Semiologie Aparat Digestiv -Semne Si Simptome

7/21/2019 Semiologie Aparat Digestiv -Semne Si Simptome

http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-aparat-digestiv-semne-si-simptome 1/9

EMIOLOGIA APARATULUI DIGE TIV

PRINCIPALELE SIMPTOME ŞI SEMNE

1. Tulburări ale apetitului2. Durerea abdomi ală!. Tulburări ale "e#re$iei "ali%are & tulburările de "ali%a$ie'(. Modi)#ări ale *u"tului+. Modi)#area miro"ului aerului e,pirat-. Di" a*ia/. Re*ur*ita$iile0. Pituitele mati ale

. Su* i$ul13. Piro4i"ul11. 5rea$a12. 6ăr"ăturile1!. 7emateme4a1(. Mele a1+. Eru#ta$iile1-. Tulburări ale #o $i utului *a4o" 8i ale emi"iei de *a4e

di i te"ti1/. Tulburări de elimi are a "#au ului10. E,ame ul limbii

Tubul digestiv începe la nivelul buzelor şi se termină la nivelul liniei anocutanate, findconstituit din:

• cavitate bucală• aringe• eso ag• stomac care ormează tubul digestiv propriu-zis• intestin subţire• colon• rect• organele anexe: glandele salivare, fcat şi căi biliare, splină, pancreas.

astroenterologia este specialitatea medicală care studiază patologia aparatuluidigestiv.

1. Tulburări ale apetitului



• foamea reprezintă nevoia organică de a ne alimenta pentru a re acepierderile energetice, reprezent"nd un re#ex înnăscut

• apetitul reprezintă dorinţa de a ingera un anume aliment, find un re#excondiţionat

Tulburările apetitului sunt:• inapetenţa $ lipsa sau diminuarea dorinţei de a m"nca• anorexia $ absenţa oamei sau a apetitului•

%iperorexia $ opusul anorexiei, respectiv creşterea apetitului• poli agia sau %iper agia $ nevoia de ingerare a unor cantităţi mari dealimente pentru a atinge senzaţia de saţietate

• bulimia $ senzaţia imperioasă de a ingera alimente în cantităţi mari, cedepăşesc nevoile organismului

• acoria $ pierderea senzaţiei de saţietate, pacientul m"nc"nd ărăoprire, este înt"lnită în boli psi%ice şi a ecţiuni neurologice

• paraorexia $ pervertirea apetitului, se înt"lneşte în anumite a ecţiunipsi%ice şi poate îmbrăca mai multe orme:

malacia $ oamea de alimente acidepica $ ingestia de produse nealimentare, ca nisipul şi varulago agia $ oamea de g%eaţăgeo agia $ oamea de păm"nt

• mericismul sau ruminaţia $ readucerea alimentelor din stomac încavitatea bucală, cu remestecarea acestora& este descrisă însc%izo renie, oligo renie, la copii find un enomen cvasifziologic maiales c"nd alimentele sunt administrate rapid

2. Durerea abdominală $ este de regulă simptomul de debut comun tuturora ecţiunilor abdominale. 'auzele durerii abdominale:

• durere de origine abdominală:o boli ale organelor cavitare: eso ag, stomac sau duoden, intestin

subţire şi colon, căi biliare, pancreaso a ecţiuni peritonealeo boli vasculare: tromboza mezentericăo a ecţiuni care determină tensiune sau distensie la nivelul

capsulelor organelor: capsula %epatică, capsula splenică• durere de cauză extraabdominală

o durere re#ectată de la nivelul toracelui:pleurezie dia ragmaticăpneumoniein arct miocardicpericardită acută

o durere re#ectată de la nivelul tractului genitourinar:sarcină extrauterinăc%ist de ovar torsionatlitiază renală

o durere re#ectată de la nivelul peretelui abdominal:nevralgie intercostală



%erpes )ostero durere re#ectată de la nivelul coloanei vertebrale şi măduvei

spinăriio durere în a ecţiuni metabolice:

uremieacidoză diabeticătetanieboala *ddison

o durere neurogenă $ tabeso durere psi%ogenă



Caracterele durerii abdominale

I. Sediul - retrosternal şi sau epigastrulsuperior-durerea eso agiană

- su erinţe eso agiene

- epigastric - localizat $ boala ulceroasă- în bară $ în a ecţiuni pancreatice

- paraombilical - enteropatii acute şi cronice- osa iliacă dreaptă şi st"ngă - apendicită

- su erinţa ileocecală- su erinţe anexiale- suprapubiene - su erinţe rectosigmoidiene

- a ecţiuni ale vezicii urinare- a ecţiuni uterine

- %ipocondrul drept - su erinţe %epatobiliare- posterior $ lombar - a ecţiuni renourinare

- a ecţiuni ale coloaneiII. Cara#tere &

modul 9 #aree"te

per#epută debol a%

- greutate $ plenitudine $discon ort

- durere adevărată - crampă- torsiune- rană vie- oame dureroasă

- arsură- colică

III. Cir#um"ta $ede apari$ie

- ritmul durerii după mese - semitardive la !-( ore: ulcer gastric,colecistită

- tardive la +- ore: ulcer şi sau spasmpiloric

- %ipertardive la -/ ore: ulcer duodenal,colecistită cronică

- ritmul după anotimp $primăvara şi toamna 0mareaperiodicitate1

- ulcer

- ritmul după elul alimentaţiei -alimentele grele ca sosurile şir"ntaşurile, exacerbează durerileulceroase, iar cele grase producdureri de origine %epatobiliară

- ritmul după e ort- durerea continuă $

periviscerite, cancer,a ecţiuni ale coloanei

- durerea neregulată -colită-pancreatită-aortită-a ecţiuni renale

I6. Cir#um"ta $ederetro#edare

- căldură -în colicile intestinale- alimente -ulcer- alcaline -ulcer- antispastice $ antalgice- vărsătura -ulcer uneori



3. Tulburări ale secreţiei salivare – tulburările de salivaţie:*cestea pot f:

• exagerate:o Ptialismul = salivaţie abundentă înt"lnită în: stomatite, erupţia dinţilor,

nevralgia trigemenului, a ecţiuni bulbare, stenoză eso agiană, a ecţiunigastrice şi sau duodenale, parazitoze intestinale

o Sialoreea – exagerarea salivaţiei p"nă la !( l ( ore, înt"lnită în:stomatite toxice 0mercuriale, saturnine1, a ecţiuni neurologice, sarcină,

administrarea de pilocarpină• diminuate: xerostomie• dispărute: asialia

4. Modi cări ale !ustului • 2ierderea gustului $ apare în a ecţiuni in#amatorii ale nasului şi în unele boli

neurologice• 2ervertirea gustului :

o amar $ în a ecţiuni %epatobiliareo acid $ în %iperaciditate, stenoze pilorice, eso agite de re#uxo dulceag $ în diabeto metalic $ în a ecţiuni dentare, proteze metalice, anemia 3iermero etid $ în a ecţiuni ale cavităţii bucale, abcese pulmonare şi a ecţiuni 456

• disguezia sau alterarea gustului $ apare în condiţiile unei limbi saburale, în boliebrile, stenoză pilorică, umat excesiv.

". Modi carea mirosului aerului e#pirat – mirosul neplăcut al gurii se numeşte%alenă şi este dat de:

• igiena de ectuoasă a cavităţii bucale• stomatite• intoxicaţii cu bismut%, plumb, mercur•

angine ulcero-necrotice• diverticul şi sau stenoză eso agiană• staza gastrică: spasm piloric• staza duodenală

$. Disfa!ia & difcultatea de a îng%iţi, care este resimţită de bolnav ca pe o senzaţiedureroasă de oprire a alimentelor la un anumit nivel al eso agului. *pare în:

• aproape toate su erinţele eso agiene• nevroze• leziuni neurologice• ulcere gastrice înalte

7is agia trebuie di erenţiată de:• cea oro aringină, ce reprezintă difcultatea trecerii bolului alimentar din gură în

eso ag• senzaţia de 8nod în g"t9 sau 8 globus %istericus9, apare la cei isterici

Odi o a*ia & durerea apărută în timpul deglutiţiei.

%. &e!ur!itaţiile & revenirea în gură, ără e ort, a alimentelor 0 alsele vărsături1.*par în:



• a ecţiunile gastrice şi sau duodenale• a ecţiunile biliare

'. (ituitele matinale &apar dimineaţa- perna udă, cu un conţinut care poate f:• salivă• suc gastric• mucus• bilă• alimente $uneori

*par în:• alcoolism• boli eso agiene• boli gastrice şi sau duodenale• nevroze• aero agii

). *u!+iţul $ zgomot particular expirator $ după o inspiraţie scurtă şi bruscă.'auze:

• mese abundente• consum de alcool excesiv, de băuturi carbogazoase• nevrotici• tumori cerebrale• ulcer gastric şi sau duodenal• cancer gastric• tumori eso agiene• pleurezie• uremie• pericardite

7atorat:• distensiei pereţilor gastrici• excitaţiei vagului şi centrului bulbar• excitaţiei renicului ce contractă dia ragmul

1,. (iro-isul &este senzaţia de arsură retrosternală. 'auzele sunt:• %ernia %iatală• eso agitele de re#ux• boala ulceroasă duodenală• cancere gastrice, în special la nivelul cardiei• sarcina• alcoolismul• tulburări nevrotice

11. reaţa $ repulsia aţă de alimente.

12. /ărsăturile &evacuarea pe gură a conţinutului gastric, duodenal şi sau intestinal,este un act re#ex.Cau4e'

a. %ăr"ăturile #e trale'



o nu sunt precedate de greaţăo au caracter explozivo se produc spontan şi ără e orto se înt"lnesc în: tumori, abcese şi %emoragii cerebrale, comoţie cerebral,

meningite, boli ale urec%ii interne, migrenă, intoxicaţii 0uremie, corpicetonici1

b. %ăr"ăturile peri eri#e $ produse prin mecanisme re#exe, care ţin de:a. aparatul digestivb. alte a ecţiuni: urec%e internă, atingerea aringelui

c. %ăr"ături e"o a*ie e $ se produc ără e ort& apar în:o dilataţii eso agiene secundare stenozeio diverticuli eso agienio %ernie %iatală

d. %ăr"ături *a"tri#e $ se produc cu e ort şi sunt precedate de greaţă& apar în:o gastriteo ulcer gastric şi sau duodenalo abuz de medicamenteo uremie

e. %ăr"ăturile i te"ti ale & se produc cu e ort şi sunt precedate de greaţă.

:re#%e $a %ăr"ăturilor'• sporadice: a ecţiuni digestive-indigestie• recvente: gastrite, boală ulceroasă, stenoză pilorică, colecistite, sarcină• incoercibile $ repetate, persistente şi rebele la tratament: %oleră, intoxicaţii

Orarul %ăr"ăturilor'• matinale: etilici, gravide, uremie• postprandial precoce: gastrită acută• postprandial tardiv:

o la !-( ore: ulcer gastrico la (- ore: ulcer gastric, cancer gastrico la -/ ore: ulcer duodenal

Co $i utul 8i #ompo4i$ia %ăr"ăturilor'• muco-apoase: graviditate• alimentare: stenozele pilorice, intoxicaţii, indigestii• bilioase: colici %epatice• %emoragice: %ematemeze• ecaloide: ocluzii intestinale

13. 0emateme-a &este reprezentată de eliminarea pe gură, în timpul unei vărsături,a unei cantităţi de s"nge roşu sau negricios cu aspect de zaţ de ca ea9, care provine dintubul digestiv, uneori amestecat cu resturi alimentare şi c%eaguri.;ste di erită de:

• %emoptizie: s"nge roşu, aerat& provenit din căile respiratorii, succede, în generaltusea

• %emosialemeze: saliva este amestecată cu s"nge'auze:

• eso agiene: ruptura varicelor eso agiene, eso agită, ulcer eso agian• gastrice şi sau duodenale $ /<-=<>: ulcer, gastrită, neoplasm, polipoză



• boli sistemice: mielom multiplu, periarterită nodoasă• iatrogenă 0salicilaţi, corticoizi, rezerpină, anticoagulante1.

14. Melena $ reprezintă eliminarea unui scaun negru ca păcura 9, moale lucios, uneori#uid, determinat de s"ngele digerat provenit dintr-o %emoragie digestivă superioară.'"nd scaunul este cu s"nge roşu, s"ngerarea este fe de la nivelul in erior, fe tranzitul este

accelerat. @elena este adesea coada9 %ematemezei sau poate exista independent. 'auzele pot f:• toate cauzele care produc %ematemeză• in arctul de mezenter• tumorile colonului• T3' intestinal• uremie• polipoza şi diverticuloza intestinală

7i eră de scaunul negru din:• ingestia unor alimente: afne, mure, s eclă roşie, spanac, urzici• ingestia unor medicamente: bismut, fer

1". ructaţiileEructaţiile – se numesc popular r"g"ieli şi reprezintă eliminarea pe gură a gazelor acumulate

în porţiunea in erioară a eso agului şi în stomac. Aiziologic, apar la cei care măn"ncă repede, îng%iţ"nd mult aer, mai ales după mese copioase şi consum de băuturi carbogazoase.

Bnt"lnite în:• aero agie• a ecţiuni ale gurii: stomatite, dentiţie defcitară• aringite cronice• stenoză pilorică• stază duodenală

1$. Tulburări ale conţinutului !a-os i ale emisiei de !a-e din

intestin:• Aerofagia – ingestia de aer, este fziologică, ea find patologică în caz de %ipersalivaţie

sau nevroze• Flatulenţa – reprezintă eliminarea într-un mod mai mult sau mai puţin controlat a

gazelor din intestin prin anus.• arborismele – reprezintă zgomotele produse de gazele intestinale care trec prin

conţinutul lic%idian sau prin zone de stenoză.• !eteorismul abdominal - este reprezentat de creşterea conţinutului gazos intestinal,

care se mani estă clinic prin senzaţie de distensie abdominală cu sau ără mărireobiectivă a abdomenului.

1%. Tulburări de eliminare a scaunului Cumărul scaunelor:

• !-( scaune pe zi $ la ( $ = $ ?( de ore $ scaun normal• 2este ( scaune pe zi $ sindrom diareic• 6ipsa scaunului ( $ + sau mai multe zile $ sindrom de constipaţie

"onsti#aţia – evacuarea înt"rziată a materiilor ecale. Dcaunul are consistenţă crescută, estedur şi uscat. Arecvenţa de emisie a scaunelor este de (- zile.



Fecaloamele sunt mase mari, compacte, de consistenţă crescută, apărute în constipaţiarectală.

Scaunul $n creion sau #anglică apare recvent în stenozele rectale, adesea maligne.%iareea – evacuarea de scaune lic%ide sau semilic%ide, mai mult sau mai puţin recvente.

Dcaunul diareic se caracterizează prin consistenţă redusă.1'. #amenul limbii

&imba saburală – 'limbă $ncărcată( şi se datorează imposibilităţii regimurilor %idrolactate dea descuama epiteliul lingual, care răm"ne acoperit de un strat gros albicios-gălbui, cremos şi lipsitde umiditate. *ceste modifcări se înt"lnesc în: tulburările gastrice, insufcienţa %epatică, gingiviteşi carii dentare, amigdalite.

&imba uscată sau '#ră)ită( apare în:• a ecţiuni nazale 0bolnavii respiră cu gura desc%isă1• boli care determină des%idratare 0diabetul za%arat decompensat1.

&imba geogra*că:• se caracterizează prin prezenţa unor placarde sau insule de culoare roşiatică,

reprezent"nd zonele descuamate, limitate de un depozit alburiu care acoperă zonelenedescuamate&

• se înt"lneşte c%iar ără semnifcaţie patologică, la copii sub / ani, în perioadele

premenstruale la emei şi la persoanele cu teren alergic.!ărgăritărelul:

• se caracterizează iniţial printr-o coloraţie roşu aprins sau violaceu, apoi la (-+ zile aparpuncte mici albe care se măresc progresiv, con#u"nd şi acoperind toată mucoasabucală&

• apare la copii, la adulţi debilitaţi&• este cauzată de candida albicans.

&imba neagră apare acoperită cu depozite negricioase cu aspectul unor peri înclinaţi:• este determinată de %ipertrofa şi %iperEeratoza papilelor fli orme&• se înt"lneşte în umatul excesiv şi în terapia cu antibiotice 0tetracicline, peniciline1.

Documents

Semiologie Aparat Digestiv -Semne Si Simptome