Semne Si Simptome in Patologia Digestiva

  • Published on
    18-Jul-2015

  • View
    160

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

SEMNE SI SIMPTOME IN PATOLOGIA DIGESTIVA 1. SEMIOLOGIA GURII SI FARINGELUI simptomele functionale se manif prin: gust neplacut senzatie de arsura durere disfagie hipersalivatie : se intalneste in stomatite, nevralgii de trigemen si stenoze esofagiene sialoreea = hipersalivatie cu saliva revarsata in afara - poate aparea in stomatita mercuriana, tabes, encefalita, turbare asialia = absenta salivatiei xerostomia = salivatie diminuata 2. ESOFAGUL - apare: durere disfagie regurgitare = refluxul alimentelor ajunse in esofag si pot fi precoce sau tardive, pot contine mucus, saliva si alimente nedigerate Examinari: - endoscopia esofagului - ex radiologic cu bariu - biopsia esofagului - cateterismul - ex de lab 3. STOMACUL durerea = epigastrica, iradiaza retrosternal sau in hipocondru dr sau stg, de la moderata la puternica, f intensa - orarul durerii: inainte, in timpul, dupa masa - leg cu alim: cedeaza sau nu la alim - leg cu medicamentele: poate ceda sau nu eructaia = evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau esofagul inf pirozis = senzatie de arsura retrosternala si care apare la pac cu hiperaciditate varsatura = eliminarea brusca pe gura a continutului stomacal; este un act reflex cu frecv variabila hematemeza = varsatura cu sange rosu inchis, cu cheaguri, deseori amestecata cu continut alimentar melena = scaun negru ca pacura det de trecerea sangelui in intestin unde este partial digerat Examinari: - endoscopia - examenul baritat - tubajul gastric 4. INTESTINUL durerea = poate avea carac de crampa, torsiune, sfasiere (colici intestinale) - poate fi insotiata de diaree, constipatie, balonare tenesme = senzatie imperioasa de defecare insotita de arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului constipatia = elimin intarziata a scaunului la 2-3 zile sau mai mult, cu scaun dur si in cant mica diareea = tranzit intestinal accelerat cu mai multe scaune pe zi, moi sau lichide insotite de colici intestinale tulb emisiei de gaze = se manif fie prin elimin rara sau suprimata de gaze, fie printr-o frecv crescuta - flatulenta = elimin frecv a gazelor din intestin - meteorism = acumularea gazelor in intestin Examinari: - colonoscopie - ex micro al scaunului care arata cum au fost digerate grasimile, amidonul - examen baritat clisma baritata - video-capsula pt intestinul subtire

BOLILE CAVITATII BUCALE 1. STOMATITA = proces inflamator la nivelul mucoasei bucale Glosita = proces inflam la niv limbii Cauze: - infectii: bacterii, virusuri, ciuperci - toxice: ingerare de subst toxice: mercur, fosfor - iritative: consumul de alcool, tutun, igieana defectuoasa - nutritionale: lipsa de vit, malnutritie, DZ - alergice Tratament - suprimarea cauzei - administrarea alimentatiei de protectie - in infectii : AB, antifungice, antivirale BOLILE ESOFAGULUI 1. ESOFAGITELE = inflam ac sau cr a mucoasei esofagiene Cauze: - apar prin ingerare de subs caustice: acid sulburic, soda caustica - ingerare de lichide fierbinti, corpi straini, infectii, masticatie insuficienta, abuz de alcool si tutun Simptome: - durere retrosternala intensa - disfagie - hipersalivatie - regurgitari Tratament: profilactic: - sa nu inghita lichide f fierbinti - fara abuz de alcool, tutun, condimente - alimentatie corecta si regulata curativ: - spalaturi gastrice si antidot - antialgice, antispastice, AB, corticoterapie - alim parenterala - alim lichida sau semisolida - alim pe gastrostoma 2. CANCERUL ESOFAGIAN = boala maligna a esofagului care apare dupa 50 de ani mai frecv la B Simptome: - disfagia: poate aparea precoce sau tardiv, brusc sau progresiv - durerea retrosternala, regurgitarea, eructatiile, varsaturi - vocea ragusita sau bitonala - tusea, hematemeza, melena, scaderea brusca in greutate, astenie, paloare - ganglioni limfatici tumefiati, sensibil la palpare Examinari: - endoscopie digestiva + biopsie - Rx: arata stenozele, conturul neregulat Tratament: - chirurgical, radio si chimeoterapie, antialgice

3. DIVERTICULUL ESOFAGIAN: expansiune sacciforma circumscrisa a esofagului AFECTIUNILE STOMACULUI 1. GASTRITELE = boli care se manif printr-un sindrom de suferinta gastrica care pot fi provocate de procese inflam, procese degenerative, metaplazice, alergice care intereseaza mucoasa si submucoasa gastrica A. GASTRITA ACUTA = cea mai obisnuita forma de gastrita si apare in urma consumului exagerat de alcool, condimente, alim grele (ciuperci, grasimi), mese copioase Simptome: - durere in epigstru, diaree\constipatie - greata, varsaturi, sialoree - cefalee, astenie, inapetenta, repulsie fata de alim Examinari: - endoscopia - Ex sucului gastric - Ex baritat Evolutie: 2-5 zile cu vindecare 100% cu tratament si cu cronicizare daca pac nu se trateaza si e neglijent Tratament: profilactic: alim sanatoasa - curativ: regim dietetic, antispastice, antialgice, antisecretoare gastrice antivomitice, reechilibr HEL repaus B. GASTRITA AC COROZIVA = consecinta accidentelor care constau din inghitirea unor subst caustice, care provoaca necroze pe diferite supraf ale muc gastrice Simptome: - durere: epigastrica si retrosternal - disfagie, varsaturi incoercibile, hematemeza, stare de soc Evolutie: vindecare cu procese cicatriciale, deformante, mutilante la niv stomacului si esofagului, perforatie, gastrita flegmoasa Tratament: - aplicat de urgenta, spalatura gastrica + antidot - alim orala se reia treptat si cand evolutia este favorabila - antialgice, antispastice, reechilibr HEL C. GASTRITA ALERGICA - tabloul clinic violent imediat dupa ingerare: durere violenta, greturi, varsaturi, placi urticariene, Eo Tratament: - interzicerea consumului agentului alergen - regim igieno-dietetic - antihistaminice + tratam din gastrita ac simpla D. GASTRITELE CRONICE = inflam cr a muc gastrice insotita sau nu de manif clinice Simptome: - durere: moderata, variabila, fara un orar fix, mai intensa dupa condim si alcool - balonare, arsuri (pirozis), varsaturi, greturi, anorexie, scadere in greutate - stare de indispozitie, astenie, sensibilit la palpare Examinari: - la ex baritat mucoasa apare ingrosata cu pliuri neregulate

- la endoscopie muc apare hiperemica, edematiata, cu mici pete hemoragice sau chiar eroziuni - ex sucului gastric releva hipoaciditate pana la anaciditate Evolutia: lenta, spre forma atrofica + anemie Complicatii: enterocolita cr, anemie feripriva, leziuni de perigastrita - dgn + se pune pe baza biopsiei din muic gastrica prelevata prin gastroscopie Tratament: profilactic: - igiena corecta alimentara: mese regulate, fara alcool, cafea, dantura ingrij fara carii curativ: - de lunga durata si la baza lui va sta regimul dietetic care va avea in vedere crutarea mecanica, termica si chimica a muc gastrice medicamentos: pansamentele gastrice: hidroxid de Al, antispastice daca prez aciditate se admin: pepsina, fermenti pancreatici tranchilizante si sedative in doze mici varsaturile se combat cu antivomitive: metoclopramid, emetiral in anemie se dau preparate de Fe + acid folic + B12 tratam balnear in afara per de acutizare 2. ULCERUL GASTRO-DUODENAL = boala carac prin aparitia unei ulceratii pe portiunea sup a duodenului, partea inf a esofagului sau o ansa anastomatica a stomacului operat - se manif prin: sindrom ulceros, boala interesand intregul organism de unde vine denumirea de boala ulceroasa Caracteristici esentiale: - istoric de durere epigastrica la 90% din pac - legatura cu mesele este variabila - 10-20% din pac se prez cu complic de ulceratii fara simptome in antecedente - gastroscopia cu biopsie pt HP test de electie pt cei mai multi pac - biopsia de ulcer gastric sau dovada vindecarii complete sunt necesare pt a exclude neoplasmul gastric Ulcerul este o solutie de continuitate in muc gastrica sau duodenala care ia nastere atunci cand factorii defensivi normali ai muc actioneaza ineficienta sau sunt depasiti de factorii agresiunii Localizare: - de 5X mai frecv in duoden - 95% din cazuri sunt situate la niv bumbului duodenal - incidenta mai mare la B - UD si UG mai frecv la pac fumatori si pac tratati cu AINS Cauze: - infectia cu HP, AINS Semne si simptome: - durerea: epigastrica in 80-90% din cazuri, descrisa ca rosatura, jena sau senzatie de foame, mai intensa noaptea, mai frecv primavara si toamna - greata, anorexie, scoderea in greutate nesemnificativa - varsaturile: sunt semnif in boala ulceroasa complicata Examinari: - ex de lab: sunt normale in boala ulceroasa complicata, anemia apare in cazul hemoragiilor oculte din ulcerul sangerand cresterea leucocitelor arata penetratia\perforatia ulcerului cresterea amilazelor arata penetratia in pancreas - endoscopia digestiva: ex de electie ex HP si biopsie pt cancer - explorari imagistice: tranzitul baritat, ecografia da info limitate, CT ofera mai multe info - testele pt HP: biopsia din muc gastrica prin endoscopie, testul respirator, testarea serologica (din sange) - dgn diferential: se face cu reflux gastro-esofagian, afectiuni ale tractului biliar, pancreatita ac, colecistita ac, litiaza coledociana, ruptura de esofag, ruptura de menisc aortic, volvulus gastric Tratement: agenti antisecretori:

o inhibitori ai pompei de protoni: omeprazol, lansoprazol o antagonisti ai receptorilor H2: chimetidina, ranitidina, famotidina medicam care stimuleaza factorii de aparare: o sucralfat, bismut, analogi de prostaglandine o Antiacide: - fav vindecarea ulcerelor prin stimularea sist de aparare a muc gastrice (nu se folosesc ca medicam de prima intentie in tratam ulcerului ac), amelioreaza rapid durerea - Se folosesc ca adjuvanti in tratam ulcerelor, in doze mari det diaree, hipofosfatemie, hipermagneziemie - in doze mici efecte adverse rare

3. ESOFAGITA DE REFLUX = este o afectiune dat disfunctionalitatii sfincterului cardia si consta in inchiderea incompleta a acestuia ceea ce permite continutului gastric sa urce in esofag Manif de dependenta: - pirozis, regurgitatia acida Cauze: - hernia hiatala, consum de alcool, obezitate, sarcina, fumat - alim a caror consum poate afecta refluxul: citrice, ciocolata, bauturi cu cofeina, grasimi, prajeli, ceapa, usturoi, condimente. Examinari: - ex baritat poate evidentia anumite anomalii ale tractului digestiv precum si herbnia hiatala - endoscopia digestiva superioara importanta in stabilirea dgn - masurarea aciditatii stomacului si esofagului pe 24h Tratament: - medicamentos: indicat de medic - chirurgical - schimbarea modului de viata: renuntarea la fumat, evitarea consumului de alcool, combaterea obezitatii, evitarea condimentelor, ceapa, usturoi, evitarea vestimentatie prea stramte 4. HERNIA HIATALA = este o afectiune care apare in momentul in care tesuturile din interiorul abd se exercizeaza printr-un orificiu al musculat peretelui abd spre cavit toracica - 3 tipuri: - prin alunecare - paraesofagiana - mixta Simptome: - in cazul herniei prin alunecare nu sunt semne - arsura retrosternala, durere postprandial, in poz culcata sau la aplecare in fata, pirozis - elte semne: senz de plenitudine, greturi, disfagie Examinari: - ex baritat, endoscopia digestiva superioara Tratament: - schimbarea modului de viata: alim echilibrata fara condim, grasimi, alcool, projeli, fumat scaderea in greutate in caz de obezitate alim in poz sezanda, nu culcata, sa nu consume lichide in timp ce mananca, sa ramana ridicat 1-2h dupa consum de alimente BOALA INTESTINALA INFLAMATORIE 1. COLITA ULCEROASA = boala cr recurenta carac prin inflam difuza a muc care afecteaza colonul, rectul si se poate extinde proximal de o maniera continua afectand o parte sau intreg colonul Caracteristici: - diaree sangvinolenta, crampe in etajul abd superior

- senz imperioasa de defecare, coprocultura negativa - anemie, scaderea albuminelor serice - boala se carac prin evolutia in pusee si remisiuni, muc este friabila Semne si simptome: - depind de gravitatea bolii: a) boala instalata progresiv pana la 5 scaune\zi cu sangerarea intermitenta si mucus scaunele pot avea consistenta variabila, apar tenesmele si crampele in etjaul abd inf care se amelioreaza la defecatie b) boala severa: 6-10 scaune\zi sangvinolente, apare anemia severa, hipoalbuminemia, hipovolemie, dureri abd si sensibilit abd FORMA USOARA MODERATA SEVERA Scaune\zi Sub 4 4-6 Peste 6 Puls Sub 90 90-100 Peste 100 Hematocrit Normal 30-40 Sub 30 Scadere ponderala Absenta 1-10% Peste 10% Temperatura Normala 37,5-38 Peste 38 VSH Sub 20 20-30 Peste 30 Albumine 7, normale 3-3,5 Sub 3 - alte semne: tulb extraintestinale: in 20% din cazuri: eritem nodoros, piodermite gangrenoase, trombembolii, colangita scleroasa, artrite, oligoart nedeformante Examinari: - ex de lab: VSH modificat, albumine scazute, hematocrit scazut - endoscopia stabileste dgn - ex radiologic abd dilatatie colica semnif - ecografia Tratament - dieta normala cu restrictii la: cofeina, legume care prod gaze - se admin supliment de fibre care scad diareea - nu se dau antidiareice in faza acuta, dar sunt utile si fara riscuri pt pac cu forme usoare sau cronice - in colitele usoare sau moderate: med de electie: sulfasalazina, mesalazina amelioare dupa 2-3 sapt de tratament, daca nu se amelioreaza se introd cortizonul - in colitele severe se necesita spitalizare, se intrerupe alim orla si se introd cea parenterala, se evita opiaceele, se reface volumul circulant (lichide + sange la nev) - se corecteaza dezechilibrele HEL, se efect Rx abd la internare pt a decela inflam colonului - se cere consult chirurgical, se fac culturi bacteriene tratamentul medicamentos: - corticosteroizi oral, parenteral - clisme cu hidrocortizon, tratam cu ciclosporina (benefic in 75% din cazuri) - tratam chirurgical la pac la care nu se obtine ameliorare dupa 7-10 zile cu corticosterioizi; se face pt prev perforatiei si aparitia peritonitelor, scade riscul de mortalit. - Riscul de cancer de colon: boala localiz proximal de colono-sigmoid, are un risc crescut de carcinom de colon - Riscul de cancer creste cu durata bolii - Se recom anual colonoscopie cu biopsie si colectomia in cazurile in care apar semne de displazie sau reg tumorale - Tratam chirurgical la peste 25% din cazuri BOALA CROHN = proces inflam idiopatic care poate afecta orice portiune a tubului diegestiv (de la gura la anus) - are ca rezultat inflam si ulceratia mucoasei, stricturi, fistule sau formarea de abcese Semne si simptome: - febra moderata, st gen alt, aboseala, scadere in greutate - diaree nesangvin, intermitenta, balonari postprandiale, dureri colicative, borborisme - crampe si dureri abdominale in hipocondru dr sau periombilical - in etajul abd inf se poate palpa o formatiune tumorala, sensibila, care repr anse ingrosate sau aglomerate ale intestinului inflam

-

ocluzia intestinala poate apare ca rezultat al inflam, spasmului sau stenozei fistulizarea cu sau fara infectie sa abcese intraabd sau retroperitoneale manif prin: febra, frison, leucocite crescute, formatiuni abd sensibile, infectii recurente, fistule enterocutanate pe cicatrici ch - alte simptome: boala perianala: fisuri perianale, abcese sau fistule - lez...