Semiologie medicala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs

Text of Semiologie medicala

medical a

"EVERY MAN is ... like all other men, ... like some other men, ... like no other men."Kluckhohn C, Murray HA: Personality in Nature, Society, and Culture, New York, Alfred A. Knoph, 1948

Nu exist boli ci numai bolnaviHippocrate

cuprins1. Obiectul de studiu al semiologiei Definitie Taxonomie Asteptari 2. Foaia de observatie clinica generala: anamneza 3. Verificarea datelor acumulate

cuprins1. Obiectul de studiu al semiologiei Definitie Taxonomie Asteptari Istoria semiologiei 2.Foaia de observatie clinica generala: anamneza 3. Verificarea datelor acumulate

OBIECTUL DE STUDIU AL SEMIOLOGIEISemeion=semn Logos=stiinta Obiective: descoperirea descrierea interpretarea semnificatiei

SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR

PROPEDEUTICA MEDICALApropaideuo=a invata inainte

Obiective: Insusirea metodologiei examenului clinic Interpretarea datelor paraclinice

SEMIOLOGIACea mai conservatoare dintre disciplinele clinice Cea mai fascinanta

bucuria cunoasterii

Semiologia medicala Adaptarea la specificul activitatii clinice Memoria nu trebuie sa sufoce gndirea Gndesc doar despre ceea ce tiu

NOTIUNI DE BAZA Simptom=manifestare a bolii perceputa de bolnav (subiectiv)

Semn= manifestare a bolii obiectiva, cuantificabila, concreta (identificabil la examenul obiectiv)

Sindrom = care merg impreuna complex de simptome si semne, clinice si paraclinice converg spre un numitor comun etiologic sau patogenic

Nu este o boal !!! Nume proprii

Sntate = stare de bine bio-psiho-sociala

Scopul ? Elaborarea unui rationament pe baze fiziopatologice Integrarea sindroamelor evocatoare pentru entitatile morbide

Istoria (sumara) semiologiei medicale Este superpozabila la origini cu istoria medicinii in sine Anamneza si examenul clinic nu necesita tehnologie ci doar disponibilitate, acuratete si perseverenta in sesizarea naturii umane

Egiptul antic Medicina practicata de medici, nu de vraci Medicii specializati pe domenii de boli Tratament simptomatic

Mesopotamia 1050 B.C. medicul Esagil-kin-Apli Manual de diagnosticare1. 2. 3. 4. Diagnostic pe baza simptomelor si semnelor Examen clinic Prognostic Prescriptii

Persia Rhazes a descris elementele cutanate din pojar si variola Ibn Sina (Avicenna) Tratat canonic de medicina si Cartea vindecarii (1020)

Hipocrate n. 460 B.C. n insula Cos, ntr-o familie care aparinea cultului lui Esculap (zeul grec al medicinei), fiul lui Heraclide m. 377 B.C. n Larisa cel mai vestit medic al greciei antice ("marele medic") contemporan cu Socrate, Platon, Aristotel, Democrit

Grecia antica Hipocrate din Cos parintele medicinii Juramintul lui Hipocrate Corpus Hippocraticum Descrierea bolilor Explica procesele patologice A localizat procesele psihice in creier Tipuri constitutionale

Hipocrate

eliberarea medicinei de misticism ("nu exist boli cauzate de zei"), diagnosticul clinic a devenit tiin Despre aer, ape i locuri rolul mediului i a poziiei geografice n determinismul bolilor principiul umorismului echilibrul celor 4 umori: snge, limf, bil galben, bil neagr Prognostic, prognoz i aforisme "nu exist boli, ci bolnavi"

Evul mediu1. Scoala de la Salerno Civitas Hippocratica secolul IX 2. Scoala bizantina Oribasius; Dioscorides - tratat pentru Anicia Juliana 3. Scoala alexandriana (araba)

Universitati medicale Montpellier - Arnold de Villanova, Henri deMondeville, Guy de Chauliac

Bologna Mundinus Padova - Ferrari Salerno Nicolaus Salernitanus

Alessandra Giliani

Renasterea

Garcia de Orta - a descris semnele clinice ale holerei si altor boli tropicale William Harvey circulatia singelui Vesalius Despre structura corpului omenesc

Paracelsus (1493-1541)Luther al mediciniiteoria cauzelor bolilor (etiologia) folosirea limbii materne

Renasterea Thomas Sydenham malaria, scarlatina si pojarul Tratate: Lista simptomelor febrei nou aparute Procesul de vindecare

Secolul XVII Newton, Leibnitz, Galilei: metodastiintifica cu1. Observatie 2. Experiment 3. Rationament

Sir William OslerIstoria medicinii Descrierea elementelor EISA

Secolul XVIII Addison Insuficienta suprarenaliana Corelatia cu secretia hormonala Mixedemul

Augustin Landr-Beauvais

1772 - 1840, Orlans, Frana a descris artrita reumatoid (incorect considerat anterior ca o form de gut)

Renee Laennec

stetoscopul ascultatia mediata; 1819

Laennec1781 - 1826, Quimper, Frana - studii asupra cirozei hepatice, tuberculozei i peritonitei - a introdus termenul de "melanom" i a descris metastazele pulmonare ale melanoamelor (1805)

Leopold v. Auenbrugger

descoperitorul tehnicii percuiei n examenul fizic obiectiv (n pleurezie) preluat ulterior de ctre Jean-Nicolas Corvisart i Josef Skoda (skodismul) identificarea cavernelor tuberculoase prin percuie descoperitorul tehnicii palprii vibraiilor vocal

Secolul XIXincepe definirea majoritatii bolilor

James Hope insuficientele valvulare Oertel degenerescenta grasa Cruveilhier pneumonia la copil si ciroza

Kussmaul stenoza piloricaBasedow hipertiroidia Beard neurastenia Robert Bree astmul bronsic Biermer anemia Leyden cristalele din AB Curschmann spiralele din AB

Semiologia medicala romaneasca Iasi C.C. Dimitriu, Gh. Creteanu, C. Strat, Lungu, Triandaf, G.I. Pandele, C. Stanciu Bucuresti Nanu Muscel, C.C. Dimitriu, Brauner, C. Paunescu, Gh. Galea, M. Anton Cluj I. Hatieganu, I. Goia

Semiologia medicala astzi Continuata cu traditionalism Conservatoare Esenta diagnosticului

Sesizarea nuantelor de detaliu si ansamblu definesc simtul clinic Atentia este cheia succesului Cunostinte de fond - nu pot sa recunosc ceva de care nu am auzit niciodata !!!

cuprins1. Obiectul de studiu al semiologiei Definitie Taxonomie Asteptari 2. Foaia de observatie clinica generala: anamneza 3. Verificarea datelor acumulate

Etape Comunicare cu pacientul Examen fizic in detaliu Analiza relatiilor obtinute

finalitate Susinerea unui diagnostic Conturarea unui prognostic

Tratament adecvat

FOAIA DE OBSERVAIE CLINIC Prezentare generalDocument ce consemneaza informatiile cu privire la pacient Valoare multipla: 1. Clinica 2. Stiintifica 3. Juridica

Elemente consemnate Subiective simptome

Obiective Semne Date paraclinice

Structura FO1. 2. 3. 4. 5. Date generale Anamneza Starea prezenta Evolutia Epicriza

Structura FO1. 2. 3. 4. 5. Date generale (registrator) Anamneza Starea prezenta Evolutia Epicriza

1. date generale1.a. Date cu privire la unitatea medicala Denumire Sediu Adresa Date de contact

1.b. Date generale de identificare a pacientului Nume Virsta Sex Domiciliu Profesie Functie Loc de munca Statutul de asigurat medical CNP

1.c. Date despre plasarea temporala a pacientului Data internarii (Eventual si ora) Data externarii (Eventual si ora) Numarul de zile de spitalizare Numarul de zile de CM

1.d. Date de preintimpinare a unor erori vitale

Grup sangvin sistem ABO Grup sangvin sistem Rh Alergii cunoscute

Virsta afectiuni specifice unor categorii de virsta afectiuni cu frecventa particulara la anumite virste afectiuni cu particularitati evolutive si prognostice diferentiate in raport cu virsta

Sexul/genul Afectiuni specifice sexului feminin Afectiuni specifice sexului masculin Afectiuni cu frecventa diferentiata pe sexe Afectiuni cu evolutie particulara corelata cu sexul si contextul fiziologic

Domiciliul Actual sau trecut Locul nasterii

Profesia si functia

Boli profesionale Frecventa mai mare a unor boli pentru anumite categorii profesionale

Date de diagnostic De trimitere La internare La 72 de ore La externare

diagnostice 1. 2. Principal Secundare Complicatii Co-morbiditati

Modalitati de externare Externat Transferat (unde) La cerere Decedat

Starea la externare Vindecat Ameliorat Stationar Agravat Decedat

Date cu privire la interventia chirurgicala Data si ora Caracterul de urgenta/la rece Echipa operatorie Anestezia Procedura Diagnosticul

Date de siguranta epidemiologica in timpul spitalizarii Parazitoze (scabie, pediculoza) Boli infecto-contagioase

Structura FO1. 2. 3. 4. 5. Date generale Anamneza Starea prezenta Evolutia Epicriza

2. anamnezaanamnesis = amintire

Date cu privire la boala obtinute prin dialog medic pacient (aparintori) (qui bene interrogat, bene diagnosticat) Permite: Identificarea organului sau aparatului in suferinta Uneori chiar boala

metode Nu este standardizata (orice metoda este buna) Consolidarea increderii bolnavului Obiectiv: obtinerea unui maxim de date utile diagnosticului si tratamentului

Contactul cu pacientul

Un bun clinician mai mult dect abiliti intelectuale sau tehnice cineva cruia i pas.

Ce caut un pacient la un doctor ? competen

empatie onestitate

deschidere si disponibilitate antrenarea pacientului in luarea deciziilor

timp pentru a asculta !!

SECRETELE UNEI BUNE RELAII MEDICPACIENT Attitude Pune-te n situaia pacientului?'

Behaviour Intotdeauna trateaz bolnavul cublndee i respect Compassion Recunoate latura uman din spatele fiecrui bolnav Dialogue Comunic permanent cu pacientul.

ABORDAREA BOLNAVULUI cu: Minutiozitate

Neomiterea detaliilor aparent nesemnificative

AnamnezaIncepe de la sesizarea modului de intimpinare (prima impresie) Unde?: ideal spaiu privat, linitit (dificil n spital)

Ct timp? n medie 13 -15 minute (pentru pacieni n eviden medical). 5-10 minute pentru pacieni spitalizai Uneori