale)

• Eentru a ace aţă criticilor, conceptul de /0 trebuieanalizat +i promovat din perspectiva beneiciilor

economice concrete pe care le aduce.

Acest lucru presupune trecerea celui mai greu test*acela al $alorii adău#ate şi al profitului .


18/35

1C

• Mecesitatea de a testa politicile de /0 în termeni deproit a accentuat ne$oia de a măsura impactul acestorape baza unor indicatori cantitativi +i calitativi.

• Sonda!ele de opinie +i auditul social şi de mediu suntcele mai eficiente metode de măsurare a oportunităţii

politicilor sociale şi de mediu.

• Companiile trebuie să identifice şi să ierar$i#e#eaşteptările grupurilor cointeresate 5acele grupuri

aectate de acţiunile ei6.


19/35

1

"ntrebări

în aten ia managerilor*ț

% care sunt grupurile cointeresate% care sunt problemele lor% care sunt cerinţele +i a+teptările lor aţă de companie% în ce el inluenţează aceste grupuri compania

% ce el de relaţii trebuie cultivate cu ele% care sunt opiniile lor aţă de acţiunile companiei.


20/35

2$

• Comunicarea este un element important al politicilor de/0, iind o cale de a asigura dialogul +i transparenţa aţăde grupurile cointeresate.

!nsă, pro#ramele sociale nu trebuie $ăzute e&clusi$ din perspecti$a beneficiilor de -! şi mar1etin# pe care le aduc)

• ând î+i stabilesc strategiile de /0, companiile trebuie săpornească de la nevoi comunitare reale +i să î+i

definească obiecti$e măsurabile şi onesteB• abia apoi să ie preocupate de promo$area programelor sociale.


21/35

21

%ificultăţi în promovarea programelor de /0*

• ;. p. d. v. mediatic, activităţile de /0 nu trec întotdeaunapeste percepţia larg răspândită după care &ştirile bune nusunt ştiri'

urnaliştii remarcă $olumul mare de rapoarte de S! carebombardează redacţiile cre(nd falsa impresie că lumeacorporatistă ar fi de$enit brusc an#elică)

• (ste prea frumos să fie adevărat ), spun Kurnali+tii. !n aţaacestei probleme de credibilitate, companiile trebuie săcaute modalităţi ori#inale de promovare a proiectelorsociale.


22/35

22

%ificultăţi în promovarea programelor de /0*

• Donul mesaKelor sociale trebuie să genereze credibilitate.

• ?xagerările se NvândN greu.

34u faceţi niciodată afirmaţii neacoperite de realitate"

nu faceţi promisiuni pe care nu le puteţi onora”)

3-entru o firmă este foarte important ca" înainte de a/şi promo$a pro#ramele sociale" să îşi definească şi aplice o

strate#ie de S!)3

3*esaul de promo$are a acţiunilor de S! trebuie să pornească de la aşteptările publicului" nu de la ceea ce

doreşte firma să comunice)5


23/35

2&

?rori +i riscuri

• !n ceea ce prive+te obiectivele sociale propuse, puţinecompanii înţeleg că responsabilitate socială înseamnă*% nu doar a ace bine, ci +i a +ti să aci bine,% nu doar a dona ceva cuiva, ci a urmări un proiect social, aavea o desc9idere aţă de o anumită cauză a comunităţii.

Eractica etică occidentală a impus câteva soluţii*% parteneriate între companii +i OMH%uri sau agenţiiguvernamentale dedicate problemelor socialeB

% companii care î+i creează +i susţin propriile undaţiisau,

% practica speciic americană, companii care î+i creeazădepartamente de relaţii cu comunitatea.

?x.* activităţile Fundaţiei pentru copii 0onald =c;onald,creată de =c;onaldPs


24/35

2

?rori +i riscuri

• !n privinţa eficienţei campaniilor , o condiţie esenţială e

dată de acordul dintre aria de afaceri în care opereazăcompania sau tipul de servicii oerite şi domeniul social$izat .

∀ + Motoriu* programul Orange Qcoala de comunicare,

dedicat tinerilor.

• % ;impotrivă* e greu de găsit o coerenţă între R0 +iturneul de tenis R0 Open 0omânia.

• % % =ai mult* sponsorizarea Asociaţiei Ero 0apid de către Ana Hrup este cu adevărat o acţiune de 0/ 5a+a cum seairma într%un studiu despre responsabilitate socialăpublicat în 2$$#6S


25/35

2#

?rori +i riscuri

• *ipsa de transparenţă a programelor de 0/ este unadin cele mai recvente erori de comunicare*

% pe de o parte, nu sunt ăcute publice bugetelecampaniilor,

% pe de alta nu sunt anunţate eectele sociale aleprogramelor.

ompaniile se mulţumesc să%+i promoveze activităţile deimplicare socială, ără a ne spune clar în ce măsură +i cuce (olos) s%au implicat.


26/35

Tipuri de responsabilitate socială

Responsa+ilitate economic$

•vizează în principal asigurarea succesului economic princonsiderarea unor imperative sociale i ecologice >ș

competitivitate

?xemple de imperative*%dezvoltarea economică a comunită ilorț%transparen aț

%prevenirea corup ieiț%plata taxelor către autorită ile na ionale i localeț ț ș%olosirea urnizorilor locali%angaKarea or ei de muncă locale etc.ț

2:


27/35

Responsa+ilitate -uri#ic$•respectarea cadrului legal existent, astel încât proceselete9nologice să nu producă pagube în domeniile*

% securită iiț

% sănătă iiț

% mediului .a.ș

Responsa+ilitate etic$•se reeră la conduita pe care societatea o a+teaptă dinpartea companiilor, dincolo de cerinţele economice +i Kuridice

•este vorba, de apt, de găsirea unui ec9ilibru întreperormanţele economice +i cele sociale ale companiei5etică în aaceri 6

23


28/35

-rincipii practice ale eticii în afaceri *

./ 0espectarea conidenţialităţii inormaţiilor 0/ /ensibilitatea aţă de conlictele de interese1/ 0espect aţă de regulile de drept2/ on+tiinţa proesionalăB proesionalism

3/ Toialitate +i bună credinţă4/ /imţul responsabilităţii5/ 0espectarea drepturilor +i libertăţilor celorlalţi6/ 0espectarea iinţei umane

2C


29/35

Responsa+ilitate ecologic$

• companiile sunt tot mai con tiente că pentru a se asigurașreu ita aacerilor lor este necesar să ia măsuri pentrușproteKarea mediului, precum i asigurarea de condi ii deș țmuncă sigure din punct de vedere al sănătă ii iț șsecurită ii.ț

• în îndeplinirea acestor deziderate ele sunt tot maidesc9ise către cooperarea cu comunită ile locale dințzona de re edin ă, cu organiza iile sindicale,ș ț ț

neguvernamentale, precum i cu autorită ile publice.ș ț

2


30/35

Securitate i siguran $ alimentar$ș ț

Eerioada actuală este caracterizată la nivel global deprobleme îngriKorătoare*%sc9imbările climatice

%cre terea popula iei umaneș ț%intensiicarea exploatării resurselor Derrei,

probleme ce pun în pericol securitatea alimentară prin

depă irea capacită ilor de produc ie în condi iile cre teriiș ț ț ț șexponen iale a cererii de alimenteț .

&$


31/35

Actori ai responsabilită ii socialeț

• 7anagerii'n management eicient al ac iunilor de responsabilitateț

socială induce beneicii biunivoce*

% pe de o parte, de pe urma unor astel de activită i câ tigăț școmunitatea în care este localizată compania, dpdv alcoeziunii i prosperită ii saleș ț

% pe de altă parte, atunci când o companie acordă oimportan ă deosebită stabilirii de rela ii i dialogului cuț ț șgrupurile interesate de activitatea sa, ea î i creează oșbună imagine i, prin aceasta, avantaKe a ă de companiileș țconcurente

&1


32/35

Partenerii sociali

• !n condi iile speciice din ultimii ani, marcate de crizețeconomico%inanciare, a reie it importan a dezvoltăriiș țdialogului social atât la nivel na ional cât i la nivelț șeuropean, evitându%se astel*

% ruptura între capital i muncăș

% scăderea gradului de ocupare

% dezec9ilibrele macroeconomice iș

%excluderea economică a anumitor regiuni i grupuriș

sociale.

&2


33/35


34/35

&

ISO 26000

9e ce un stan#ar# pentruResponsa+ilitate Social$ SR! :


35/35

I/O 2:$$$

• urnizează un g9id asupra principiilor subadiacente ale responsabilităţiisociale, subiectele +i problemele%c9eie care se reeră la

responsabilitatea socială +i la modurile de integrare acomportamentului responsabil din punct de vedere social în strategiile,sistemele +i procesele organizaţionale existenteB

• este destinat a i util tuturor tipurilor de organizaţii din sectorul public,cel privat +i non%proit, indierent dacă sunt mari sau mici +i indierent

dacă sunt situate în state dezvoltate sau în curs de dezvoltareB

• nu este un standard pentru sisteme de management. Mu este destinatunor scopuri de certiicare, de reglementare sau contractualeB

• este destinat a i utilizat de cei care încep să trateze responsabilitateasocială, dar +i de cei care posedă deKa o anumită experienţă înimplementarea ei.

Documents

SCD 4 Curs 10 Martie Responsabilitate Sociala (1)