1
SCOALA SI SOCIETATEA-JOHN DEWEY:TREI SCRIERI DESPRE EDUCATIE(P.87-100) Scoala in sine in activitatea ei educativa, este o intreprindere de coop erare. Multi au fost angajati in modelarea ei. Putem sa privim scoala dintr-un punct de vedere individualist, ca o rela tie intre profesor si elev sau intre profesor si parinte. Ceea ce ne intereseaza cel mai mult este progresul facut de fiecare copil, dezvoltarea sa fizica norma la, cresterea capacitatii de a citi, scrie si socoti, imbogatirea cunostintelor de geografie si istorie, desavarsirea modului de comportare, formarea deprinderi lor de punctualitate, ordine si munca-acestea sunt criteriile dupa care judecam activitatea unei scoli. Totusi ceea ce doreste cel mai bun si mai intelept un pa rinte, trebuie sa vrea comunitatea pentru toti copiii. Orice alt ideal pentru sc olile noastre este ingust si dezagreabil si daca se actioneaza potrivit lui, dem ocratia noastra se ruineaza. Cand ne referim la scoala, ne dam seama ca din tendintele cele mai pregn ante in etapa actuala este legata de introducerea asa-numitei pregatiri-manuale, atelier si indeletniciri casnice. Nici o suita de lectii cu lucrurile facute de dragul transmiterii de inf ormatii nu poate constitui nici macar o umbra palida care sa inlocuiasca cunoast erea directa a plantelor si a animalelor. O societate reprezinta un numar de oameni care convietuiesc impreuna pen tru ca actioneaza de-a lungul unor linii comune, intr-un spirit comun, si in leg atura cu scopuri comune. Tendintele si scopurile comune pretind un schimb sporit de idei si o unitate sporita de sentimente simpatetice. Motivul principal pentr u care scoala actuala nu se poate organiza ca o unitate sociala naturala este ac ela ca ii lipseste tocmai acel element de activitate comuna si productiva. In ceea ce priveste aspectul etic, marea slabiciune a scolii actuale est e ca se straduieste sa pregateasca pe viitorii membri ai ordinii sociale intr-un mediu in care conditiile spiritului social lipsesc cu desavarsire. Acolo unde activitatea scolara consta in simpla invatare a lectiilor, aj utorul reciproc, in loc sa fie cea mai fireasca forma de cooperare si asociere, devine un efort clandestin de a scuti pe vecin de propriile datorii. Totul se sc himba atunci cand se desfasoara o munca activa. Ajutorarea altora, in loc sa fie o forma de caritate care inabusa pe cel care o primeste, este pur si simplu un sprijin in eliberarea fortelor si declansarea impulsului celui ajutat. Un spirit de comunicare libera, de schimb de idei, sugestii, rezultate, atat succese, cat si esecuri ale experientelor anterioare, devine nota dominanta a examinarii. Ca nd emulatia apare, ea compara indivizii nu dupa cantitatea de informatii asimila ta de fiecare, ci in legatura cu calitatea lucrului facut. Intru-un mod neoficia l, dar cu atat mai influent, viata noastra scolara se organizeaza pe o baza soci ala. Scoala are ocazia sa se alature vietii, sa devina habitatul copilului un de acesta invata prin traire dirijata si nu numai un loc unde se invata lectii, avand o legatura abstracta si indepartata cu o traire posibila din viitor. Cand scoala va introduce si va pregati pe fiecare copil al societatii ca membru in cadrul unei astfel de mici comunitati saturandu-l cu spiritul de intr ajutorare si dandu-i instrumentele de auto orientare efectiva, vom avea garantia cea mai profunda si mai buna a unei societati mai largi care sa fie valoroasa, frumoasa si armonioasa.

Scoala Si Societatea John Dewey

Embed Size (px)

DESCRIPTION

..

Citation preview

SCOALA SI SOCIETATEA-JOHN DEWEY:TREI SCRIERI DESPRE EDUCATIE(P.87-100)

Scoala in sine in activitatea ei educativa, este o intreprindere de cooperare. Multi au fost angajati in modelarea ei.

Putem sa privim scoala dintr-un punct de vedere individualist, ca o relatie intre profesor si elev sau intre profesor si parinte. Ceea ce ne intereseaza cel mai mult este progresul facut de fiecare copil, dezvoltarea sa fizica normala, cresterea capacitatii de a citi, scrie si socoti, imbogatirea cunostintelor de geografie si istorie, desavarsirea modului de comportare, formarea deprinderilor de punctualitate, ordine si munca-acestea sunt criteriile dupa care judecam activitatea unei scoli. Totusi ceea ce doreste cel mai bun si mai intelept un parinte, trebuie sa vrea comunitatea pentru toti copiii. Orice alt ideal pentru scolile noastre este ingust si dezagreabil si daca se actioneaza potrivit lui, democratia noastra se ruineaza.

Cand ne referim la scoala, ne dam seama ca din tendintele cele mai pregnante in etapa actuala este legata de introducerea asa-numitei pregatiri-manuale, atelier si indeletniciri casnice.

Nici o suita de lectii cu lucrurile facute de dragul transmiterii de informatii nu poate constitui nici macar o umbra palida care sa inlocuiasca cunoasterea directa a plantelor si a animalelor.

O societate reprezinta un numar de oameni care convietuiesc impreuna pentru ca actioneaza de-a lungul unor linii comune, intr-un spirit comun, si in legatura cu scopuri comune. Tendintele si scopurile comune pretind un schimb sporit de idei si o unitate sporita de sentimente simpatetice. Motivul principal pentru care scoala actuala nu se poate organiza ca o unitate sociala naturala este acela ca ii lipseste tocmai acel element de activitate comuna si productiva.

In ceea ce priveste aspectul etic, marea slabiciune a scolii actuale este ca se straduieste sa pregateasca pe viitorii membri ai ordinii sociale intr-un mediu in care conditiile spiritului social lipsesc cu desavarsire.

Acolo unde activitatea scolara consta in simpla invatare a lectiilor, ajutorul reciproc, in loc sa fie cea mai fireasca forma de cooperare si asociere, devine un efort clandestin de a scuti pe vecin de propriile datorii. Totul se schimba atunci cand se desfasoara o munca activa. Ajutorarea altora, in loc sa fie o forma de caritate care inabusa pe cel care o primeste, este pur si simplu un sprijin in eliberarea fortelor si declansarea impulsului celui ajutat. Un spirit de comunicare libera, de schimb de idei, sugestii, rezultate, atat succese, cat si esecuri ale experientelor anterioare, devine nota dominanta a examinarii. Cand emulatia apare, ea compara indivizii nu dupa cantitatea de informatii asimilata de fiecare, ci in legatura cu calitatea lucrului facut. Intru-un mod neoficial, dar cu atat mai influent, viata noastra scolara se organizeaza pe o baza sociala.

Scoala are ocazia sa se alature vietii, sa devina habitatul copilului unde acesta invata prin traire dirijata si nu numai un loc unde se invata lectii, avand o legatura abstracta si indepartata cu o traire posibila din viitor.

Cand scoala va introduce si va pregati pe fiecare copil al societatii ca membru in cadrul unei astfel de mici comunitati saturandu-l cu spiritul de intrajutorare si dandu-i instrumentele de auto orientare efectiva, vom avea garantia cea mai profunda si mai buna a unei societati mai largi care sa fie valoroasa, frumoasa si armonioasa.