Upload
crysttyfamous
View
78
Download
6
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Semne Si Simptome Neurologice
Citation preview
SEMNE SI SIMPTOME NEUROLOGICE
PIERDEREA DE CONŞTIENŢĂ
-de scurtă durată -de lungă durată
Lipotimia
Sincopa
Crizele epileptice
Coma
1. LIPOTIMIA
§ Pierdere incompletă a stării de conştienţă;
§ Precedată de: ameţeală, vedere în ceaţă, transpiraţii reci, paloare, greaţă
§ Se instaleaza treptat dar durata este scurta;
§ Revenire completă la trecerea în clinostatism;
§ Poate evolua spre sincopa;
Ropper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victor’s Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.
Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.
2. SINCOPA§ Reprezintă pierderea tranzitorie a stării de conştienţă datorităhipoperfuziei cerebrale globale
§ Survine brusc şi are durată scurtă (durată > 15-20s pot apareconvulsii;§ Simptome presincopale cu durată şi intensitate variabilă(ameţeli, diaforeză, greaţă, vărsături, tulburări de vedere,etc)§ Manifestări: paloare tegumentară, control sfincterian, pupile dilatate,respiratii scurte, pulsul slab, hipotensiune arterială < 60mmHg, farăconfuzie sau cefalee§ Revenire: completă şi spontană la trecerea în clinostatismRopper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victor’s Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.
SINCOPA NEUROGENA
1
Diminuarea statusului simpatic şi activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un reflex vasomotor mediat central ® vasodilatatie periferică inadecvată şi bradicardie relativă.
Clasificare:
• § vasodepresoare
• § neuro-cardiogenă
• § indusă de exerciţiul fizic
• § de sinus carotidian (în special M >50 ani)
• § asociată cu nevraligia gloso-faringiană
• § determinată de: manevra Valsalva, tuse, deglutiţie, micţiune
• § sincopă de defecţie
• § sincopa postprandială (în special la vârstnici).
Sincopa ortostatică
-pierderea reflexelor vasoconstrictoare în vasele de rezistenţă şi capacitanţa membrelor
inferioare.
§ apare la persoane normale, cu reflexe posturale deficiente
Cauze:
§ insuficienţă autonomă vegetativă primară şi din disautonomii
- disautonomia acută sau subacută (variantă a sdr. GB)
- insuf. autonomă postganglionară cronică
- insuf. autonomă preganglionară cronică - în atrofii multisistemice
§ alte cauze: Neuropatii post medicaţie antihipertensivă,
vasodilatatoare,etc
Sincopa cardiacă
Mecanism: scădere bruscă a debitului cardiac
Cauze:§ aritmie cardiacă:
ü blocul atrioventricular
2
ü tulburări ale nodului sinusal
ü tulburări ale blocului cardiac reflex
ü tahiaritmii
§ alte cauze: IM acut, stenoză aortică, HTP primară, embolia pulmonară, orice cauză care produce obstrucţie mecanică circulatorie bruscă la niveul ventricului stang
Sincopa asociată b. cerebrovasculare
-este o manifestare a bolilor cerebro-vasculare uzuale;
Se întâlneşte în:
- Sindromul de arc aortic
- Sindromul de furt subclavicular
- Situaţii în care circulaţia vertebrală este compromisă
(sdr. Kippel-Feil, spondiloza cervicală);
SINCOPA
Diagnostic diferenţial/tratament
Diagnostic diferenţial:
§ Crizele de anxietate şi sdr. de hiperventilaţie
§ Hipoglicemia
§ Hemoragia acută (hipovolemie)
§ Crizele de drop-attack
§ Crize epileptice
- Tratamentul: individualizat, în funcţie de tipul sincopei
CRIZE EPILEPTICE
- Episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitivă, senzorială,
comportamentală şi/sau modificare a stării de conştienţă datorat activării bruşte, necontrolate, a unei populaţii neuronale
- Manifestări:
§ Debut brusc, durată scurtă
§ Semne de suferinţă a unei arii cerebrale
3
§ Şi/sau modificarea stării de conştienţă
§ Cu / fără păstrarea posturii
§ Cu amnezia totală a episodului
§ Sfârşit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei
§ Post-criză: somnolenţă, mialgii, confuzie-tranzitori
Crize epileptice – manifestare
-cu debut focal/parţial:
§ fără pierderea stării de conştienţă/cu afectarea ei parţială
(în criza focală complexa);
§ se poate continua cu criza generalizată (secundar generalizată);
§ anomalie focală EEG.
-generalizate :
§ pierdere de conştienţă + afectare bilaterala / cu debut unilateralşi extensie bilaterală (secundar generalizate)
§ anomalii EEG generalizate / cu debut focal si extensie bilaterala, sincronă – în criză amnezia crizei
Crize epileptice generalizate
Clasificare:
§ Criza de tip absenţă: tipică / atipică
§ Crizele mioclonice
§ Crizele clonice
§ Crizele tonice
§ Crizele tonico-clonice (grand mal)
§ Crizele atone
Etiologie:
- la adulţi - majoritatea epilepsiilor au cauze dobândite / uneori au
debut în copilarie;
* la vârstnici – cel mai frecv. boli cerebrovasculare sau degenerative,
4
- toxice (alcool, droguri)
- tumori (primitive sau metastatice)
- traumatisme craniocerebrale
Crize epileptice generalizate
Stabilirea etiologiei :
- Anamneza
- Examenul obiectiv
- Monitorizare video şi EEG
- Imagistica cerebrală prin IRM sau examenul CT (când IRM nu este
disponibil sau este contraindicat)
Tratament:
- evitarea factorilor declanşatori şi tratamentul cauzelor;
- medicamentos;
- chirurgical.
COMA
Pierderea stării de conştienţă, cu reducerea rcţ. la forme elementare faţă de stimulii externi,
suprimarea motilităţii voluntare şi păstrarea în grade variabile a funcţiilor vegetative, circulatoriisi respiratorii
Mecanisme fiziopatologice:
§ anatomice, neurologice (distrugerea centrilor vitali din trunchiul cerebral sau cortexul
cerebral)
§ metabolice (intreruperea proceselor metabolice neuronale):
- întreruperea aportului substratului energetic (hipoxie,ischemie, hipoglicemie) - alterarea
transmiterii neuronale (intoxicaţii metabolice endogene)
Stabilirea etiologiei
§ istoric
5
§ ex. obiectiv general si ex. obiectiv neurologic
§ analiza chimică şi toxicologică a sângelui şi urinei
§ exam. CT/RMN, EEG şi LCR
Tratamentul: Susţinerea fct. vitale, tratamentul factoriilor declanşatori
VERTIJUL
vertij = senzatia de rotatie a obiectelor sau a subiectului
-> periferica
§ ameteala > centrala
- ameteala = senzatia de instabilitate, balans
- presincopa = senzatia de cadere iminenta/dezechilibru / pierdere a constientei
- senzatia de dezechilibru (cap greu, tulbure)
- VERTIJUL
- Incadrare temporala
- Acut = paroxistic / recurent < 4 saptamani
- -> periferic
- Cronic = continuu / recurent > 4 saptamani
- -> central
VERTIJUL PERIFERIC
sdr vestibular de tip periferic: lateralizat
§ durata scurta
§ fenomene auditive (tinnitus, pierdere a auzului)
§ fenomene vegetative (greturi, varsaturi)
Sindromul Meniere
-atacuri repetate de vertij rotator + fenomene auditive (tinnitus, hipoacuzie) si
vegetative cu perioade variabile de remisie
§ asociaza: senzatia de presiune la nivelul urechii, distorsionarea sunetelor,
sensibilitate la zgomot
6
§ simpt. de obicei unilaterale (in evolutiedevin bilaterale in 20-30% cazuri)
§ histologic: hidrops endolimfatic (idiopatic/ alergic, genetic, inflamator)
§ tratament medicamentos / chirurgical
§ dg diferential: sdr. Cogan, sifilis congenita / tertiar
Vetijul paroxistic pozitional benign
vertij precipitat de schimbarea pozitiei capului / rotatie, supinatie
§ caracter de latenta si fatigabilitate
§ durata de aprox. 1 min
§ asociat cu nistagmus
§ fara fenomene auditive sau vegetative
§ cauze: litiaza canalelor semicirculare, traumatisme, infectii
§ remisie spontana in cateva saptamani/ luni
§ tratament: - reeducare (manevrele Epley)
- chirurgical (simpt. > 1an)
Tumori de unghi pontocerebelos(neurinom acustic, glomus, meningiom)
Evolutie lenta
§ Clinic: la debut - ameteli (mai rar vertij adevarat, mai degraba senzatie de instabilitate), tinnitus, pierdere a auzului
§ dg precoce: tehnici speciale de microchirurgie cu indepartarea tumorii, fara afectarea nervului facial si prezervarea auzului
§ dg pozitiv: IRM cu gadolinium
Vertijul central
• sdr vestibular de tip central
• § clinic: deviatie nesistematizata, instabilitate, ataxie + alte semne SNC
• § durata lunga (saptamani, luni)
• § ocazional fenomene vegetative
• § diag: ex neurologic + imagistic
Vertijul central
7
ETIOLOGIE:
• §leziuni inflamatorii: meningoencefalite, abces cerebral, scleroza multipla
• §boli vasculare cerebrale: ATS arterei vertebro- bazilare, HTA,hTA
• §tumori cerebrale
• §traumatisme cranio-cerebrale
TULBURARI COGNITIVE
Tulburari de memorie
§ Apraxii
§ Agnozii
§ Afazii
Tulburari de memorie
Memoria permite achizitionarea informatiei, conservarea si utilizarea acesteia
− Hipocampul, parte integranta a sistemului limbic si circuitului lui Papez joaca un rol
primordial in mec. anatomo-fiziologice ale memoriei
Clasificare:
§ Memoria senzoriala (analiza informatiei la nivelul ariilor corticale)
§ Memoria de scurta durata: mentinerea unei informatii timp de
§ Memoria de lunga durata: mentinerea informatiei >2-3 min; cuprinde memoria episodica
- biografica (recenta si trecuta) si semantica, memoria procedurala
Tulburari de memorie Forme semiologice
Amnezii: anterograde, retrograde, lacunare, globale
§ Paramnezii (false recunoasteri), ecmnezii
§ Fabulatii / confabulatii: asociate deficitului mnezic
§ Hipermnezii: elib. mnezica cu reactualizarea faptelor trecute
§ Uitarea: poate fi un fenomen fiziologic, legat de diferenta intre timpul memorizarii evenimentuluisi cel al rapelului
Demente
8
§ Ictus amnezic
§ Infarcte bihipocampice
§ Encefalopatii carentiale (abs. vitam.B1 - alcoolism)
§ Encefalite herpetice
§ Tumori cerebrale (ventricul III)
§ Intoxicatii (BZD, anticolinergice)
§ Unele trumatisme crnio-cerebrale multiple
§ Epilepsie
Apraxia
• Reprezinta o tulb. dobandita a comportamentului gestual intentional, consecutiv unei
• deficiente de programare a activitatii motorii voluntare
Clasificare:
• § Apraxie ideo-motorie (gesturi elementare)
• § Apraxia ideatorie (schema executarii acte cpx)
• § Apraxia constructiva (constructii visuo-spatiale)
• § Apraxii specifice (imbracare, mers, etc)
• § Apraxii melokinetice (miscari fine si complexe)
Etiologie:
• § AVC - cele mai frecv. cauze(ACA, ACM)
• § Traumatisme cranio-cererale
• § Tumori cerebrale / infectii(abces cerebral)
• § Demente (B.Azheimer)
• § Hidrocefalie cu presiune normala (apraxia mersului)
Agnozia
Reprezinta un deficit al recunoasterii obiectelor
§ Agnozii tactile (astereognozii) primare sau secundare (asimbolie tactila), in raport cu
9
leziuni ale ariilor somestezice asociative
§ Agnozii auditive (surditate psihica, amuzie, surditate verbala), asociate cu leziuni ale
primei circumvolutiuni temporale
§ Agnozii vizuale (cecitate psihica, agnozii ale culorilor, prosoagnozia, alexia) asociate cel
mai frecv. cu leziuni occipitle stangi
§ Agnozii spatiale se asociaza cu leziuni emisferice posterioare drepte
§ Asomatognozia uni/bilaterala, asociate cu leziuni ale emisferului nedominant /
dominant
Etilogia cea mai frecventa: AVC, demente, tumori, infectii cerebrale, etc
Tulburari de limbaj
Limbajul = fct. simbolica ce permite comunicarea dintre persoane; multiple structuri nervoase implicate
Afazia
§ Tulb. de limbaj ce afecteaza expresia si intelegerea acestuia
§ Apare in afara unui status demential sau a unei disfunctii a musculaturii faringo-laringee
Doua grupe mari de afazii:
§ Cu predominanta tulb. de intelegere
§ Cu predominnta tulb. de exprimare
Afazii datorate alterarii perceptiei limbajului
1. Afazia Wernicke - limbaj spontan rapid, fara semnificatie, fluenta verbala
neafectata, parafazii semantice si fonemice, logoree, jargonafazie; denumirea
imposibila, reptetitia alterata, nu executa ordine simple
2. Surditatea verbala pura - imposib. intelegerii limbajului vorbit, reptitiei si
dictarii; in schimb limbajul spontan, cititul si scrisul normale
3. Cecitatea verbala pura (alexia) - imposib. intelegerii limbajului scris; limbaj
oral normal
10
4. Afazia transcorticala senzoriala - limbaj spontan normal, parafazii, deficit al
intlegerii, reptitia normala
Afazii datorate alterarii expresiei limbajului (motorii)
1. Afazia Broca – limbaj spontan redus, anomie, lectura, scrisul spontan si dictarea
afectate
2. Afazia motorie pura (anartria) - imposib. exprimarii verbale, intelegerea limbajului
oral si scris normala, scrisul normal; ordinele cele mai complexe executate corect
3. Afazia globala – asociaza tulb. majore in articularea verbala, agrafie, tulb. severe de
intelegere orla si scrisa
4. Afazia de conductie - intelegerea limbajului oral si scris normala, tulb. de repetitie,
lectura, dictare
5. Afazia transcorticala motorie - deficit in initiativa limbajului, incetire a limbajului
spontan
6. Agrafia - tulb. scrisului spontan, dictat, copiat (sdr.Gerstmann)
7. Afazia amnestica - tulb. de selectare a cuvintelor, anomie marcata; sintaxa,
articularea, intelegerea normale, limbaj spontan normal
Tulburari de vorbire
Organele care premit vorbirea, articularea cuvintelor sunt reprezentate de laringe si aparatul buco-faringian, sunetele fiind produse prin vibrarea corzilor vocale in timpul expirurului
§ Aparatul fonator este inervat de catre ultimele perechi de nervi cranieni cu origine bulbara (IX, X, XI, XII)
§ Cuprinde tulb. de articulare a cuvintelor (DIZARTRIE) si de fonatie(DISFONIE)
Tulburari de vorbire – dizartria
1. Neuromusculara (paralizia atrofica bulbara)
§ deficit sau paralizie a musculaturii articulatorii, afectarea n. motori din bulb /partea inf. a puntii sau a prelungirilor acestora
11
§ Etiologie:
− B. neuromusculare (miastenia gravis)
− Paralisia bulbara progresiva (forma de b. de neuron motor)
− Sdr. GB, boala Lyme – diplegie faciala cu afect. Labiala
2. Rigida (extrapiramidala)
– B. Parkinson / alte boli cu afectarea extrapiramidala, mioclonus, coreea, etc
3. Ataxica-cerebeloasa
– leziuni acute sau cronice cerebeloase / la nivelul pedunculilor cerebelosi (Scleroza multipla,
encefalopatie postanoxica, stroke)
4. Hiper/hipokinetica – se asociaza celorlalte tipuri
5. Spastica (psudobulbara) – sdr. pseudobulbar
Sindromul pseudobulbar
Presupune paralizia musc. cu inervatie bulbara datorita unei atingeri supranucleare
§ Implica leziuni bilaterale ale fasc. geniculat la diferite nivele (nu obligatoriu simetric):partea inf. frontala ascendente, genunchi capsula alba interna, trunchi cerebral
Etiologie:
§ Vasculara - cea mai frecventa (lez. ischemice bilaterale / lacune multiple)
§ Tumori cerebrale
§ Leziuni inflamatorii (SM)
§ Boli degenerative (PSP, etc)
Tablou clinic:
§ Tulb. de vorbire si deglutitie (deficit bilateral de inervare a musc.
limbii, valului palatin, faringieni si laringieni)
§ Reflex velo-palatin abolit ±reflex maseterin exagerat
§ Fenome de eliberare a mimicii automate: ras si plans spasmodic
§ Diplegie faciala / deficit de masitcatie pot fi asociate datorita atingerii fibrelor destinate nucleului motor a n. facial si trigemen
12
Tulburari de vorbire – disfonia
Paralizia miscarilor respiratorii (miastenia gravis, sdr GB, boli pulmonare,etc)
§ Tulburari ale ritmului respirator (boli extrapiramidale): vorbire predom in insipr, hipofonie
§ Paralizia uni/bilaterala a corzilor vocale (afectarea uni/bilaterala a nervuluicranian X – tumor, stroke, etc)
Tulburari de deglutitie
Se asociaza frecvent cu tulb. de vorbire
§ Cauza neurologice / nonneurologice (digestive, respiratorii, etc)
Mecanisme incriminate:
1. Dificultati in initierea deglutitiei → stagnarea solidelor in orofaringe
§ Deficit musc. limbii: Miastenia gravis,SLA, etc
§ Afectarea perechii IX / XII: metastaze, meningoradiculite, etc
2. Regurgitarea nazala a lichidelor :
§ Afectarea valului palatin: miastenia gravis, paralizia n. X de orice cauza, tulb. De coordonare a deglutitiei (paralizie bulbara / pseudobulbara)
3. Combinatia celor doua mecanimse
Tremorul
miscare oscilatorie ritmica, mai mult sau mai putin involuntara
§ produsa de contractia alternativa sau neregulat sincrona a muschilor agonisti si antagonisti
Doua categorii de tremor:
§ Normal (fiziologic)
§ Anormal (patologic
13