Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]

7/21/2019 Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]

http://slidepdf.com/reader/full/semne-si-simptome-clinice-psihiatrice-manual-de-buzunar-kaplan-si-sadock-psihiatrie 1/15

Semne si imptome clinice pihiatrice

I. Introducere generalPihiatrii îsi dezvolt capacitatea de a depita

condiiile mintale din câteva motive: pentru a formuladiagnotice exacte pentru a precrie tratamente eficiente

pentru a oferi prognotice fia!ile pentru a analiza pro!lemele pihice într"un mod cât mai complet si pentrua comunica fructuo cu ali clinicieni. #a îsiîndeplineac toate acete copuri pihiatrii tre!uie ă

devin experi în domeniul lim!a$ului pihiatriei% tre!uie învee recunoac si defineac emnele siimptomele comportamentale si emoionale% iar dup

toate acetea tre!uie devin maestri ai o!ervriiriguroae si decrierii logice a fenomenelor mintale ale pihiatriei. &ulte din emnele si imptomele pihiatriceîsi au rdcinile în comportamentul normal si pot fieînelee ca puncte diferite de pe un pectru care eîntinde de la normal pân la patologic.

'. Semne. (!ervaiile si contatrile cliniceo!iective cum ar fi contricia afectiv auinhi!iia pihomotorie a pacientului.

). Simptome. *xperienele +tririle, u!iectivedecrie de !olnavi cum ar fi dipoziia depreivau lipa de energie.#. Sindrom. -rup de emne si imptome careformeaz împreun o condiie ce poate firecunocut% indromul poate fie mai echivocdecât o tul!urare au !oal pecific.

II. efiniii ale emnelor si imptomelor pihiatrice/

0n continuare unt definite în ordine alfa!etic oerie de fenomene mintale legate de emne si imptome.

Abulie: Impul redu de a aciona si gândi 1cu altecuvinte a!ena voinei2 în aociere cu indiferena fade conecine. 'pare prin deficit neurologic în depreieîn chizofrenie.

Acalculie: Pierderea capacitii de a efectuacalcule% nu ete cauzat de anxietate au de deficitul deconcentrare. 'pare prin deficit neurologic în tul!urrilede învare.

Acrofobie: 3eama de locuri înalte.

Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executamiscri alternative rapide.

Afazie: (rice tul!urare a înelegerii au exprimriilim!a$ului cauzat de o leziune cere!ral. Pentru tipurilede afazie vezi fiecare termen pecific.

Afect: 3rirea u!iectiv si direct a emoieiatasate ideilor au reprezentrilor mintale ale o!iectelor.'fectul are manifetri exterioare care pot fi claificate

1 Multe din defniiile incluse aici pot s susciteobiecii din partea psihiatrilor europeni. Pentru o maibun cunoatere a semiologiei psihiatrice serecomand olosirea unor reerine suplimentare.

1



ca retricionate tocite aplatizate largi la!ile adecvateau inadecvate. 4ezi si dipoziie.

Afect constricionat: 5educere a intenitiitonului imirii care ete mai puin ever decât cea dinafectul tocit.

Afect inadecvat: 3on emoional care nu egeste în armonie cu ideea gândul au vor!irea care îlînoeste. Se întâlneste în chizofrenie.

Afect labil: *xpreie afectiv caracterizat prinmodificri rapide si !ruste nelegate de timuli externi.6

Afect plat: '!ena total au aproape total aoricror emne de expreie afectiv.

Afect restricionat: 5educere a intenitiitonului imirii care ete mai puin ever decât în afectultocit dar ete clar prezent. 4ezi si afect contricionat.

Afect tocit: 3ul!urarea a afectelor manifetat

prin reducerea ever a intenitii tonului externalizat alimmintelor% unul din imptomele fundamentale alechizofreniei conform lui *ugen )leuler.

Agitaie: 'nxietate ever aociat cu nelinistemotorie.

2 Sau legate de stimuli externi minori.

Agitaie psihomotorie: 7iperactivitate fizic simintal care ete de o!icei neproductiv si e aociazcu o enzaie de furtun interioar asa cum apare îndepreia agitat.

Agorafobie: 8rica patologic de locuri dechieau de prirea mediului familiar al locuinei. Poate e înoeac au nu de atacuri de panic.

Agresivitate: 'ciune energic cu cop ver!alau fizic% corepondentul motor al afectului de furiemânie au otilitate. 'pare în deficitul neurologictul!urarea de lo! temporal tul!urrile de control al

impulurilor manie chizofrenie.

Akatizie: Senzaie u!iectiv de neliniste motoriemanifetat prin nevoia inten de a fi în miscarecontinu% poate fie coniderat un efect ecundar extrapiramidal al medicaiei antipihotice. Poate ficonfundat cu agitaia pihotic.

Alexitimie: Incapacitatea de a decrie au de

constientiza propriile emoii au dipoziii au de aela!ora aupra fanteziilor legate cu depreia a!uzul deu!tane si tul!urarea de tre pottraumatic.

Ambivalen: #oexitena a dou impuluri opueîn legtur cu un acelasi lucru la aceeasi peroan si înacelasi timp. Se întâlneste în chizofrenie trile

!orderline tul!urarea o!eiv"compuliv.

2



Amnezie: Incapacitatea total au parial deevocare a tririlor anterioare% poate fi de origine organic1tul!urare amnezic2 au emoional 1amneziadiociativ2.

Anterograd 1''2: Pierderea memoriei pentruevenimentele care urmeaz de!utului amneziei%frecvent dup traumatime cranio"cere!rale.

Retrograd 1'52: Pierderea memoriei pentruevenimentele care preced de!utul amneziei.

Anergie: 9ip de energie.

Anhedonie: Pierderea intereului si retragerea dintoate activitile o!isnuite plcute. Se aociaz adeea cudepreia.

Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor o!iectelor.

Anorexie: Pierderea au decresterea poftei demâncare. în anorexia nervoa pofta de mâncare poate e ptreze dar pacientul refuz mnânce.

Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste undefect omatic propriu 1de ex. pacientul neag paraliziaunui mem!ru2.

Anxietate: Simmânt de apreheniune cauzat deanticiparea unui pericol care poate fi intern au extern.

Apatie: 3on emoional tocit aociat cu detasareaau indiferena% e întâlneste în unele forme dechizofrenie si depreie.

Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitatemotorie voluntar cu cop% nu poate fi explicat prin

paralizie au alt afectare motorie au enzorial. înapraxia de contrucie pacientul nu poate deenezeforme !i" au tridimenionale.

Asociaii prin asonant 1aociaii clang2:'ociaie au vor!ire determinat de unetul si nu deenul cuvântului% cuvintele nu au legtur logic%aonantele si rimele pot domine comportamentulver!al. Se întâlneste cel mai frecvent în chizofrenie auîn manie.

Ataxie: 9ip de coordonare fizic au mintal. /.în neurologie e refer la pierderea coordonrii

muculare. 6. în pihiatrie termenul de ataxieintrapihic e refer la lipa de coordonare dintreentimente si gânduri % e întâlneste în chizofrenie situl!urarea o!eiv"compuliv ever.

Atenie: #oncentrare% apect al constientei care erefer la cantitatea de efort exercitat în focalizarea aupra

3 Disocierea ideo-aectiv

3



anumitor apecte ale unei experiene activiti auarcini. *te afectat de o!icei în anxietate si întul!urrile depreive.

Autism: vezi -ândire autit.

Blocaj;: întrerupere !ruc a sirului gândiriiînainte de terminarea unui gând au a unei idei% dup ocurt pauz peroana nu îsi aminteste ceea ce e puneaau era pe cale e pun 1mai ete cunocut si ca furtal gândurilor2 frecvent în chizofrenie si anxietateaever.

atalepsie: #ondiie în care peroana menine poziia corpului în care ete pu% e întâlneste încazurile evere de chizofrenie catatonic. Sinonim cuflexi!ilita cerea au flexi!ilitate ceroa.

ataplexie: Pierderea temporar !ruc atonuului mucular cauzând l!iciune si imo!ilizare%

poate fi precipitat de diferite tri emoionale si eteurmat frecvent de omn. 8recvent în narcolepie.

atatonie:" 'gitaie 1excitaie2 catatonic: 'gitaieimpulivitate si comportament agreiv demare intenitate." Poturare catatonic: 'umarea voluntara unei poturi nepotrivite au !izare

4 Sperrung lb. german!

meninute în general pentru perioadeîndelungate de timp. Poate alterneze peneasteptate cu excitaia catatonic." 5igiditate catatonic: Poziie motorie fixsi uinut care ete rezitent lamodificare.

ircumstanialitate: 3ul!urare a proceelor aociative de gândire si vor!ire în care pacientul facedigreiuni în amnunte neneceare si gânduri nepotriviteînainte de a comunica ideea central. Se întâlneste închizofrenie tul!urarea o!eiv"compuliv si unelecazuri de demen. 4ezi si tangenialitate.

ogniie: Proceele mintale de cunoastere siconsientizare% funcioneaz în trân aociere cu

$udecata.

om: Stare de inconstien profund din care peroana nu poate fi trezit aociat cu reponivitateminim au nedetecta!il la timuli% e întâlneste înleziuni au !oli ale creierului în condiii itemice cum

ar fi cetoacidoza dia!etic au uremia si în intoxicaia cualcool si alte droguri. #oma poate apar si în trilecatatonice evere si în tul!urarea converiv.

ompulsiune: <evoia patologic de a acionaconform unui impul care dac i e rezit produceanxietate% comportament repetitiv= ca rpun la o

5 "itual

4



o!eie au executat în conformitate cu anumite regulifar un alt cop în ine decât acela de a preveni

producerea unui anumit lucru în viitor.

onfabulaie: >mplerea inconstient a golurilor de memorie prin imaginarea de triri au evenimente far

!az faptic întâlnit frecvent în indroamele amnetice%tre!uie difereniat de minciun.

onfuzie 1tare confuzional2: 3ul!urri aleconstien ei manifetate prin orientare dezordonat înț

raport cu timpul paiul au peroana. #onstien ț ? :tarea de informare curent 1a@arene2 cu rpunuri la

timulii externi.

oprolalie: >tilizarea involuntar a unui lim!a$vulgar au o!cen. Se întâlneste în unele cazuri dechizofrenie si în 3ul!urarea 3ourette.

!"j# entendu: e$a auzit. Iluzia c ceea ce aude peroana în cauz a mai auzit înainte.

!"j# pans": e$a gândit. #ondiie în care un gândne mai gândit niciodat ete coniderat în mod eronat cao repetare a unui gând anterior.

!"j# vu: e$a vzut. Iluzie de recunoasterevizual în care o ituaie nou ete coniderat în moderonat drept o repetare a unei experiene anterioare.

6 Sau cunotin# a nu se conunda cu contiina.

!elir: #ertitudineA fal !azat pe inferenincorect depre realitatea extern care ete u inurț

ferm în pofida pro!elor au dovezilor o!iective sievidente în en contrai si în pofida faptului c al ițmem!ri ai culturii repective nu împrtsec credin ațrepectiv.

!elir bizar: #ertitudine fal care ete patenta!urd au fantatic 1de ex. invadatori din pa iulț

comic au implantat electrozi în creierul pacientului2.8recvent în chizofrenie. în delirurile care nu unt !izarecon inutul e itueaz de o!icei în domeniul poi!ilului.ț

!elir congruent cu dispozi ia:t elir al cruicon inut e potriveste cu dipozi ia 1de ex. pacien iiț ț ț

depreivi care cred c ei unt rpunztori de ditrugerealumii2.

!elir de control: #onvingerea fal c voin aț

gândurile au entimentele unei peroane unt controlatede for e externe.ț

!elir de grandoare: #oncep ie exagerat depreț

importan a puterea au identitatea propriei peroane.ț

7 $onvingere sau credin% belie.

5



!elir de infidelitateB : #ertitudinea fal c o peroan iu!it nu ete fidel% uneori e numeste gelozie patologic.

!elir de persecu iet : #onvingerea fal de a fihr uit au perecutat% e contat adeeaț C la pacien iiț

litigiosi care au o tendin patologic de a intenta ac iuniț ț

in$uti ie din cauza rului tratament imaginar. *te celț

mai frecvent delir.

!elir de referin :t #redin a fal c purtareaț

1comportamentul2 altora e refer la peroana celui încauz si cu evenimentele o!iectele au al i oameni au oț

emnifica ie particular si neo!isnuit de regul dețnatur negativ% deriv din ideea de referin cândț

peroanele imt în mod fal c al ii vor!ec depre eleț

1de ex. convingerea c cei de la 34 au radio vor!ecdepre peroana repectiv2. 4ezisi tranmitereagândurilor.

8 În general, în mod curent se vorbete despre delir

de gelozie de !apt, de multe ori este vorba nu doar de un delir de gelozie "adulter posibil#, ci de unul de in$delitate "adulter consumat#%& 'linic, delirul de persecu(ie este important în

psi)ozele ma*ore%

!elir de srcie/D : #onvingerea fal de a fi racau c va fi deprivat de toate poeiunile materiale.

!elir incongruent cu dispozi ia:t elir !azat pe oreferin incorect la realitatea extern al crui con inutț ț

nu are legtur cu dipozi ia au ete nepotrivit cuț

dipozi ia 1de ex. pacien ii depreivi care cred c untț ț

noul &eia2.

!elir nihilist $de nega iet 2: elir depreiv clumea si tot ceea ce are legtur cu ea au încetat maiexite.

!elir paranoid: Include delirurile de perecu ie sițdelirurile de referin control si grandoare.ț

!elir somatic: elir referitor la func ionareaț

propriului corp.

!elirium: 3ul!urare mintal acut reveri!ilcaracterizat prin confuzie si o anumit afectare aconstientei% e aociaz în general cu la!ilitate

emo ional halucina ii au iluzii si cu comportamentț țnepotrivit impuliv na ional au violent.ț

1+ elirul de s-r-cie este o tem- particular- a delirului de ruin-, care este o no(iune mai larg- i mai semni$cativ- clinic "se poate înt.lni în depresiile cu elemente psi)otice congruente cu dispozi(ia#

6



!epersonalizare: Sim mânt de nerealitate cuț

privire la ine la pr i ale propriei peroane au cuț

privire la mediul încon$urtor care apare// în condi ii deț

tre extrem au o!oeal extrem. Se întâlneste închizofrenie tul!urarea de deperonalizare si tul!urareade peronalitate chizotipal. epreie: Stare mintalcaracterizat prin im minte de trite e ingurtateț ț

diperare tim de ine czut si auto"reprosuri%emnele de îno ire includ inhi!i ia pihomotorie auț ț

uneori agita ia retragerea din contactele interperonaleț

si imptome vegetative cum ar fi inomnia si anorexia.3ermenul e refer la dipozi ia atfel caracterizat au laț

o tul!urare a dipozi iei.ț

!eraiere 1derailment2: eviere treptat au !ruca sirului gândurilor fr !locare% e foloeste uneori cainonim al l!irii aocia iilor.ț

!erealizare: Senza ie de realitate chim!at auț

c ceea ce ete în$ur "a modificat. Se întâlneste deregul în chizofrenie atacurile de panic tul!urrilediociative.

!ereism: 'ctivitate mintal care urmeaz unitem logic total u!iectiv si idioincratic si care nu ia înconiderare faptele realit ii au experien ei.ț ț

#aracteritic pentru chizofrenie. 4ezi si gândire autit.

11 &neori

!ezinhibi ie:t /. înlturarea unui efect inhi!itoriuca în reducerea func iei inhi!itorii a cortexului de ctreț

alcool. 6. în pihiatrie li!ertatea mai mare de a ac ionaț

în conformitate cu puliunile au im mintele interne siț

cu mai pu in gri$ fa de retric iile dictate de normeleț ț ț

culturale au de uperego.

!ezorientare: #onfuzie% afectarea cunoasteriitimpului locului si peroanei 1pozi ia eifului în raportț

cu cealalt peroan2. #aracteritic pentru tul!urrilecognitive.iforie: Sim mânt de neplcere auț

diconfort% dipozi ie de inatifac ie si nelinisteț ț

general. 'pare în depreie si anxietate.

!iskinezie: ificultate în efectuarea miscrilor. Seîntâlneste în tul!urrile extrapiramidale.

!ispozi ie:t 3on pervaziv si u inut alț

entimentelor care ete trit intern si care în extremeleale poate influen eze practic toate apecteleț

comportamentului si perceperii lumii de ctre peroanarepectiv. Se deoe!este de afect expreia extern a

tonului interior al im irilor.ț" #ongruent cu dipozi ia: în armonie adecvat cuț

dipozi ia% idei care e potrivec cu dipozi iaț ț

frecvente în tul!urarea !ipolar." Incongruent cu dipozi ia: <epotrivit cuț

dipozi ia idei care nu e armonizeaz cuț

dipozi ia frecvente în chizofrenie.ț

7



!istonie: 3ul!urare motorie extrapiramidalcontând din contracturi lente u inute ale muculaturiiț

axiale au apendiculare. adeea predomin o miscareconducând la devieri poturale relativ u inute% reac iileț ț

ditonice acute 1grimae faciale torticoli2 e întâlnecocazional la intituirea terapiei medicamentoaeantipihotice.

!istractibilitate: Ina!ilitatea de a"si focalizaaten ia% pacientul nu rpunde la arcina pe care o are deț

efectuat ci d aten ie unor fenomene irelevante dinț

mediu.

!istractibilitate: #ondi ie în care !olnavul trecețde la un u!iect la altul în func ie de timuli interni auț

externi% e întâlneste în manie.

!izartrie: ificultate în articulare în activitateamotorie de modelare ca vor!ire a unetelor emie dar nusi în girea cuvintelor au în gramatic.

%colalie: 5epetarea pihopatologic a cuvintelor

au frazelor unei peroane de ctre alta% tinde fierepetitiv si peritent. Se întâlneste în unele forme dechizofrenie în pecial în tipul catatonic.

%latie 1elation2: 'fect ce cont din im minte deț

!ucurie euforie triumf inten atifac ie de ine auț

optimim. 'pare în manie itua ie în care nu are o !azț

în realitate.

%uforie: Sim mânt exagerat de !untare careț

ete nepotrivit cu evenimentele reale. Poate apar înuzul de droguri cum ar fi opiaceele amfetaminele sialcoolul.

%xaltare: Sim mânt de inten ela ie siț ț

grandoare.

&lexibilitate ceroas: #ondi ie în care pacien iiț ț

men in pozi ia corpului în care au fot pusi. Se maiț ț

numeste si catalepie.

&obie: 8ric peritent patologic nerealit siinten de un o!iect au de o itua ie% peroana fo!icț

poate în eleag c frica ete ira ional dar cu toateț ț

acetea nu poate o riipeac.

&ormicatie 1formication2: 7alucina ie tactil ceț

implic enza ia c inecte mici um!l pe piele au peț

u! piele. Se întâlneste în adic ia la cocain si înț

delirium tremen.

&ric: Stare emo ional neplcut contând dinț

modificri pihofizio" logice ca rpun la o amenin areț

au la un pericol real. #ompara i cu anxietate.ț

&ug de idei: Succeiune rapid a gândurilor auvor!irii fragmentare în care con inutul e chim! !rucț

8



iar vor!irea poate fie incoerent. Se întâlneste înmanie.

'(ndire abstract: -ândire caracterizat prina!ilitatea de a eiza caracteriticile een iale aleț

întregului de a deface întregul în pr i componente siț

de a dicerne propriet ile comune. -ândirea im!olic.ț

'(ndire autist: -ândire în care gândurile untîn mare mur narciice si egocentrice cu accent auprau!iectivit ii si nu o!iectivittii si fr preocupareț

pentru realitate% termenul e foloeste ca inonim pentruautim si dereim. Se întâlneste în chizofrenie

tul!urarea autit.

'(ndire concret: -ândire caracterizat nu dea!tractizare ci de lucruri i evenimente reale i deș ș

experien imediat% e întâlneste la copiii mici la ceiț

care au pierdut au nu au dezvoltat a!ilitatea de ageneraliza 1ca în unele tul!urri mintale cognitive2 si la

peroanele cu chizofrenie. ' e compara cu gândirea!tract.

'(ndire ilogic: -ândire care con ine concluziiț

eronate au contradic ii interne% ete pihopatologicț

numai dac ete marcat si dac nu ete cauzat de valoriculturale au de deficitul intelectual.

'(ndire magic: 8orm de gândire dereit%gândire aemntoare cu cea din faza preopera ional laț

copii 1Eean Piaget2 în care gândurile cuvintele auac iunile do!ândec putere 1de ex. puterea de a cauzaț

au împiedica un eveniment2.

'randiozitate 1grandoare2/6 : Sim minteț

exagerate depre importan a puterea au cunostin eleț ț

de inute au depre identitatea proprie. Se întâlneste înț

tul!urarea delirant trile maniacale.

)alucina ie:t Percep ie enzorial fal ce apare înț

a!en a oricrei timulri externe relevante înț

modalitatea enzorial implicat.

)alucina ii auditivet : 8al percep ie onor dețregul voci dar si alte unete cum ar fi muzic. Sunt celemai frecvente halucina ii în tul!urrile pihiatrice.ț

)alucina ii congruente cu dispozi ia:t t

7alucina ii cu con inut care e potriveste cu dipozi iaț ț ț

depreiv au cu cea maniacal 1de ex. pacien iiț

depreivi care aud voci care le pun c unt niste

12 'n mod tradi(ional% grandoarea se reer laimportan(a exagerat acordat propriei persoane.)randio*itatea poate s aib un context mai larg%cum ar f tematicile delirante cosmice% de reormuniversal% salvare a lumii% inven(ii+solu(iimiraculoase ale marilor probleme ale *ilei sau aleomenirii etc uneori% pacien(ii de acest el nu

pre*int un delir de grandoare propriu-*is% ei nu ,iacord dect ,n subsidiar o importan( exagerat!.

&



peroane rele% pacien ii maniacali care aud voci care leț

pun c au valoare putere au cunoastere infla ionate2.ț

)alucina ii gustative:t 9egate de gut.

)alucina ii hapticet 1tactile2: 9egate de enza iileț

de atingere.

)alucina ii hipnagogice:t 7alucina ii care apar ț

atunci când peroana adoarme% de o!icei nu untconiderate patologice

)alucina ii hipnopompice:t 7alucina ii care apar ț

atunci când peroana e trezeste din omn de o!icei nuunt coniderate patologice.

)alucina ii imperative:t Perceperea fal a unor ordine crora peroana e poate im i o!ligat li eț

upun au crora îi ete incapa!il li e opun.

)alucina ii incongruente cu dispozi ia:t t

7alucina ii care nu unt aociate cu timuli externi realiț

al cror con inut nu e potriveste cu dipozi ia depreivț țau cu cea maniacal 1de ex. în depreie halucina ii careț

nu implic teme cum ar fi vinov ia pedeapa meritatț

au inadecvarea% în manie halucina ii care nu implicț

teme cum ar fi valoarea au puterea infla ionate2.ț

)alucina ii liliputane:t Percep ia fal cț

o!iectele unt mult mai mici decât în realitate% e mai

numec si halucina ii micropice. ' e compara cuț

macropie.

)alucina ii olfactive:t 7alucina ii care implicț

primar olfac iaFmirourile% apar cel mai frecvent înț

tul!urrile medicale în pecial în cele care afecteazlo!ul temporal.

)alucina ii somaticet : 7alucina ii care implicț

percep ia unei triri fizice localizate în interiorulț

corpului.

)alucina ii vizuale:t 7alucina ii care implicț

primar im ul vzului.ț

)iperactivitate: 'ctivitate mucular crecut.3ermenul ete foloit frecvent pentru a decrie otul!urare contatat la copii care e manifet prinneliniste contant hiperactivitate ditracti!ilitate sidificult i de înv are. Se întâlneste în tul!urarea prinț ț

deficit aten ionalFhiperactivitate.ț

)ipermnezie: -rad ridicat de re inere si evocare.țPoate fi indu prin hipnoz si e poate întâlni la unele

peroane upradotate% poate contituie de aemeneaun element al tul!urrii o!eiv"compulive al unor cazuri de chizofrenie si al epioadelor maniacale dintul!urarea !ipolar I.

1+



)ipervigilen $hipervigilitatet 2: 'ten ie siț

concentrare exceiv aupra tuturor timulilor interni siexterni% e întâlneste de o!icei în trile delirante au

paranoide.

)ipomanie: 'normalitate a dipozi iei cuț

caracteriticile calitative ale maniei dar ceva mai pu inț

inten. Se întâlneste în tul!urrile !ipolar II siciclotimic.

*dee prevalent 1overvalued2: #onvingere auidee fal au nerezona!il care ete u inut dincolo deț

limitele ra iunii. *te mai pu in inten au de mai curtț ț

durat decât delirul dar e aociaz de o!icei cu !oalamintal.

*dei de referin :t Interpretarea incorect aincidentelor si evenimentelor din lumea exterioar cade inând o referin direct peronal la propriaț ț

peroan% ideile de referin e pot contata ocazional laț

peroane normale dar apar frecvent la pacien iiț

paranoizi. ac unt prezente cu frecven au intenitateț

uficient au dac unt organizate au itematizateideile de referin contituie deliruri de referin .ț ț

*luzie: Interpretatea perceptual incorect a unuitimul extern real. ' e compara cu halucina ie.ț

*ncoeren :t #omunicare lipit de conexiunidezorganizat au incompreheni!il. 4ezi si alat decuvinte.

+ncorporare: &ecanim primitiv de defeninconstient în care reprezentarea pihic a unei alte

peroane au apecte ale unei alte peroane untaimilate în propriul elf printr"un proce figurativ deingetie oral im!olic% reprezint o form pecial deintroiec ie si ete cel mai timpuriu mecanim deț

identificare.

*nser ia g(ndurilor:t elirul c în mintea cuiva e

implanteaz gânduri de ctre al i oameni au for e.ț ț

*nsight 1în elegereFconstientizare Gcritica !oliiH2:ț

5ecunoasterea constient a propriei condi ii. 0n pihiatrieț

e refer la constientizarea +cunoasterea, si în elegereaț

propriei pihodinamici si a propriilor imptome decomportament maladaptativ% ete foarte important

pentru facilitarea modificrilor peronalit ii siț

comportamentului peroanei repective

+ntunecarea con,tien ei:t (rice tul!urare aconstien ei în care peroana nu ete pe deplin treazț

alert si orientat. 'pare în delirium demen siț

tul!urarea cognitiv. 'lterare a orientrii percep iei siț

aten iei% e întâlneste în difunc iile cere!rale.ț ț

11



*ritabilitate: *xcita!ilitate anormal au exceivcu mânie enervare au ner!dare usor declansate.

-am.is vu: 8enomen paramnezic caracterizat deenza ia fal de nefamiliaritate a unei itua ii reale careț ț

a mai fot trit anterior.

-udecat: 'ctul mintal de comparare au evaluarea op iunilor din cadrul unui et de valori dat cu copulț

alegerii unui cur de ac iune. ac curul de ac iune aleț ț

ete cononant cu realitatea au cu tandardecomportamentale adulte mature e pune c $udecataete intact au normal% e pune c$udecata ete

afectat dac ac iunea alea ete clar maladaptativțdac rezult din decizii impulive !azate pe nevoia degratificare imediat au dac ete în alt mod nepotrivitcu realitatea murat potrivit tandardelor mature aleadultului.

/a belle indiff"rence: 9iteral îneamnGfrumoaa indiferen H% atitudine nepotrivit de calm auț

lip de preocupare în legtur cu diza!ilitatea proprie.

Se poate întâlni la pacien ii cu tul!urare converiv.ț

/ogoree: 4or!ire !ogat 1rapid2 u! preiunecoerent% vor!itul incontrola!il exceiv% e întâlneste înepioadele maniacale ale tul!urrii !ipolare I. Se mainumeste si tahilogie ver!omanie volu!ilitate./

13 /e mai numete i ta)i!emie, iar volubilitatea nu este considerat- patologic- prin de$ni(ie%

0acropsie: Percep ia fal c o!iectele unt maiț

mari decât în realitate% a e compara cu micropie.

0anie: Stare a dipozi iei caracterizat prin ela ieț ț

1euforie2 agita ie hiperactivitate hiperexualitate siț

gândire si vor!ire accelerate 1fug de idei2. Se întâlnesteîn tul!urarea !ipolar I. 4ezi si hipomanie.

0anierism: &iscare involuntar de nesterha!itual.

0emorie: Proce prin care ceea ce e trieste au

e înva devine o încriere în itemul nervo centralț1înregitrarea2 unde perit cu un grad varia!il de permanen 1re inerea2 si poate fi reamintit au regitț ț

din depozit dup dorin 1evocarea2.ț

0emorie imediat 1pe termen curt2: Se refer lare inerea imediat 1a evenimentelor din ultimele câtevaț

momente2% mai ete cunocut ca memorie de lucru simemorie tampon 1!uffer2.

0emorie recent: Se refer la evenimenteleultimelor câteva zile.

0emorie 1ndeprtat 1pe termen lung2: Se referla evenimentele trecutului +peronal, îndeprtat.

12



0icropsie: Percep ia fal c o!iectele unt maiț

mici decât în realitate. >neori e numeste halucina ieț

liliputan. ' e compara cu macropie.

0utism: '!en a organic au func ional aț ț

facult ii vor!irii. 4ezi si tupor.ț

2egativism: (pozi ia au reziten a ver!al auț ț

non"ver!al la ugetiile si îndemnurile din afar% întâlnitfrecvent în chizofrenia catatonic în care pacientulrezit oricror eforturi de a fi miscat au face opuul aceea ce i e cere.

2eologism: #uvânt au grup de cuvinte noi acror derivare nu poate fi în elea% întâlnit frecvent înț

chizofrenie. 3ermenul a fot foloit si pentru a deemnaun cuvânt care a fot contruit incorect dar ale cruiorigini rmân totusi inteligi!ile 1de ex. pantof de capînemnând plrie2 dar contruc iile de acet fel untț

denumite mai corect aproximri ver!ale.3bsesie: Idee gând au impul peritent si

recurent care nu poate fi eliminat din constient prin

logic au ra ionament% o!eiile unt involuntare si ego"țditonice. 4ezi si compuliune.

3rientare: Starea de cunostin de ine si depreț

locul încon$urtor în termenii timpului locului si peroanei.

4anic: 'tac de anxietate acut si inten aociat cudezorganizarea peronalit ii% anxietatea eteț

coplesitoare si e îno este de enza ia de catatrofaț ț

iminent.

4arapraxie: 'ct eronat 1ratat2 cum ar fi un lapulinguae au rtcirea unui o!iect. 8reud atri!uie

parapraxiile unor motiva ii inconstiente. Perevera ie: /.ț ț

5epetarea patologic a unui acelasi rpun în fa a unor ț

timuli diferi i ca în repetarea aceluiasi rpun ver!al laț

între!ri diferite. 6. 5epetarea peritent a unor cuvinteau concepte pecifice în proceul vor!irii. Se întâlnesteîn tul!urrile cognitive chizofrenie si alte !oli mintale.

4ezi si ver!igera ie.ț

Retardare 5inhibi iet 678 psihomotorie: încetinire aactivit ii pihice motorii au a am!elor% e întâlneste înț

depreie chizofrenia catatonic. Poate urvin siopuul ei " agita ia pihomotorie.ț

Retragerea $furtul9 g(ndurilor: elirul c propriile gânduri unt îndeprtate din minte de ctre al iț

oameni au for e. 4ezi si tranmiterea gândurilor.ț

Salat de cuvinte: 'metec incoerent în een țincompreheni!il de cuvinte si grupuri de cuvinte

14 enomenul clinic la care se reer /retardarea0 psihomotorie este bradi1ine*ia+ bradipsihia+bradilalia. 'n limba romn este% probabil% mai

potrivit s ne reerim la inhibi(ie sau lentoare psihomotorie% i nu la /,ntr*iere0.

13



întâlnit frecvent în cazurile foarte avanate dechizofrenie. 4ezi si incoeren .ț

Srcia vorbirii: >tilizarea limitat a vor!irii% eîntâlneste în tul!urarea autit chizofrenia catatonictul!urarea depreiv ma$or.

Slbirea asocia iilort 1aocia ii îndeprtate2:ț

3ul!urare de gândire au vor!ire caracteriticchizofreniei implicând o tul!urare a progreiunii logicea gândurilor manifetat ca incapacitatea de a comunicaver!al în mod adecvat% idei neînrudite si fr legturîntre ele trec de la un u!iect la altul. 4ezi si

tangen ialitate.ț

Semne vegetative: în depreie imptomecaracteritice cum ar fi tul!urarea omnului 1în pecialtrezirile matinale2 cderea poftei de mâncarecontipa ia cderea în greutate si pierderea rpunuluiț

exual.

Stare confuziv: Pertur!area orientrii în timp

pa iu au la peroan.ț

Stereotipie: 5epetarea mecanic continu a unor activit i ver!ale au fizice% e întâlneste în chizofreniaț

catatonic.

Stupor: /. Stare de reactivitate decrecut latimuli si de constient mai pu in decât deplin fa deț ț

mediul încon$urtor% ca tul!urare a constientei indic ocondi ie de com par ial au emi"com. 6. în pihiatrieț ț

e foloeste inonim cu mutim si nu implic neaprat otul!urare a constientei% în tuporul catatonic pacien iiț

unt de o!icei constien i de ceea ce îi încon$oar.ț

angen ialitate:t &od de a vor!i indirect digreivau chiar irelevant în care nu ete comunicat ideeacentral.

ransmiterea g(ndurilor: Senza ia c propriileț

gânduri unt tranmie au proiectate în mediu. 4ezi siretragerea 1furtul2 gândurilor.

ulburare de g(ndire: (rice tul!urare a gândiriicare afecteaz lim!a$ul comunicarea au con inutulț

gândirii% elementul principal al chizofreniei.&anifetrile e întind de la implul !loca$ sicircumtan ialitatea usoar pân la l!irea profund aț

aocia iilor incoeren si deliruri% e caracte rizeaz prinț ț

nerepectarea regulilor emantice si intactice îndezacord cu educa ia 1intruc ia2 inteligen a au origineaț ț ț

cultural a peroanei.

ic: &iscare mucular involuntar pamodictereotip a unor grupuri mici de muschi% e o!erv înpecial în momente de tre au de anxietate rareori carezultat al unei !oli organice.

14



rans: Stare de reducere a constientei siactivit ii aemntoare omnului.ț

;erbigera ie:t 5epetarea tereotip si lipit deen a unor cuvinte au propozi ii asa cum e vede înț

chizofrenie. Se mai numeste si catafazie. 4ezi si perevera ie.ț

;orbire sub presiune 1preured peech2:#restere cantitativ a vor!irii pontane% vor!ire rapidzgomotoa accelerat asa cum poate apar în maniechizofrenie si în tul!urrile cognitive.

15

Documents

Semne Şi Simptome Clinice Psihiatrice Manual de Buzunar Kaplan Si Sadock Psihiatrie Clinică[1]