Semne Si Simptome Neurologice

  • Published on
    19-Jan-2016

  • View
    65

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Semne Si Simptome Neurologice

Transcript

SEMNE SI SIMPTOME NEUROLOGICE PIERDEREA DE CONTIEN-de scurt durat -de lung durat Lipotimia Sincopa Crizele epileptice Coma 1. LIPOTIMIA Pierdere incomplet a strii de contien; Precedat de: ameeal, vedere n cea, transpiraii reci, paloare, grea Se instaleaza treptat dar durata este scurta; Revenire complet la trecerea n clinostatism; Poate evolua spre sincopa;Ropper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victors Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.2. SINCOPA Reprezint pierderea tranzitorie a strii de contien datorithipoperfuziei cerebrale globale

Survine brusc i are durat scurt (durat > 15-20s pot apareconvulsii; Simptome presincopale cu durat i intensitate variabil(ameeli, diaforez, grea, vrsturi, tulburri de vedere,etc) Manifestri: paloare tegumentar, control sfincterian, pupile dilatate,respiratii scurte, pulsul slab, hipotensiune arterial < 60mmHg, farconfuzie sau cefalee Revenire: complet i spontan la trecerea n clinostatismRopper AH, Brown RH, et al: Adamas and Victors Principles of Neurology; 9th edition, Mc Graw Hill Medical, New York 2009.Harrison`s Neurology in Clinical Medicine, 2-nd edition, McGraw Hill Medical, New York, 2010.SINCOPA NEUROGENADiminuarea statusului simpatic i activarea sistemului nervos parasimpatic printr-un reflex vasomotor mediat central vasodilatatie periferic inadecvat i bradicardie relativ.Clasificare: vasodepresoare neuro-cardiogen indus de exerciiul fizic de sinus carotidian (n special M >50 ani) asociat cu nevraligia gloso-faringian determinat de: manevra Valsalva, tuse, deglutiie, miciune sincop de defecie sincopa postprandial (n special la vrstnici).Sincopa ortostatic-pierderea reflexelor vasoconstrictoare n vasele de rezisten i capacitana membrelorinferioare. apare la persoane normale, cu reflexe posturale deficienteCauze: insuficien autonom vegetativ primar i din disautonomii- disautonomia acut sau subacut (variant a sdr. GB)- insuf. autonom postganglionar cronic insuf. autonom preganglionar cronic - n atrofii multisistemice alte cauze: Neuropatii post medicaie antihipertensiv,vasodilatatoare,etc Sincopa cardiacMecanism: scdere brusc a debitului cardiacCauze: aritmie cardiac: blocul atrioventricular tulburri ale nodului sinusal tulburri ale blocului cardiac reflex tahiaritmii alte cauze: IM acut, stenoz aortic, HTP primar, embolia pulmonar, orice cauz care produce obstrucie mecanic circulatorie brusc la niveul ventricului stang Sincopa asociat b. cerebrovasculare-este o manifestare a bolilor cerebro-vasculare uzuale; Se ntlnete n:- Sindromul de arc aortic- Sindromul de furt subclavicular- Situaii n care circulaia vertebral este compromis(sdr. Kippel-Feil, spondiloza cervical); SINCOPA Diagnostic diferenial/tratamentDiagnostic diferenial: Crizele de anxietate i sdr. de hiperventilaie Hipoglicemia Hemoragia acut (hipovolemie) Crizele de drop-attack Crize epileptice- Tratamentul: individualizat, n funcie de tipul sincopei CRIZE EPILEPTICE- Episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiv, senzorial,comportamental i/sau modificare a strii de contien datorat activrii brute, necontrolate, a unei populaii neuronale Manifestri: Debut brusc, durat scurt Semne de suferin a unei arii cerebrale i/sau modificarea strii de contien Cu / fr pstrarea posturii Cu amnezia total a episodului Sfrit brusc, cu revenirea la statusul anterior crizei Post-criz: somnolen, mialgii, confuzie-tranzitoriCrize epileptice manifestare-cu debut focal/parial: fr pierderea strii de contien/cu afectarea ei parial(n criza focal complexa); se poate continua cu criza generalizat (secundar generalizat); anomalie focal EEG.-generalizate : pierdere de contien + afectare bilaterala / cu debut unilaterali extensie bilateral (secundar generalizate) anomalii EEG generalizate / cu debut focal si extensie bilaterala, sincron n criz amnezia crizeiCrize epileptice generalizateClasificare: Criza de tip absen: tipic / atipic Crizele mioclonice Crizele clonice Crizele tonice Crizele tonico-clonice (grand mal) Crizele atoneEtiologie:- la aduli - majoritatea epilepsiilor au cauze dobndite / uneori audebut n copilarie;* la vrstnici cel mai frecv. boli cerebrovasculare sau degenerative,- toxice (alcool, droguri)- tumori (primitive sau metastatice)- traumatisme craniocerebrale Crize epileptice generalizateStabilirea etiologiei :- Anamneza- Examenul obiectiv- Monitorizare video i EEG- Imagistica cerebral prin IRM sau examenul CT (cnd IRM nu estedisponibil sau este contraindicat)Tratament:- evitarea factorilor declanatori i tratamentul cauzelor;- medicamentos;- chirurgical. COMAPierderea strii de contien, cu reducerea rc. la forme elementare fa de stimulii externi,suprimarea motilitii voluntare i pstrarea n grade variabile a funciilor vegetative, circulatoriisi respiratoriiMecanisme fiziopatologice: anatomice, neurologice (distrugerea centrilor vitali din trunchiul cerebral sau cortexulcerebral) metabolice (intreruperea proceselor metabolice neuronale):- ntreruperea aportului substratului energetic (hipoxie,ischemie, hipoglicemie) - alterareatransmiterii neuronale (intoxicaii metabolice endogene)Stabilirea etiologiei istoric ex. obiectiv general si ex. obiectiv neurologic analiza chimic i toxicologic a sngelui i urinei exam. CT/RMN, EEG i LCRTratamentul: Susinerea fct. vitale, tratamentul factoriilor declanatori VERTIJUL vertij = senzatia de rotatie a obiectelor sau a subiectului-> periferica ameteala > centrala- ameteala = senzatia de instabilitate, balans- presincopa = senzatia de cadere iminenta/dezechilibru / pierdere a constientei senzatia de dezechilibru (cap greu, tulbure) VERTIJUL Incadrare temporala Acut = paroxistic / recurent < 4 saptamani -> periferic Cronic = continuu / recurent > 4 saptamani -> central VERTIJUL PERIFERICsdr vestibular de tip periferic: lateralizat durata scurta fenomene auditive (tinnitus, pierdere a auzului) fenomene vegetative (greturi, varsaturi) Sindromul Meniere-atacuri repetate de vertij rotator + fenomene auditive (tinnitus, hipoacuzie) sivegetative cu perioade variabile de remisie asociaza: senzatia de presiune la nivelul urechii, distorsionarea sunetelor,sensibilitate la zgomot simpt. de obicei unilaterale (in evolutiedevin bilaterale in 20-30% cazuri) histologic: hidrops endolimfatic (idiopatic/ alergic, genetic, inflamator) tratament medicamentos / chirurgical dg diferential: sdr. Cogan, sifilis congenita / tertiar Vetijul paroxistic pozitional benignvertij precipitat de schimbarea pozitiei capului / rotatie, supinatie caracter de latenta si fatigabilitate durata de aprox. 1 min asociat cu nistagmus fara fenomene auditive sau vegetative cauze: litiaza canalelor semicirculare, traumatisme, infectii remisie spontana in cateva saptamani/ luni tratament: - reeducare (manevrele Epley)- chirurgical (simpt. > 1an)Tumori de unghi pontocerebelos(neurinom acustic, glomus, meningiom)Evolutie lenta Clinic: la debut - ameteli (mai rar vertij adevarat, mai degraba senzatie de instabilitate), tinnitus, pierdere a auzului dg precoce: tehnici speciale de microchirurgie cu indepartarea tumorii, fara afectarea nervului facial si prezervarea auzului dg pozitiv: IRM cu gadolinium Vertijul central sdr vestibular de tip central clinic: deviatie nesistematizata, instabilitate, ataxie + alte semne SNC durata lunga (saptamani, luni) ocazional fenomene vegetative diag: ex neurologic + imagistic Vertijul centralETIOLOGIE: leziuni inflamatorii: meningoencefalite, abces cerebral, scleroza multipla boli vasculare cerebrale: ATS arterei vertebro- bazilare, HTA,hTA tumori cerebrale traumatisme cranio-cerebrale TULBURARI COGNITIVETulburari de memorie Apraxii Agnozii Afazii Tulburari de memorieMemoria permite achizitionarea informatiei, conservarea si utilizarea acesteia Hipocampul, parte integranta a sistemului limbic si circuitului lui Papez joaca un rolprimordial in mec. anatomo-fiziologice ale memorieiClasificare: Memoria senzoriala (analiza informatiei la nivelul ariilor corticale) Memoria de scurta durata: mentinerea unei informatii timp de Memoria de lunga durata: mentinerea informatiei >2-3 min; cuprinde memoria episodica- biografica (recenta si trecuta) si semantica, memoria proceduralaTulburari de memorie Forme semiologiceAmnezii: anterograde, retrograde, lacunare, globale Paramnezii (false recunoasteri), ecmnezii Fabulatii / confabulatii: asociate deficitului mnezic Hipermnezii: elib. mnezica cu reactualizarea faptelor trecute Uitarea: poate fi un fenomen fiziologic, legat de diferenta intre timpul memorizarii evenimentuluisi cel al rapeluluiDemente Ictus amnezic Infarcte bihipocampice Encefalopatii carentiale (abs. vitam.B1 - alcoolism) Encefalite herpetice Tumori cerebrale (ventricul III) Intoxicatii (BZD, anticolinergice) Unele trumatisme crnio-cerebrale multiple Epilepsie Apraxia Reprezinta o tulb. dobandita a comportamentului gestual intentional, consecutiv unei deficiente de programare a activitatii motorii voluntareClasificare: Apraxie ideo-motorie (gesturi elementare) Apraxia ideatorie (schema executarii acte cpx) Apraxia constructiva (constructii visuo-spatiale) Apraxii specifice (imbracare, mers, etc) Apraxii melokinetice (miscari fine si complexe)Etiologie: AVC - cele mai frecv. cauze(ACA, ACM) Traumatisme cranio-cererale Tumori cerebrale / infectii(abces cerebral) Demente (B.Azheimer) Hidrocefalie cu presiune normala (apraxia mersului) AgnoziaReprezinta un deficit al recunoasterii obiectelor Agnozii tactile (astereognozii) primare sau secundare (asimbolie tactila), in raport culeziuni ale ariilor somestezice asociative Agnozii auditive (surditate psihica, amuzie, surditate verbala), asociate cu leziuni aleprimei circumvolutiuni temporale Agnozii vizuale (cecitate psihica, agnozii ale culorilor, prosoagnozia, alexia) asociate celmai frecv. cu leziuni occipitle stangi Agnozii spatiale se asociaza cu leziuni emisferice posterioare drepte Asomatognozia uni/bilaterala, asociate cu leziuni ale emisferului nedominant /dominantEtilogia cea mai frecventa: AVC, demente, tumori, infectii cerebrale, etc Tulburari de limbajLimbajul = fct. simbolica ce permite comunicarea dintre persoane; multiple structuri nervoase implicate Afazia Tulb. de limbaj ce afecteaza expresia si intelegerea acestuia Apare in afara unui status demential sau a unei disfunctii a musculaturii faringo-laringeeDoua grupe mari de afazii: Cu predominanta tulb. de intelegere Cu predominnta tulb. de exprimareAfazii datorate alterarii perceptiei limbajului1. Afazia Wernicke - limbaj spontan rapid, fara semnificatie, fluenta verbalaneafectata, parafazii semantice si fonemice, logoree, jargonafazie; denumireaimposibila, reptetitia alterata, nu executa ordine simple2. Surditatea verbala pura - imposib. intelegerii limbajului vorbit, reptitiei sidictarii; in schimb limbajul spontan, cititul si scrisul normale3. Cecitatea verbala pura (alexia) - imposib. intelegerii limbajului scris; limbajoral normal4. Afazia transcorticala senzoriala - limbaj spontan normal, parafazii, deficit alintlegerii, reptitia normala Afazii datorate alterarii expresiei limbajului (motorii)1. Afazia Broca limbaj spontan redus, anomie, lectura, scrisul spontan si dictareaafectate2. Afazia motorie pura (anartria) - imposib. exprimarii verbale, intelegerea limbajuluioral si scris normala, scrisul normal; ordinele cele mai complexe executate corect3. Afazia globala asociaza tulb. majore in articularea verbala, agrafie, tulb. severe deintelegere orla si scrisa4. Afazia de conductie - intelegerea limbajului oral si scris normala, tulb. de repetitie,lectura, dictare5. Afazia transcorticala motorie - deficit in initiativa limbajului, incetire a limbajuluispontan6. Agrafia - tulb. scrisului spontan, dictat, copiat (sdr.Gerstmann)7. Afazia amnestica - tulb. de selectare a cuvintelor, anomie marcata; sintaxa,articularea, intelegerea normale, limbaj spontan normal Tulburari de vorbireOrganele care premit vorbirea, articularea cuvintelor sunt reprezentate de laringe si aparatul buco-faringian, sunetele fiind produse prin vibrarea corzilor vocale in timpul expirurului Aparatul fonator este inervat de catre ultimele perechi de nervi cranieni cu origine bulbara (IX, X, XI, XII) Cuprinde tulb. de articulare a cuvintelor (DIZARTRIE) si de fonatie(DISFONIE)Tulburari de vorbire dizartria1. Neuromusculara (paralizia atrofica bulbara) deficit sau paralizie a musculaturii articulatorii, afectarea n. motori din bulb /partea inf. a puntii sau a prelungirilor acestora Etiologie: B. neuromusculare (miastenia gravis) Paralisia bulbara progresiva (forma de b. de neuron motor) Sdr. GB, boala Lyme diplegie faciala cu afect. Labiala2. Rigida (extrapiramidala) B. Parkinson / alte boli cu afectarea extrapiramidala, mioclonus, coreea, etc3. Ataxica-cerebeloasa leziuni acute sau cronice cerebeloase / la nivelul pedunculilor cerebelosi (Scleroza multipla,encefalopatie postanoxica, stroke)4. Hiper/hipokinetica se asociaza celorlalte tipuri5. Spastica (psudobulbara) sdr. pseudobulbar Sindromul pseudobulbarPresupune paralizia musc. cu inervatie bulbara datorita unei atingeri supranucleare Implica leziuni bilaterale ale fasc. geniculat la diferite nivele (nu obligatoriu simetric):partea inf. frontala ascendente, genunchi capsula alba interna, trunchi cerebralEtiologie: Vasculara - cea mai frecventa (lez. ischemice bilaterale / lacune multiple) Tumori cerebrale Leziuni inflamatorii (SM) Boli degenerative (PSP, etc)Tablou clinic: Tulb. de vorbire si deglutitie (deficit bilateral de inervare a musc.limbii, valului palatin, faringieni si laringieni) Reflex velo-palatin abolit reflex maseterin exagerat Fenome de eliberare a mimicii automate: ras si plans spasmodic Diplegie faciala / deficit de masitcatie pot fi asociate datorita atingerii fibrelor destinate nucleului motor a n. facial si trigemen Tulburari de vorbire disfoniaParalizia miscarilor respiratorii (miastenia gravis, sdr GB, boli pulmonare,etc) Tulburari ale ritmului respirator (boli extrapiramidale): vorbire predom in insipr, hipofonie Paralizia uni/bilaterala a corzilor vocale (afectarea uni/bilaterala a nervuluicranian X tumor, s...