Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
PROGRAMUL DE STUDIU : EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORTIVĂ ŞCOLARĂ
SELECŢIA SPORTIVĂ ÎN TENISUL DE CÂMP
PROFESOR COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. STUDENT:
GRAMA BLANCA FLOREA FLORIN
SIBIU
2010
SELECŢIA SPORTIVĂ ÎN TENISUL DE CÂMP
CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII
Actualitatea. Problema selecţiei a fost şi rămâne una din direcţiile
principale pentru fiecare ramură de sport. Realizarea cu succes a selecţiei la
etapa contemporană contribuie esenţial la dezvoltarea ramurii de sport
respective şi la creşterea performanţelor sportive. Totodată, pentru obţinerea
unor succese considerabile pe arena mondială, în ultimii ani de la sportivi se
cere o pregătire intensivă şi multianuală, care necesită mari cheltuieli financiare.
În acest context, putem menţiona că soluţionarea corectă a problemelor ce ţin de
selecţie va contribui esenţial la diminuarea cheltuielilor financiare privind
pregătirea multianuală a sportivilor fără perspectivă, evitarea irosirii timpului de
către sportivii începători, a nerealizării speranţelor.
Dat fiind faptul că selecţia se face din populaţia tânără, doritori de a
practica o probă sportivă, este necesar a exclude momentele nefavorabile, pentru
ca aceştia să nu piardă interesul pentru activităţile motrice. Acest proces este
dificil, complex şi multilateral, necesitând un volum mare de muncă din partea
antrenorilor pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse.
Analizând literatura de specialitate cu privire la problema selecţiei
sportive în jocurile sportive putem menţiona că cerinţele sporite înaintate de
sportul profesional prevăd participarea în concursuri a sportivilor înzestraţi,
pregătiţi multilateral, cu capacităţi coordonative foarte înalte. La etapa
contemporană numai astfel de sportivi au posibilităţi să obţină rezultate de mare
performanţă pe arena internaţională. Deşi există un număr mare de cercetări cu
privire la selecţia candidaţilor pentru a practica tenisul de câmp, acestea nu
soluţionează pe deplin problema abordată la nivelul cerinţelor contemporane,
care ar reflecta un sistem unic, ci oferă numai unele secvenţe generale
referitoare la esenţa unui spectru larg de nuanţe ale sistemului de selecţie.
Obiectul cercetării îl constituie procesul de selecţie a sportivilor ce
practică tenisul de câmp la diverse etape ale pregătirii multianuale.
Ipoteza cercetării. S-a presupus că aplicarea în practică a
modelului de selecţie multistadială va contribui la elaborarea conţinutului
pregătirii a sportivilor în tenisul de câmp la diverse etape ale pregătirii
multianuale.
Scopul cercetării constă în perfecţionarea sistemului de selecţie a
sportivilor care practică tenisul de câmp, la diverse etape ale pregătirii
multianuale, în baza determinării şi argumentării conţinutului acesteia.
Obiectivele cercetării:
1. Studierea conceptelor privind teoria şi practica sistemului de selecţie în
cadrul pregătirii sportive în tenisul de câmp.
2. Aprecierea conţinutului selecţiei sportive în tenisul de câmp la diverse
etape ale pregătirii multianuale.
3. Elaborarea conţinutului modelelor de selecţie în tenisul de câmp la
diverse etape ale pregătirii sportivilor de performanţă.
4. Argumentarea experimentală a eficienţei aplicării în practică a
modelului selecţiei sportive în tenisul de câmp la diverse etape ale pregătirii
multianuale.
Baza experimentală a cercetărilor au constituit-o terenurile şi sălile de
sport specializate pentru jocul de tenis, utilajul şi inventarul sportiv pentru
măsurări şi înregistrări: casete video, înregistrări audio, calculatoare şi aparate
electronice.
Baza teoretică a cercetării vizează abordarea unui conţinut ştiinţific cu
privire la conceptele de bază ale sistemului de selecţie la diverse etape ale
pregătirii multianuale şi bazele generale ale antrenamentului sportiv – proces de
pregătire multianuală.
Inovaţia ştiinţifică şi valoarea teoretică a lucrării constă în faptul că a fost
întreprinsă încercarea de a pune problema aplicării, în cadrul pregătirii
multianuale a tenismenilor, a modelelor sistemului de selecţie, având drept scop
perfecţionarea conţinutului selecţiei sportive la diverse etape ale pregătirii
multianuale, în baza experienţei de muncă a antrenorilor, prin metodologii
avansate de selecţie.
Valoarea teoretică a lucrării constă în aprecierea, determinarea şi
argumentarea conţinutului selecţiei în tenisul de câmp în baza aplicării în
practică a factorilor ce determină selecţia la diverse etape ale pregătirii
multianuale.
Valoarea practică a investigaţiei constă în determinarea aspectelor de
conţinut ale cercetării privind metodologia selecţiei în tenisul de câmp, la
diverse etape ale pregătirii sportive multianuale, ce poate fi aplicată cu succes de
către antrenorii ce activează cu sportivii începători, de performanţă şi de mare
performanţă.
Tezele înaintate pentru susţinere:
1. Complexitatea pregătirii sportivilor de performanţă la etapa actuală
prevede multiple aspecte teoretico-metodice bazate pe noi tehnologii, care
necesită unele concepte cu privire la structura şi conţinutul antrenamentului,
începând cu etapa de iniţiere şi finalizând cu specializarea aprofundată, a cărei
bază o constituie problema selecţiei.
2. Metodologia contemporană a selecţiei sportivilor pentru practicarea
unor probe de sport constituie un sistem care asigură obţinerea rezultatelor de
performanţă, creând, în acelaşi timp, noi posibilităţi pentru aprecierea şi
determinarea conţinutului selecţiei în tenisul de câmp la diverse etape ale
pregătirii multianuale.
3. Antrenamentul sportiv modern, ca proces de pregătire multianual, ca
structură şi conţinut, se desfăşoară după anumite principii şi legităţi în scopul
obţinerii rezultatelor de performanţă. Astfel, problema selecţiei în tenisul de
câmp necesită o argumentare ştiinţifică prin elaborarea unor modele de pregătire
specifice etapei de specializare aprofundată.
4. Structura şi conţinutul selecţiei în tenisul de câmp, în procesul de
pregătire multianuală, vor fi argumentate experimental şi în baza unor criterii, ce
vor asigura posibilităţi reale de aplicare a modelelor elaborate, în scopul
obţinerii rezultatelor sportive performante la nivel naţional şi internaţional.
Structura şi volumul lucrării.
Lucrarea cuprinde: introducere, patru capitole, concluzii, recomandări
practico-metodice, bibliografie şi anexe.
CONŢINUTUL LUCRARII
Analiza ştiinţifico-metodică a sistemului de selecţie sportivă
expusă în literatura de specialitate la ora actuală
Actualmente, un aspect deosebit de important în sistemul de pregătire a
sportivilor de categorie internaţională îl constituie selecţia copiilor şi
adolescenţilor cu aptitudini sportive pentru practicarea diverselor genuri de
sport. Bazele metodologice şi teoretice, în problema de orientare şi selecţie la
diverse etape ale antrenamentului sportiv, sunt temeinic reflectate în lucrările
specialiștilor care parţial au determinat cele mai importante direcţii de cercetare
pentru soluţionarea problemei abordate.
În domeniul jocurilor sportive, antrenamentul este considerat un proces
specializat de dezvoltare şi formare a personalităţii jucătorului (individual şi
integrat în echipă) sub aspectul perfecţionării potenţialului motric, fizic,
psihologic, tehnic, tactic etc., în vederea realizării capacităţii maxime de
performanță.
Practica demonstrează că obţinerea performanţelor înalte în majoritatea
jocurilor sportive, la etapa actuală, nu poate fi realizată fără a acorda o atenţie
cuvenită selecţiei.
Selecţia obiectivă, efectuată sistematic pe baze ştiinţifice, împreună cu alţi
factori cum ar fi aplicarea în practică a teoriei antrenamentului sportiv, dirijarea
ştiinţifică a procesului de antrenament, existenţa calendarului competiţional
intern şi internaţional, asigurarea bazei materiale corespunzătoare, contribuie în
mod substanţial la creşterea performanţelor în tenisul de câmp pe plan naţional
şi internaţional.
Modernizarea permanentă a procesului de antrenament şi a competiţiilor
oficiale la tenisul de performanţă reprezintă o provocare serioasă pentru întreg
corpul de specialişti şi tehnicieni, care îşi intensifică necontenit eforturile şi
calităţile profesionale, în vederea reevaluării, la un nivel superior, a
metodologiei şi tehnologiilor dirijării jocului de tenis.
Actualmente, selecţia presupune acţiuni ample cu caracter conceptual şi
organizatoric de evaluare a diferitelor colectivităţi de copii şi tineri. Aspectul
organizatoric al selecţiei este constituit dintr-un ansamblu de criterii şi
indicatori, ce formează un model, cu care se operează în practică pentru
descoperirea sportivilor talentaţi care pot face faţă efortului, criteriile aplicate,
structura şi succesiunea aplicării lor, procedeele de măsurare şi interpretare
utilizate, constituind un sistem integru.
Analiza tradiţiilor de pregătire a tenisiştilor permite să constatăm că în
„Sistemul naţional de selecţie” acţionează 5 tipuri de criterii: medico-sportive,
somatofiziologice, biochimice, psihologice şi motrice (A.Nicu, 1993). În
lucrarea „Antrenamentul sportiv”, A.Dragnea (1996) precizează că elementele
de structură ale modelelor de selecţie sunt: indicii morfologici ai subiecţilor,
indicii fiziologici şi biochimici, indicii capacităţii motrice, criteriile pedagogice
şi psihologice de selecţie.
Toate aceste criterii de selecţie acţionează, cu o pondere diferită, în raport
cu etapele selecţiei şi sunt prezentate în tabelul 1, adaptate la jocul de tenis de
G.D.Moise (2002).
Astfel, putem menţiona că cunoaşterea de către antrenori a
particularităţilor metodice ale procesului de pregătire şi concurs în tenisul de
câmp, la diverse etape de selecţie a tenismenilor, va asigura optimizarea
procesului de antrenament şi obţinerea unor performanţe superioare.
Metodele şi organizarea cercetării
Au fost utilizate metode cunoscute pentru investigarea parametrilor
somatici, funcţionali şi motrici.
La fel, am aplicat metode adaptate şi elaborate de noi, care au vizat
aspecte ale pregătirii fizice specifice, tehnice, tactice şi psihologice.
Metodele de cercetare. Pentru realizarea sarcinilor stabilite,
pe parcursul cercetării au fost folosite în sistem următoarele metode:
1. Analiza teoretică şi generalizarea datelor literaturii de specialitate.
2. Sondajul sociologic (chestionare, discuţii, interviuri).
3. Observaţia pedagogică.
4. Teste motrice, antropometrice, fiziologice.
5. Experimentul pedagogic.
6. Metodele matematico-statistice de prelucrare a datelor.
7. Metoda grafică şi tabelară.
Cercetările de bază s-au desfăşurat în perioada anilor 2009-
2010, în trei etape:
Etapa I (noiembrie-decembrie 2009) a inclus studierea literaturii de
specialitate, observaţiile pedagogice, chestionarul sociologic şi aprecierea
direcţiilor de bază ale cercetărilor.
Etapa a II-a (ianuarie 2010) a constat în organizarea şi
desfăşurarea experimentului de constatare care s-a referit la studiul
documentelor, evidenţierea factorilor, indicilor şi modelelor de selecţie a
tenismenilor în diverse etape ale pregătirii multianuale.
Etapa a III-a (februarie 2010) este cea la care am finalizat
cercetarea, efectuând o analiză amplă a nivelului dezvoltării somatice, a
dinamicii indicilor motrici şi psihologici ai tenismenilor în cele trei etape ale
selecţiei sportive.
Structura şi conţinutul procesului de selecţie în tenisul de
câmp
Pentru realizarea scopului şi sarcinilor prezentei lucrări, s-a efectuat un
sondaj de opinie al antrenorilor de tenis din România care se ocupă de pregătirea
sportivilor la diferite etape ale antrenamentului multianual.
Chestionarea sociologică s-a desfăşurat în perioada lunilor decembrie-
februarie 2010, pe un număr de 10 antrenori încadraţi în activitatea de selecţie şi
pregătire în tenisul de câmp.
Dintre cei 10 de antrenori chestionaţi, 3 au o vechime în muncă între 5-10
ani, ceea ce constituie 30% din numărul total de respondenţi, iar cei 7 au o
vechime între 5 – 10 ani (70%), întrebările formulate în chestionar au avut
răspunsurile de tip închis cu variante alese de noi pentru a obţine o informaţie
clară şi obiectivă cu privire la problema abordată.
Analiza rezultatelor chestionarului sociologic permite să constatăm ca
majoritatea antrenorilor (72,6%) consideră eficient sistemul existent de selecţie
în tenisul de câmp, totodată menţionând că actualmente acesta necesită o
îmbunătăţire la nivelul standardelor mondiale. La întrebarea „Cărui tip de
selecţie se dă preferinţă în activitatea profesională”, respondenţii dau întâietatea
(56,3%) selecţiei empirice, apoi selecţiei dirijate (29,2%) şi numai în 10,4% din
cazuri dau prioritate selecţiei ştiinţifice.
Studierea particularităţilor de vârstă ale sportivilor care practică tenisul de
câmp ne permite să considerăm că perioada optimă a selecţiei este vârsta de 7 –
8 ani (81,2%).
Răspunsurile cu privire la indicii după care se desfăşoară selecţia în
tenisul de câmp permit să constatăm că, la etapa contemporană, indiferent de
rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi experienţa de muncă a antrenorilor, opiniile
acestora sunt diverse. Astfel, 31,3% din respondenţi dau prioritate indicilor
motrici, 22,9% - pregătirii tehnice, 20,8% - indicilor somatici, iar 16,7% şi 8,3%
- indicilor funcţionali şi, respectiv, psihologici.
Referitor la criteriile ce au o pondere redusă în procesul de selecţie la
diverse etape ale pregătirii multianuale, majoritatea specialiştilor le menţionează
pe cele psihologice (47,9%) şi somatice (29,2%).
Pentru promovarea de la o etapă a selecţiei la alta, antrenorii consideră că
pe prim-plan trebuie să se afle modelul de motricitate (39,6%) şi cel somatic
(29,2%) al jucătorului.
Aşadar, răspunsurile la întrebările anterioare ne permit să constatăm că în
procesul de pregătire a tenismenilor, prioritate se acordă selecţiei secundare
(37,5%), deoarece în această perioadă se lucrează intens la toate componentele
antrenamentului sportiv.
Analiza experienţei de muncă a antrenorilor chestionaţi permite să
constatăm că ponderea componentelor antrenamentului sportiv la diverse etape
ale pregătirii multianuale în tenisul de câmp este următoarea: 62,5% din
respondenţi dau prioritate pregătirii fizice la selecţia iniţială şi 33,5% - în cadrul
selecţiei secundare. Acest lucru se explică prin necesitatea formării sistemului
de priceperi şi deprinderi practice specifice jocului de tenis şi a delimitării
perioadelor senzitive de dezvoltare a calităţilor şi capacităţilor motrice.
Pentru selecţia finală, raportul componentelor antrenamentului sportiv
este următorul: 33,3% - pregătirea tactică (de joc); 25% pregătirea fizică; 22,9%
- pregătirea tehnică şi 18,7% - pregătirea psihologică.
Astfel, din cele prezentate anterior, putem conchide că majoritatea
antrenorilor chestionaţi respectă legităţile generale ale organizării şi desfăşurării
procesului de selecţie, în conformitate cu particularităţile specifice ale jocului de
tenis şi nivelul de pregătire a sportivilor.
Referindu-ne la criteriile de selecţie a tenismenilor pentru a evolua în
competiţiile naţionale şi internaţionale, la individual şi pe echipe, răspunsurile
au fost următoarele: 54,2% menţionează poziţia în clasament şi experienţa de
joc; 27,1% - criteriile motrice sau condiţia fizică, 10,4% - criteriile psihologice
etc.
Deoarece pregătirea psihologică are o pondere specifică în sportul de
performanţă, majoritatea respondenţilor menţionează că în procesul de selecţie a
tenismenilor, pentru a obţine performanţe, este necesar să se acorde atenţie unor
particularităţi de personalitate ca motivaţia specifică – 56,2%, încrederea în sine
– 25,0%, stabilitatea emoţională 8,4% ş.a. Se explică acest fapt prin cerinţele
specifice ale procesului de pregătire a sportivilor, valenţele socioeconomice şi
materiale ale jocului de tenis.
În concluzie, putem menţiona că tenisul modern este o probă
spectaculoasă, care se joacă la individual şi la dublu, însă, pentru a obţine
performanţe la nivel mondial, antrenorii trebuie să ia în consideraţie următorii
factori ce determină selecţia, pentru toate cele trei etape ale sistemului pregătirii
multianuale: factorii genetici constituţionali, factorii endocrini, factorii
metabolici şi nutritivi, factorii somatici, motricitatea şi factorii ce ţin de
pregătirea tehnică, tactică, psihologică etc.
Studierea surselor teoretice şi practice ale procesului de pregătire a
tenismenilor, a planurilor de lucru şi a programelor de antrenament ale celor mai
buni antrenori şi sportivi din lume, precum şi a rezultatelor sondajului sociologic
ne-a permis să scoatem în evidenţă principiile ce stau la baza elaborării planului
anual de pregătire în diverse faze (perioade) ale antrenamentului sportiv
(D.Moise, 1999; A.Segărceanu, 1986).
Analiza şi luarea în consideraţie a lacunelor (erorilor) existente în
procesul de selecţie, la diverse etape ale acestuia, a servit drept premisă de bază
pentru caracterizarea şi aprecierea amplă a factorilor ce determină conţinutul
selecţiei în tenisul de câmp în sistemul de pregătire multianuală.
Astfel, din rezultatele înregistrate pe parcursul cercetării, în urma analizei
experienţei proprii de muncă şi a literaturii de specialitate, s-a tras concluzia că
predispoziţiile vocaţionale în tenis sunt: somatice, funcţionale, motrice şi
psihomotrice, psihice, psihosociale şi metabolico-endocrine, precum şi
conexiunile dintre cele somatice şi psihosociale. Pentru evidenţierea acestora,
am apelat la utilizarea testelor de diagnoză şi prognoză, care au drept scop
identificarea prezenţei şi valorii aptitudinilor în căutare, anticipării şanselor de
afirmare pentru tenis.
Preocupările tehnicienilor şi a specialiştilor din domeniu pentru
îmbunătăţirea, de la o etapă la alta, a conţinutului antrenamentului în tenis, a
cuprins şi sfera modelelor de selecţie care constituie fondul de bază în pregătirea
sportivilor. Astfel, pentru fiecare ramură de sport, este necesar a scoate în
evidenţă parametrii specifici care vor evalua capacitatea de performanţă în baza
unor criterii, probe şi norme, care se reunesc, de regulă, în modele de selecţie ce
prefigurează viitorul campion.
Astfel, factorii ce determină modelul de selecţie în tenis a viitorului
sportiv de performanţă, la diverse etape ale pregătirii multianuale, în ordinea
importanţei lor, sunt:
- talent;
- capacitate motrică (îndemânare, viteză de acţiune şi de reacţie, forţă,
rezistenţă, mobilitate);
- capacităţi cognitive (concentrare, inteligenţă motrică; posibilităţi tactice,
creativitate etc.);
- predispoziţii motrice tehnice (echilibru, simţul mingii, al spaţiului, al
ritmului etc.);
- capacitatea de învăţare a mişcărilor (rapiditatea, observaţia, analiza etc.);
- dispoziţie pentru performanţă (disponibilitate pentru efort, ambiţie,
perseverenţă, sârguinţă, toleranţă la frustrare etc.);
- factori afectivi (stabilitate psihică, dorinţă de întrecere, controlul
stresului etc.);
- factorii sociali (capacitate de integrare şi de cooperare).
Analiza rezultatelor sondajului sociologic, a documentelor privind
pregătirea sportivilor, a factorilor şi modelelor de selecţie a tenismenilor ne-a
permis să determinăm, sub aspect teoretico-metodic, structura şi conţinutul
procesului de selecţie aplicat în tenisul de câmp, să creăm condiţii favorabile
pentru a argumenta pe cale experimentală eficienţa selecţiei sportive la diverse
etape ale pregătirii multianuale şi să elaborăm modelul performerului de talie
mondială.
Argumentarea experimentală a eficienţei selecţiei
sportive în tenis la diverse etape ale pregătirii multianuale
Pentru ilustrarea modului în care este concepută componenţa somatică a
modelului de selecţie în tenis, în cercetarea noastră am recurs la următorii
indicatori: înălţimea, greutatea, indicele de proporţionalitate Sheldon (I/G),
indicele de robusteţe (I.G.), anvergura, bustul, indicele de proporţionalitate
Adrian Ionescu (I.A.I.), perimetrul toracic normal (P.T.N.), diametrul biacromial
(D.B.) şi numărul labei piciorului (Nr.P/C).
Rezultatele obţinute la indicii testării somatice a eşantionului de subiecţi
cuprinşi în cercetare (tabelul 2), demonstrează la etapa intermediară a cercetării
(selecţia secundară), o creştere semnificativă (P<0,001) din punct de vedere
statistic la majoritatea indicilor somatici la băieţi, în comparaţie cu rezultatele
iniţiale, şi o creştere nesemnificativă (P>0,05) la etapa finală a selecţiei la
majoritatea indicilor, excepţie făcând doar greutatea, perimetrul toracic şi
diametrul biacromial. Se explică acest fenomen prin faptul că nivelul de
dezvoltare fizică a organismului uman la vârsta de 20 ani se stabilizează.
Aceeaşi tendinţă, dar mai pronunţată, se observă şi la fete în cadrul
testărilor intermediare faţă de cele iniţiale, înregistrând o diferenţă semnificativă
(P<0,05) la şapte indici din zece.
Analiza rezultatelor ce ţin de dinamica indicilor somatici ne permite să
constatăm că nu în toate cazurile jucătorii cu dezvoltare morfologică superioară
(G.Ivanisevici, B.Beker, T.Enguist, M.Rosset, M.Iujnîi, A.Dîrzu, V.Hănescu
ş.a.) sunt mai buni, faţă de cei cu indici somatici inferiori (I.Năstase, T.Muster,
A.Agassi, M.Chang, M.Rios, R.Nadal, L.Hewit ş.a.).
Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică a eşantionului de subiecţi
cuprinşi în cercetare, la diverse etape ale selecţiei sportive în tenisul de câmp,
am aplicat următoarele probe de control: viteză – 30 m, flotări – băieţi, evantai –
fete, abdomene, săritura în lungime de pe loc, aruncarea mingii de oină de pe
loc, testul Cooper, dinamometria pentru băieţi, „compasul” şi „cangurul” pentru
fete.
Rezultatele la probele de control privind dinamica indicilor motrici la
tenismeni în diverse etape ale pregătirii multianuale sunt analizate şi prezentate
în tabelul 3.
Comparând rezultatele obţinute de eşantionul de subiecţi cuprinşi în
cercetare la cele trei etape ale selecţiei, constatăm că, la majoritatea indicilor ce
caracterizează pregătirea motrice a tenismenilor, s-a înregistrat o creştere
semnificativă din punct de vedere statistic (P<0,01 - 0,001), excepţie făcând
doar flotările şi alergarea de rezistenţă (P>0,05) la băieţi în etapa finală a
selecţiei. Acelaşi lucru se observă şi la testările indicilor motrici la fete.
Pentru a vedea în ce măsură a influenţat pregătirea tehnică asupra
rezultatelor obţinute de sportivii cercetaţi la cele trei etape ale selecţiei, ne-am
propus pentru studiu următoarele cinci probe de control, specifice jocului de
tenis: lovitura de dreapta, lovitura de stânga, serviciul, voleul şi smeciul. Aceste
probe au fost testate pe parcursul evoluţiei tenismenilor cercetaţi în activitatea
sportivă (tabelul 4).
Analiza comparativă a mediilor ce caracterizează pregătirea tehnică a
tenismenilor la cele trei etape ale selecţiei permite să constatăm că la testarea
intermediară se observă o creştere semnificativă din punct de vedere statistic
(P<0,001) la toţi cei 5 indici testaţi.
Calculând diferenţele dintre medii la cele trei testări (etape ale selecţiei) s-
a constatat că, la majoritatea indicilor tehnici, la testarea finală, acestea sunt
nesemnificative (P>0,05), atât la băieţi, cât şi la fete.
Astfel, rolul factorilor psihologici de selecţie în tenisul de câmp modern,
la diverse etape ale pregătirii multianuale, este argumentat de faptul că modelul
sportivului de performanţă nu poate exista în afara unei anumite configuraţii a
structurii personalităţii acestuia. Afirmaţiile celor mai mari specialişti din lume,
dar şi rezultatele de excepţie, confirmă ipoteza că, în cazul jucătorilor cu o
pregătire tehnico-tactică superioară, în confruntarea cu jucătorii de aceeaşi
pregătire, câştigă cei ce au o pregătire psihologică superioară, cu toate că durata
jocului de tenis ajunge, de multe ori, până la 4 – 5 ore.
În avantajul cercetării desfăşurate de noi, putem menţiona cu certitudine
că de această rezistenţă psihofizică au dat dovadă şi unii jucători români ca: Ion
Ţiriac, Ilie Năstase, Andrei Dîrzu, Virginia Ruzici, Mariana Simionescu, Florin
Segărceanu, Răzvan Sabău, Irina Spîrlea, Florenţa Mihai, Andrei Pavel ş.a.,
membri ai eşantionului de subiecţi cuprinşi în experiment.
Pe baza studierii şi corelării parametrilor celor mai buni jucători de tenis
din străinătate şi din ţara noastră (vizând în special aspectele de natură
morfologică, motrică, tehnico-tactică şi psihică), ne-am propus elaborarea unui
bloc-model conceptual al marelui campion în tenis, care poate fi prezentat astfel
(figura 1).
Rezultatele obţinute în cadrul cercetării desfăşurate permit să argumentăm
experimental modelul conceptual de selecţie al performerului de valoare
mondială, care va fi în stare să facă faţă cerinţelor de concurs (la toate
componentele antrenamentului sportiv) în sistemul pregătirii multianuale.
C O N C L U Z I I
1. Studierea şi generalizarea literaturii ştiinţifico-metodice evidenţiază
existenţa aspectului conceptual al selecţiei în diverse ramuri de sport, totodată
rămânând insuficient tratată problema privind structura şi conţinutul selecţiei în
tenisul de câmp la diverse etape ale pregătirii multianuale.
2. Răspunsurile oferite de antrenorii chestionaţi confirmă ideea că selecţia
sportivă trebuie să ocupe un loc primordial în procesul de pregătire a sportivilor
de performanţă. Totodată, numai 10,4% dintre respondenţi folosesc selecţia
ştiinţifică la toate etapele de pregătire a tenisiştilor; 29,2% aplică selecţia dirijată
şi 56,4% folosesc selecţia empirică pentru descoperirea copiilor cu capacităţi de
practicare a tenisului.
3. Analiza planurilor de lucru şi a programelor de antrenament a celor mai
performeri antrenori şi sportivi din România şi de peste hotare, la nivel de
micro-, mezo- şi macrocicluri de antrenament, la diverse etape ale procesului de
pregătire fizică, tehnică, tactică şi psihologică, au determinat structura şi
conţinutul selecţiei.
4. Analiza rezultatelor obţinute de subiecţii cuprinşi în cercetare, privind
dezvoltarea somatică în diverse etape ale pregătirii multianuale, au demonstrat
că la majoritatea indicilor testaţi sportivii (băieţi) cercetaţi prezintă o creştere
nesemnificativă (P>0,01) la etapa finală a selecţiei (vârsta 20 ani). La fete, în
această etapă a cercetării, majoritatea rezultatelor sunt semnificative P<0,05,
excepţie fac numai
greutatea şi indicele de robusteţe.
5. Referitor la dinamica indicilor motrici obţinuţi de eşantionul de subiecţi
cuprinşi în experimentul pedagogic de constatare, se observă o creştere
semnificativă valorică a rezultatelor la toate cele trei etape ale selecţiei (P<0,05),
mai mari pentru etapa intermediară a selecţiei faţă de cea iniţială şi finală,
datorită particularităţilor de vârstă şi dezvoltării morfofuncţionale a
organismului.
6. În urma analizei nivelului de pregătire tehnică, bazate pe însuşirea
procedeelor specifice jocului de tenis, constatăm că la majoritatea indicilor
testaţi, subiecţii cuprinşi în cercetare au demonstrat rezultate superioare la toate
cele trei etape ale selecţiei. Astfel, cele mai semnificative creşteri valorice
(P<0,05) în favoarea selecţiei secundare, comparativ cu selecţia primară şi
finală, se observă la serviciu şi smeci pentru fete. La băieţi, diferenţa dintre
medii la etapa finală a selecţiei la toţi indicii testaţi este nesemnificativă
(P>0,05) datorită faptului că la vârsta de 14-17 ani nivelul de însuşire a
procedeelor tehnice nu este stabilă şi perfectă din punctul de vedere al structurii
mişcărilor şi indicilor funcţionali care sunt în dinamică.
7. Analiza rezultatelor prezentate la indicii psihologici specifici selecţiei
în tenisul de câmp permite să constatăm că, în procesul de pregătire, prin
regimul de lucru impus, printr-o pregătire teoretică temeinică, care stă la baza
gândirii tactice, prin cunoaşterea şi influenţa continuă asupra proceselor psihice,
se pot forma jucători combativi competitivi pe plan internaţional.
8. Rezultatele obţinute în cadrul cercetării permit să argumentăm
experimental modelul conceptual al marelui campion în tenisul de performanţă,
care să corespundă cerinţelor de concurs prin calităţile şi trăsăturile specifice ca:
componenţa medico-biologică, componenţa motrică, componenţa tehnico-tactică
şi componenţa psihologică.
REZUMAT
Cercetările de faţă sunt consacrate problemei optimizării procesului de
selecţie sportivă în tenisul de câmp la diverse etape ale pregătirii multianuale în
baza elaborării unor modele specifice jocului şi activităţilor competiţionale
moderne.
În urma cercetărilor efectuate pe problema dată, a analizei literaturii de
specialitate şi a planurilor de pregătire a tenismenilor, precum şi a sondajului
sociologic, s-a constatat că eficacitatea selecţiei în sistemul pregătirii
multianuale este destul de redusă, deoarece nu întotdeauna se ţine cont de
metodologia existentă, de legităţile teoriei antrenamentului sportiv şi de unii
factori şi indici specifici jocului de tenis.
Analiza modelelor se selecţie existente, a nivelului dezvoltării fizice, a
indicilor motrici, a datelor pregătirii tehnice şi a indicilor psihologici a
tenismenilor la cele trei etape ale cercetării a permis să argumentăm
experimental eficienţa selecţiei sportive în tenisul de câmp în sistemul pregătirii
multianuale şi să elaborăm bloc-modelul de selecţie a performerului de talie
mondială.
Rezultatele obţinute pot fi aplicate cu succes în calitate de recomandări
metodice pentru antrenorii din şcolile sportive pentru copii şi juniori, şcolile de
măiestrie sportivă, cluburile private etc., precum şi în procesul de instruire al
studenţilor din instituţiile de profil.
ANEXE
Criterii metodice de definire a tipologiei de jucător în tenisul de performanţă
TABELUL 1
TIPOLOGIE DE JUCATOR „DEFENSIV’’ ”DEFENSIV” „COMBINATIV”
Somatic
Statura 1,78 – 1,85 m 1,84 – 1,90 m 1,88 – 1,94 mAnvergura 1,84 – 1,90 m 1,90 – 1,95 m 1,93 – 1,99 mGreutate 75 – 80 kg 78 – 84 kg 79 – 85 kgForme dominante ale vitezei
De acceleraţie, dedeplasare laterală şi de repetiţie
De reacţie şi de execuţie, de deplasare înainte şi acceleraţie
Combinate cuaccent pe viteza de reacţie şi deexecuţie
Motrice
Localizarea preponderentă a
forţei
Membreleinferioare şi
trunchi
Membrelesuperioare şi
trunchi
Membrelesuperioare,
inferioare şi trunchiDominanţa coordonării Plasament la
minge şi replasament în
zona S1
Replasamentzona S2
Plasament la mingeşi replasament în
zonele S1 – S2
Procedeele de preparaţie Poziţie, deplasarelaterală şi
plasament la minge
Poziţie, deplasareînainte şi
replasament înzona S2
Accent pereplasament
Tehnic
Procedee de lovire a mingiilateral
Dreapta, stânga,lobul
Voleul Lovirea mingii dinlateral şi de sus
Procedee de lovire a mingiide sus
Serviciul Serviciul, voleulsmeciul
Serviciul
Factori de eficienţă(D.V.L.T.E.)
Direcţie, viteza,lungime
Direcţie, viteza,efect
Variante decombinare
Faza de joc fix şi momentecomponente
Eficienţa medie Eficienţa maximă Eficienţa maximă
Faza de joc alternativă şimomente componente
Eficienţa maximă Eficienţa medie Eficienţa maximă
Tactic
Faza de joc decisivă şimomente componente
Eficienţa maximăpe linia de fund a
terenului
Eficienţa maximăîn zona fileului
Eficienţa maximăîn ambele zone a
terenului
Faza de joc de trecere şimomente componente
Inexistenţa Eficienţa medie Eficienţa maximă
Capacitate de anticipare şireacţie
F.B. pe tot terenulde joc
F.B. pe totterenul de joc
F.B. pe tot terenulde joc
Psihic Capacitate de refacerepsihică
Foarte crescută
Medie Foarte crescută
Echilibru afectiv Foarte bun Bun Foarte bun
Analiza comparativă a mediilor de etapă ce caracterizează indicii dezvoltării
somatici (n=30 băieţi şi 5 fete) TABELUL 2
Nr.d/o
Denumireatestelor
Vârsta (ani)
Indici
Baieti Fete
Χ ±m t P Χ ±m t P
1 Înălţimea (cm) 10 148,4±1,74 11,41 P < 0,001 156,2±3,66 4,12 P < 0,01
15 171,7±1,07 171,8±0,96
20 182,3±1,16 1,64 P > 0,05 173,2±0,77 0,71 P > 0,05
2 Greutatea (kg) 10 34,7±1,34 13,32 P < 0,001 42,6±4,81 2,81 P > 0,05
15 58,3±1,16 56,8±1,5420 77,3±1,21 2,84 P < 0,01 63,8±0,77 3,03 P > 0,05
3 Sheldon (cm/kg) 10 4,38±0,17 7,93 P < 0,05 3,82±0,40 2,04 P > 0,0515 2,95±0,04 2,98±0,10
20 2,3±0,06 1,88 P < 0,001 2,68±0,04 2,23 P > 0,05
4 Indicele derobusteţe(gr/cm)
10 231,1±6,70 12,68 P < 0,05 269,8±26,17 2,15 P > 0,05
15 338,2±5,14 330,4±10,59
20 419,9±6,44 2,30 P < 0,001 369,2±4,43 2,68 P > 0,05
5 Anvergura (cm) 10 153,3±1,88 10,27 P >0,05 155,2±5,20 3,19 P > 0,0515 177,0±1,34 172,2±1,1520 189,0±1,25 1,72 P < 0,001 174,6±0,96 0,98 P > 0,05
6 Bustul (cm) 10 75,3±0,76 9,98 P > 0,05 78,4±1,73 4,17 P < 0,0115 84,6±0,54 86±0,58
25 90,6±0,58 1,86 P < 0,001 87±0,58 0,71 P > 0,057 Adrian Ionescu
(cm)10 -0,9±0,27 5,15 P >0,05 -0,3±0,10 0,65 P > 0,05
15 1,5±0,38 -0,1±0,2920 0,65±0,42 0,36 P < 0,001 -0,4±0,19 0,58 P > 0,05
8 Perimetrultoracic (cm)
10 56,2±0,76 8,02 P < 0,001 53,2±0,58 3,22 P > 0,0515 68,9±1,39
69,4±5,00
20 94,7±1,48
9 Diametrulbiacromial (cm)
10 28,7±0,58 10,01 P < 0,001 30,6±1,54 5,61 P < 0,0115 36,3±0,49 44,4±1,92
20 51,7±0,98 2,85 P < 0,001 47,6±0,96 1,11 P > 0,0510 Nr. labei
piciorului (cm)10 38,4±0,22 8,30 P < 0,001 35,4±0,58 3,66 P > 0,0515 41,9±0,36 38,4±0,58
20 43,7±0,13 2,21 P < 0,05 40,2±0,58 1,27 P > 0,05
NOTĂ. Pentru n=30, toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci când tcrt≥2,042, iar pentru n=5 toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci cînd tcrt≥2,571.
Analiza comparativă a mediilor de etapă ce caracterizeazăpregătirea motrice a tenismenilor (n=30 băieţi şi 5 fete)
TABELUL 3
Nr.d/o
Denumireatestelor
Vârsta (ani)
Indici
Băieti Fete
Χ ±m t P Χ ±m t P
1 Viteză 30 metri (sec)
10 5,27±0,03 26,87 P < 0,001 5,62±0,02 20,24 P < 0,01
15 4,13±0,03 4,34±0,06
20 3,69±0,03 2,88 P > 0,01 4,25±0,14 0,27 P > 0,05
2 Flotări-bEvantai-f(nr.rep.)
10 34±0,80 17,14 P < 0,001 52,1±1,15 3,20 P > 0,05
15 56,9±1,07 47,52±0,8520 69,6±1,74 1,32 P < 0,05 39,34±0,50 3,06 P >
0,0013 Abdomene
(nr.rep.)10 48,1±1,16 6,266,26 P < 0,001 59±0,77 6,47 P > 0,0515 58,2±1,12 73,6±2,12
20 77,1±1,12 3,04 P < 0,001 93,2±1,15 5,87 P > 0,01
4 Săritura înlungime de peloc (m)
10 2,1±0,06 8,06 P < 0,001 1,7±0,03 16,64 P > 0,05
15 2,4±0,02 2,3±0,02
20 2,7±0,02 2,68 P < 0,001 2,4±0,03 1,37 P > 0,05
5 Aruncareamingii de oină(141 gr m)
10 35,5±1,43 11,92 P >0,01 19,8±0,77 9,27 P > 0,00115 55,9±0,94 34,2±1,35
20 69,8±1,21 6,44 P < 0,001 42,6±0,96 3,31 P > 0,056 Testul 10 2610,8±24,58 1,52 P > 0,001 2840±28,87 1,88 P < 0,01
Cooper (m) 15 2948,3±58,11 2984±31,76
25 3240,0±33,52 15,44 P < 0,05 54,6±0,96 6,44 P > 0,017 Dinamometria
m.dreaptă-bCompas-f(nr.rep.)
10 21,7±0,54 3,84 P >0,001 62,4±1,15 1,82 P > 0,05
15 36,6±0,80 68±0,7720 61,2±1,16 8,91 P < 0,001 20,2±0,19 12,12 P > 0,01
8 Dinamometriam.stângă-bCangur-f(nr.rep.)
10 15,6±0,85 4,49 P < 0,001 27,6±0,58 4,31 P > 0,01
15 26,0±0,80
37,2±0,96
20 51,5±1,03
NOTĂ. Pentru n=30, toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci când tcrt≥2,042, iar pentru n=5 toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci cînd tcrt≥2,571.
Analiza comparativă a mediilor de etapă ce caracterizeazăindicii tehnici ai tenismenilor (n=30 băieţi şi 5 fete)
TABELUL 4Nr.d/o
Denumireatestelor
Vârsta (ani)
Indici
Băieti Fete
Χ ±m t P Χ ±m t P
1 Loviturade dreapta(puncte)
10 9±0,40 4,98 P < 0,001 11,4±0,77 1,47 P < 0,05
15 12±0,45 13±0,77
20 14,5±0,36 1,24 P > 0,05 15,8±0,58 1,86 P > 0,052 Lovitura
de stânga(puncte)
10 8,9±0,45 6,16 P < 0,001 10,4±0,77 1,51 P > 0,05
15 13±0,49 11,6±0,19
20 14,9±0,31 1,07 P < 0,05 15,6±0,77 2,31 P > 0,053 Serviciul
(puncte)10 14,3±0,49 6,39 P < 0,001 17,4±0,96 3,29 P > 0,0515 19,4±0,63 20,8±0,38
20 23,6±0,49 1,52 P < 0,05 26±0,58 3,87 P > 0,05
4 Voleul (puncte) 10 13,1±0,45 8,43 P < 0,001 17,8±1,92 2,14 P > 0,05
15 19,9±0,67 22,4±0,96
20 23,9±0,58 1,23 P < 0,05 27,2±0,77 2,44 P > 0,055 Smeciul
(puncte)10 10,7±0,36 11,28 P >0,001 16,2±0,77 3,53 P > 0,05
15 18,4±0,58 19,6±0,58
20 22±0,49 1,31 P < 0,05 23,8±0,77 2,31 P > 0,05
NOTĂ. Pentru n=30, toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci când tcrt≥2,042, iar pentru n=5 toate diferenţele vor fi semnificative la nivelul valoric de 5%, (P<0,05), atunci cînd tcrt≥2,571.
Fig. 1. Bloc-modelul de selecţie al tenismenului de talie mondială
BIBLIOGRAFIE
TALENT
COMBATIVITATE
PREGATIRE PSIHOLOGICA
STARE DE SANATATE PERFECTA
TIP SOMATIC:TALIE,GREUTATE,ANVE
-RGURA
Pregătiretactică
Pregătiretehnică
Capacitatemotrice: V, I, F,
R, detentă
Bloc-model conceptual deselecţie al performerului de
valoare mondială
1. Segărceanu A. Tenis pentru copii. - Bucureşti: Sport- Turism,
1989. - 200 p.
2. Segărceanu A. Tehnică. Tactică. Metodică. Din itinerarul
marilor turnee. – Bucureşti: Quasar, 1998. – 320 p. ISBN 973-0-00-
637-7
3. Segărceanu A. Cursuri de învăţare a tehnicii şi tacticii jocului
de tenis pentru instructori şi monitori de tenis. - Bucureşti, 1999. –
180 p.
4. Segărceanu A. Concernes the improvement of somatic
physiologic criteria in the multianual selection of tennis players //
Viitorul. – Craiova, 2004. – Nr.5. – P. 50-52.
5. Segărceanu A., Carp I. Selecţia multianuală solicită un proces
de instruire adecvat pentru tenisul de înaltă performanţă // Educaţie
prin sport: Materialele Conferinţei ştiinţifice. – Piteşti: Centrul de
cercetări pentru performanţă umană, 2004. – P. 87-91.
6. Segărceanu A. Aspecte teoretico-metodice ale selecţiei în
tenisul de performanţă // Cultura fizică: Problemele ştiinţifice în
domeniul învăţământului şi sportului. – Chişinău: INEFS, 2004. –P.
314-319. ISBN 9975-9800-6-6
7. Segărceanu A. Pregătirea multianuală a tenisiştilor în cadrul
procesului de antrenament // Cultura fizică: Problemele ştiinţifice în
domeniul învăţământului şi sportului. – Chişinău: INEFS, 2004. – P.
319-323. ISBN 9975-9800-6-6
8. Segărceanu A., Carp I. Unele aspecte privind conţinutul şi
organizarea selecţiei primare şi începutul celei secundare în tenisul de
performanţă // Noi coordonate de calitate şi eficienţă în educaţie fizică
şi sport în perspectiva integrării europene: A XV-a sesiune anuală cu
participare internaţională. – Bucureşti, 2005. - P. 109 – 111.
9. Segărceanu A., Carp I. Preocupări pentru îmbunătăţirea
calendarului competiţional, pentru asigurarea unui caracter de
concurs // Noi coordonate de calitate şi eficienţă în educaţie fizică şi
sport în perspectiva integrării europene: A XV-a sesiune anuală cu
participare internaţională. – Bucureşti, 2005. - P. 112-113.
10. Segărceanu A. Rolul şi importanţa selecţiei în cadrul
sistemului de pregătire a tenisiştilor // perspective moderne ale
impactului societăţii contemporane asupra educaţiei fizice şi sportului:
Mater. Conf. Ştiinţ. Internaţ. – Chişinău: INEFS, 2006.
11. Segărceanu A., Carp I., Cupţov I. Dinamica indicilor
pregătirii tehnice a tenisiştilor la diverse etape ale selecţiei sportive //
Ştiinţa culturii fizice. – Chişinău: INEFS, 2006. – Nr. 4. – P. 35- ISSN
1841-1606
12. Segărceanu A., Carp I. Argumentarea experimentală a
eficienţei selecţiei sportive în tenis la diverse etape ale pregătirii
multianuale // Ştiinţa culturii fizice. – Chişinău: USEFS, 2007. – Nr.
5. – P. 41-45. ISSN 1841-1606
