Semne Si Simptome in Patologia Chirurgicala Digestiva

  • Published on
    04-Jan-2016

  • View
    236

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

powerpoint presentation for medical students

Transcript

<ul><li><p>SEMNE SI SIMPTOME IN PATOLOGIA CHIRURGICALA </p><p>DR. UNGUR MARIANA</p></li><li><p>Principalele semne si simptome in chirurgia generalaAnorexieGreataVarsaturaRegurgitatieEructatiePirozisMeteorismDiareeConstipatieHematemezaMelena</p><p>RectoragieDurereFebraFrisonHiperemieTumefiereCefaleeTahicardieDispneeAdenopatieContractura </p></li><li><p>DUREREADurerea abdominala este, din cauza frecventei ei, cel mai important simptom al patologiei digestive, prezent in majoritatea afectiunilor abdominale: viscere, peritoneu, mezou, epiploon, vase i nervi.</p></li><li><p>DUREREA localizat, atunci, cand sunt stimulai nervii afereni somatici (tegumentului abdominal, musculaturii abdominale, viscerali);difuz, cel mai adeseadebutul brusc sugereaza: - colecistita acut - ulcer complicat - perforarea unui viscer - apendicit perforat - pancreatita acut - embolia cu ischemie acut in teritoriul mezenteric; - torsiune organ, volvulusinstalare insidioas sau progresiv: - ulcer gastroduodenal - sindroame dispeptice - colon iritabil - angorul abdominal ischemie in teritoriul mezentericdup caracterul durerii:durerea de tip colicativ caracteristic pentru : - colica biliara necomplicat - gastritele acute - durere epigastric intens, uneori violent, cu caracter colicativ, pe un fond dureros continuu, insoit de regul de vrsturi abundente, uneori diaree - ocluzia intestinal in faza compensatdurerea de cauz esofagian cu caracter retrosternal: spasm difuz in esofagite</p></li><li><p>DUREREAdurerea severa intensa este prezenta in: - ulcer penetrant, perforat - infarctul intestinal, - anevrismul disecant de aorta abdominal - colecistita acut, hidropsul vezicular, obstrucia mecanic a cii biliare principale.</p><p>Colica: durere violent, persistent, provocat de contracia spastic a musculaturii netede a unui organ cavitar: - colica gastric: cramp dureroas epigastric insoit de greuri, vrsturi alimentare sau acide: gastrite acute, exces de alimente, etc - colica vezicular: durere violent cu maximum de intensitate in hipocondrul drept, cu iradiere epigastrica, greuir, vrsturi amare bilioase, declanat de alimente colecistokinetice - colica apendicular: durere vie localizat in fosa iliac dreapt, cu iradiere posibil epigastric (uneori modalitate atipic de debut), constipaie - colica intestinal: dureri violente periombilical, uneori migratoare dintr-un flanc in cellalt, insoit de borborisme intestinale(zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinal vie) - colica pancreatic: durere in epigastru cu iradiere in bar, vrsturi, stare de soc - colica din iritaia peritoneal: durere intens, difuz, abdomen imobil cu micrile respiratorii: abdomen de lemn</p></li><li><p>MODIFICAREA APETITULUIDe regul in afeciunile abdminale apetitul este diminuat: hiporexie, anorexie. Excepia face ulcerul duodenal in care foamea dureroas este calmat de ingestia de alimente i astfel pacieni sunt bine nutrii: hiperorexie.Anorexia selectiv: pentru anumite alimente: carne in gastritele hipo-anacide sau cancerul gastric.Intolerana pentru anumite alimente: pentru grsimi in afeciunile colecistului; lapte in alergiile alimentare; la gluten in celiachie,etcSitofobia: pacientul evit anumite alimente de tem c pot declana durereaAnorexia mental: manifestare psihogen in care refuzul alimentar nu este cauzat de o afeciune digestiv.</p></li><li><p>DISFAGIADisfagia reprezint dificultatea de a inghii care se manifest ca o senzaie de incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian.Disfagia trebuie deosebit de: - odinofagie - durere la inghiire - globus istericus - senzaia de nod in gat ins deglutiia este posibil - sau de senzaia de plenitudine epigastric sau de saietate precoce.Disfagia apare prin perturbarea tranzitului esofagian sau prin incoordonare neuromuscular.</p></li><li><p>PIROZISeste senzaia de arsur retrosternal provocat de iritaia mucoasei esofagiene prin regurgitarea sucului gastric acid sau a bilei alcaline (efect de saponificare), in : - refluxul gastroesofagian - hernia hiatal - esofagite,etc</p></li><li><p>GRETURILEsunt tulburri neurovegetative de stimulare vagal, cu senzaie de vom iminent, transpiraii, vertij, eructaii.</p></li><li><p>VARSATURILESunt un act reflex cu micri antiperistaltice ale stomacului i duodenului, contracia muschilor abdominali contracia pilorului i relaxarea cardieii evacuarea coninutului gastric. Pot fi: - alimentare, alimente mai mult sau mai puin digerate. Apare in majoritatea afeciunilor digestive;vrstura alimentar este simptomul cardinal in stenoza piloric decompensat: repetitiv, aprut tardiv postprandial, cu alimente ingerate cu peste 24 ore inainte, cu miros fetid. - acide: suc gastric - bilioase: amare, verzui, coninut biliar - fecaloide: ru mirositoare in ocluzia intestinal.Dup frecvena, varsaturile pot fi - episodice - postprandiale - matinaleApariia vrsturilor repetate cu coninut alimentar la subiecii vechi ulceroi poate sugera diagnosticul de stenoz piloric! n prezent cele mai frecvente sunt stenozele maligne!</p></li><li><p>HEMATEMEZAReprezinta eliminarea prin vrstur de sange rou (proaspt) in sangerrile mari sau sange digerat cu aspect de za de cafea prin digestia gastric a hemoglobinei din sangele care a stagnat cateva ore in stomac, in pierderile mai mici. Hematemeza apare numai in sangerrile suprajejunale, de regul la pierderi de peste 1000ml i este urmat de emisia de scaune melenice.</p></li><li><p>MELENADefineste emisia de scaune negre moi, lucioase ca pcura, fetide. Apare in pierderi acute a cel puin 60-80 ml de sange din tractul digestiv superior cu un tranzit intestinal de minim 8 ore, i inc 3-4 zile dup incetarea hemoragiei, aa zisa melena rezidual.Prezena melenei nu inseamn neaprat sangerare activ, dar arat cert existena unei sangerri recente.</p></li><li><p>HEMATOCHEZIADefineste eliminarea de sange proaspt prin scaun din hemoragii digestive superioare masive, cu pierderi mari de peste 1 litru de sange prin erodare arterial sau rupturi de varice esofagiene, insoite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub 8 ore.Pierderile de sange din tractul digestiv pot fi cronice, intermitente, mici, de regul cu expresie ocult (reacia Gregersen pozitiv la analiza scaunului), dar cu anemie uneori sever cronic feriprive: hernie hiatal, neopalsme digestive superioare i inferioare, hemoroizi, etc)</p></li><li><p>RECTORAGIAEste eliminarea de sange proaspt pe cale rectal - hemoragii digestive inferioare:</p><p> 1. Rect:</p><p> - boal hemoroidal (scaun cu firioare de sange pe suprafa) - tumori (scaune cu sange la sfaritul defecaiei)</p><p> 2. Colon descendent, sigmoid: </p><p> - polipi, tumori (eliminare de sange prospt prin scaun)</p></li><li><p>DIAREEAEste definit de eliminarea de scaune moi, nedigerate, apoase, fetide, uneori cu elemente patologice (purioi, sange in diareile cu germeni enteroinvazivi) imperioase, multiple, peste 4/24 de ore, insoite de colici, vrsturi, uneori febr.Diarea acut se intaleaz brusc cu evoluia autolimitat, in 2-4 zile: - toxiinfecii alimentare - boli infecioase : dizenteria, salmonella, enterococ, stafilococ,etc.Problema serioas este sindromul de deshidratare sever care poate s apar i identificarea germenului prin coprocultur cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli infecioase)Diareea cronic de regul nu deshidrateaz bolnavul : - sindromul de colon iritabil : scaune moi dup fiecare mas, apoase, uneori cu alimente nedigerate sau mucus prin tranzit intestinal rapid - steatoreea : scaune abundente, pstoase, lucioase, fetide din pancreatite cronice - scaune moi cu sange i puroi: rectocolita - diareea din hipertiroidie, insuficien suprarenal, sindromul carcinoid, etc - falsa diaree : alternana constipaie diaree in stenozelecolonice, de regul maligne.Diareea din colita ischemic</p></li><li><p>CONSTIPATIAConstipatia este tulburarea defecatiei, cu senzatie de disconfort la defecatie, cu sau fara scaun mic sau dur, lipsa senzaiei de defecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale din rect, evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, tenesme.</p><p>Constipaia poate fi: - primar:megadolicocolon congenital - ambiental - secundar: neoplasm stenozant, afeciuni rectale (stenoze, hemoroizi), postmedicamentoase, deshidratare, imobilizare prelungit, afeciuni neurologice</p></li><li><p>TENESMUL RECTALEste senzaia de defecaie iminent fr emisie de scaun. Sugereaz un proces malign anorectal.</p></li></ul>