Embed Size (px)
Citation preview
1
Hotărâre 354
2018-05-16
Guvernul României
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
Monitorul Oficial al României nr 442 din 2018-05-25
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 354/2018
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
HOTĂRÂRE
pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
Având în vedere necesitatea corelării prevederilor Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare aduse cadrului fiscal, ca
urmare a intrării în vigoare a unor acte normative, respectiv a:
Legii nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din
perspectiva autorizării și înregistrării operatorilor economici care desfășoară activități
cu produse accizabile;
Legii nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016
pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor
măsuri financiar-fiscale, din perspectiva stabilirii regimului fiscal din punct al accizelor
aplicabil produselor din tutun încălzit fabricate în antrepozitele fiscale de producție din
România;
Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, prin care regimul fiscal de impozitare a profiturilor a
fost modificat, fiind instituite măsuri în scopul diminuării impactului fiscal a cesiunii
de creanțe asupra bazei de impozitare;
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea
2
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost adoptate măsuri de combatere
a planificării fiscale agresive, spre a fi asigurate condiții echitabile și eficiente de
concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe profit, au fost introduse
modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor
sociale obligatorii;
Legii nr. 196/2017 pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal;
Legii nr. 209/2017 pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal;
Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care au
fost adoptate măsuri care să elimine unele disfuncţionalităţi apărute în aplicarea
prevederilor unor acte normative;
Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul
sănătății prin care prin care au fost adoptate unele măsuri cu privire la modul de calcul
al contribuțiilor sociale obligatorii aferente concediilor medicale;
Legea nr. 72/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi
pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care a fost revizuit sistemul
de impozitare a veniturilor realizate din activități economice de persoanele fizice;
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea
unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare;
În vederea evitării unor interpretări neunitare ale prevederilor referitoare la regimul
TVA aplicabil operațiunilor de cercetare-dezvoltare;
În scopul clarificării regimului TVA aplicabil activității de gestiune colectivă a
drepturilor de autor și a drepturilor conexe;
Luând în considerare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei
din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea
reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata
accizelor, prin care a fost stabilită o nouă formulă de denaturare completă a alcoolului etilic,
se impune elaborarea metodologiei de aplicare unitară a noilor prevederi în vederea
clarificării modului de aplicare a acestora, precum și pentru asigurarea unei abordări facile a
legislaţiei fiscale, administrarea coerentă a sistemului de impozite şi taxe și reducerea
costurilor de conformare a contribuabililor.
De asemenea, prin aceleași acte normative au fost introduse modificări și reglementărilor
din domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile
persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii, precum și în domeniul impozitelor și
3
taxelor locale.
În acest cadru legal, se adoptă norme metodologice privitoare la modificările și
completările aduse impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor,
impozitului pe venit, contribuțiilor sociale obligatorii, impozitului pe veniturile nerezidenților,
T.V.A., accizelor și impozitelor și taxelor locale.
1. Descrierea situaţiei
actuale
A. Titlul II – Impozitul pe profit 1. 1. Potrivit reglementărilor în vigoare până la data de 31
decembrie 2017, cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor
înstrăinate, potrivit legii, au fost cheltuieli deductibile la calculul
rezultatului fiscal. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, în scopul
diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, regimul
fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor
înstrăinate, potrivit legii, a fost revizuit prin introducerea de
prevederi privind limitarea acestor cheltuieli, în limita unui anumit
plafon din valoarea creanțelor înstrăinate, aplicabile până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 72/2018 privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Măsura a urmărit descurajarea cesiunilor de creanțe sub
valoarea nominală, dar, din practică, se constată că anumite
categorii de contribuabili care desfășoară astfel de operațiuni,
înregistrează cesiunea de creanțe în mod diferit din punct de
vedere contabil, în sensul că, în anumite situații, nu se
înregistrează pe venituri și cheltuieli, caz în care aplicarea măsurii
le aduce dezavantaje economice și de asemenea, îi poate situa pe
poziții inechitabile din punct de vedere al impozitării profitului,
aspect care ar conduce la un impact fiscal neunitar ca urmare a
diferențelor existente în reglementările contabile aplicabile. Pentru
asigurarea unui regim fiscal unitar pentru toate categoriile de
contribuabili care efectuează cesiuni de creanțe, în contextul în
care rezultatul fiscal se determină ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile
fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile, dar și prin
luarea în calcul a elementelor similare veniturilor şi cheltuielilor,
se impune completarea normelor metodologice care prezintă
exemple de elemente similare veniturilor/cheltuielilor, cu noi
exemple corespunzătoare unor astfel de situații.
2. Ca urmare a introducerii prevederilor Capitolului III^1
”Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care
au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne” în cadrul
4
Titlui II – Impozitul pe profit din Codul fiscal, în ceea ce privește
regimul de deducere la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor cu
dobânzile și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de
vedere economic, s-a modificat regula de limitare a nivelului
acestor cheltuieli pe care contribuabilul are dreptul să le deducă
într-un an fiscal.
Regula generală nou instituită, aplicabilă începând cu data de 1
ianuarie 2018, stabilește că în cazul în care contribuabilul nu este
o entitate independentă, respectiv face parte dintr-un grup
consolidat în scopuri de contabilitate financiară şi are o
întreprindere asociată şi/sau un sediu permanent, acesta are dreptul
de a deduce într-o perioadă fiscală costurile excedentare ale
îndatorării în funcție de un anumit plafon, urmând ca ceea ce
depășește plafonul să se deducă limitat din baza de calcul, în
perioada fiscală în care costurile sunt suportate.
În vederea aplicării facile a regulii de limitare nou introduse,
atât de către contribuabili cât și de către administrația fiscală, este
necesară exemplificarea aplicării acesteia.
În același timp, în noul cadru legal, normele metodologice
corespunzătoare limitării cheltuielilor cu dobânzile și diferențele
de curs valutar prin gradul de îndatorare, date în aplicarea art. 27,
prevederi abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2018, nu mai
corespund reglementărilor în vigoare începând cu această dată,
motiv pentru care se impune abrogarea acestora.
B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost modificate condițiile
de încadrare a persoanelor juridice române în categoria
microîntreprinderilor, astfel:
- majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la
1.000.000 euro;
- eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din
consultanță și management în proporție de 20% din veniturile
totale;
- eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplicau
acest sistem de impunere (activităţi în domeniul bancar, al
asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de
noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale).
De asemenea, este reglementată posibilitatea de a opta pentru
aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul
5
fiscal, în cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital
social de cel puţin 45.000 lei și are cel puţin 2 salariaţi.
Având în vedere faptul că, sunt situații în care contractele
individuale de muncă/convențiile individuale de muncă sunt
încheiate potrivit legilor speciale, precum și faptul că, potrivit
Codului muncii, contractele de muncă pot fi suspendate, se
impune introducerea unor clarificări care să vizeze luarea în
considerare a contractelor respective în stabilirea numărului de
salariați.
Ca urmare a acestor modificări, se impune actualizarea
normelor metodologice.
C. Titlul IV - Impozitul pe venit
1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legea
nr. 72/2018, Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 și Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 25/2018 s-au implementat măsuri fiscale
care necesită modificarea, completarea, precum și corelarea
normelor metodologice actuale, după cum urmează:
Ca urmare a simplificării obligațiilor declarative ale
contribuabililor persoane fizice, a fost eliminată obligația
depunerii documentelor justificative la organul fiscal.
În prezent, în normele metodologice, terminologia privind
acordarea facilității fiscale prevăzută la punctul 2 al titlului IV
din normele metodologice date în aplicarea art. 60 pct. 2 din
Codul fiscal, este cea de „încadrare” în activitate de creare de
programe pentru calculator, aspect care a fost modificat
utilizându-se sintagma „în condițiile” pentru a corespunde
prevederilor Codului fiscal.
Ca urmare a modificării sistemului actual privind impozitarea
veniturilor realizate din activitățile economice de persoanele
fizice, prin eliminarea plăților anticipate și introducerea
sistemului de autoimpunere, este necesară eliminarea
precizărilor referitoare la plățile anticipate de impozit pe venit,
precum și clarificări cu privire la mecanismul autoimpunerii. .
Datorită reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%
este necesară modificarea acesteia în cuprinsul normelor
metodologice date în aplicarea Codului fiscal.
Datorită reducerii cotei de impozit pe venit pentru anumite
venituri este necesară modificarea referinței cotei de impozitare
6
de la 16% la 10% .
În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile de
proprietate intelectuală sunt considerate ca venituri din activități
în categoria veniturilor din activități independente. Ca urmare a
noilor reglementări excluderii acestor venituri din categoria de
venituri din activități independente, este necesară corelarea
prevederilor din normele metodologice în acest sens.
În prezent veniturile obținute din contractele de activitate
sportivă reglementate potrivit Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea
Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, sunt încadrate în
categoria veniturilor din activităţi independente în condițiile în
care sunt respectate criteriile prevăzute la art. 7 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările
ulterioare și sunt impozitate în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate. Având în vedere noile prevederi prin care se
aplică un nou tratament fiscal prin reținerea la sursă a
impozitului pe venit sunt necesare clarificări în normele
metodologice.
În prezent veniturile obținute în baza contractelor de activitate
sportivă prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr.
69/2000, fac parte din categoria veniturilor din activități
independente impuse în sistem real. Având în vedere noile
prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal prin
reținerea la sursă a impozitului pe venit sunt necesare clarificări
în normele metodologice.
Având în vedere modificarea prevederilor referitoare la
direcționarea de către contribuabil a unei sume reprezentând
până la 2% din valoarea totală a impozitului anual, pentru
susținerea entităților non profit care se înființează și funcționeză
în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea
de burse private, conform legii, este necesară adaptarea
normelor referitoare la opțiunea contribuabililor pentru
direcționarea sumelor respective.
Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt
necesare:
- eliminarea precizărilor referitoare la corectarea de către
organul fiscal a obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe
7
baza normelor de venit;
- precizări privind ajustarea normei anuale de venit de către
contribuabili;
- precizări privind obligațiile contribuabililor persoane fizice
pentru stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază
de norme de venit.
Ca urmare a modificării nivelului deducerii personale de la 300
lei, la 510 lei este necesară actualizarea referințelor din normele
metodologice legate de acest nivel.
Normele actuale privind deducerea contribuțiilor sociale sunt
cu referință la contribuțiile individuale. Ca urmare a schimbării
modalității de calcul al contribuțiilor sociale este necesară
schimbarea terminologiei acestora.
Ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea
CASS din baza de calcul a impozitului pe veniturile din cedarea
folosinței bunurilor, precum și în cazul veniturilor din pensii
sau/și a diferențelor de pensii acordate, este necesară eliminarea
normei actuale.
Având în vedere necesitatea preluării în Codul fiscal a
reglementărilor din normele actuale legate de drepturile primite
în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006
privind pensiile facultative, cu modificările şi completările
ulterioare, ca reprezentând venituri din pensii, este necesară
eliminarea normei actuale, în condiţiile în care obiectul acestei
reglementări se află în Codul fiscal.
2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile
OUG nr. 3/2017, se impun clarificări în ceea ce privește:
stabilirea bazei impozabile în cazul veniturilor realizate din
transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal s-
au identificat situații în care au fost transferate mai multe
proprietăți de către unul sau mai mulți proprietari printr-o
singură tranzacție, situații care necesită clarificarea acordării
plafonului neimpozabil de 450.000 lei;
aplicarea plafonului neimpozabil și în cazul transferului
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin
procedura de executare silită în sensul deductibilității
8
plafonului neimpozabil de 450.000 lei.
3. Alte măsuri de natură tehnică determinate de necesitatea
aplicării unitare a reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul
fiscal, după cum urmează:
În prezent nu este evidențiat regimul fiscal al operațiunii de
aport în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură
făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării
acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii,
precum și al regimului fiscal reprezentând plăți efectuate în
avans care se referă la alte perioade fiscale;
În cazul încetării activității independente sau a întreruperii
temporare a acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente,
spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă
majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit
se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea
contribuabililor. Termenul în care contribuabilul are obligația
să anunțe organul fiscal competent este, în prezent, de 5 zile de
la producerea evenimentului. Având în vedere că în Codul
fiscal actual termenul prevăzut pentru înștiințarea organelor
fiscale competente este de 30 de zile de la producerea altor
evenimente similare celor menționate mai sus, se impune
unificarea termenelor de înștiințare.
În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 76 alin.
(1) și (2) din Codul fiscal nu conține prevederi referitoare la
includerea în veniturile brute din salarii și a veniturilor realizate
de angajați, în natură, drept pentru care se impune completarea
normei cu aceste venituri, luând în considerare dispozițiile art.
10 și art. 76 din Codul fiscal, în care se precizează faptul că
veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în
natură.
În prezent nu există precizări privind condițiile de acordare a
scutirii de impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru
contribuabililii persoane fizice care obțin din aceeași sursă
venituri din salarii scutite de impozit cât și venituri salariale
impozabile. Totodată, în vederea corelării normelor
metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017, se impune
completarea acestora.
În prezent, pe baza declarației depuse de contribuabil și a
documentelor justificative anexate la declarație care atestă
9
impozitul plătit în străinătate, organul fiscal calculează și
acordă credit fiscal extern.
D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în
aplicarea Titlului V – Contribuții sociale obligatorii se regăsesc
capitole distincte alocate contribuţiilor asigurărilor pentru şomaj,
contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate, contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi
boli profesionale si contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale. De asemenea, capitolele referitoare la
contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate
conțin referiri la contribuția individuală de asigurări sociale și la
contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate.
2. Capitolul privind contribuțiile de asigurări de sănătate, conțin
prevederi referitoare la baza lunară de calcul în cazul contribuției
datorate de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de
angajatori, precum și prevederi referitoare la includerea
indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară de calcul
al contribuțiilor de asigurări de sănătate.
3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
activități independente, activităţi agricole, silvicultură şi
piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței
bunurilor, investiții și din alte surse, normele metodologice conțin
pevederi referitoare la stabilirea contribuției individuale de
asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale
de sănătate, în funcție de venitul realizat.
4. În prezent normele metodologice nu conțin exemplificări
privind modul de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal
2018, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
activități independente, în plafonul minim echivalent cu salariul de
bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în anul 2018,
pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări
sociale pentru anul 2018. În contextul noului sistem de contribuții
sociale se impune prezentarea unor exemple în acest sens.
5. Ca urmare a implementării noului sistem de contribuții
sociale se impune exemplificarea modului de încadrare a
veniturilor realizate în anul fiscal 2018, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din activități independente, activităţi
agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,
cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul
minim echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe ţară
în vigoare în anul 2018, pentru stabilirea obligației de plată a
10
contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în
contextul noului sistem de contribuții sociale.
6. Introducerea unui capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția
asiguratorie pentru muncă”, în titlul V al Codului fiscal, impune
introducerea unor clarificări referitoare la contribuabilii care
datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă și la veniturile
pentru care se datorează contribuţia.
7. Ca urmare a modificării sistemului actual privind obligația
plății contribuțiilor sociale obligatorii pentru veniturile realizate
din activitățile economice de persoanele fizice, prin eliminarea
plăților anticipate și introducerea sistemului de autoimpunere, este
necesară eliminarea precizărilor referitoare la plățile anticipate cu
titlu de contribuții sociale.
8. Datorită modificării cotelor de contribuții sociale obligatorii
este necesară modificarea referinței cotei de contribuții astfel:
a) 25% la contribuția de asigurări sociale;
b) 10% la contribuția de asigurări sociale de sănătate;
c) 2,25% la contribuția asiguratorie pentru muncă.
9. În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile
de proprietate intelectuală în categoria veniturilor din activități
independente. Ca urmare a excluderii acestor venituri din
categoria de venituri din activități independente, este necesară
corelarea prevederilor din normele metodologice în acest sens sub
aspectul contribuțiilor sociale obligatorii datorate.
10. În prezent veniturile obținute în baza contractelor de
activitate sportivă prevăzute în Legea educației fizice și sportului
nr. 69/2000, fac parte din categoria veniturilor din activități
independente impuse în sistem real. Având în vedere noile
prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal prin reținerea
la sursă a contribuțiilor sociale obligatorii sunt necesare clarificări
în normele metodologice.
E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România
de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine
înfiinţate în România
În prezent în normele metodologice de aplicare a Codului
Fiscal:
- este utilizată terminologia ”declaraţia de venit sau la declaraţia
privind impozitul pe profit”;
- există prevederi legate de aplicarea Directivei 2003/48/CE a
Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din
11
economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele
ulterioare;
- sunt referințe la stabilirea impozitului pe reprezentanță.
F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată
1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 au fost
introduse prevederi generale referitoare la regimul TVA aplicabil
operațiunilor de cercetare – dezvoltare, fără a fi detaliate în funcție
de situațiile existente în practică.
2. Noțiunea de persoană impozabilă este definită la art. 269 alin.
(1) din Codul fiscal, normele metodologice de aplicare cuprinzând
unele clarificări, fără însă a exista prevederi cu privire la
organismele de getiune colectivă a drepturilor de autor și a
drepturilor conexe.
3. Din punct de vedere al TVA, pentru colectarea remunerațiilor
datorate pentru drepturile de autor și drepturile conexe,
organismul de gestiune colectivă primește și prestează un serviciu
în sfera TVA care constă în colectarea și repartizarea dreptului la
remunerațiile a căror gestiune îi este încredințată, întrucât
acționează în nume propriu. În cauza C-37/16 SAWP, Curtea de
Justiție a Uniunii Europene a decis că titularii drepturilor de
reproducere nu efectuează o prestare de servicii în sensul
Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, în
favoarea producătorilor și importatorilor de suporturi
neînregistrate și de aparate de înregistrare și de reproducere, de la
care organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a
drepturilor conexe percep pe seama acestor titulari, însă în nume
propriu, remunerații compensatorii pentru vânzarea acestor aparate
și suporturi.
G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale
1. Urmare a modificărilor aduse titlului VIII din Codul fiscal
prin Legea nr. 177/2017, a fost introdusă măsura potrivit căreia
autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a
expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați se efectuează
de către direcțiile generale regionale ale finanţelor publice,
conform unei proceduri stabilite prin ordin A.N.A.F.
Anterior intrării în vigoare a acestor prevederi, autorizarea
operatorilor economici amintiți mai sus se realiza fie de către
Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse
accizelor armonizate (comisia), instituită la nivelul Ministerului
12
Finanţelor Publice, fie de către comisiile teritoriale constituite la
nivelul structurilor teritoriale ale A.N.A.F.
2. Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de scutire de la
plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau
în numele forţelor NATO, dar această scutire nu este aplicabilă și
în cazul în care achizițiile sunt efectuate de către structurile cu
personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării
Naţionale.
3. În prezent, potrivit prevederilor din Normele metodologice,
în România formula admisă pentru denaturarea completă a
alcoolului etilic, este cea prevăzută la pct. I din Anexa la
Regulamentul (CE) nr. 3199/93, privind recunoașterea reciprocă a
procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul
scutirii de la plata accizelor, astfel cum acesta a fost modificat prin
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 162/2013 al
Comisiei.
Astfel, la momentul actual, formula admisă pentru denaturarea
completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool
pur, utilizată în România este următoarea:
- 3 litri alcool izopropilic (nr. CAS 67-63-0) (chimic pur)
- 3 litri metiletilcetonă (butanonă) (nr. CAS 78-93-3) (chimic
pură) şi
- 1 gram benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) (chimic
pur).
4. Conform Codului fiscal, pentru produsele din tutun încălzit
supuse accizelor nearmonizate, care sunt fabricate în antrepozitele
fiscale din România, se aplică în mod corespunzător prevederile
aferente regimului accizelor armonizate referitoare la exigibilitate,
eliberare pentru consum și deplasare.
Astfel, în cazul acestor produse eliberate în consum în
România, pentru care accizele au fost virate la bugetul de stat și
care ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare ori sunt
exportate, operatorul economic poate solicita restituirea accizelor
plătite în România. Această măsură a fost introdusă în Codul fiscal
prin Legea nr. 136/2017, iar în vederea stabilirii modalității şi
condițiilor de acordare a restituirii accizelor, se impune
completarea Normelor metodologice în consecință.
H. Titlul IX – Impozite și taxe locale.
1. În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 456
alin. (1) lit.X) nu cuprinde prevederi referitoare la aplicarea
scutitrii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de
13
arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de
proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau
principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
2. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în
aplicarea Titlului IX-impozite și taxe locale , la Capitolul III-
Impozitul pe teren și taxa pe teren, sunt date exemple de calcul a
impozitului pe teren în cazul contribuabililor care dețin mai multe
terenuri situate în intravilanul aceleași unități administrativ-
teritoriale , înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință
terenuri cu contrucții, precum și terenuri înregistrate în registrul
agricol la altă categorie de de folosință decât cea de terenuri cu
construcții, în suprafața de până la 400 m2.
3. De asemenea, în București, în cazul taxei speciale pentru
promovarea turistică a localității aceasta se face venit la bugetul
sectoarelor.
11. În cazul proiectelor
de acte normative care
transpun legislaţie
comunitară sau
creează cadrul pentru
aplicarea directă a
acesteia, se vor
specifica doar actele
comunitare în cauză,
însoţite de elementele
de identificare ale
acestora
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei
din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr.
3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru
denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata
accizelor.
2. Schimbări
preconizate
A. Titlul II – Impozitul pe profit:
1. În cazul creanțelor înstrăinate modificările vizează:
1.1 abrogarea prevederilor lit. i) a alin. (1) de la pct. 13, în
contextul revizuirii regimului fiscal aplicabil cheltuielilor
reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;
1.2 exemplificarea modului de aplicare a prevederilor lit. n) a
alin. (3) de la art. 25 din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor
similare veniturilor și cheltuielilor care vor fi luate în calculul la
determinarea rezultatului fiscal, de către contribuabilii care nu
reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de
provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz,
valori ale pierderilor așteptate, precum și prețul de vânzare a
cesiunii de creanțe, pe venituri și valoarea creanțelor înstrăinate pe
14
cheltuieli, din punct de vedere contabil. De asemenea, se introduc
clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30% din
valoarea creanțelor înstrăinate.
2. Abrogarea prevederilor pct. 24 de la Capitolul II “Calculul
rezultatului fiscal”, Secțiunea a 7-a ”Cheltuieli cu dobânzile și
diferențele de curs valutar”, în contextul abrogării prevederilor art.
27 din Codul fiscal.
3. Introducerea unor precizări referitoare la aplicarea
Capitolului III1 - Norme împotriva practicilor de evitare a
obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării
pieţei interne, din Codul fiscal, în legătură cu:
- determinarea pierderii generate de diferenţele de curs valutar
la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare;
- cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului
deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000
euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară şi plătesc
impozitul pe profit trimestrial.
- aplicarea prevederilor art. 402 din Codul fiscal în cazul
contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul
calendaristic, precum și în cazul contribuabililor care se dizolvă cu
lichidare;
- exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil
al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli
privind limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri
echivalente dobânzii din punct de vedere economic.
B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Eliminarea referinței privind veniturile realizate din
consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca urmare a abrogării
acestei condiții.
2. Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data
de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la
1.000.000 euro, s-a actualizat referința la acest plafon pentru
contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind
impozitul specific unor activități.
3. Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând
cu 1 ianuarie 2018, având în vedere majorarea nivelului veniturilor
realizate.
4. Eliminarea precizărilor legate de neaplicarea sistemului de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele
juridice române care desfășoară activităţi în domeniul bancar, în
15
domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al
jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a abrogării
acestor prevederi.
5. Precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta pentru
aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul
fiscal, în cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital
social de cel puţin 45.000 lei și are cel puţin 2 salariaţi, în sensul
că opțiunea poate fi exercitată în cursul oricărui trimestru ulterior
datei de 1 aprilie 2018, care reprezintă data intrării în vigoare a
acestei prevederi.
6. Introducerea unor clarificări care vizează luarea în
considerare și a contractelor individuale de muncă/convențiilor
individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum și
a contractelor suspendate, potrivit legii, în stabilirea numărului de
salariați, in contextul aplicării prevederilor art. 48 alin.(31) și art.
51 din Codul fiscal.
7. Abrogarea normelor legate de aplicarea cotelor de impozitare
în cazul modificării numărului de salariați, deoarece aceste
precizări au fost preluate în Codul fiscal.
C. Titlul IV - Impozitul pe venit
1. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legii nr.
72/2018, Ordonanţei de urgenţă nr. 18/2018 și a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 25/2018, se propune
clarificarea/explicitarea unor aspecte referitoare la:
introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea
sistemului de stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de
impunere;
posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit
oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv data
de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit.
eliminarea normelor actuale legate de obligația depunerii
documentelor justificative la organul fiscal de către următoarele
categorii de persoane:
a) persoanele cu handicap grav sau accentuat în vederea
scutiirii de impozitul pe venit;
16
b) persoanele impuse pe baza normelor de venit care își
întrerup temporar activitatea;
c) persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței
bunurilor
eliminarea obligației de înregistrare la organul fiscal a
contractului de închiriere
înlocuirea sintagmei „încadrarea în activitatea de crearea de
programe pentru calculator” cu sintagma „condițiile condițiile
privind acordarea facilității fiscale ” pentru a corespunde
prevederilor Codului fiscal;
eliminarea normelor actuale cu privire la plățile anticipate de
impozit pe venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri
din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală,
venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități
agricole, sivicultură și piscicultură;
înlocuirea cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri, în
situația în care cota de impozitare este, începând din data de 1
ianuarie 2018, de 10% .
eliminarea din cuprinsul normelor privind veniturile din
activități independente a prevederilor referitoare la veniturile
din drepturi de proprietate intelectuală și reglementarea
acestora în cuprinsul unei categorii distincte de venit.
clarificarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza
contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației
fizice și sportului nr. 69/2000, in sensul introducerii sistemului
de reținere la sursa a impozitului.
precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice
pot opta pentru direcționarea cotei de 2%, din impozitul datorat,
pentru susținerea entităților non profit care se înființează și
funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și
pentru acordarea de burse private sau a entităților, sau cotei de
3,5% din impozitul datorat pentru entitățile non profit și
unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați
în condițiile legii.
opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz,
din impozitul pe venit datorat, de către plătitorul de venit,
aceasta fiind valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali
17
consecutivi.
s-au introdus norme referitoare la sistemul de autoimpunere al
contribuabililor persoane fizice cu privire la:
a) ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil
care obțin venituri din activități independente;
b) obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru
stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de
norme de venit;
eliminarea prevederilor referitoare la corectarea de către
organul fiscal a obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși
pe baza normelor de venit și clarificarea modului de stabilire a
normelor de venit anual și a impozitului datorat
actualizarea deducerii personale ce va fi luată în calcul în
vederea acordării deducerii personale pentru persoanele aflate
în întreținerea contribuabilului;
actualizarea terminologică a normelor actuale privind
deducerea contribuțiilor sociale pentru persoanele care
realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a
schimbării modalității de calcul al contribuțiilor sociale;
abrogarea normelor actuale privind deducerea contribuțiilor de
asigurări sociale de sănătate (CASS), ca urmare a modificării
regimului fiscal referitor la deducerea CASS din baza de calcul
impozitului pe venituri, în sensul neacordării deducerii CASS
atât pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cât și în
cazul veniturilor din pensii sau/și a diferențelor de pensii
acordate.
eliminarea normelor actuale legate de încadrarea ca venituri din
pensii a drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii
nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
întrucât aceste reglementări fac parte din dispozițiile Codului
fiscal.
2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile
OUG nr. 3/2017, se propune:
clarificarea determinării bazei impozabile în cazul veniturilor
realizate din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul
personal pentru situațiile în care au fost transferate mai multe
18
proprietăți de unul sau mai mulți proprietari printr-o singură
tranzacție, din perspectiva aplicării plafonului neimpozabil de
450.000 lei;
clarificarea privind stabilirea venitului impozabil în cazul
transferului proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
prin procedura de executare silită, în sensul asigurării
deductibilității plafonului neimpozabil de 450.000 lei.
3. Alte măsuri de natură tehnică în vederea unei aplicări unitare
a reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum
urmează:
clarificarea regimului fiscal al aportului în numerar sau
echivalentul în lei a aportului în natură efectuate de către
contribuabil, la începerea unei activități sau în cursul desfășurării
acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, precum
și clarificarea deductibilității sumelor plătite în avans care se
referă la alte perioade fiscale.
uniformizarea la 30 de zile a termenului în care
contribuabilul are obligația să anunțe organul fiscal în cazul
încetării activității independente sau a întreruperii temporare a
acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau
altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu
documente justificative, la cererea contribuabililor.
clarificări privind includerea în veniturile din salarii și
asimilate salariilor a veniturilor brute realizate în natură.
în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile
Legii nr. 136/2017, s-au elaborat precizări privind condițiile de
acordare a scutirii de impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3
pentru contribuabililii persoane fizice care obțin din aceeași sursă
venituri din salarii scutite de impozit cât și venituri salariale
impozabile.
Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt
necesare clarificări în legătură cu:
- modalitatea în care contribuabilul își calculează și acordă
creditul fiscal extern pentru impozitul plătit în străinătate,
- cu persoana care deține documentele justificative care atestă
plata impozitului în străinătate și exemple de calcul a creditului
fiscal extern.
4. Exemplificarea metodologiei de stabilire a veniturilor anuale
19
impozabile, precum și a impozitului datorat.
D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. Se abrogă capitolele cuprinzând normele metodologice
privind contribuţiile asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru
concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,
contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale și contribuţia la Fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale.
De asemenea, din cuprinsul capitolelor referitoare la
contribuțiile de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate
se elimină referirile la contribuția individuală de asigurări sociale
și la contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate. În
acest sens, trimiterile se fac la contribuția de asigurări sociale și la
contribuția de asigurări sociale de sănătate.
2. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate
care se datorează numai de persoanele fizice, se redefinește
capitolul sub denumirea de „Contribuția de asigurări sociale de
sănătate”. Totodată, se elimină prevederile referitoare la baza
lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate
datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de
angajatori, precum si prevederile referitoare la includerea
indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară de calcul a
contribuțiilor de asigurări de sănătate.
3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
activități independente, drepturi de proprietate intelectuală,
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane
juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, se
elimină pevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale
de asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări
sociale de sănătate, în funcție de venitul realizat. Totodată, se
introduc clarificari referitoare la aplicarea noului regim fiscal,
respectiv:
în cazul contribuției de asigurări sociale
- cumularea veniturilor din activităţi independente și din
drepturi de proprietate intelectuală, estimate a se realiza în anul
curent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12
salarii minime brute pe țară;
în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate
- cumularea veniturilor din activități independente, drepturi de
proprietate intelectuală, din activități cedarea folosinței bunurilor,
20
agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice,
investiții și alte surse, estimate a se realiza în anul curent, pentru
încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime
brute pe țară;
4. Introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea
sistemului de stabilire a obligațiilor de plată privind contribuția de
asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate în
baza deciziilor de impunere.
5. Posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de
asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate
oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv data
de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
6. Reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale și a
contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru
veniturile obținute de persoanele fizice din drepturi de proprietate
intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din
asocierea cu persoane juridice sau din arendă.
7. În situația în care venitul realizat de contribuabilii persoane
fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor
de activitate sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din
arendă este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar prin
cumulare, aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, contribuabilii își calculează singuri
contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale
de sănătate, după caz, datorată prin declarația unică.
8. Se introduce un capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția
asiguratorie pentru muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare
la contribuabilii care datorează contribuţia asiguratorie pentru
muncă și la veniturile pentru care se datorează contribuţia.
9. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul
persoanelor fizice care realizează venituri din activități
independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul
reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru
stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări soaciale
pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.
10. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul
persoanelor fizice care realizează venituri din activități
independente, drepturi de proprietate intelectuală, activităţi
agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,
cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul
reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru
stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de
21
sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de
contribuții sociale.
E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România
de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine
înfiinţate în România Utilizarea terminologiei generice ”declarație” în locul
terminologiei ”declaraţia de venit sau la declaraţia privind
impozitul pe profit”.
Abrogarea din Codul Fiscal a prevederilor Directivei
2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea
veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu
amendamentele ulterioare, impune abrogarea și din normele
metodologice a referirilor la această Directiva.
Abrogarea din normele metodologice de aplicare a Codului
Fiscal a referințelor la stabilirea impozitului pe reprezentanță
întrucât aceste prevederi au fost preluate în Codul Fiscal.
F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată 1. Se detaliază regulile aplicabile din punct de vedere al
includerii în sfera TVA și al exercitării dreptului de deducere a
taxei pentru operațiunile de cercetare – dezvoltare, având în
vedere pricipalele situații ce se pot întâlni în practică.
2. Se introduc prevederi din care rezultă cu claritate faptul că
organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a
drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA.
3. Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în
ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației
compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile,
atât pe relația titularii de drepturi de autor - organism de gestiune
colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă -
utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu
reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA. De
asemenea, având în vedere principalele situații ce se pot întâlni în
practică, în ceea ce privește comisionul pe care organismul de
gestiune colectivă îl încasează de la titularii de drepturi, se
clarifică că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil
efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.
G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale 1. Prin proiectul de act normativ se urmărește corelarea
prevederilor Normelor metodologice cu cele ale Codului fiscal în
22
ceea ce privește stabilirea autorităților competente care efectuează
autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a
expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați. Astfel, se
prevede că autorizarea se realizează de către autoritatea fiscală
teritorială prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.
Totodată, pentru asigurarea înregistrării operatorilor economici
care extrag cărbune, produc cocs, și cei care efectuează achiziţii
intracomunitare sau importă astfel de produse precum și
producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de energie electrică
și distribuitorii sau redistribuitorii de gaz natural, prin proiectul de
hotărâre de Guvern se propune ca înregistrarea acestora să se
realizeze la nivelul autorității fiscale teritoriale prevăzută la art.
336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal.
2. În vederea fluidizării operațiunilor de aprovizionare cu
produse accizabile a forțelor NATO, se propune acordarea
dreptului de a beneficia de scutire de la plata accizelor pentru
produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor
NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu
personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării
Naţionale.
3. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al
Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor
pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la
plata accizelor, atât în cazul României, cât și pentru majoritatea
statelor membre, a fost stabilită următoarea formulă de denaturare
completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool
pur:
- 1,0 litri de metiletilcetonă (MEK);
- 1,0 litri de alcool izopropilic (IPA);
- 1,0 grame de benzoat de denatoniu.
Având în vedere caracterul obligatoriu de punere în aplicare în
toate elementele sale și aplicarea directă a prevederilor stabilite
prin regulamentele UE, se impune modificarea în consecință a
Normelor metodologice, cu introducerea formulei menționate mai
sus.
4. Corelarea prevederilor din Normele metodologice cu cele ale
Codului fiscal, în sensul stabilirii modalităților și condițiilor de
acordare a restituirii accizelor plătite la bugetul de stat în România
pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor nearmonizate,
fabricate în antrepozitele fiscale din România și care ulterior fac
obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.
23
H. Impozite și taxe locale
1. Pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca
monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de
titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au
faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform
prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice,
au fost stabilite documentele care se depun la organul fiscal local,
respectiv:
- autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor
Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată,.
- procesul verbal de receptie privind lucrările executate.
- actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de
construire.
2. Au fost refăcute exemplele de calcul a impozitului pe teren,
ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren ,
înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu
construcții, precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la
altă categorie de de folosință decât cea de terenuri cu construcții,
în suprafața de până la 400 m2 .
3. A fost precizat, în cazul taxei speciale pentru promovarea
turistică a localităţii instituită la nivelul municipiului Bucureşti, că
aceasta se face venit la bugetul local al municipiului Bucureşti.
3. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al actului normativ
1. Impactul
macroeconomic Nu este cazul.
11 Impactul asupra
mediului concurenţial şi
domeniului ajutoarelor
de stat
Nu este cazul.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Măsurile cuprinse în actul normativ au un impact pozitiv asupra
mediului de afaceri în sensul că, aduce clarificări de ordin tehnic
cât și privind modalitățile de aplicare a prevederilor din Codul
fiscal referitoare la impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
24
2.1 Impactul asupra
sarcinilor administrative Nu este cazul.
2.2. Impactul asupra
întreprinderilor mici și
mijlocii
În domeniul impozitului pe profit, impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor, impozitului pe venit și contribuțiilor
sociale, precizările vizează clarificarea modului de aplicare a
prevederilor Codului fiscal, asigurând aplicarea unitară a acestora
de către contribuabili.
A fost efectuat testul întreprinderilor mici și mijlocii care a fost
transmis către Grupul pentru evaluarea impactului economic al
actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
3. Impactul social Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra
mediului Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul
curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mil. lei -
Indicatori Anul curent
2018
Următorii 4 ani Media pe 5 ani
2019 2020 2021 2022
1 2 3 4 5 6 7
1) Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acestea:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
25
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2) Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acestea:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
3) Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4) Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5) Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
26
6) Calcule detaliate
privind fundamentarea
modificărilor veniturilor
şi/sau cheltuielilor
bugetare
7) Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea
prevederilor actului normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate
sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a
actului normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în
vederea implementării noilor dispoziţii.
Nu este cazul
11. Compatibilitatea actului normativ cu
legislația în domeniul achizițiilor publice.
Prezentul act normativ nu se referă la
acest subiect.
2) Conformitatea actului normativ cu legislaţia
comunitară în cazul proiectelor ce transpun
prevederi comunitare
Conform cu legislația Uniunii
Europene.
3) Măsuri normative necesare aplicării directe a
actelor normative comunitare Nu este cazul.
4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene Nu este cazul.
5) Alte acte normative şi/sau documente
internaţionale din care decurg angajamente Nu este cazul.
6) Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ
1) Informații privind procesul de consultare cu
organizaţii neguvernamentale, institute de
cercetare şi alte organisme implicate Nu este cazul.
27
2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care
a avut loc consultarea, precum şi a modului în
care activitatea acestor organizaţii este legată de
obiectul actului normativ.
Nu este cazul.
3) Consultările organizate cu autorităţile
administraţiei publice locale, în situaţia în care
actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor
autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.
521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la elaborarea
proiectelor de acte normative
Proiectul prezentului act normativ s-a
transmis spre consultare structurilor
asociative ale autorităților publice
locale din România, conform
dispoziţiilor H.G. nr. 521/2005
privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte
normative.
4) Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor interministeriale
permanente
Nu este cazul.
5) Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ a avizat favorabil
proiectul prezentului act normativ
prin avizul nr. 432/2018.
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
Nu este cazul.
e) Curtea de conturi Nu este cazul.
6) Alte informaţii Nu este cazul.
28
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ
1) Informarea societăţii civile cu privire la
necesitatea elaborării actului normativ
În conformitate cu prevederile Legii
nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică,
propunerea legislativă a fost afișată
pe pagina de internet a Ministerului
Finanțelor Publice pentru dezbatere
publică și a fost dezbătută în cadrul
Comisiei de dialog social, constituită
la nivelul Ministerului Finanțelor
Publice.
2) Informarea societăţii civile cu privire la
eventualul impact asupra mediului în urma
implementării actului normativ, precum şi
efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor
sau diversităţii biologice
Nu este cazul.
3) Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1) Măsurile de punere în aplicare a actului
normativ de către autorităţile administraţiei
publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor
noi organisme sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Nu este cazul
2) Alte informaţii Nu este cazul
29
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru
modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.
Ministrul finanțelor publice
Eugen Orlando Teodorovici
