Scheletul uman (sistemul Scheletul uman (sistemul osos)osos)

OsteogenezaOsteogeneza

Prof. MogoProf. Mogoşş CCăăttăălinlin

Competente derivate:Competente derivate:

C 1 - Cunoaşterea caracteristicilor oaselor.C 1 - Cunoaşterea caracteristicilor oaselor.

C 2 - Definirea sistemului (aparatului) C 2 - Definirea sistemului (aparatului) locomotor.locomotor.

C 3 - Descrierea scheletului la om. C 3 - Descrierea scheletului la om.

C 4 - Cunoasterea functiilor sistemului osos.C 4 - Cunoasterea functiilor sistemului osos.

C 5 - Explicarea creşterii oaselor.C 5 - Explicarea creşterii oaselor.

C 6 - Explicarea fenomenului de osteogeneză.C 6 - Explicarea fenomenului de osteogeneză.

C 7 - Clasificarea articulaţiilor.C 7 - Clasificarea articulaţiilor.

Scheletul uman: 1 - frontal; 2 - zigomatic; 3 - mandibula; 4 - coloana vertebrală; 5 - coxale; 6 - clavicula; 7 – omoplat (sau scapula); 8 - stern; 9 - coaste; 10 - humerus; 11 - ulna (sau cubitus); 12 - radius; 13 - carpiene; 14 - metacarpiene; 15 - falange; 16 - femur; 17 - patela (sau rotula); 18 - tibie; 19. fibula (sau peroneu); 20 - tarsiene; 21 - metatarsiene; 22 - falange.

Aparatul locomotor la om

1. Caracteristici ale oaselor:1. Caracteristici ale oaselor:- ţesuturile conjunctive dure formează - ţesuturile conjunctive dure formează oaseleoasele;;- - oaseleoasele sunt organe rezistente şi elastice, cu forme şi structuri sunt organe rezistente şi elastice, cu forme şi structuri

variabile, în functţe de dispunerea lor şi de rolul îndeplinit;variabile, în functţe de dispunerea lor şi de rolul îndeplinit;- totalitatea oaselor din corpul uman aşezate în poziţie - totalitatea oaselor din corpul uman aşezate în poziţie

anatomică normală (PAN) formează anatomică normală (PAN) formează sistemul osossistemul osos;;- - osul este unitatea morfo-funcţonală a sistemului osos;osul este unitatea morfo-funcţonală a sistemului osos;- oasele, împreună cu articulaţiile formează - oasele, împreună cu articulaţiile formează scheletulscheletul;;- fiecare os are formă particulară, deoarece are un rol specific;- fiecare os are formă particulară, deoarece are un rol specific;- femeile şi bărbaţii au acelaşi număr de oase (- femeile şi bărbaţii au acelaşi număr de oase (cca 206 oasecca 206 oase), ),

dar în general dar în general scheletul femininscheletul feminin este mai uşor şi mai mic; este mai uşor şi mai mic;- pentru a se adapta creşterii fătului în timpul sarcinii, pelvisul - pentru a se adapta creşterii fătului în timpul sarcinii, pelvisul

femeii este mai larg, dându-i forma caracteristică a şoldului;femeii este mai larg, dându-i forma caracteristică a şoldului;- la sexul feminin, umerii sunt relativ înguşti, iar la bărbaţi - la sexul feminin, umerii sunt relativ înguşti, iar la bărbaţi

proporţiile sunt inversate, având umerii largii şi şoldurile proporţiile sunt inversate, având umerii largii şi şoldurile strâmte.strâmte.

- unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt mobile unele - unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt mobile unele faţă de altele datorită faţă de altele datorită articulaţiilorarticulaţiilor;;

- aceste oase sunt puse în mişcare de către muşchi care se - aceste oase sunt puse în mişcare de către muşchi care se inseră de aceştia prin intermediul ligamentelor şi a inseră de aceştia prin intermediul ligamentelor şi a tendoanelor; tendoanelor;

- scheletul (sau sistemul osos) împreună cu sistemul muscular - scheletul (sau sistemul osos) împreună cu sistemul muscular face parte din face parte din aparatul locomotoraparatul locomotor..

- unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt - unele oase, mai ales cele ale membrelor, sunt mobile unele faţă de altele datorită mobile unele faţă de altele datorită articulaţiilorarticulaţiilor;;

- aceste oase sunt puse în mişcare de către - aceste oase sunt puse în mişcare de către muşchi; muşchi;

- scheletul (sau sistemul osos) face, parte din - scheletul (sau sistemul osos) face, parte din sistemul (sau aparatul) locomotorsistemul (sau aparatul) locomotor..

1. Sistemul (sau aparatul) locomotor1. Sistemul (sau aparatul) locomotor este este format dinformat din::

- - sistemul osossistemul osos - partea pasivă, care este - partea pasivă, care este antrenat în mişcare de către muşchiantrenat în mişcare de către muşchi;;

-- sistemul muscularsistemul muscular - partea activă a sistemului - partea activă a sistemului locomotor, ce realizează lucrul mecanic locomotor, ce realizează lucrul mecanic (mişcarea), folosind oasele drept pârghii. (mişcarea), folosind oasele drept pârghii.

Totalitatea oaselor aşezate în poziţie naturală (adică în Totalitatea oaselor aşezate în poziţie naturală (adică în poziţie anatomică normală-PAN) constituie scheletul.poziţie anatomică normală-PAN) constituie scheletul.

ScheletulScheletul este alcătuit din trei părţi: este alcătuit din trei părţi: - scheletul capului;- scheletul capului; - scheletul- scheletul

trunchiului;trunchiului; - scheletul- scheletul

membrelor. membrelor. Scheletul capuluiScheletul capului este format din: este format din:

- - cutia cranianăcutia craniană (sau neurocraniu) (sau neurocraniu)- - oasele feţeioasele feţei (sau viscerocraniu). (sau viscerocraniu).

Cutia craniană adăposteşte creierul (sau encefalul).Cutia craniană adăposteşte creierul (sau encefalul).

Scheletul trunchiuluiScheletul trunchiului este format din: este format din:- coloana vertebrală;- coloana vertebrală;- stern;- stern;- coaste.- coaste.

Scheletul membrelorScheletul membrelor cuprinde: cuprinde:- scheletul membrelor superioare;- scheletul membrelor superioare;- scheletul membrelor inferioare- scheletul membrelor inferioare

Scheletul capului

Scheletul membrelorsuperioare

Scheletul trunchiului

Scheletul membrelor inferioare

A. Scheletul capuluiA. Scheletul capului este format din 22 este format din 22 oase care se oase care se îîmpart mpart îîn:n:

a)a) neurocraniuneurocraniu ((sau oasele sau oasele cuticutieiei cranicranieennee), care formează cutia craniană), care formează cutia craniană ce adăposteşte encefalul (sau creierul)ce adăposteşte encefalul (sau creierul) format din 8 oase: format din 8 oase:

- - doudouăă sunt perechi sunt perechi (temporal si (temporal si parietal); parietal);

- - patru sunt neperechipatru sunt neperechi (frontal, occipital, (frontal, occipital, sfenoid, etmoid).sfenoid, etmoid).

oaselecutiei craniene

oasele fetei

- este format din 22 de oase si este împartit în: - neurocraniu (cutia craniana) - viscerocraniu (oasele fetei) 

frontal

oase parietale

occipital

oase temporale

-neurocraniu, format din 8 oase (frontal, parietale, temporale, occipital, etmoid si sfenoid)

b)b) viscerocraniuviscerocraniu (oasele fetei) este situat in (oasele fetei) este situat in partea anterioara a craniului, fiind format partea anterioara a craniului, fiind format din 14 oase:din 14 oase:

- - doudouăă neperechi neperechi (vomerul, mandibula); (vomerul, mandibula);

- - şşase perechiase perechi (maxilare, palatine, nazale, (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale lacrimale, zigomatice, cornetele nazale inferioare).inferioare).

Rolul cutiei craniene este de a adaposti Rolul cutiei craniene este de a adaposti creierul si encefalul.creierul si encefalul.

etmoid

lacrimal

sfenoid

zigomatic

vomerul

nazal

maxilar

- viscerocraniu, format din 14 oase, 2 nepereche (vomerul si mandibula) si 6 pereche (maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornete nazale inferioare).

Craniul colorat arată colorat arată clar aceste zone:clar aceste zone:

1. osul frontal2. osul parietal 3. osul temporal 4. osul nazal 5.  osul sfenoid 6. osul lacrimal7. osul zigomatic 8. maxilarul9. mandibula

palatin

vomer

temporaltemporal

sfenoid

zigomatic

maxilar

occipital

Vedere inferioara

Scheletul capului: 1 – frontal; 2 - parietal; 3 - temporal; 4 - occipital; 5 - etmoid; 6 - sfenoid; 7 - nazal; 8 - maxilar; 9 - mandibula; 10 - hioid.

Scheletul capului

Craniul vCraniul văăzut dintr-o parte zut dintr-o parte

Scheletul capului

creierul, encefalul

Este format din Este format din cutia cutia cranianacraniana si si oasele oasele fetei.fetei.

1-mandibula1-mandibula 2-zigomatic2-zigomatic 3-temporal3-temporal 4-parietal4-parietal 5-frontal5-frontal 6-nazal6-nazal 7-maxilar superior7-maxilar superior

Recunoaste ce Recunoaste ce oase sunt oase sunt reprezentate in reprezentate in pozitiile de mai pozitiile de mai jos?jos?

1........................1.............................. 2........................2.............................. 3........................3.............................. 4...........................4........................... 5........................5................................ 6........................6................................ 7........................7................................ 8............................8............................

B. Scheletul trunchiuluiB. Scheletul trunchiului cuprinde: - cuprinde: - coloana vertebralăcoloana vertebrală;; - - coastelecoastele;; - - sternulsternul.. Coastele, sternul şi vertebrele din zona toracală fornează Coastele, sternul şi vertebrele din zona toracală fornează cutia cutia

toracicătoracică..

a) Coloana vertebrală: a) Coloana vertebrală: - este alcătuită din 33-34 vertebre:- este alcătuită din 33-34 vertebre:- vertebrle se suprapun, iar spaţiile libere din interiorul lor formează - vertebrle se suprapun, iar spaţiile libere din interiorul lor formează

canalul vertebral în care este adăpostită măduva spinării;canalul vertebral în care este adăpostită măduva spinării;- intre vertebre se găsesc - intre vertebre se găsesc discuri cartilaginoasediscuri cartilaginoase, care conferă coloanei , care conferă coloanei

vertebrale o oarecare mobilitate;vertebrale o oarecare mobilitate;- poziţia verticală pe care o are omul determină apariţia curburilor - poziţia verticală pe care o are omul determină apariţia curburilor

coloanei vertebrale, cu regiunile: coloanei vertebrale, cu regiunile: cervicalăcervicală, , toracalatoracala (sau (sau dorsalădorsală), ), lombarălombară, , sacralăsacrală, , coccigiană coccigiană (coccis);(coccis);

- - coloana vertebrala prezintă următoarele regiunicoloana vertebrala prezintă următoarele regiuni:: - - cervicalăcervicală, formată din 7 vertebre , formată din 7 vertebre (primele doua se numesc (primele doua se numesc

atlas şi axis)atlas şi axis);; - - toracalătoracală, formată din 12 vertebre;, formată din 12 vertebre; - - lomharălomhară, formată din 5 vertebre;, formată din 5 vertebre; - - sacralăsacrală, formată din 5 vertebre sudate (formând osul , formată din 5 vertebre sudate (formând osul

sacrum);sacrum); - - coccigianăcoccigiană, fonmată din 4-5 vertebre reduse (formând osul , fonmată din 4-5 vertebre reduse (formând osul

coccis).coccis).

Coloana vertebrala

Stern

CoasteCutia toracica

Regiunile coloaneiRegiunile coloanei vertebralevertebrale

Coloana vertebrala :Coloana vertebrala : regiunea cervicala regiunea cervicala

((66)) regiunea toracala (regiunea toracala (7)7) regiunea lombara(regiunea lombara(99)) regiunea sacrala (regiunea sacrala (1010) ) regiunea coccigianaregiunea coccigiana Coaste (8)Coaste (8)

Stern ( anterior )Stern ( anterior )

Plamani

Inima

aatlas si axis

vertebra cervicala

vertebra toracica

vertebra lombara

sacrum si coccis

- este alcatuita din 33- 34 de vertebre

corpul vertebrei

corpul vertebrei

orificiu vertebral

orificiul vertebral

-totalitatea orificiilor vertebrale suprapuse formeaza canalul vertebral

disccartilaginos

-asigurao oarecaremobilitate col. vertebr.

Maduva

spinarii

- canalul vertebral adaposteste maduva spinarii- participa la miscarile capului si ale trunchiului

- este un ax de sustinere al scheletului

atlasaxis

regiuneacervicala

regiunea dorsala

regiunealombara

regiunea sacrala regiunea coccigiana (coccis)

- prezinta 5 curburi (regiuni) datorita pozitiei verticale

b)Coastele: b)Coastele: - cele 12 perechi de coaste se prind de vertebre (în - cele 12 perechi de coaste se prind de vertebre (în

partea posterioară), iar primele 7 se articulează, în partea posterioară), iar primele 7 se articulează, în partea anterioară, cu sternul. partea anterioară, cu sternul.

- coastele, sternul şi coloana vertebrală formează - coastele, sternul şi coloana vertebrală formează cutia cutia toracică (toracică (sausau cavitatea toracica)cavitatea toracica), în care sunt , în care sunt adăpostite inima, plămânii şi vase de sânge adăpostite inima, plămânii şi vase de sânge importante. importante.

Sunt 12 perechi, clasificate în:Sunt 12 perechi, clasificate în:- - coaste adevăratecoaste adevărate: perechile I- VII (7 perechi), ce se : perechile I- VII (7 perechi), ce se

articulează cu sternul prin cartilaje costale;articulează cu sternul prin cartilaje costale;- - coaste falsecoaste false: perechile VIII - X (3 perechi), ce se : perechile VIII - X (3 perechi), ce se

articulează cu sternul printr-un cartilaj costal comun;articulează cu sternul printr-un cartilaj costal comun;- - coaste flotantecoaste flotante: perechile XI - XII (2 perechi), care nu : perechile XI - XII (2 perechi), care nu

se articulează cu sternul.se articulează cu sternul.

c) Sternulc) Sternul este osul situat pe linia mediană, în partea este osul situat pe linia mediană, în partea anterioară a cutiei toracice.anterioară a cutiei toracice.

Cavitatea toracică

c) Sternul:c) Sternul:- este un os lat, alungit, situat in partea anterioară si mediană a toracelui;- este un os lat, alungit, situat in partea anterioară si mediană a toracelui;- este osul pieptului, la care se articuleaza coastele I-X prin intermediul - este osul pieptului, la care se articuleaza coastele I-X prin intermediul

cartilajelor costale.cartilajelor costale.- este orientat cu baza superioară şi faţa convexă (- este orientat cu baza superioară şi faţa convexă (convexconvex=care are =care are

suprafaţa rotunjită şi bombată; care prezintă o proeminenţă; care este suprafaţa rotunjită şi bombată; care prezintă o proeminenţă; care este curbat în afară; bombat ) anterior;curbat în afară; bombat ) anterior;

- este format din 3 părţi: - este format din 3 părţi: a) baza sau a) baza sau manubriul manubriul sternal;sternal;b) b) corpulcorpul; ; c) vârful sau procesul c) vârful sau procesul xifoidxifoid..

- în ansamblu el prezinta o faţă anterioară, una posterioară, doua margini - în ansamblu el prezinta o faţă anterioară, una posterioară, doua margini laterale, o bază şi un vârf;laterale, o bază şi un vârf;

- - faţa anterioarafaţa anterioara este convexa si situata subcutanat. Pe ea se observa este convexa si situata subcutanat. Pe ea se observa unghiul manubrio sternal (deschis posterior) format intre manubriu si unghiul manubrio sternal (deschis posterior) format intre manubriu si corpul sternului. El corespunde lateral articulaţiei intre coasta a doua si corpul sternului. El corespunde lateral articulaţiei intre coasta a doua si stern.stern.

- - faţa posterioarăfaţa posterioară este concavă ( este concavă (concavconcav=care prezintă o scobitură; în =care prezintă o scobitură; în formă de adâncitură; care prezintă o adâncitură, o scobitură) si netedă formă de adâncitură; care prezintă o adâncitură, o scobitură) si netedă vine in raport cu viscerele toracelui. vine in raport cu viscerele toracelui.

- - bazabaza, situată superior, prezintă pe linia mediană incizura jugurală, iar , situată superior, prezintă pe linia mediană incizura jugurală, iar lateral de ea, incizura claviculară pentru articulaţia cu clavicula.lateral de ea, incizura claviculară pentru articulaţia cu clavicula.

- - vârfulvârful, , numit numit apendiceapendice xifoid xifoid, este mic, poate avea forme variate si , este mic, poate avea forme variate si poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate.poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate.

- - marginile lateralemarginile laterale: sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale, : sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale, dispuse astfel: prima pereche de coaste la nivelul manubriului, a doua dispuse astfel: prima pereche de coaste la nivelul manubriului, a doua pereche, la nivelul unghiului manubrio sternal, perechile trei pana la sapte pereche, la nivelul unghiului manubrio sternal, perechile trei pana la sapte inclusiv, pe corpul sternuluiinclusiv, pe corpul sternului

7 p. de coaste adevarate

5 p. de coaste false

stern

- este un os lat, situat anterior, care se articuleaza în partea superioara cu claviculele, iar în partile laterale cu coastele

- sunt oase late, formatedintr-un arc osos si o portiune cartilaginoasa; prezinta un cap, câte doua fete articulare, un gât si un corp.

C. Scheletul membrelor:C. Scheletul membrelor:

a) Scheletul membrelor superioarea) Scheletul membrelor superioare cuprinde: cuprinde:- - centura scapularăcentura scapulară, formată din: - omoplat (sau , formată din: - omoplat (sau

scapula);scapula); - claviculă;- claviculă;- - schelelul membrului liberschelelul membrului liber (propriu-zis), format (propriu-zis), format

din: din: - - scheletul braţuluischeletul braţului - humerus; - humerus; - - scheletul antebraţului:scheletul antebraţului: - radius - radius

- ulnă (sau cubitus); - ulnă (sau cubitus); - - scheletul mâiniischeletul mâinii: - : - 8 carpiene8 carpiene;;

- - 14 metacarpiene14 metacarpiene;; - - 14 f'alange: - proximal;14 f'alange: - proximal; - median;- median; - distal- distal..

centura scapulară(sau centura superioară)

scheletul membrului propriu-zis

Centura scapularaCentura scapulara ( omoplat-5/ clavicula ( omoplat-5/ clavicula ( anterior )( anterior )

Brat Brat - humerus (4 )- humerus (4 ) AntebratAntebrat - radius (3) si - radius (3) si

cubitus ( sau ulna) cubitus ( sau ulna) Mana Mana - carpiene(2)- carpiene(2)

- metacarpiene- metacarpiene

- falange (1)- falange (1)

Centura scapulara, centura superioara

clavicula

omoplat, scapula

humerus

radius

cubitus, ulna

carpiene

scheletul bratului

scheletul antebratului

scheletul mainiimetacarpiene

falange

centura scapulara

Scheletul membrului propriu -zis

Radius

Cubitus(ulna)

Structura articulţiei pumnului şi a mâinii

carpiene

metacarpiene

falange

- oasele incheieturii

- oasele palmei

- oasele degetelor

Ulna (sau cubitus) Radius

Centura scapularaCentura scapulara ( omoplat-5/ ( omoplat-5/ claviculaclavicula

( anterior )( anterior ) BratBrat- humerus- 4 - humerus- 4 AntebratAntebrat – radius si – radius si

cubitus ( ulna) -3cubitus ( ulna) -3 ManaMana- carpiene -2/ - carpiene -2/

metacarpiene / metacarpiene / falange - 1falange - 1

b) Scheletul membrelor inferioareb) Scheletul membrelor inferioare cuprinde: cuprinde:- - centura pelviană:centura pelviană:

- formată din: două oase coxale, care se articulează anterior - formată din: două oase coxale, care se articulează anterior între ele, formând între ele, formând simfiza pubianăsimfiza pubiană, iar posterior se , iar posterior se articulează cu osul sacrum, formând bazinul (sau pelvisul);articulează cu osul sacrum, formând bazinul (sau pelvisul);- leagă scheletul membrului inferior de cel al trunchiului;- leagă scheletul membrului inferior de cel al trunchiului;- deci centura pelviană este formata din cele două oase - deci centura pelviană este formata din cele două oase coxale si împreună cu osul sacrum şi coccisul alcatuiesc coxale si împreună cu osul sacrum şi coccisul alcatuiesc bazinul (sau pelvisul);bazinul (sau pelvisul);

- - scheletul membrului liberscheletul membrului liber (sau membrului propriu- zis) (sau membrului propriu- zis) format din: format din:

- - scheletul coapseischeletul coapsei - femurul; - femurul;- - osul genunchiului - osul genunchiului - rotulă (sau patelă); rotulă (sau patelă); - - scheletul gambeischeletul gambei - tibie si fibulă (sau peroneu); - tibie si fibulă (sau peroneu);- - scheletul picioruluischeletul piciorului: - : - 7 tarsiene7 tarsiene;;

- - 5 metatarsiene5 metatarsiene;; - - 14 falange: - proximal;14 falange: - proximal; - median (sau mijlociu);- median (sau mijlociu); - distal.- distal.

centura pelviana

scheletul membrului propriu-zis

Centura pelvianaCentura pelviana – osul – osul coxalcoxal

CoapsaCoapsa – femur – femur

GambaGamba: tibia si fibula (sau : tibia si fibula (sau peroneu)peroneu)

Piciorul Piciorul : - tarsiene; : - tarsiene; - metatarsiene- metatarsiene - falange - falange

femur

tibie

peroneu

Scheletul membrului inferior propriu-zis

scheletulcoapsei

scheletul gambei

scheletulpiciorului

tarsienemetatarsiene

falange

femur

rotula

peroneu

gatul peroneului

capul peroneului

tibie

- pe partea ant. a articulatiei genunchiului

os sacralcoccis

os coxal

Centura pelviaana - leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului.

os coxal

- sunt oase late, provenite din sudarea altor trei oase: ilium, ischium si pubis, care se arti-culeaza cu osul sacrum si formeaza bazinul

- bazinul este o structura adaptata perfect pentru sustinere, protectie si locomotie

Ce organe se Ce organe se gasesc in gasesc in cavitatea cavitatea abdominala ?abdominala ?

4. Funcţiile oaselor (a sistemului 4. Funcţiile oaselor (a sistemului osos):osos):

- sistemul osos îndeplineşte trei funcţii principale:- sistemul osos îndeplineşte trei funcţii principale:a. funcţia mecanică:a. funcţia mecanică: - - de susţinerede susţinere a ţesuturilor moi ale organismului; a ţesuturilor moi ale organismului; - - de locomoţiede locomoţie, constituind componentele pasive , constituind componentele pasive

ale sistemului locomotor şi sistemul de parghii ale sistemului locomotor şi sistemul de parghii pe care acţionează muşchii; pe care acţionează muşchii;

- - de protecţiede protecţie a unor organe vitale (creier, inimă, a unor organe vitale (creier, inimă, plămâni etc.).plămâni etc.).

b. funcţia metabolică:b. funcţia metabolică: - fiind depozit de săruri minerale; - fiind depozit de săruri minerale; - la nivelul oaselor se desfaşoară continuu procese - la nivelul oaselor se desfaşoară continuu procese

de fixare sau mobilizare a substanţelor minerale.de fixare sau mobilizare a substanţelor minerale.c. funcţia hematopoietică:c. funcţia hematopoietică: - formarea elementelor figurate ale sangelui în - formarea elementelor figurate ale sangelui în

măduva osului spongios.măduva osului spongios.

5. Creşterea oaselor:5. Creşterea oaselor:- în primele faze ale dezvoltării embrionare, scheletul este - în primele faze ale dezvoltării embrionare, scheletul este

constituit din membrane conjunctive şi cartilaj hialin;constituit din membrane conjunctive şi cartilaj hialin;- din cea de a patra saptămână, încep procesele de - din cea de a patra saptămână, încep procesele de

osificare, iar oasele cresc în lungime, lăţime şi grosime osificare, iar oasele cresc în lungime, lăţime şi grosime până în jurul vârstei de 25 de ani;până în jurul vârstei de 25 de ani;

- pocesul de osificare a membranelor conjunctive şi a - pocesul de osificare a membranelor conjunctive şi a cartilajelor se numeşte cartilajelor se numeşte osteogenezăosteogeneză..

a. Creşterea în lungime:a. Creşterea în lungime:- se realizează prin activitatea cartilajului de creştere, dintre - se realizează prin activitatea cartilajului de creştere, dintre

epifizele şi diafiza oaselor lungi, prin procese de epifizele şi diafiza oaselor lungi, prin procese de condrogenezăcondrogeneză şi de şi de osteogenezăosteogeneză. Rezultă . Rezultă os os spongiosspongios şi şi os compactos compact..

- este caracteristică oaselor lungi (exemplu femurul);- este caracteristică oaselor lungi (exemplu femurul);b. Creşterea în grosime:b. Creşterea în grosime:- este caracteristică tuturor oaselor, se desfaşoară simultan - este caracteristică tuturor oaselor, se desfaşoară simultan

cu creşterea în lungime, prin activitateacu creşterea în lungime, prin activitatea periostuluiperiostului (periost=(periost= membrană conjunctivă de la exteriorul osului membrană conjunctivă de la exteriorul osului));;

- este un proces de osificare de membrană.- este un proces de osificare de membrană.

Zone de creştere osoasă: 1 - cartilaj articular; 2 - epifiza; 3 - diafiza; 4 - os spongios; 5 - os compact; 6 - cartilaj de creştere; 7 - foiţa osteogenă a periostului.

6. Osteogeneza:6. Osteogeneza:- procesul de formare a osului se numeşte - procesul de formare a osului se numeşte

osteogenozăosteogenoză;;- dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de - dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de

osteogeneză, care constă în transformarea osteogeneză, care constă în transformarea ţesutului cartilaginos (sau ţesut conjunctiv ţesutului cartilaginos (sau ţesut conjunctiv semidur) sau conjunctivo-fibros al embrionului semidur) sau conjunctivo-fibros al embrionului în scheletul osos al adultului;în scheletul osos al adultului;

- după originea lor, oasele se pot împărţi în:- după originea lor, oasele se pot împărţi în:►►oase de membranăoase de membrană – care sunt dezvoltate prin – care sunt dezvoltate prin

osificare desmală (sau osificare desmală (sau endoconjunctivă, sau endoconjunctivă, sau dede membranămembrană););

►►oase de cartilaj oase de cartilaj – care sunt dezvoltate prin – care sunt dezvoltate prin osificare edocondrală.osificare edocondrală.

6. Osteogeneza:6. Osteogeneza:- procesul de formare a osului se numeşte - procesul de formare a osului se numeşte osteogenozăosteogenoză;;- pentru a ajunge la scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la - pentru a ajunge la scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la

scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe încă din a patra saptamână a vieţii embrionare şi se încheie în jurul vârstei de 25 încă din a patra saptamână a vieţii embrionare şi se încheie în jurul vârstei de 25 de ani;de ani;

- când osteogeneza se realizează prin înlocuirea unui ţesut conjunctiv se numeşte - când osteogeneza se realizează prin înlocuirea unui ţesut conjunctiv se numeşte endoconjunctivă endoconjunctivă (sau de(sau de membrană)membrană), iar cand se realizeaza prin osificarea , iar cand se realizeaza prin osificarea unui ţesut cartilaginos se numeşte unui ţesut cartilaginos se numeşte endocondralăendocondrală ((sau de cartilagiusau de cartilagiu););

- osteogeneza are loc sub influenţa sistemului nervos, care coordonează acţiunea mai - osteogeneza are loc sub influenţa sistemului nervos, care coordonează acţiunea mai multor factori: mecanici, endocrini (prin hormoni hipofizari, tiroidieni, multor factori: mecanici, endocrini (prin hormoni hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni, sexuali), vitamine (mai ales D şi A), enzime şi alţi factori paratiroidieni, sexuali), vitamine (mai ales D şi A), enzime şi alţi factori metabolici;metabolici;

OOsificarea endocondrală sificarea endocondrală ((sau de cartilagiusau de cartilagiu): ): - dă naştere majorităţii oaselor: lungi ale corpului (a membrelor), oaselor scurte şi - dă naştere majorităţii oaselor: lungi ale corpului (a membrelor), oaselor scurte şi

oaselor bazei craniului;oaselor bazei craniului;- ea determină creşterea în lungime a osului la nivelul cartilajului de creştere, - ea determină creşterea în lungime a osului la nivelul cartilajului de creştere,

cartilajul diafizo-epifizar;cartilajul diafizo-epifizar;- în modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osificare, mai întâi în diafiză - în modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osificare, mai întâi în diafiză

(adică lungimea osului lung) ulterior şi în epifize (adică capetele oaselor lungi). (adică lungimea osului lung) ulterior şi în epifize (adică capetele oaselor lungi). Aceste centre de osificare se numesc Aceste centre de osificare se numesc puncte de osificare primitivăpuncte de osificare primitivă (sau (sau primară)primară)

OOsificarea endoconjunctivă (sau desificarea endoconjunctivă (sau de membrană, sau desmală)membrană, sau desmală):: - formeaza oasele late numite şi oase de membrană;- formeaza oasele late numite şi oase de membrană;- prin această metodă de osificare se osifică:- prin această metodă de osificare se osifică:►►oasele bolţii cutiei craniene;oasele bolţii cutiei craniene;►►o parte din oasele feţei;o parte din oasele feţei;►►parţial oasele claviculei şi mandibulei;parţial oasele claviculei şi mandibulei; ►►formează calusul (formează calusul (caluscalus=ţesut osos nou care sudează capetele rezultate din =ţesut osos nou care sudează capetele rezultate din

fractura unui os) în cazul fracturilor.fractura unui os) în cazul fracturilor.

Osificarea epifizelor (capetele oaselor Osificarea epifizelor (capetele oaselor lungi) începe mai târziu, după ce ele au ajuns lungi) începe mai târziu, după ce ele au ajuns aproape de dimensiunile definitive. Rămân aproape de dimensiunile definitive. Rămân cartilaginoase, până în jurul vârstei de 20 de cartilaginoase, până în jurul vârstei de 20 de ani, doar cartilajele de cojugare diafizoepifizare ani, doar cartilajele de cojugare diafizoepifizare sau de creştere. Celulele acestor cartilaje sau de creştere. Celulele acestor cartilaje proliferează numai spre diafiză, realizând astfel proliferează numai spre diafiză, realizând astfel procesul de creştere în lungime a osului. procesul de creştere în lungime a osului. Creşterea în grosime este realizată de zona Creşterea în grosime este realizată de zona internă, osteogenă, a periostului.internă, osteogenă, a periostului.

După ce procesul de creştere a încetat, După ce procesul de creştere a încetat, epifizele rămân acoperite cu un strat subţire de epifizele rămân acoperite cu un strat subţire de cartilaj hialin, numit cartilaj articular. În jurul cartilaj hialin, numit cartilaj articular. În jurul vârstei de 20-25 de ani, cartilajele de creştere vârstei de 20-25 de ani, cartilajele de creştere sunt înlocuite de ţesut osos, iar epifizele se sunt înlocuite de ţesut osos, iar epifizele se sudează la diafize.sudează la diafize.

Osteogeneza se realizeaza in doua etape: Osteogeneza se realizeaza in doua etape:

1 - 1 - etapa de osificare primaraetapa de osificare primara, in care , in care predomina procesele constructive, si care se predomina procesele constructive, si care se finalizeaza cu formarea osului primar, brut finalizeaza cu formarea osului primar, brut nefunctional. nefunctional.

2 - 2 - etapa de osificare secundaraetapa de osificare secundara in care in care procesele constructive se desfasoara procesele constructive se desfasoara concomitent cu cele de distrugere si care se concomitent cu cele de distrugere si care se finalizeaza cu formarea osului secundar finalizeaza cu formarea osului secundar functional.functional.

Procesele de osteogeneza si de crestere sunt Procesele de osteogeneza si de crestere sunt influentate de enzime cu rol de calcifiere influentate de enzime cu rol de calcifiere (fosfataze), de vitamine (A, C, D) , de hormoni (fosfataze), de vitamine (A, C, D) , de hormoni (hipofizari, tiroidieni,(hipofizari, tiroidieni, paratiparati--roidieni, sexuali). roidieni, sexuali).

7. Clasificarea articulatiilor:7. Clasificarea articulatiilor:

- articulaţiile sunt formaţiuni structurale de - articulaţiile sunt formaţiuni structurale de legătură dintre oase;legătură dintre oase;

- oasele se leagă între ele prin articulaţii;- oasele se leagă între ele prin articulaţii;

- în funcţie de mobilitatea pe care o permit, - în funcţie de mobilitatea pe care o permit, aticulaţiile se clasifică în: aticulaţiile se clasifică în:

-- articulaţii fixe; articulaţii fixe;

-- semimobile; semimobile;

-- mobile. mobile.

● ● articulaţiile fixe:articulaţiile fixe:

- nu permit mişcarea oaselor sau permit mişcări - nu permit mişcarea oaselor sau permit mişcări reduse (exemple: articulaţiile oaselor cutiei reduse (exemple: articulaţiile oaselor cutiei craniene, articulaţiile osului coxal etc.);craniene, articulaţiile osului coxal etc.);

- de exemplu, oasele cutiei craniene au marginea - de exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alcătuită din nişte dinţişori ce se îmbină strâns între alcătuită din nişte dinţişori ce se îmbină strâns între ei.ei.

● ● articulaiţiile semimobile:articulaiţiile semimobile:

- se întâlnesc între corpul a două vertebre, unde se - se întâlnesc între corpul a două vertebre, unde se află află discul cartilaginosdiscul cartilaginos (sau inel cartilaginos); (sau inel cartilaginos);

- aceste discuri cartilaginoase permit mobilitate - aceste discuri cartilaginoase permit mobilitate redusă (adică mişcări limitate ale celor două oase redusă (adică mişcări limitate ale celor două oase (a celor doua vertebre)), suprafeţele articulare fiind (a celor doua vertebre)), suprafeţele articulare fiind aproape plane (exemplu: articulaţiile dintre aproape plane (exemplu: articulaţiile dintre corpurile vertebrelor).corpurile vertebrelor).

● ● articulaţiile mobile:articulaţiile mobile:- - permit mişcări de flexie (permit mişcări de flexie (flexieflexie=încovoiere, =încovoiere,

îndoire;), extensie (îndoire;), extensie (extensieextensie=mişcare prin care =mişcare prin care un membru se întinde sau se alungeşte), un membru se întinde sau se alungeşte), abducţie (abducţie (abducţieabducţie=mişcare de îndepărtare a =mişcare de îndepărtare a unui membru de planul de simetrie a corpului; unui membru de planul de simetrie a corpului; mişcare produsă de muşchiul abductor), rotaţie mişcare produsă de muşchiul abductor), rotaţie sau mişcări combinate.;sau mişcări combinate.;

- capetele oaselor au - capetele oaselor au cartilaje articulare hialinecartilaje articulare hialine. . Între ele există o cavitate articulară cu Între ele există o cavitate articulară cu lichid lichid sinovialsinovial. La unele articulaţii, în cavitatea . La unele articulaţii, în cavitatea articulară există discuri sau meniscuri articulare articulară există discuri sau meniscuri articulare din cartilaj fibros.din cartilaj fibros.

- un exemplu îl constituie articulaţia femurului în - un exemplu îl constituie articulaţia femurului în osul bazinului, unde capătul rotunjit al unui os şi osul bazinului, unde capătul rotunjit al unui os şi capătul mobil al celuilalt sunt acoperite cu un capătul mobil al celuilalt sunt acoperite cu un cartilaj de articulaiţie, iar totul este prins într-o cartilaj de articulaiţie, iar totul este prins într-o capsulă protectoare. capsulă protectoare. În aceste articulaţii se află În aceste articulaţii se află un lichid numitun lichid numit lichid sinoviallichid sinovial care permite care permite alunecarea oaselor unul faţă de celălalt.alunecarea oaselor unul faţă de celălalt.

cartilaj dearticulatie

cartilaj de articulatie

lichid sinovial

ligament,tendon

-permite alunecareaoaselor unul fata de celalalt

capsula protectoare

muschi

os

os

Structura articulaţei mobile de tip sinovial: 1 - periost; 2 - cartilaj articular; 3 - os;4 - membrană sinovială; 5 - capsulă fibroasă;6 - cavitate sinovială

Clasificarea oaselor:Clasificarea oaselor:- oasele se deosebesc nu numai prin pozitia şi mărimea lor, ci şi prin - oasele se deosebesc nu numai prin pozitia şi mărimea lor, ci şi prin

formă şi structură;formă şi structură;- pot fi:- pot fi:a) oasele lungia) oasele lungi – – unde predomină lungimeaunde predomină lungimea, cum sunt femurul şi , cum sunt femurul şi

humerusul, au capetele bombate (epifize), acoperite dehumerusul, au capetele bombate (epifize), acoperite de cartilaj de cartilaj de articulaţie, iar partea centrală, mai lungă (diafiza), acoperită de o articulaţie, iar partea centrală, mai lungă (diafiza), acoperită de o membrană membrană vascularizată, numită periost.vascularizată, numită periost. Alete exemple de oase Alete exemple de oase lungi: radiusul, ulna (sau cubitusul), tibia, fibula (sau peroneul).lungi: radiusul, ulna (sau cubitusul), tibia, fibula (sau peroneul).

b)b) oase lateoase late - - unde predomină lăţimea şi înălţimea;unde predomină lăţimea şi înălţimea; sunt omoplatul, sunt omoplatul, sternul, oasele cutiei cranienesternul, oasele cutiei craniene (osul parietal, frontal, occipital), (osul parietal, frontal, occipital), sternul, scapula (sau omoplatul), osul coxalsternul, scapula (sau omoplatul), osul coxal..

c)c) oase scurteoase scurte – unde cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale;– unde cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale; sunt cele de la încheietura mâiniisunt cele de la încheietura mâinii (Ex: carpienele) (Ex: carpienele) şi piciorului şi piciorului (Ex: (Ex: metatarsienele)metatarsienele), cât şi vertebrele., cât şi vertebrele.

Alte tipuri de oase sunt: Alte tipuri de oase sunt: a) oase pneumaticea) oase pneumatice - în jurul foselor nazale; - în jurul foselor nazale; b) oase situate în grosimea unui tendonb) oase situate în grosimea unui tendon (Ex: tendonul (Ex: tendonul

cvadricepsului femural) – Ex: rotula (sau patela). cvadricepsului femural) – Ex: rotula (sau patela). Acest tip de Acest tip de oase (adică aflate în grosimea unui tendon) se numesc oase (adică aflate în grosimea unui tendon) se numesc oase oase sesamoidesesamoide. .

c)c) Există, de asemenea, şi oase alungite, cum ar fi coastele şi Există, de asemenea, şi oase alungite, cum ar fi coastele şi clavicula, la care predomină lungimea, dar care nu prezintă diafiză clavicula, la care predomină lungimea, dar care nu prezintă diafiză (lungimea osului lung) şi epifize (capetele oaselor lungi), aşa cum (lungimea osului lung) şi epifize (capetele oaselor lungi), aşa cum au oasele lungi.au oasele lungi.

● ● Osul lungOsul lung::- este format din: - - este format din: - diafizadiafiza (portiunea mijlocie, adică lungimea (portiunea mijlocie, adică lungimea

osului);osului); - - epifizeepifize (cele doua extremitati, adică capetele (cele doua extremitati, adică capetele

osului osului lung). lung).- intre fiecare dintre epifize si diafize se afla câte un - intre fiecare dintre epifize si diafize se afla câte un cartilaj de cartilaj de

cresterecrestere;;- diafiza este strabatuta de - diafiza este strabatuta de canalul medularcanalul medular care contine: care contine:

• • maduva rosiemaduva rosie, cu rol hematogen, la fat; , cu rol hematogen, la fat; • • maduva galbenamaduva galbena, cu substante lipidice, de rezerva, dupa , cu substante lipidice, de rezerva, dupa nastere; nastere; • • maduva cenusiemaduva cenusie, fara rol biologic, la batrâni. , fara rol biologic, la batrâni.

- diafiza este acoperita la exterior de - diafiza este acoperita la exterior de periost periost (membrana (membrana conjunctiva vascularizata) format din trei straturi: conjunctiva vascularizata) format din trei straturi:

- - externextern, alcatuit din tesut conjunctiv, cu rol nutritiv si , alcatuit din tesut conjunctiv, cu rol nutritiv si protector; protector;

- - intermediarintermediar, fibros; , fibros; - - internintern, care contine osteoblaste. , care contine osteoblaste. - - diafiza este formata din tesut osos compactdiafiza este formata din tesut osos compact; ; - - epifizeleepifizele:: - contin: - - contin: - tesut osos compact la periferietesut osos compact la periferie;; - - tesut osos spongios la interiortesut osos spongios la interior.. - sunt acoperite de periost, în portiunea care nu - sunt acoperite de periost, în portiunea care nu

participa la formarea articulatiilor, siparticipa la formarea articulatiilor, si de cartilaj articular hialin, la de cartilaj articular hialin, la capetele care intra in alcatuirea articulatiilor.capetele care intra in alcatuirea articulatiilor.

● ● Osul lat:Osul lat:- este format din doua lame de tesut osos - este format din doua lame de tesut osos

compact care cuprind intre ele un strat de tesut compact care cuprind intre ele un strat de tesut osos spongios. osos spongios.

● ● Osul scurt:Osul scurt:- structura osului scurt este asemanatoare cu cea - structura osului scurt este asemanatoare cu cea

a epifizei osului lung: tesut osos compact la a epifizei osului lung: tesut osos compact la exterior si tesut osos spongios la interior.exterior si tesut osos spongios la interior.

Reparaţia osoasă:Reparaţia osoasă:- la maturitate cartilajele de crştere şi periostul îşi - la maturitate cartilajele de crştere şi periostul îşi

încetează activitatea;încetează activitatea;- în caz de fractură, periostul se reactivează, - în caz de fractură, periostul se reactivează,

asigurănd sudarea oaselor prin formarea de asigurănd sudarea oaselor prin formarea de calus. calus.

epifiza

diafiza

epifiza

cartilaj dearticulatie

cartilaj de articulatie

periost

- alcatuitadin tes.spongios,lame osoaseincrucisate intre ele

- alcatuita dintr-un canalmedularin care se afla maduva

- asigura crestereain grosime a osului

- oasele sunt organe vii

tesut osos spongios

tesut osos compactCanale Havers

periost

celule osoase

maduva osoasavase sangvine

-asigura rezistenta osului

-in oasele late si scurte exista doar maduva rosie

sacrum

vertebre cervicale

vertebre toracice

vertebre lombare

craniumandibulaclavicula

omoplat, scapulasterncoastehumerus

radiusulna, cubituspelvis

carpienemetacarpienefalange

femur

patella, rotula

tibia

peroneu, fibula

tarsienemetatarsienefalange