Semne Si Simptome in ORL

  • Published on
    01-Jan-2016

  • View
    304

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>I. Semne si simptome in ORL</p><p>Urechile, nasul i gtul sunt organe nvecinate, iar eventualele afeciuni care pot aprea lanivelul uneia dintre aceste zone se pot transmite cu uurin i la celelalte. Acesta este i motivulpentru care exist o singur specialitate care se ocup cu diagnosticarea i tratarea bolilor de laacest nivel, numit Otorinolaringologie, cunoscut sub prescurtarea ORL</p><p>1. DurereaOtitele externe micotice sunt afeciunile care apar frecvent vara. Oamenii merg la mare, facbaie, le intr ap n urechi, iar aceasta favorizeaz dezvoltarea micozelor (mediul umed). Ca sscoat apa din urechi folosesc beioare de urechi care nu sunt sterile i i fac leziuni n conductcare favorizeaz ptrunderea microbilor, cu suprainfectarea rnilor, ngustarea conductului,hipoacuzie i, mai ales, durere acut, deoarece urechea este foarte bogat inervat. Alt afeciune des ntlnit vara este amigdalita acut pultacee sau flegmonul periamigdalian,caracterizat prin durere la nghiire, trismus (contracie spastic involuntar a muchilormandibulei, care mpiedic deschiderea gurii), uneori chiar stare febril. Durerile de cap, senzaia de pulsiune la nivelul obrajilor, secreiile purulente sunt semnepentru care pacientul se adreseaza medicului ORL.</p><p>2. InflamatieRinofaringita acuta inseamna inflamatia mucoasei nasului si a mucoasei faringelui. Inmajoritatea cazurilor rinofaringita acuta este data de virusuri si debuteaza cu febra care poatedura pana la cateva zile. Apetitul scade, vioiciunea dispare, respiratia devine mai frecventa, aparetusea iar somnul este mai agitat. Daca infectia cuprinde laringele tusea se accentueaza, voceadevinde ragusita.</p><p>3. Febra -Amigdalite, rinofaringite, laringite, sinuzite, otite etc.4. Anosmie lipsa simtului mirosului5. Edem edem amigdalian in amigdalita acuta6. Rinoree scurgere nazala abundenta7. Dispnee tulburari respiratorii poate fi intalnita in obstruarea cailor respiratorii datorita</p><p>corpilor straini esofagieni, laringieni, nazali etc.8. Hemoragie otica se numeste OTORAGIE si nazala EPISTAXIS. Otoragia apare in</p><p>fractura de baza de craniu. Epistaxisul este hemoragia nazala provenind din vaselemucoasei nazale, cauzele sunt diferite traumatisme, intoxicatii, hipertensiune arteriala.</p><p>9. Disfonie tulburari ale emisiunii vocale interesand inaltimea, intensitatea si timbrulvocii. Se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra de exemplu inlaringita datorita unor afectiuni ale corzilor vocale (in urma unui stranut puternic poateaparea o hemoragie a corzilor vocale urmata de disfonie)</p><p>10. Ragusala in laringita11. Disfagie dificultate de a inghiti</p></li><li><p>12. Obstructie obstructie nazala sau nas infundat Nasul este obstruc ionat de formareamucusului care nu poate fi evacuat, ceea ce conduce la respira ia pe gura a pacientuluisau de inflamatia mucoasei nazale.</p><p>13. Parestezie senzatie de furnicaturi, amorteala, intepaturi, care apar in unele boli alesistemului nervos (parestezii faringiene si linguale).</p><p>14. Afonie pierderea vocii ca urmare a leziunii laringelui sau nervilor acestuia.15. Hipoacuzie scaderea acuitatii auditive, surditate partiala.16. Surditate pierderea auzului17. Otoree scurgerea de puroi sau serozitate din ureche.</p><p>Un rol important n prevenirea afeciunilor urechilor l are igiena local. Medicii atrag ateniaasupra unui obicei des ntlnit: igienizarea greit a urechii, folosirea beioarelor, care agreseazi dezechilibreaz mediul din ureche. Cerumenul (ceara din ureche) acioneaz ca un agent decurare, dar n unele cazuri poate provoca infecii i pierderea auzului. Cea mai eficientmodalitate de eliminare a excesului de cear o reprezint intervenia specialistului ORL, nniciun caz folosirea beioarelor de urechi.tiai c... ... la schimbarea de altitudine este normal s se nfunde trompa lui Eustachio, care face legturantre ureche i fundul nasului? Prin acest canal se egalizeaz presiunile de o parte i de alta atimpanului. Explicaia este c, la o decolare brusc, exist variaii de presiune mari, timpul esteprea scurt pentru a se egaliza presiunile, iar timpanul nu mai vibreaz corespunztor, dndsenzaia de ureche nfundat. </p></li><li><p>II. Rinita</p><p>Definitie = inflamatia mucoasei nazale.</p><p>Etiopatogenie datorata infectiilor virale sau bacteriene la care se adauga si anumiti factorifavorizanti cum ar fi: frigul, incaperi uscate, oboseala si subalimentatia.</p><p>SimptomatologieRinita acuta (coriza) apare in special primavera si toamna, se manifesta prin rinoree muco-purulenta. Pacientul are senzatia de nas infundat prezinta tuse si cefalee matinala.Rinita cronica catarala nas infundat aproape permanent, jena continua in respiratie in specialcand pacientul se afla in pozitie culcata, secretia nazala care se scurge in faringe si este inghitita.</p><p>TratamentLocal : instilatii nazale cu substante antiseptic, vasoconstrictoare si antihistaminice.General: vitaminoterapia si imunostimulatoare</p><p>III. Sinuzita</p><p>Definitie = infectia membranei mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale sisinusurile frontale si maxilare. Sinusurile reprezinta niste cavitati.</p></li><li><p>EtiopatogenieSinuzitele sunt rezultatul unei infectii virale care determina inflamatia membrane mucoasei carecaptuseste interiorul foselor nazale blocandu-se drenajul fluidului din sinusuri spre nas sau gat.Mucusul si fluidul secretat in sinusuri cauzeza presiune si durere insa bacteriile isi gasesc unmediu propice de dezvoltare in lichidul stationar din aceste sinusuri ducand la infectie bacteriana.Pe langa infectii mai pot provoca sinuzite si: rinite alergice, polipi nazali, corpi straini nazali,deviatia de sept sau infectiile fungice.Simptomatologie</p><p>- Presiune si durere la nivelul sinusului afectat- Cefalee- Secretii galbui sau verzui care se scurg din nas- Halena respiratie urat mirositoare- Febra- Diminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive</p><p>InvestigatiiDiagnosticul se bazeaza in general pe anamneza si pe examenul obiectiv. CT-ul furnizeaza imagini detaliate despre structura sinusurilor.Radiografia de sinusuri se efectueaza pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita.Endoscopia nazala se efectueaza cu ajutorul endoscopului un instrument cu sursa de luminacu care se vizualizeaza structurile interioarePunctia sinusurilor - pentru prelevarea de secretii si cultura pentru identificare tipuluigermenilor si pentru drenarea sinusului.RM pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a sinusurilor.</p><p>Tratament- Aerosoli, inhalatii- Antibiotice- Decongestionante nazale- Analgetice- Corticosteroizi- Mucolitice</p><p>Scopul este:- Imbunatatirea drenajului mucusului- Combaterea durerii si presiunii- Eradicarea oricarei infectii- Prevenirea formarii cicatricelor</p></li><li><p>IV. Obstructie cu corpi straini</p><p>1. Corpii straini nazaliCorpii straini nazali sunt observati ca patologie mai ales la copii, dar pot afecta deasemeni si</p><p>adultii, mai ales cei cu retard mental sau boli psihice. Interesul copiilor de a-si explora corpul iiface predispusi la a introduce corpi straini in cavitatile nazale. Deasemeni isi pot insera astfel deobiecte pentru a-si ameliora iritatia mucoasei nazale sau epistaxisul. Pe cat de neamenintatorpoate parea un astfel de obiect prezinta totusi o mortalitate si morbiditate semnificative dacatraiectul sau progreseaza spre caile respiratorii. </p><p>Corpii straini sunt clasificati ca fiind anorganici sau organici. Cei anorganici sunt tipic dinplastic sau metal. Exemplele frecvente cuprind micile parti ale jucariilor. Corpii straini organiciincluzind mincare, cauciuc, lemn si burete tind sa fie mai iritante pentru mucoasa nazala siproduc astfel simptome mai timpuriu.Copii straini unilaterali afecteaza de doua ori mai frecventpartea dreapta fata de cea stinga a nasului, datorita preferintei indivizilor dreptaci de a-siintroduce obiecte in narina dreapta. Corpul strain in sine poate cauza iritatie pacientului totusi,morbiditatea este cauzata de inflamatia rezultata, distructia mucoasei si extinderea la structurileadiacente. </p><p>Complicatiile raportate cuprind: sinuzita, otita medie acuta, perforatia de sept nazal, celulita periorbitala, meningita, epiglotita acuta, difteria si tetanus.</p><p>SimptomatologiePacientul poate prezenta: iritatie nazala, epistaxis, stranut, sinuzita, stridor, wheezing sau febra. Stridor = Zgomot uiertor al respira iei, specific n cazuri de spasm sau de obstruc ie a laringelui</p><p>DiagnosticExtinderea testelor de diagnostic depinde de tabloul clinic. Pentru majoritatea corpilor strainiizolati nu sunt indicate alte teste. Exceptia fiind corpii metalici sau calcificati, restul suntradiotransparenti. Cand diagnosticul suspicioneaza o tumora sau sinuzita se ia inconsiderare imagistica CT. Daca exista suspiciuni asupra aspirarii sau ingerarii corpului strain, radiografia toracelui siabdomenului trebuie efectuate. Un corp radiotransparent aspirat poate determina pneumonii.</p><p>TratamentIncercarile repetate de a extrage corpul strain pot fi de fapt mai dificile, iar obiectul se poate deplasa posterior. De aceea este important ca medicul sa cunoasca citeva tehnici si sa aiba langa el instrumentar adecvat. Masca de oxigen trebuie sa fie disponibila pentru ca manipularea corpului strain poate determina aspirare. </p></li><li><p>2. Corpii straini endotrahealiLa nivelul traheei corpii straini sunt mobili, flotanti. Din acest motiv simptomatologia este</p><p>intermitenta:- dispneea si tusea initiala evolueaza ulterior sub forma unor crize paroxistice (cel mai inalt</p><p>grad de intestate a unui simptom), care se produc n momentul deplasarii corpului strain nsus, catre spatiul subglotic sau n jos, catre pintenul traheal, la cea mai mica schimbare depozitie a corpului; </p><p>- tiraj toracic, care apare la schimbarea pozitiei pacientului si alterneaza cu perioade de calmabsolut;</p><p>- cianoza;- accese de sufocare;- raguseala:- wheezing- dispneea capata uneori caracter mixt (inspiratorie si expiratorie);- n intervalele dintre crizele paroxistice, corpul strain poate fi bine tolerat, pacientul</p><p>prezentnd doar o usoara durere retrosternala;- fixarea corpului strain la bifurcarea traheei (cu efect reflex inhibitor vagal) poate antrena</p><p>decesul brusc.</p></li><li><p>3. Corpi straini endobronsiciDupa ce trec de pintenul traheal, majoritatea corpilor straini patrund n bronsia dreapta (care</p><p>este mai larga si a carei directie continua cu un unghi foarte mic directia traheei) si n cazuri mairare n bronsia stnga. </p><p>Odata patrunsi n bronhie corpii straini pot urma doua cai:- corpii straini mici si cu suprafata neteda pot ramne mobili, permitnd curentului respirator</p><p>sa-i poarte continuu de jos n sus, putndu-li-se schimba pozitia cu fiecare respiratie; astfelpusi n evidenta ntr-o anumita pozitie la examenul radiologic, ei pot fi gasiti n cu totul altapozitie n momentul endoscopiei;</p><p>- cel mai frecvent nsa se inclaveaza n una din bronsii (de obicei cea dreapta).Inclavarea unui corp strain n bronsie provoaca adesea aparitia secundara a unor fenomeneinflamatorii, a caror aspect si importanta depind de natura corpului strain, dupa cum urmeaza:o boabele de fasole sau alt corp strain care poate putrezi, datorita hidratarii, se descompun,</p><p>eliminnd uleiuri volatile toxice care irita mucoasa si se suprainfecteaza, determinndcomplicatii bronhopulmonare (abces pulmonar, bronsiectazii etc.)</p><p>o corpii straini metalici, cu evolutie mai putin zgomotoasa, pot totusi determina, prin iritatiecontinua, aparitia unui proces de granulatie soldat ulterior cu o stenoza bronsica.</p><p>Din punct de vedere clinic un corp strain cu localizare bronsica determina urmatoarelemanifestari: debut brutal cu sindrom de penetratie: acces brusc de tuse, urmat de sufocare si cianoza,</p><p>mbracnd un aspect dramatic, de o durata variabila, care n cazurile de gravitate medie nudepaseste 20 - 30 de minute. De multe ori acest acces poate trece neobservat sau nu i se</p></li><li><p>acorda atentia cuvenita. Treptat, totul reintra aparent n normal, pentru ca n momentul ncare copilul se agita sau plnge, tusea si dispneea sa reapara.</p><p> n perioada de stare, simptomatologia corpilor straini inclavati variaza cu dimensiunile lor silocul de inclavare. </p><p>Caracterul unilateral al simptomatologiei este un element evocator pentru diagnostic.Diagnosticul paraclinic cuprinde:- investigatii imagistice: radiografia toracica, computer tomografia, fluoroscopia;- proceduri diagnostice: bronhoscopia;- testul Astrup - stabileste gradul hipoxiei si starea ventilatiei.-TRATAMENTObiective tratamentului: extractia corpului strain combaterea tulburarilor provocate de prezenta corpilor strainiExtractia corpilor straini traheobronsici se poate face pe 2 cai: calea perorala folosita n mod obisnuit calea traheala (dupa traheostomie interventie chirurgicala constand in imbinarea traheei cu</p><p>pielea) indicata numai n caz de:- asfixie iminenta prin corpi straini vomluminosi- hipersecretie bronsica abundenta care ar obliga la prelungirea bronhoscopiei cu</p><p>traumatizarea corzilor vocale si a regiunii subglotice- esecul bronhoscopiein aceste situatii, dupa extractie se aspira secretiile prin canula si se ngrijeste plaga operatorie.n cazurile diagnosticate tardiv, adesea infectate, care nu au un caracter de urgenta, este</p><p>necesara o pregatire prealabila a endoscopiei: antibioterapie cu spectru larg (ex: Clamoxyl, Augmentin) sau adaptata prelevarilor</p><p>bacteriologice; corticoterapie pentru diminuarea edemului supraadaugat; bronhodilatatoarele nu sunt utile dect dupa extragerea completa a corpilor straini</p><p>aspirati, altfel existnd riscul mobilizarii unui fragment si asfixie acute.</p><p>Masurile de urgenta la copil de peste un an.Manevra Heimlich la copilul constient:1. copilul fiind n picioare sau n sezut, reanimatorul se plaseaza n spatele lui si cu bratele i</p><p>nconjoara bratele2. pumnul strns se plaseaza la nivelul abdomenului, pe linia mediana deasupra ombilicului</p><p>si sub apendicele xifoid3. se acopera pumnul cu cealalta mna si se efectueaza o serie de compresiuni toracice</p><p>rapide. Nu trebuie atins apendicele xifoid si marginea inferioara a cutiei toracice deoarece miscarileputernice pot afecta organele interne. </p></li><li><p>4. fiecare compresiune trebuie sa fie separata una de cealalta. Se continua compresiunileabdominale pna ce corpul strain este ndepartat sau pna cnd copilul si pierde starea deconstienta</p><p>5. daca copilul si pierde starea de constienta, i se deschide gura cu un ndepartator si daca sevede corpul strain, se ndeparteaza</p><p>6. se efectueaza o ventilatie. Daca nu se ridica toracele se repozitioneaza capul si sereefectueaza din nou o ventilatie. Daca caile respiratorii ramn obstruate si copilul este inconstietse face manevra Heimlich dupa tehnica descrisa n continuare</p><p>Manevra Heimlich la copilul inconstient:1. se plaseaza copilul cu fata n sus2. daca se suspecteaza aspiratie de...</p></li></ul>