Semnele si simptomele specifice afectiunilor bronho-pulmonare

a) De ordin general

1) Febra care poate mbrca aspecte diferite: stare febril, febr continu, febr remitent sau intermitent, febr recurent, febr neregulat.2) Frisonul cu caracter unic (pneumonia franc lobar0 sau frisoane repetate i de mare intensitate.3) Transpiraiile apar n toate bolile pleuro-pulmonare febrile, transpiraii nocturne survin n TBC pulmonar.4) Inapetena este prezent n cancerul bronhopulmonar i n TBC pulmonar5) Pierderea n greutate se observ n TBC pulmonar, neoplasm bronhopulmonar.

b) De ordin local

1) Durerea toracic. Durerea proiectat la nivelul peretelui toracic poate ine de suferina urmtoarelor structuri: perete toracic, coloana vertebral i mduva spinrii, organele intratoracale i organele subdiafragmatice. Durerea toracic apare n diverse afeciuni ale aparatului respirator. Durerea retrosternal se constat in traheita acut i este descris ca o senzaie de arsur, fiind accentuata de tuse. Durerile toracice de intensitate mare condiionate de bolile pleuro-pulmonare sunt denumite cu termenul de junghi toracic. Junghiul are de regul un caracter pognitiv i se accentueaz n cursul micrilor respiratorii, la tuse, strnut sau la presiune. Datorit acestui fapt micrile respiratorii se fac superficial i bolnavul sta culcat pe partea sntoas.2) Dispneea definete o respiraie dificil, care subiectiv se traduce printr-o sete imperioas de aer (lips de aer), iar obiectiv se manifest prin micri respiratorii mai mult sau mai puin forate, executate cu dificultate, deci prin modificri ale micrilor respiratorii privind amplitudinea, frecvena, ritmul i durata lor. Dispneea poate apare i la persoane sntoase, n condiiile unui efort excesiv sau a lipsei de antrenament. Dispneea poate fi un simptom dominant, izolat sau de nsoire. Ea poate apare n boli respiratorii, cardiovasculare, hematologice, metabolice i nervoase.

Tipuri de dispnee1. n funcie de frecvena respiraiilor pe minut: Tahipnee (polipnee) - accelerarea frecvenei micrilor respiratorii Bradipnee rrirea frecvenei micrilor respiratoriiFrecvena normal a micrilor respiratorii: 16-18/minut.2. n funcie de amplitudinea micrilor respiratorii: Hiperpnee micri respiratorii de amplitudine crescut Hipopnee micri respiratorii de amplitudine redus3. n funcie de faza respiraiei n care predomin: Inspiratorie corp strain pe caile respiratorii superioare Expiratorie de exemplu la astmul bronsic in criza Mixt4. Dispnee cu modificarea ritmului respirator5. n funcie de condiiile de producere: Dispnee de efort (caracteristic bolilor cardiovasculare) Dispnee de decubit6. Forme n raport cu manifestarea n timp: Dispneea paroxistic (setea de aer apare brusc, mai ales noaptea de ex. n astmul bronic) Dispneea vesperal (dispnee care apare seara) Dispneea acut (obstrucia cilor respiratorii, pneumotorace,etc.) Dispneea cu evoluie lent (tumori ale cilor respiratorii superioare,etc.)

3) Tusea este un act reflex care const din una sau mai multe expiraii explozive ce au ca rezultat expulzarea aerului intrapulmonar, nsoit de eventuale secreii patologice precum i de corpii strini ptruni accidental n cile aeriene. Uneori tusea poate fi un act voluntar. Excitaiile care declaneaz tusea, provoac o inspiraie profund, urmat de nchiderea glotei i de creterea presiunii aerului intrapulmonar apoi de o expiraie brusc i zgomotoas avnd ca rezultat eliminarea coninutului bronic.

Tipuri de tusea) Tusea umed sau productiv este nsoit de expectoraie. Tusea este mai frecvent dimineaa, deoarece secreiile endobronice acumulate pe parcursul nopii. Tusea productiv este considerat ca o tuse util deoarece favorizeaz ndeprtarea secreiilor patologice din arborelebronic.b) Tusea uscat cu timbru sec, nu este urmat de expectoraie. Tusea neproductiv este o tuse inutil, care poate epuiza bolnavul. Forme particulare de tuse: Tusea afon survine n neoplasmul laringian cnd sunt distruse corzile vocale. Tusea bitonal alctuit din dou zgomote (unul glotic i unul bronic). Tusea cnttoare caracteristic tusei convulsive, apare n accese paroxistice care ncep cu o inspiraie profund dup care se continu cu secuse succesive de tuse, iar la sfrit inspiraia este prelungit i zgomotoasa. Accesele de tuse pot genera uneori vrsturi. Tusea emetizant se observ n tuberculoza pulmonar grav i in tusea convulsiva. n aceste cazuri tusea este nsoit de vrsturi.

Accidentele tusei sunt: Rupturi vasculare i apariia de hemoragii (epistaxis, hemoptizii, hemoragii meningeale) Pneumotorace spontan Sincop tusigen caracterizat printr-o scurt pierdere de cunotin n cursul tusei intense Pierderea involuntar de urin la vrstnici Fracturi costale, la pacienii care prezentau anterior diverse suferine osoase (metastaze osoase, osteoporoza)Tusea favorizeaz apariia accidentelor de mai sus precum i infecia intrafamilial bacilar. Tusea inutil trebuie combtut medicamentos, iar cea productiv va fi facilitat (cu expectorante, mucolitice).

4) Expectoraia reprezint eliminarea n cursul tusei a secreiilor patologice ce provin din arborele traheobronic i din teritoriul pulmonar.Produsul expectoraiei l constituie sputa. n constituia sputei poate intra: secreia glandelor epiteliului respirator, exsudatul bronhoalveolar, transsudatul generat de edemul pulmonar acut i insuficiena cardiac congestiv, snge, sfaceluri rezultate din distrucia pulmonar, corpi strini ptruni accidental n cile respiratorii, etc. Sputa are o importan deosebit semiologic ntruct ofer informaii asupra bolii care a generat-o. Pentru a putea folosi din plin valoarea diagnostic a sputei ea trebuie examinat macroscopic, microscopic i bacteriologic. n acest scop ea va fi strns ntr-un recipient de sticl gradat, pe parcursul a 24 de ore.Vomica definete eliminarea brusc pe cale endobronic a unei colecii lichidiene care are sediul n parenchimul pulmonar (abces pulmonar, chist hidatic) sau n organele vecine. Evacuarea brusc nsoete episoadele de tuse intens. De cele mai multe ori colecia este de natur purulent, poate fi i incolor ca apa de stnc n chistul hidatic. Poate s fie unic sau repetat. n caz de vomic masiv exist riscul asfixiei.

5) Hemoptizia definete expectoraia alctuit din snge rou aprins, spumos i aerat. Anterior apariiei hemoptiziei pacienii acuz senzaia de cldur retrosternal i de gdilitur laringian, dup care apare tusea i apoi expectoraia cu snge. Simptomatologia hemoptiziei depinde de cantitatea sngelui expectorat (mic, mijlocie, mare). Hemoptiziile medii se trdeaz prin ameeli, cefalee, lipotimie, tahicardie, hipotensiune arterial, paloare, transpiraii reci, dispnee, anxietate. Hemoptiziile masive sunt dramatice i pot duce la moartea rapid prin asfixie sau prin colaps. Factorii care influeneaz apariia hemoptiziei sunt: efortul fizic, intelectual,modificrile brute ale presiunii atmosferice, etc.Hemoptizia se datorete ulceraiei sau rupturii unui vas sau diapedezei sngelui la suprafaa alveolelor ori a mucoasei bronice. Hemoptizia trebuie difereniat de alte sngerri cu care se poate confunda: Gingivoragia i stomatoragia Epistaxul anterior sau cel posterior Hematemeza (vrstura alctuit din snge, unde sangele este negru, digerat ca zatul de cafea).6) Murmurul vezicular este zgomotul normal, fiziologic pe care-l face aerul care circula liber prin bronhiolele terminale in timpul inspirului si expirului. Caracterul sau este dulce, aspirativ, continuu, cu intensitate mai mare in a doua parte a inspiratiei, cu durata mai mare in expir (raport 1/3). Intensitatea murmurului vezicular depinde de amplitudinea miscarilor respiratorii, dar si de grosimea peretelui toracic si de elasticitatea lui.Modificarile murmurului vezicular constau in modificari ale intensitatii, tonalitatii si ale ritmicitatii.A. Modificarea intensitatii murmurului vezicular1.accentuarea m.v. sau asa zisa respiratie inasprita apare in:- instalarea dispneei secundare unei boli respiratorii- procese de condensare cu bronsie libera (pneumonie bacteriana, tumora pulmonara); aceste procese realizeaza si un proces de relaxare a parenchimului in vecinatatea procesului respectiv2. diminuarea sau abolirea m.v. poate fi unilaterala sau bilaterala iar intensitatea lui depinde de severitatea bolii respiratorii de-a lungul evolutiei.B. Modificari ale tonalitatii murmurului vezicular apare sub forma respiratiei suflante in caz de: infarct pulmonar, pneumonie bacteriana, bronho-pneumonie, TBC pulmonarC. Modificari ale ritmului murmurului vezicular apar in procese cu expir prelungit caracteristic pentru: astm bronsic, bronsita cronica, cord pulmonar,etc.

7) Ralul pulmonar este zgomotul patologic, supraadaugat produs de conflictul dintre aerul care circula prin bronhii si secretiile bronhice.

La auscultatia plamanului se pot auzi si alte zgomote, care tin de pleura - frecatura pleurala si altele, care tin de alveole sau bronsii, numite raluri.Frecatura pleurala apare atunci cand se produce inflamatia foitelor pleurale si apare un exsudat fibrinos. Apare in ambii timpi ai respiratiei, cu caracter mai aspru, neinfluentat de tuse dar influentat de apasarea cu stetoscopul si dispare in apnee.Apare in faza de debut a unei pleurezii si la rezorbtia ei, in aderente pleurale.RalurileRalurile apar datorita faptului ca la nivelul cailor respiratorii, a alveolelor sau cailor se dezvolta procese inflamatorii de cauze diferite: virale, bacteriene, micotice sau toxice, ceea ce determina inflamatia mucoasei bronsice cu edem si hipersecretie de mucus. Acestea produc formarea de travee de mucus sau stenozari ale cailor cu aparitia de raluri bronsice: sibilante si ronflante. Aceste raluri sunt denumite raluri uscate.Ralurile sibilante se formeaza la nivelul bronsiilor de calibru mijlociu, au un timbru muzical si tonalitate inalta si se aud atat in inspir cat si in expir.Ralurile ronflante iau nastere in bronsiile mari si trahee, au tonalitate joasa, se aud in ambii timpi ai respiratiei si se aud ca un sforait. Aceste raluri apar in afectarile bronsice: bronsite caute si cronice, astm bronsic, bronsiectazii, emfizem pulmonar.Daca inflamatia este insotita si de aparitia unui exsudat fibrinos, aderent de peretii alveolari, in inspir acestea se desprind si dau nastere ralurilor crepitante. In cazul intinderii inflamatiei exsudative si la nivelul bronsiilor terminale, apare niste zgomote produse in ambii timpi ai respiratiei care denumesc ralurile subcrepitante sau buloase. Acestea sunt raluri umede.Ralurile crepitante apar la desprinderea exsudatului de pe peretii alveolari in inspirul profund si seamana cu sunetul produs de un pumn de sare aruncata pe plita sau cu zgomotul produs la calcarea zapezii proaspete sub picioare. Ele au intensitate maxima la sfarsitul inspirului si se accentueaza dupa tuse sau apar in ploaie dupa tuse.Ele apar in edemul pulmonar acut pe toata aria pulmonara, invadand plamanul de jos in sus (in insuficienta cardiaca stanga acuta); in insuficienta cardiaca stanga cronica apar ca raluri de staza la baze; in infarctul pulmonar, etc. Aceste raluri pot sa apara si la pacientii gravi, care stau mult in decubit si la care alveolele se colabeaza si poarta numele de raluri de decubit.Ralurile subcrepitante se formeaza prin spargerea bulelor de aer din lichidul secretiilor si dupa calibrul bronsiilor unde iau nastere pot fi mari, mijlocii si mici; ele se aud in ambii timpi ai respiratiei si se modifica dupa tuse, putand chiar sa dispara. Apar in: bronhopneumonie, pneumonii in faza de vindecare, TBC pulmonar, supuratii pulmonare, edem pulmonar acut,etc.Ralurile cavernoase sunt o varietate de raluri buloase, cu intensitate mare, tonalitate joasa, grava, care se aud in ambii timpi respiratori si iau nastere in caz de caverne sau cavitati mari, cu bronsie libera. Apar in: TBC excavat, chist hidatic sau abces pulmonar evacuat, focar mare de bronsiectazie drenat, etc.4