Sfântul Ierarh Elefterie, episcopul Iliricului, cel mai tânăr arhiereu (15 decembrie)

8/8/2019 Sfântul Ierarh Elefterie, episcopul Iliricului, cel mai tânăr arhiereu (15 decembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-ierarh-elefterie-episcopul-iliricului-cel-mai-tanar-arhiereu-15 1/89

Sfântul Ierarh Elefterie, episcopul Iliricului, cel mai tânăr arhiereu(15 decembrie)

Sfântul Elefterie a fost fiul unor foarte nobili părinţi, din stirpea imperială a Romei. Acolo tatăl lufost proconsul imperial. Maica lui s-a învrednicit de mai mare cinste şi slavă pentru credinţa ristos, învăţată fiind de Sfântul Apostol !avel, care a bote"at-o şi numele ei era Antia. #ânsnăscând pe acest sfânt, i-a pus numele de Elefterie $a cărui nume înseamnă %&ibertate'( şi lcrescut bine întru bună credinţă..Rămânând văduvă de foarte tânără, ea a încredinţat creştereaeducaţia sin)urului ei fiu lui Anic*it, episcopul Romei. +ă"ând marile daruri ale lui #umne"eu caluminea"ă sufletul copilului Elefterie, episcopul -a *irotonit diacon la vârsta de cincispre"ece anpreot la vârsta de optspre"ece ani, şi episcop la vârsta de două"eci de ani.



nde

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................3Canon de rugăciune către Sfântul Sfinit !ucenic Elefterie, episcopul Iliriei.."Acatistul Sfântului Ierarh Elefterie.....................................................................#3Imnografie..............................................................................................................$%&ugăciune către Sfântul Sfinit !ucenic Elefterie.............................................$"'ieile Sfinilor ( )ătimirea Sfântului !ucenic Elefterie, Episcopul Iliricului, şi a maicii luAntia........................................................................................................................$*Sina+ar ( )omenirea Sfântului !ucenic Elefterie..............................................3Sfântul -icolae 'elimirovici ( )roloagele de la hrida ( )omenirea Sfântului Sfinit !ucenElefterie................................................................................................................../0Sina+ar ( Sfântul Elefterie, episcop al Illiricului................................................/3Sfântul Sfinit !ucenic Elefterie şi Antia, mama sa........................................../Sfântul Elefterie1 2Eu mă lipesc de omnul meu şi sunt unit pururea cu El4 %/Sfântul Ierarh Elefterie ( Sfintele !oaşte...........................................................%"

)reot prof. univ. dr. -icu !oldoveanu ( 5i6er 7ntru 8ristos prin propria 9ertfă"%Adela Stăncescu ( Sfântul Elefterie, model de tărie 7n credină........................"*:iserica Sfântul Elefterie ; -ou, :ucureşti.........................................................$Icoane......................................................................................................................*0

Evanghelia şi Apostolul zilei



Evanghelia

Ev. 5uca #$, 3$(/0Zis-a Domnul:32. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl ostru a bineoit să ă dea ouă !mpără"ia.33.#inde"i aerile oastre $i da"i milostenie% &ace"i-ă pun'i care nu se !necesc, comoane!mpu"inată !n ceruri, unde &ur nu se apropie, nici molie nu o strică.3. *ăci unde este comoara oastră, acolo este inima oastră.35. +ă &ie miloacele oastre !ncinse $i &ăcliile oastre aprinse.3. i oi &i"i asemenea oamenilor care a$teaptă pe stăp/nul lor c/nd se !ntoarce de la nuntă, c

enind $i băt/nd, !ndată să-i descidă.



30. ericite sunt slu'ile acelea pe care, enind, stăp/nul le a a&la prie'ind. deărat ic oucă se a !ncin'e $i le a pune la masă $i apropiindu-se le a slui.34. ie că a eni la straa a doua, &ie că a eni la straa a treia $i le a 'ăsi a$a, &ericite sunacelea.3. 6ar aceasta să $ti"i că, de ar $ti stăp/nul casei !n care ceas ine &urul, ar e'ea $i n-ar lăsa si se spar'ă casa.7. Deci $i oi &i"i 'ata, că !n ceasul !n care nu '/ndi"i iul 8mului a eni.

Apostol

Epistola către <imotei a Sfântului Apostol )avel

II <imotei #, =(#=

4. Deci, nu te ru$ina de a mărturisi pe Domnul nostru, nici de mine, cel pus !n lan"uri pentru 9ci pătime$te !mpreună cu mine pentru 9an'elie după puterea de la Dumneeu.

. 9l ne-a m/ntuit $i ne-a cemat cu cemare s&/ntă, nu după &aptele noastre, ci după a +otăr/re $i după arul ce ne-a &ost dat !n ristos 6isus, mai !nainte de !nceputul eacurilor,17. 6ar acum s-a dat pe &a"ă prin arătarea ;/ntuitorului nostru 6isus ristos, *el ce a nimicmoartea $i a adus la lumină ia"a $i nemurirea, prin 9an'elie.11.+pre aceasta am &ost pus eu propoăduitor $i apostol $i !nă"ător al neamurilor.12. Din această pricină $i su&ăr toate acestea, dar nu mă ru$ine, că $tiu !n cine am creut $i sun!ncredin"at că puternic este să păească comoara ce mi-a !ncredin"at, p/nă !n iua aceea.13. <ine dreptarul cuintelor sănătoase pe care le-ai auit de la mine, cu credin"a $i cu iubirea este !n ristos 6isus.1. *omoara cea bună ce "i s-a !ncredin"at, păe$te-o cu autorul +&/ntului Du, *asălă$luie$te !ntru noi.15. Tu $tii că to"i cei din sia s-au lepădat de mine, !ntre care i'el $i 9rmo'en.1. Domnul să aibă milă de casa lui 8nisi&or, căci de multe ori m-a !nsu&le"it $i de lan"urile menu s-a ru$inat,10. *i enind !n =oma, cu multă os/rdie m-a căutat $i m-a 'ăsit.14. +ă-i dea Domnul ca, !n iua aceea, el să a&le milă de la Domnul. i c/t de mult mi-a sluit !n 9&es, tu $tii prea bine.



Canon de rugăciune către Sfântul Snţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei

<roparul Sfântului Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul liriei, )lasul al /-lea0 1u *aină de prefiind împodobit şi cu sân)ele cur)ând şiroaie, fericite, ai aler)at la Stăpânul tău, ristos, înţelepElefterie, nimicitorul satanei. !entru aceasta nu înceta a te ru)a pentru cei ce cu credinţă cinstefericitele tale nevoinţe.

Cântarea #



Irmosul1 1ântare de biruinţă să cântăm toţi lui #umne"eu, 1el ce a făcut uimitoare minuni cu brînalt şi a mântuit pe srael, că S-a prea slăvit.

Stih1 +&inte +&in"ite ;ucenice 9le&terie, roa'ă-te lui Dumneeu pentru noi.

2iind eu robit de ne)urile patimilor, eliberea"ă-mă acum cu luminoasele tale ru)ăciuni, SfinMucenice Elefterie, ca să te laud, cu cântări dumne"eieşti, ca pe un rob al lui ristos.


Strălucit-ai, prea sfinţite, cu prea curatele lumini ale nevoinţelor, vopsituţi-ai cu sân)e sfinţitul tveşmânt şi prin #u*ul te-ai făcut asemenea luminii.Stih1 +&inte +&in"ite ;ucenice 9le&terie, roa'ă-te lui Dumneeu pentru noi.

&ipindu-te de #umne"eu cu prea curatul cu)et, din tinereţe depărtatu-ţi-ai sufletul de )ândul ctrupesc şi te-ai îmbo)ăţit din destul cu *ar de minuni.

Stih1 >reas&/ntă Născătoare de Dumneeu, miluie$te-ne pe noi.

1a un scaun în c*ipul focului porţi pe 3iditorul, ca o cămară însufleţită şi ca o cămară plină desfătare încapi pe 4mpăratul, făcându-Se precum suntem noi, fără sc*imbare şi fără amestecare.

Cântarea a 3(a

Irmosul1 Să se întărească inima mea întru voia 5a ristoase, #umne"eule, 1are ai întărit cerul doilea peste ape şi ai întemeiat pământul pe ape, !uternice.


+oind a pătimi pentru ristos rab"i durerile trupului, înţelepte, veselindu-te întru c*inuri şi neca"uri. !entru aceasta acum ai primit +iaţa cea fără de dureri.


1u dra)ostea cea fierbinte a 2ăcătorului întărindu-te, pătimitorule, de #umne"eu înţelepţite, sin)te arunci în c*inurile focului, răcorindu-te de 2ocul #u*ului, Sfinte Elefterie.


Arătându-te între preoţi prea sfinţit şi între mucenici mucenic prea tare, îndoită cunună ai luafericite, privind întotdeauna faţa lui #umne"eu.


5oia) de putere, ai odrăslit pe ristos, întru 1are ne întărim6 că pe tine ţarină nelucrată, prea cura

porumbiţă, pururea 2ecioară, te-a înc*ipuit odinioară toia)ul lui Aaron, care a odrăslit.



Cântarea a /(a

Irmosul1 1u du*ul vă"ând mai înainte, !roorocule Avacum, 4ntruparea 1uvântului, ai bine vesstri)ând0 când se vor apropia anii 5e vei cunoaşte6 când va veni vremea 5e vei arăta6 Slavă !ute5ale, #oamne7

Stih1 +&inte +&in"ite ;ucenice 9le&terie, roa'ă-te lui Dumneeu pentru noi.8ici )urile desc*ise ale leilor, nici para focului, nici cumplita întinsoare n-au înmuiat virtutrăbdării tale, sfinţite slu9itor al 5ainelor6 ci, ca un diamant ai suferit cu bărbăţie c*inurile, aprins dumne"eiască râvnă.


:mplându-ţi-se )ura cu ape cur)ătoare de viaţă, ai făcut să i"bucnească râuri de învăţătudumne"eieşti, sfinţite mucenice, care au înecat bârfele celor fărădele)e şi au adăpat inimile celor

au cunoscut pe ristos #umne"eu.


Mult mărindu-te pe tine 3iditorul tău, pentru 1are ai voit a pătimi, nevoitorule, ţi-a trimisporumbiţă să-ţi aducă *rană în)erească ţie, care te-ai făcut asemenea în)erilor, prin nevoinţele cestrălucite.


Spăimântatu-s-au ;ştile în)erilor, vă"ând cum 1el 8evă"ut S-a arătat din tine cu c*ip ca al nostr2ecioară, 8ăscătoare de #umne"eu6 pe Acela roa)ă-& să învre-dnicească de mântuire, pe cei ce măresc pe tine cu credinţă.

Cântarea a %(a

Irmosul1 !acea 5a dă-ne-o nouă, 2iule al lui #umne"eu6 că afară de 5ine alt dumne"eu cunoaştem6 8umele 5ău numim. 1ă #umne"eu al celor vii şi al celor morţi eşti 5u.


!rea vicleanul vră9maş străduindu-se să te înşele cu vorbe viclene, mucenice, s-a făcut de rnăscocitorul răutăţii şi s-a surpat de înţelepciunea ta.

Stih1 +&inte +&in"ite ;ucenice 9le&terie, roa'ă-te lui Dumneeu pentru noi.4n carul dumne"eieştilor fapte bune fiind ridicat, mărite, ai a9uns pe înălţimea muceniciei şi ai surptrufia cea înaltă a viclenilor demoni.




#orind să ve"i frumuseţea lui isus, cuvioase, te-ai înfrumuseţat pe tine însuţi cu frumuseţmuceniciei şi te-ai mutat la #ânsul, încununându-te cu cunună strălucitoare.


Minunea ta, !reacurată, uimeşte tot cu)etul6 că naşti pe #umne"eu cu 5rup şi pe rănitor 4l *răne

cu lapte, necunoscând ispitirea de bărbat.Cântarea a "(a

Irmosul1 !roorocului ona urmând, stri) către 5ine0 scoate din stricăciune viaţa mea, <unule şi mmântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine, cel ce stri)0 Slavă =ie7


4ndrumătorul cel ales al turmelor lui ristos, păstorul cel cuvântător, cel cu petrecerea în c*inu

este mărit pentru că a slăvit pe #umne"eu în mădularele sale.


4ntărindu-te, înţelepte, cu privirile tale ridicate către #umne"eu, mult ai slăbit pe vră9maşul cel plde meşteşu)iri, pururea lăudate, fala mucenicilor, dreptarul preoţiei.


!rin c*inuri într-armându-te şi în foc sin)ur aruncându-te, ai adormit pornirile fiarelor celsălbatice, având neadormită dra)oste către 3iditorul.


1eea ce te-ai arătat 1ort de sfinţenie, Marie, sfinţeşte ticălosul meu suflet cel spurcat de"mierdările şi mă fă părtaş dumne"eieştii Slave.

1ondac, )lasul al >-lea. )odo6ie1 !e propovăduitorii cei tari şi de #umne"eu vestitori, căpetenucenicilor 5ăi, #oamne, i-ai primit întru desfătarea bunătăţilor 5ale şi în odi*nă6 că c*inurile acelo

şi moartea ai primit, mai vârtos decât roada, :nule, 1el ce ştii cele din inimă.

1a pe o podoabă a preoţilor şi îndemn al purtătorilor de biruinţă, toţi te lăudăm, cuvioase şi ru)ăm, Sfinţite Mucenice Elefterie0 pe cei ce pră"nuiesc sfântă pomenirea ta eliberea"ă-i din multefeluri de nevoi, ru)ându-te neîncetat pentru noi toţi.

Cântarea a (a



Irmosul1 #e tinerii 5ăi cei din cuptor, Mântuitorule, focul nu s-a atins, nici nu i-a supărat. ?i atuncei trei ca şi cu o sin)ură )ură cântau şi binecuvântau, )răind0 <inecuvântat eşti #umne"epărinţilor noştri7


Mărit să fie acum în trupul meu ristos, stri)ai înţelepte, c*inuindu-te6 pentru viaţa ce va să fie, n

mă tem de înfierbântarea căldurilor, nu mă în)ro"esc de moarte, nici de năvălirile fiarelor.Stih1 +&inte +&in"ite ;ucenice 9le&terie, roa'ă-te lui Dumneeu pentru noi.

8umai 2rumuseţea lui #umne"eu o caut, Slava &ui doresc s-o dobândesc6 c*inuiască-mă, ar"ă-toate mădularele, stri)ai mărite, caut scăparea de aici, care mă face rob al lui ristos.


!rivind la viaţa cea de dincolo, fericite, pentru lume cu adevărat te-ai omorât şi cu încercarea pr

c*inuri ca nişte aur lămurit prin foc, pus la păstrare în comorile locaşurilor 1ereşti, ai strălucit.


8umai pe tine, 1eea ce eşti fără de pri*ană, aflându-te !reacurată, 1uvântul 1el !reacurat al l#umne"eu, născându-Se din pântecele tău, curăţeşte pe credincioşi de întinăciunea pe care o avedin neorânduiala patimilor, Mireasă dumne"eiască.

Cântarea a =(a

Irmosul1 !e Acela de 1are se înfricoşea"ă în)erii şi toate ;ştile, ca de 2ăcătorul şi #omnul, preolăudaţi-&, tineri prea slăviţi-&, popoare binecuvântaţi-& şi-& prea înălţaţi întru toţi vecii.


4nflorit-aţi în nevoinţe ca nişte pomi înfloritori, împodobindu-vă cu c*inurile, cei ce suntfrumuseţea mucenicilor şi acum v-aţi arătat flori din Rai, trimiţând bună mireasmă dumne"eiasccu putere de la #umne"eu.


Maica ta amestecă sân)ele ei cu cur)erile sân)iurilor tale, cel născut dintr-însa6 că îmbrăţişând sfinţenie trupul tău, cel acoperit de sân)e, se săvârşeşte de sabie şi vieţuieşte în veci.


Sicriul tău, înţelepte, revarsă tuturor celor ce au trebuinţă ape de vindecări şi râuri de minuni, caspală întinăciunea patimilor celor pier"ătoare de suflet6 pentru aceasta te lăudăm, mucenice ierar*e




1a o ploaie S-a po)orât ristos în pântecele tău şi cu adevărat a udat lumea, uscând, 2ecioarrâurile cele tulburi ale nebuniei idoleşti, 4nsuşi 2ăcătorul de bine.

Cântarea a *(a

Irmosul1 "vorul cel primitor de +iaţă şi pururea cur)ător, sfeşnicul #arului celui de lumipurtător, <iserica cea însufleţită, cortul cel prea curat, 1eea ce este mai desfătată decât ceruriledecât tot pământul, pe 8ăscătoarea de #umne"eu, credincioşii să o mărim.


@ură a lui #umne"eu a9un)ând, din )ura celui vră9maş ai smuls pe poporul cel ce cu)eta cedeşarte şi moştenitor al *arului l-ai arătat6 şi tare luptând, locuieşti împreună cu preoţii şi pătimitorii, Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie.


+asul cel curat de mir al #u*ului, locaşul cel plin de desfătare al faptelor bune, mielul cel fără răutate, luminătorul cel neapus, temelia ierar*ilor şi a muce-nicilor, Sfântul Elefterie, să fie lăudat credinţă.


1u adevărat locuieşti în &umina cea neînserată, făcându-te lumină mai strălucitoare decât soare

!entru aceasta pe cei ce săvârşesc astă"i sfântă pomenirea ta cea purtătoare de lumină, i"băveşte-i ne)ura patimilor, cu ru)ăciunile tale cele către #umne"eu, Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie.


!ă"eşte-ne pe noi, robii 5ăi, #oamne, care lăudăm 8aşterea 5a cea de ne)răit din 2ecioari"băvindu-ne de ispite, de patimi şi de supărări, cu ru)ăciunile ei, ca un 2ăcător de bine şi ubitor oameni.

Sedelna, )lasul . )odo6ie1 Mormântul 5ău, Mântuitorule, ostaşii stră9uindu-l, morţi s-au făcut

strălucirea în)erului ce s-a arătat, care a vestit femeilor 4nvierea. !e 5ine 5e mărim, !ier"ătorstricăciunii, la 5ine cădem, 1el ce ai înviat din mormânt la :nul #umne"eul nostru.

#obândind cu)et liber de patimi, slu)ă prea aleasă lui #umne"eu te-ai făcut şi ai eliberat drătăcire pe cei ce bine te-au ascultat pe tine6 şi nevoindu-te ca un preot şi ca un mucenic, MuceniElefterie, ai câşti)at îndoită cunună. Roa)ă-te să ne mântuim noi.

Sedelna !reasfintei 8ăscătoare de #umne"eu, )lasul al -lea. )odo6ie1 !e 4nţelepciunea şi 1uvânîn pântecele tău "ămislind fără ardere, Maica lui #umne"eu, în c*ip de ne)răit ai născut pe 1el ce

făcut toate şi în braţele tale ai avut pe 1el ce ţine toate şi la sân ai *rănit pe 1el ce *răneşte lume



!entru aceasta, te ro) pe tine, !reasfântă 2ecioară, să mă i"băveşti de )reşeli, când va fi să stînaintea feţei 3iditorului meu, Stăpână 2ecioară 1urată, atunci să-mi dăruieşti a9utorul tău, că tine te am năde9de eu, robul tău.Marie !reacinstită, +asul Stăpânului, ridică-ne pe noi, cei că"uţi în adâncul cumplitei de"năde9diîn )reşeli şi întristări6 că tu te-ai făcut mântuire păcătoşilor şi a9utor şi ocrotitoare puternică miluieşti pe robii tăi.

Sedelna Sfintei 1ruci şi a !reasfintei 8ăscătoare de #umne"eu, )lasul al -lea. )odo6ie1 4nţelepciunea şi 1uvântul în pântecele tău "ămislind fără ardere, Maica lui #umne"eu, în c*ip ne)răit ai născut pe 1el ce a făcut toate şi în braţele tale ai avut pe 1el ce ţine toate şi la sân ai *rănpe 1el ce *răneşte lumea. !entru aceasta, te ro) pe tine, !reasfântă 2ecioară, să mă i"băveşti )reşeli, când va fi să stau înaintea feţei 3iditorului meu, Stăpână 2ecioară 1urată, atunci să-mdăruieşti a9utorul tău, că pe tine te am năde9de eu, robul tău.

+ă"ând Mieluşeaua cea fără de pri*ană )ol spân"urat pe &emn pe Mieluşelul şi !ăstorul, plân)âstri)a, tân)uindu-se ca o Maică0 cum voi lăuda, 2iul meu, în)ăduinţa 5a cea mai presus de )rai!atima cea de bunăvoie, !reabunule #umne"euleB

Acatistul Sfântului Ierarh Elefterie



&ugăciunile 7ncepătoare

?n numele Tatălui, $i al iului $i al +&/ntului Du. min.

+laă <ie, Dumneeul nostru, +laă <ie @+laă <ie, Dumneeul nostru, +laă <ie @+laă <ie, Dumneeul nostru, +laă <ie @

?mpărate ceresc, ;/n'/ietorule, Duul deărului, care pretutindenea e$ti, $i toate le impline$#istierul bunătă"ilor $i Dătătorule de ia"ă, ino $i te sălă$luie$te !ntru noi, $i ne cură"e$te pe nde toată intinăciunea, $i m/ntuie$te, Aunule, su&letele noastre.

+&inte Dumneeule, +&inte Tare, +&inte &ără de moarte, miluie$te-ne pe noi. +&inte Dumneeule, +&inte Tare, +&inte &ără de moarte, miluie$te-ne pe noi. +&inte Dumneeule, +&inte Tare, +&inte &ără de moarte, miluie$te-ne pe noi.+laă Tatălui $i iului $i +&/ntului Du. i acum $i pururea $i !n ecii ecilor. min.

>reas&/ntă Treime, miluie$te-ne pe noi%Doamne, cură"e$te păcatele noastre%+tăp/ne, iartă &ărădele'ile noastre%+&inte, cerceteaă $i indecă neputin"ele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluie$te @ Doamne, miluie$te @

Doamne, miluie$te @



+laă Tatălui $i iului $i +&/ntului Du. i acum $i pururea $i !n ecii ecilor. min.

Tatăl nostru, *are e$ti !n ceruri, s&in"ească-se numele Tău, ie !mpără"ia Ta, &acă-se oia Tprecum !n cer a$a $i pe păm/nt. >/inea noastră cea spre &iin"ă dă-ne-o nouă astăi. i ne iarnouă 're$alele noastre, precum $i noi iertăm 're$i"ilor no$tri. i nu ne duce pe noi !n ispită, ci nibăe$te de cel rău. *ă a Ta este ?mpără"ia $i puterea $i slaa, a Tatălui $i a iului $i a +&/ntul

Du, acum $i pururea $i !n ecii ecilor. min.;iluie$te-ne pe noi, Doamne, miluie$te-ne pe noi, că nepricep/ndu-ne de nici un răspunaceastă ru'ăciune aducem <ie, ca unui +tăp/n, noi, păcăto$ii robii Tăi, miluie$te-ne pe noi.

+laă Tatălui $i iului $i +&/ntului Du.

Doamne, miluie$te-ne pe noi, că !ntru Tine am nădăduit% nu Te m/nia pe noi &oarte, nici pome&ărădele'ile noastre, ci caută $i acum ca un ;ilosti $i ne ibăe$te pe noi de răma$ii no$tri, cTu e$ti Dumneeul nostru $i noi suntem poporul Tău, to"i lucrul m/inilor Tale $i numele Tă

cemăm.

i acum $i pururea $i !n ecii ecilor. min.

B$a milostiirii descide-o nouă,binecu/ntată Născătoare de Dumneeu, ca să nu pierim cei nădăduim !ntru tine, ci să ne m/ntuim prin tine din neoi, că tu e$ti m/ntuirea neamulcre$tinesc.

*reul

*red ?ntr-Bnul Dumneeu, Tatăl to"iitorul, ăcătorul cerului $i al păm/ntului, al tuturor celăute $i neăute.i !ntru Bnul Domn 6isus ristos, iul lui Dumneeu, Bnul-Născut, *are din Tatăl +-a născumai !nainte de to"i ecii. Cumină din Cumină, Dumneeu adeărat din Dumneeu adeăraNăscut, nu &ăcut, *el de o &iin"ă cu Tatăl, prin *are toate s-au &ăcut.*are pentru noi oamenii $i pentru a noastră m/ntuire.+-a po'or/t din ceruri i +-a !ntrupat de Duul +&/nt $i din ;aria ecioara i +-a &ăcut om.i +-a răsti'nit pentru noi !n ilele lui >ilat din >ont, i a pătimit $i +-a !n'ropat. i a !niattreia i după +cripturi . i +-a suit la ceruri $i ade de-a dreapta Tatălui. i iară$i a să ină cu slaă, să udece iii

mor"ii, cărui ?mpără"ie nu a aea s&/r$it.i !ntru Duul +&/nt, Domnul de ia"ă ăcătorul, *are din Tatăl purcede,*ela ce !mpreună cu Tatăl $i cu iul este !ncinat $i slăit, *are a 'răit prin prooroci.?ntru-una +&/ntă +obornicească $i apostolească Aiserică,;ărturisesc un bote !ntru iertarea păcatelor,$tept !nierea mor"ilor $i ia"a eacului ce a să &ie. min @

>salmul 57;iluie$te-mă, Dumneeule, după mare mila Ta, $i după mul"imea !ndurărilor Tale, $ter'

&ărădele'ea mea. ;ai /rtos mă spală de &ărădele'ea mea, $i de păcatul meu mă cură"e$te. *



&ărădele'ea mea eu o cunosc, $i păcatul meu !naintea mea este pururea. <ie Bnuia am 're$it, rău !naintea Ta am &ăcut, a$a !nc/t drept e$ti Tu !ntru cuintele Tale $i biruitor c/nd ei udecTu. *ă iată !ntru &ărădele'i m-am ămislit $i !n păcate m-a născut maica mea. *ă iată adeăruai iubit, cele nearătate $i cele ascunse ale !n"elepciunii Tale mi-ai arătat mie. +tropi-mă-ei cisop $i mă oi cură"i, spăla-mă-ei $i mai /rtos dec/t ăpada mă oi albi. uului meu ei dbucurie $i eselie% bucura-se-or oasele mele cele smerite. ?ntoarce &a"a Ta de către păcatemele, $i toate &ărădele'ile mele $ter'e-le. 6nimă curată ide$te !ntru mine, Dumneeule, $i Du

drept !nnoie$te !ntru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la &a"a Ta, $i Duul Tau cel +&/nu-C lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii Tale, $i cu Du stăp/nitor mă !ntăre$t?nă"a-oi pe cei &ără de le'e căile Tale, $i cei necredincio$i la Tine se or !ntoarce. 6băe$te-mde ărsarea de s/n'e Dumneeule, Dumneeul m/ntuirii mele% bucura-se-a limba mea ddreptatea Ta. Doamne, buele mele ei descide $i 'ura mea a esti lauda Ta. *ă de-ai &i oert&ă, <i-a$ &i dat% arderile de tot nu le ei bineoi. ert&a lui Dumneeu, duul umilit% inim!n&r/ntă $i smerită Dumneeu nu o a ur'isi. ă bine, Doamne, !ntru bunăoirea Ta, +ionului, să se idească idurile 6erusalimului. tunci ei bineoi ert&a dreptă"ii, prinosul $i arderile dtot% atunci or pune pe altarul Tău i"ei.

<roparul Sfântului Elefterie1 ?i părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucraai aflat - de #umne"eu insuflate - spre suirea privirii la cele înalte. !entru aceasta, cuvântadevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la moarte, Sfinţite Mucenice Elefterie, roagte lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

Condacele si Icoasele1

Condacul #1

1a pe o podoabă a preoţilor şi îndemnător al purtătorilor de c*inuri, toţi pe tine te cinstim şi ru)ăm0 Sfinte Mucenice Elefterie, pe cei ce pră"nuiesc cu dra)oste pomenirea ta, din multe feluri nevoi îi eliberea"ă, ru)ându-te lui #umne"eu neîncetat pentru noi toţi care-ţi cântăm0 Aucură-+&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Icosul #1+ă"ându-te pe tine, Sfinte Mucenice Elefterie, frumuseţea ar*iereilor şi podoaba purtătorilor nevoinţe, mare apărător al <isericii lui ristos şi al adevărurilor credinţei, ne-am adunat astă"i Sfânta biserica ta, ca după cuviinţă să te lăudăm, "icând0<ucură-te, păstorul neînfricat al turmei lui ristos6

<ucură-te, luminător nespus al dreptei credinţe6<ucură-te, putere şi întărire a creştinilor6<ucură-te, cel insuflat de #u*ul Sfânt6<ucură-te, pier"ător al celor fără de le)e6<ucură-te, cel ce pe mulţi i-ai adus la înc*inarea către #umne"eu, 1el în 5reime slăv<ucură-te, )rai al dumne"eieştilor cuvinte6<ucură-te, alăută cerească6<ucură-te, bună mireasmă a creştinătăţii6<ucură-te, dar dat nouă de către #umne"eu6

<ucură-te, c*ip al preoţiei celei adevărate6



Aucură-te, apostol al dreptei credin"e%Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul $1Au"it-am, Sfinte Elefterie, c*inurile ce le-ai îndurat pentru mărturisirea lui ristos în lume, şi mminune" de tăria ce ai arătat-o întru ele. #ar cunoscând că ţi-a fost dat ţie de sus, se cuvine săcântăm lui #umne"eu, împreună, cântare0 liluia@

Icosul $1Au"ind Adrian împăratul de minunile pe care tu le făceai, şi cum multe oi adunai în staulul lristos, voind să te întoarcă de la dreapta credinţă, a poruncit să fii adus în faţa lui. #ar tu l-întâmpinat cu neînfricată tărie, mărturisind cum se cuvine pe ristos cel nemuritor şi Stăpân a toaEl însă mâniindu-se foarte de purtarea ta, te-a dat pe tine pradă multor c*inuri, pentru care cântăm0<ucură-te, cel ce ai fost întins pe un pat de aramă înroşit în foc6<ucură-te, că apoi ai fost aşe"at pe un )rătar încins6<ucură-te, cel ce într-un vas fierbinte ai fost aruncat6

<ucură-te, cel ce în c*inurile tale într-una te ru)ai lui ristos6<ucură-te, cel ce în ele ai primit dar de nevătămare6<ucură-te, cel ce din toate aceste nevoinţe teafăr ai ieşit6<ucură-te, intricoşată vedere a în)erilor6<ucură-te, tare nevoitor în c*inuri6<ucură-te, trup sfinţit în c*inurile muceniciei6<ucură-te, că prin ele te-ai făcut plăcut lui ristos, Mântuitorul tău şi al nostru al tuturo<ucură-te, ru)ător către #umne"eu pentru turma &ui6<ucură-te, al nostru neadormit pă"itor6

Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@Condacul 31&ui ristos -ai adus, părinte turme de credincioşi, ca un păstor plin de "el. ar Sfânta ta maicvă"ând trupul tău Sfinţit întru mucenicie, că"ut la pământ, şi voind a-l săruta, de sabia călăului a foucisă. Acum cântarea fiului alături de cea a maicii sale se înalţă întru miros de bună mireasmdu*ovnicească către tronul slavei, întru plăcută rostire0 liluia@

Icosul 31Ar*an)*elii cu în)erii se minunea"ă, părinte, de credinţa ta cea mare. Apostolii cu proorocii văd

tine şi în Sfânta ta maică - Antimea - pecetea apostoliei lor. 1reştinii laolaltă spre tine îşi îndreapnăde9dile lor )lăsuind0<ucură-te, cel ce încă de pe pământ ai fost în)er în trup6<ucură-te, cel ce acum locuieşti cu în)erii6<ucură-te, cel ce de la maica ta ai supt învăţătura Apostolilor6<ucură-te, cel ce ai supus împărăţia demonilor6<ucură-te, cel ce pus fiind într-un ca"an cu fierbinte amestecătură, focul ai stins6<ucură-te, cel ce le)at fiind de un car şi tras de cai sălbatici, de în)eri ai fost slobo"<ucură-te, cel ce pe 1oremon epar*ul pentru ristos l-ai câşti)at6



<ucură-te, cel ce de #u*ul Sfânt fiind purtat, în munţi te-ai sălăşluit, după ce de la c*inunevătămat ai scăpat6<ucură-te, cel ce pe fiarele sălbatice cu dumne"eieşti cuvinte la ascultare le-ai adu<ucură-te, cel ce faci minuni de tămăduiri6<ucură-te, că prin ru)ăciunile tale din nevoi pe mulţi îi elibere"i6<ucură-te, )rabnic a9utător al celor scârbiţi6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul /1Eresul prin cuvintele tale înfruntându-l, Sfinte Elefterie, cu pătimirea ta pe ur"itorul minciunii l-omorât şi cu puterea 1elui de sus punându-l sub picioarele tale, ai ridicat împotriva lui pentru nocei ce cădem la a ta mi9locire, semne de biruinţă, cântând lui #umne"eu0 liluia@

Icosul /11a unul ce porţi numele dumne"eieştii eliberări, Sfinte, bărbăteşte ai învăţat dreapta credinţă, fiinnouă pilduitor în toate, iar poveţile tale urmându-le, ne faci să dobândim ale tale binefaceri, pentcare îţi cântăm0

<ucură-te, că prin ru)ăciunile tale ne faci părtaşi arului dumne"eiesc6<ucură-te, eliberarea noastră de eresurile cele viclene6<ucură-te, slobo"ire de asuprirea demonilor6<ucură-te, ridicare spre cele de sus6Aucură-te, tămăduitor al rănilor trupe$ti $i su&lete$ti%<ucură-te, i"vorâtor de mirul învăţăturii6<ucură-te, necurmată ru)ăciune către #umne"eu6<ucură-te, aducător de pace şi de linişte în căminurile cele bântuite de du*uri rele6<ucură-te, căruţă încărcată de darurile du*ovniceşti6

<ucură-te, mân)âierea celor întristaţi6<ucură-te, i"băvire a celor robiţi6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul %11u ploile darurilor tale adapă-ne pe noi cei ce te cinstim pe tine cu credinţă, Sfinte MuceniElefterie, şi săvârşim pomenirea ta cu dra)oste, doolo)ie aducând împreună cu tine lui #umne"eliluia@Icosul %11u adevărat locuieşti în lumina cea neînserată, făcându-te lumină mai strălucitoare decât soarele.

cei ce se apropie acum cu ru)ăciunea către tine, se simt ei înşişi luminaţi de strălucirile cele înalteîntru evlavie prea luminată îţi cântăm unele ca acestea0<ucură-te, trup mucenicit6<ucură-te, locaş al #u*ului Sfânt6<ucură-te, smerenie prea înaltă6<ucură-te, podoaba cerului6<ucură-te, lauda liricului6<ucură-te, trâmbiţa adevărului6<ucură-te, i"vor de sfinţenie6

<ucură-te, sabie a #u*ului Sfânt6



Aucură-te, propoăduitor al +&intei Treimi%<ucură-te, că în toată viaţa numai frumuseţea lui #umne"eu căutai6<ucură-te, că nu te-a spăimântat fierbinţeala pornirii fiarelor sălbatice6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul "1#in lumina pătimirii tale ai înflorit ca un pom frumos, podoabă mucenicilor. ar acum te arăţi nou

floare a Raiului, trimiţând pe pământ dumne"eiasca bună mirosire, pe care noi o înălţăm 1el!reaînalt, cântând cu tine0 liluia@

Icosul "12ăcându-te )ură a lui #umne"eu pentru a răpi din )ura vră9maşului pe credincioşii cei cu cu)et isti-ai arătat pe aceştia moştenitori ai darului 1elui de sus. ar ei întru i"băvirea lor cântare ca aceasîţi aduc ţie0<ucură-te, scuturător al lanţurilor %celui rău'6<ucură-te, surpător al eresurilor6<ucură-te, libertate prea fericită6

<ucură-te, dătător al darului cel dumne"eiesc6<ucură-te, îndrumător spre cele de sus6<ucură-te, pier"ător al demonilor6<ucură-te, învăţător al înfrânării6<ucură-te, vasul luminii6<ucură-te, pâr)*ie a i"băvirii6<ucură-te, punte spre erusalimul ceresc6<ucură-te, că altceva nu ştiu să )răiesc decât0 <ucură-te7<ucură-te, stea a vieţii celei du*ovniceşti6

Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@Condacul 1Minune dumne"eiască te-ai arătat, fericite, celor ce alear)ă la biserica ta, de #umne"eu purtătorulcăci de multe feluri de întristări şi de asupriri i-ai scăpat pe cei ce - după #umne"eu - spre tine ană"uit cu credinţă, rostind cu bu"e de tină0 liluia@

Icosul 11a cel ce ai îndră"neală către ristos, Sfinte Elefterie, căci turma &ui o pă"eşti de lupii vă"uţi nevă"uţi, şi nu te întorci de către cei ce scapă sub acoperământul Sfinţeniei tale, dă-mi mână a9utor şi mie celui învăluit de păcate, spre a te cinsti cu acestea0

<ucură-te, Elefterie, prea lăudate6<ucură-te, cârmuitorule prea bune6<ucură-te, floarea cea aleasă a o)orului du*ovnicesc6Aucură-te, ierarul Domnului%<ucură-te, slu9itor lui #umne"eu cu Ar*an)*elii6<ucură-te, că pe cei ce se roa)ă ţie îi bucuri cu cele de sus6<ucură-te, faţă prea luminoasă a sfinţeniei6<ucură-te, risipitor de furtuni6<ucură-te, polată a darurilor cereşti6

<ucură-te, curăţitor al sufletelor pioase6



Aucură-te, doctorul su&letelor $i al trupurilor%Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul =1:itându-te la viaţa cea statornică, prea lăudate, cu adevărat te-ai răsti)nit lumii, şi ca aurul curăprin foc, aşa te-ai curăţit şi tu prin c*inurile pătimirilor tale, pentru a rosti apoi întru desăvârşSfinţenie lui #umne"eu0 liluia@

Icosul =1#e împresurările demonilor i"băveşti pe oameni, Sfinte, cu ru)ăciunile tale, şi de asuprirea camară îi scapi pe toţi cu aler)area ta către i"vorul bucuriei, pentru a-i adăpa din belşu), ca întmulţumită să-ţi cânte ţie0<ucură-te, Elefterie6<ucură-te, prea sfinţite6<ucură-te, prea fericite6<ucură-te, îndreptarea celor rătăciţi6<ucură-te, i"băvitorul celor întristaţi6

<ucură-te, ruşinarea demonilor6<ucură-te, că prin tine dobândim uşurarea6<ucură-te, slu9itor al *arului6<ucură-te, cel ce îneci du*urile viclene în marea cea de foc6<ucură-te, că le)i )ura celor ce uneltesc rele6<ucură-te, că dai putere celor osteniţi6<ucură-te, că îmblân"eşti sfătuirea cea rea6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul *18u pricep de unde voi începe a-ţi aduce laudă, prea sfinte6 ce cântare îţi voi cânta, sau cu ce cunute voi încununaB 1ă de-mi voi aduce aminte de pătimirile tale, mă cutremur6 iar de vorbirea fiarele sălbatice mă minune". #e aceea împreună să slăvim puterea 1elui !reaînalt, cea vădită lumprin tine, cu cântarea0 liluia@

Icosul *11u sân)ele tău cel curs pentru dra)ostea lui ristos spală şi întinăciunea păcatelor mele, şi mulţimea minunilor sc*imbă cu)etele celor ce pândesc sufletul meu întru răutate, ca intru liniştedeplină desfătare a slavei celei de sus să mă îndrept către tine "icând0

<ucură-te, cel ce alun)i nele)iuirea6<ucură-te, pământ roditor de dreptate6<ucură-te, măr)ăritarul #omnului6<ucură-te, stra9ă împotriva relelor uneltiri6<ucură-te, povăţuitor, de #umne"eu înţelepţit, al poporului6<ucură-te, ra"ă de bucurie6<ucură-te, lumină a Sfintei măriri6<ucură-te, )ând de întărire al celor scârbiţi6<ucură-te, dar ceresc biruitor al să)eţilor vicleanului6

<ucură-te, mare apărător al celor ce c*eamă numele tău într-a9utor6



<ucură-te, al săracilor miluitor6<ucură-te, al văduvelor spri9initor6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul #01Numele tău mai mult dec/t oricare dintre +&in"i s-a &ăcut nouă m/n'/iere, prea &ericite +&in9le&terie, căci el !nsu$i ne orbe$te de la sine de eliberarea noastră din neoi 6 iar aflarea

bunătăţi întru pomenirea lui ne îndeamnă a cânta lui #umne"eu0 liluia@Icosul #01;bosiţi de valurile cele rele ce vin asupra noastră şi neputându-ne lupta cu ele fără a9utorul tău, prfericite, neavând pocăinţă deplină pentru păcatele noastre cele multe, cădem cu tine la milostivirlui #umne"eu şi te ru)ăm să ne i"băveşti de-a pururea cu ru)ăciunile tale către #omnul. ?i aîntăriţi întru dra)ostea cea către 3iditorul nostru să lăudăm isprăvile tale, "icând0<ucură-te, "id de scăpare6<ucură-te, turn de ocrotire6<ucură-te, pavă"ă prea tare6

<ucură-te, coiful mântuirii6<ucură-te, a9utător neobosit6<ucură-te, mucenice, prea folositorule6<ucură-te, surpătorul mândriei celor potrivnici6<ucură-te, suliţă a puterii 1elui de sus6<ucură-te, muntele de biruinţă a credinţei în ristos6<ucură-te, cetate pă"itoare a dreptăţii dumne"eieşti6<ucură-te, scară conducătoare spre cer a celor smeriţi6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul ##15u eşti păstorul cel mare, Sfinte, al turmei lui ristos, pe care ducând-o la păşunea cdu*ovnicească o adăpi din i"vorul Raiului, ca întru desfătarea vederilor celor prea înalte să laude #umne"eu, "icând0 liluia@

Icosul ##11a un luceafăr ai strălucit în ţinutul liricului, întunericul înşelăciunii )onind şi săvârşind pururtămăduiri6 prin tine #umne"eu S-a preamărit, pentru care au"i de la noi acum acestea0<ucură-te, prin care <iserica s-a întărit6

<ucură-te, prin care capiştile idoleşti s-au prăbuşit6<ucură-te, cel ce vră9ile le-ai spulberat6<ucură-te, cel ce credinţa lui ristos luminată ai sădit6<ucură-te, cel ce prin propovăduirea ta lumea s-a mântuit6<ucură-te, cel ce cu preţul vieţii pe ristos ai mărturisit6<ucură-te, cel ce în ceruri vorbeşti acum cu în)erii6<ucură-te, cel ce ve"i pururea faţa lui #umne"eu6<ucură-te, că vrei cu fericirea ta să ne fericeşti şi pe noi6<ucură-te, a9utătorul celor osteniţi6

<ucură-te, cel ce )lăsuieşti lui #umne"eu dintru Sfinţenia ta6



<ucură-te, stra9ă neadormită a tuturor creştinilor6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@Condacul #$1!ropovăduitor al dreptei credinţe fiind şi lucrător cu dar deplin în via #omnului, te-ai mărturisit ptine slu)ă bună şi credincioasă. #e aceea, c*emat acum la dreapta !ărintelui 1eresc, ne a9uţi aslăvi împreună cum se cuvine, cu cântarea0 liluia@

Icosul #$11ânţi acum în ceruri - ca mai înainte cu oamenii - veselindu-te, fericite, cântarea cea întreit Sfânlui #umne"eu, pe 1are roa)ă-& pentru cei ce te cinstesc pe tine cu acestea0<ucură-te, locuitor al cerului6<ucură-te, luminător al celor de pe pământ6<ucură-te, spri9initor al celor împovăraţi6<ucură-te, fierbinte mi9locitor către #umne"eu6<ucură-te, vă"ător al slavei cereşti6<ucură-te, i"vor de mân)âiere6<ucură-te, toia) înfrun"it al bunelor năde9di6

<ucură-te, liniştea sufletelor bântuite de du*uri rele6<ucură-te, sporul muncii cinstite6<ucură-te, mustrător al bo)aţilor nemiloşi6<ucură-te, cel ce nu te întorci de la nevoile pământenilor6Aucură-te, tămăduitor al rănilor su&lete$ti $i trupe$ti%Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul #31 $acest condac se "ice de trei ori(;, prea sfinte Elefterie, căpetenia sfinţilor mucenici, primeşte de la noi aceste laude ce din t

sufletul le aducem ţie în Sfânta biserica ta, şi că"ând către tine cu umilinţă, nădă9duim să te ro)i l#umne"eu pururea pentru noi, cei ce cântăm0 liluia@ liluia@ liluia@

Apoi se "ice iarăşi0

Icosul #1+ă"ându-te pe tine, Sfinte Mucenice Elefterie, frumuseţea ar*iereilor şi podoaba purtătorilor nevoinţe, mare apărător al <isericii lui ristos şi al adevărurilor credinţei, ne-am adunat astă"i Sfânta biserica ta, ca după cuviinţă să te lăudăm, "icând0<ucură-te, păstorul neînfricat al turmei lui ristos6

<ucură-te, luminător nespus al dreptei credinţe6<ucură-te, putere şi întărire a creştinilor6<ucură-te, cel insuflat de #u*ul Sfânt6<ucură-te, pier"ător al celor fără de le)e6<ucură-te, cel ce pe mulţi i-ai adus la înc*inarea către #umne"eu, 1el în 5reime slăv<ucură-te, )rai al dumne"eieştilor cuvinte6<ucură-te, alăută cerească6<ucură-te, bună mireasmă a creştinătăţii6<ucură-te, dar dat nouă de către #umne"eu6

<ucură-te, c*ip al preoţiei celei adevărate6



<ucură-te, apostol al dreptei credinţe6Aucură-te, +&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Condacul #11a pe o podoabă a preoţilor şi indemnător al purtătorilor de c*inuri, toţi pe tine te cinstim şi ru)ăm0 Sfinte Mucenice Elefterie, pe cei ce pră"nuiesc cu dra)oste pomenirea ta, din multe feluri nevoi îi eliberea"ă, ru)ându-te lui #umne"eu neîncetat pentru noi toţi care-ţi cântăm0 Aucură-

+&inte ;ucenice 9le&terie, mare &ăcător de minuni@

Imnograe



<ropar1 1u *aină de preot fiind împodobit şi cu sân)ele cur)ând şiroaie fericite, ai aler)at Stăpânul tău, ristos, înţelepte Elefterie, nimicitorul satanei. !entru aceasta, nu înceta a te rupentru cei ce cu credinţă cinstesc fericitele tale nevoinţe.

Condac1 1a pe o podoabă a preoţilor, cuvioase şi îndemn al purtătorilor de biruinţă, toţi te lăudăcuvioase şi te ru)ăm, sfinţite mucenice Elefterie6 pe cei ce pră"nuiesc pomenirea ta liberea"ă-i dmulte feluri de nevoi, ru)ându-te neîncetat pentru noi toţi.

Rugăciune către Sfântul Snţit Mucenic Elefterie



;, Sfinte Sfinţite Mucenice Elefterie, cel ce ca o făclie a 4nţelepciunii ai fost pus în sfeşnic<isericii spre luminarea poporului drept credincios şi acum străluceşte sufletele noastre cu ra"eru)ăciunilor tale.

@ura ta cea sfinţită s-a arătat i"vor al cur)erilor înţelepciunii 1uvântului, adăpând pe toţi cei însetde cunoaşterea Adevărului.

#in le)ăturile înşelăciunii pe mulţi pă)âni ai eliberat, cel ce poţi numele dumne"eieştii eliberădeci şi acum te ru)ăm, scoate-ne şi pe noi din cursele vră9maşilor noştri nevă"uţi şi ne povăţuieştepământul acestei vieţi )rabnic trecătoare, ca bine petrecând întru faptele mântuirii, să învrednicim a a9un)e cu pace la erusalimul cel de sus.

Multe c*inuri a adus asupra ta mânia vră9maşilor, dar ai rămas neclintit pe piatra mărturisi

Adevărului şi ca un porumbel ai "burat cu aripile #u*ului la lăcaşurile cele cereşti, unde străluceşde-a pururea lumina cea înţele)ătoare a 5reimii celei de viaţă 2ăcătoare şi unde în)erii se veselesccântări de laudă a frumuseţii Stăpânului. 8oi, cei încă lipsiţi de vederea slavei 3iditorului, caavem oc*ii sufletului acoperiţi cu vălul păcatului te ru)ăm să ne fi povăţuitor prin mi9locul a multcurse, ca să călcăm şi noi cu puterea credinţei toate cursele vră9maşului.

2ocul nu s-a apropiat de tine, căci în cămara inimii purtai focul înfricoşător al dra)osdumne"eieşti, care mistuie toată cu)etarea cea materialnică. 2iarele s-au plecat lesne înaintblândeţii tale, recunoscând întru tine c*ipul lui Adam înainte de cădere, iar cei credincioşi poar

amintirea ta în inimi ca pe o icoană a desăvârşirii. !entru aceasta, veselindu-se sufletele noastre



minunile cele mari pe care braţul #omnului le-a lucrat spre cinstirea ta, ne înfricoşăm cu )ândulstri)ăm către tine0 <ucură-te, cunună a ierar*ilor prea slăviţi, cel ce eşti apărător nebiruit creştinilor în faţa vră9maşilor nevă"uţi.

1u îndră"neala ta cea mare către ristos, cere să se dăruiască pace sufletelor noastre tulburate viforul ispitelor şi întăreşte turnul minţii noastre pe temelia Adevărului. 1elor iubitori de viadu*ovnicească le dăruieşte sporire în toate faptele cele bune prin 9ertfa ru)ăciunilor tale aduse

tronul #umne"eirii. !e prunci îi pă"eşte, ru)ându-& pe ristos să *rănească pe ei mai mult laptele credinţei, ca unul ce din copilărie te-ai arătat vas curat al ascultării poruncilor lui #umne"e!rin râvna credinţei tale pe cei tineri îi ridică la lucrarea faptelor celor dumne"eieşti şi cu toia)ru)ăciunii tale spri9ină pe cei bătrâni, ce-şi poartă paşii spre apusurile vieţii.

1a unul ce porţi întru tine strălucirea )ândului dumne"eiesc, fiind luminat de ra"a 5reimii şi doreca toţi să se mântuiască şi să a9un)ă la cunoştinţa Adevărului, arată-ne şi pe noi mai râvnitori spmântuirea aproapelui. A9ută-ne Sfinte, ca, după pilda vieţii tale, să fim şi noi ca nişte candele veşnaprinse ale iubirii, dăruind lumina înţelepciunii lui #umne"eu celor ce "ac întru întunericneştiinţei. 4ntăreşte-ne pe noi, cei slabi, care, ca nişte vieţuitori în lume, încă ne prime9duim a căd

în prăpastia ispitelor şi ca un pururea ru)ător al nostru la scaunul 1elui !reaînalt cere pentru ntoate darurile cele du*ovniceşti care ne sunt spre folosul sufletelor noastre şi ale celor ce aşteaptă la noi faptele iubirii.

Străini fiind cu umbra vieţuirii noastre de lumina darurilor tale, îndră"nim a te ru)a smerit, ca mi9loceşti la ieşirea noastră din acest trup stricăcios acoperământul milei dumne"eieşti.

Roa)ă-& pe Mult 4nduratul #umne"eu să ne trimită nouă în)er de pace, care să ne pă"ească dmânia vră9maşilor noştri nevă"uţi, cărora am slu9it din pricina patimilor şi a neputinţelor noastre.

4mblân"eşte-& pe 1el ce este Adâncul blândeţii în ceasul 9udecăţii noastre, ca să treacă cu vedernedreptăţile noastre din această viaţă şi să ne primească pe toţi întru îmbrăţişarea pocăinţerânduindu-ne cămara slavei în)ereşti. 4ncă şi acum te ru)ăm să ceri pentru noi sfârşit cu pace şi întpocăinţă, ca lepădănd tot 9u)ul răutăţii să aler)ăm ca fiul cel risipitor către !ărintele ceresc, cel 1ne aşteaptă cu sărutarea păcii. 3drobeşte cu puterea ru)ăciunilor tale "idul păcatelor noastre, ca aflăm împăcare cu 1el pe 1are în fiecare ceas 4l mâ*nim cu neîncetata petrecere noastră întfaptele răutăţii, ca a9un)ând cu mintea în cămara inimii să- cântăm0 Slavă =ie, 3iditorul !urtătorul nostru de )ri9ă, 1el 1e ne-ai trimis nouă pe Sfântul erar* şi Mucenic al 5ău Elefterie, cdrept, care nu şi-a murdărit niciodată mâinile întru păcate, asemenea nouă fiilor celor risipito

!entru ru)ăciunile lui săvârşite din dra)ostea cea pentru noi, iartă nouă mulţimea păcatelor noastrca să-l lăudăm pe dânsul, )răind0 <ucură-te, Sfinte Elefterie, cununa ierar*ilor celor împodobiţi strălucirea *ainei muceniciei, adu înaintea tronului 5reimii slavă neîncetată şi din partea noastrăcelor ce lăudăm pe 5atăl 1el ubitor de oameni împreună cu 2iul 1el înălţat pentru noi pe altar1rucii şi cu #u*ul 1el ce luminea"ă inimile noastre, că #umne"eului nostru Se cuvine toată slavcinstea şi înc*inăciunea în vecii vecilor. Amin.



Vieţile Snţilor !ătimirea Sfântului Mucenic Elefterie, Episcopul Iliricului, "i a

maicii lui, Antia



+&/ntul +&in"it ;ucenic 9le&terie, 9piscopul 6liriei $i +&/nta ;uceni"ă ntia

1ând împărăţea în Roma Elie Adrian, slu9ind cu sâr)uinţă idolilor, !n acea reme minunat9le&terie s-a cunoscut ca o stea strălucită, a cărei patrie era marea cetate a =omei. !ărinţii erau de bun neam, străluciţi şi bo)aţi, iar maica lui s-a !nrednicit de mai mare cinste $i slapentru credin"a !n ristos, !nă"ată &iind de +&/ntul postol >ael, care a boteat-o $i numele era ntia. D/nsa, născ/nd pe acest s&/nt, i-a pus numele de 9le&terie $i l-a crescut bine !ntrbună credin"ă.

#eci, a9un)ând el în vârstă, l-au dat lui #umne"eu, prin mâinile ar*iepiscopului Romei, Anic*it, un dar cu adevărat vrednic lui #umne"eu. 6ar ariepiscopul, ă/nd pe copil cu deprinderi bune,a pus !n r/nduiala clericilor $i, !n al cincispreecelea an al /rstei lui, l-a &ăcut diacon, iar !n optspreecelea an, l-a irotonisit preot $i !n al douăecilea an al ie"ii lui, l-a ales episcop 6liricului.



#ar să nu se mire cineva că l-a făcut episcop aşa de tânăr, căci ar*iepiscopul a vă"ut în acest tânmari fapte bune, fiind atât de înţelept şi de cuvântător, încât atră)ea către dreapta-credinţă, cînvăţătura lui, pe cei ce se întâmplau a vorbi cu dânsul.

!entru ca să se pună făclia în sfeşnic şi să nu se ascundă sub obroc - după cum "ice SfânEvan)*elie - ca să luminee multe su&lete $i să !ntoarcă pe cei !ntuneca"i către cinstirea d

Dumneeu, pentru aceasta l-a suit în scaunul episcopiei, ştiind că mulţi se vor lumina printr-însuprecum s-a şi făcut. 1ăci s-au întors mulţi elini şi s-au bote"at, fiindcă dulceaţa şi înţelepciuncuvintelor lui îndemna pe toţi ascultătorii să cunoască adevărul.

#iavolul care "avistuieşte totdeauna mântuirea omului, turba asupra lui şi scrâşnea cu dinţii sănecuratul. 4nsă, neputând să-l omoare pe dânsul, a invitat pe rău credinciosul împărat Adrian a ridica asupra adevărului şi a pri)oni pe creştini. #ar mai întâi se silea a lua dintre creştini Elefterie, voind a pierde pe învăţătorii cei mai aleşi ai dreptei-credinţe şi a-i smul)e ca pe nişte spimai alese din *olda lui ristos.

4mpăratul a trimis cu cumplită poruncă pe un oieod eliE , ca să aducă cu sila pe Elefterie 9udecata împărătească. Acela, a9un)ând la liric, a nimerit !n acea reme c/nd bunul păstrănea, !n biserica Domnului, oile sale cele cu/ntătoare cu pă$unea duonice$tilor cuin#eci, încon9urând biserica cu ostaşi, a intrat sin)ur înăuntru, căutând cu sălbăticie şi cu c*iparătând cru"imea celui ce-l trimisese. #ar, vă"ându-l pe Elefterie cu atâta bună podoabă şi au"idulcea limbă şi preaînţeleapta învăţătură, s-a minunat foarte mult că ieşea din )ura sa un dulce i"vde învăţătură, învăţându-i pe cei ce-l ascultau buna credinţă. #e aceea a stat şi el şi a ascultat luare-aminte cele ce se spuneau despre ristos şi despre puterea &ui. Apoi, sc*imbând iuţimea blândeţe, căci avea *olda inimii lesnicioasă către primirea cuvântului lui #umne"eu, din lup s

făcut oaie şi din pri)onitor, ucenic, uitând cele dintâi6 din tâl*ar s-a făcut slu)ă bună şi credincioalui ristos, pe care-& pri)onea. Trec/nd cu ederea porunca cea !mpărătească, a căut picioarele s&/ntului $i din acel ceas nu se depărta de !nă"ătorul său, lumin/ndu-se cu cuintelui $i !ntărindu-se !n buna credin"ă. Astfel, 2eli, sc*imbându-se din pă)ânătate în dreapcredinţă, nu se mai )ândea să se întoarcă la cel care-l trimisese6 iar Sfântul Elefterie, dorind să rabpână la sân)e pentru credinţa în ristos, se sâr)ui să mear)ă împreună cu 2eli la împărat. Acesnu ca un voievod ducea pe cel le)at, ci ca pe un mieluşel urmând păstorului. #upă ce au a9uns laapă, 2eli - ca şi famenul 1andac*iei, care a primit bote"ul de la apostolul 2ilip - s-a bote"at şi el dumne"eiescul Elefterie şi s-a de"brăcat de întunericul înc*inării idoleşti ca de o *aină putredă.

+enind ei în Roma, 2eli n-a fost cunoscut de credincioşi cum că s-a unit cu <iserica lui ristosle-a povestit toate cele despre Elefterie. ar acesta, fiind adus după porunca împăratului înaint9udecăţii, a stat fără frică şi cu mărime de suflet.1ăutând spre el împăratul şi vă"ându-l tânăr, frumos la faţă, cu oc*ii luminoşi şi împodobit cu toadarurile fireşti, a "is0 "Pentru ce o! Elefterie, ai lăsat credinţa părintească i, socotind ntru nimcinstirea zeilor, cinsteti un Dumnezeu nou, care nu numai că a murit, ci i cu o moarpreacumplită a murit"

#ar Elefterie nu voia să răspundă celui ce vorbea fără de minte, urmând lui ristos, care tăcea

patima Sa înaintea lui !ilat şi c*iar înaintea lui rod nimic nu răspundea.



4mpăratul iarăşi a "is0 "#ăspunde, pentru ce te-ai făcut aa fără de minte, amestecându-te ccredinţa cretinească$ Pleacă-te mie i %ertfete zeilor Dacă te &ei ntoarce, cu mare cinste te &cinsti' iar de nu, grele munci &oi aduce asupra ta"

Elefterie, c*emând pe #omnul care a "is0 Nu ă !n'rii"i cum, sau ce e"i 'răi, că 9u ă oi două !n"elepciune, căreia nu or putea să se !mpotriească , a răspuns0 C*um pot să sluesc un

ei nesim"itori ca ace$tia $i unor idoli &ără su&let sau să mă unesc cu oi, care le slui"i lor. 9u $i pl/n' pe oi, care ă !ncina"i lor% căci Dumneeul cel adeărat cinstindu-ă pe oi ccu/ntarea, oi -a"i &ăcut mai necu/ntători $i mai necinsti"i dec/t lemnele $i pietrele, !nc/t pacelea le socoti"i a ă &i ouă ei, lăs/nd pe adeăratul Dumneeu, care cu !n"elepciune ne&ăcut pe to"i $i toată lumea a idit-o. >entru că cerul $i păm/ntul sunt idirile Cui, iar noi suntemdintr-acele lucruri care le-a creat, lucrul cel mai &rumos $i mai cinstit, măcar că ne rătăcimumbl/nd !n ne$tiin"ă ca !ntr-o noapte $i necunosc/nd ce este de &olos $i ce nu este, ridicăm răb!mpotria Dumneeului nostru. 6ar pe aceia care sunt cu adeărat răma$ii $i potrinicii no$tradică diaolii, o nebunie !i socoti"i a &i domni $i ei $i !i slăi"i cu daruri $i cu ert&e@ 9u mă lipede Domnul meu $i sunt unit pururea cu 9l $i +tăp/nului meu ristos !i sluesc. 6ar cinstirile

darurile tale pe care mi le &ă'ăduie$ti, cum $i muncile $i canele cele !n&rico$ate $i cumplite ccare ne !n'roe$ti, le socotesc ca pe ni$te ucării $i să'e"i de copii% căci eu m-am lepădat de lum$i m-am răsti'nit, ca !nă"ătorul meu >ael $i moartea pentru ristos o socotesc des&ătare, sla$i eselieF.

uind !mpăratul, s-a umplut de m/nie $i a poruncit să aducă un pat de aramă $i dedesubt pună mul"ime de ăratec% iar deasupra să-l !ntindă 'ol pe mucenic $i să aprindă ne!ncetcărbuni dedesubt, p/nă c/nd a muri. iind pre'ătit patul, s-a suit s&/ntul mucenic $i s-a !ntincu tot trupul. !oporul care se adunase ocăra pe împărat pentru acea tiranie, "icând0 C!entru ce pie

rău, ca unul din făcătorii de rele, acest bărbat cinstit şi slăvit, de bun neam şi preaînţeleptBC#ar #umne"eu din înălţime uşura durerile mucenicului care sta, parcă ar fi stropit de rouă şi aşe"pe trandafiri, pe acel pat. 4mblân"indu-se, împăratul a poruncit să-l ia de pe acel pat, părându-i că fi de acum mort. #ar acesta s-a sculat de pe pat viu şi sănătos, nevătămat de foc, vesel şi plin dbucurie, cântând0 ?năl"a-Te-oi, Dumneeul meu, ?mpăratul meu $i bine oi cu/nta numele Tă!n eci% lăuda-oi pe Dumneeul care esele$te tinere"ile mele% toate neamurile or lăudlucrurile Tale, Doamne, puterea $i minunile Tale or poesti.

Sfântul Elefterie, lăudând pe #umne"eu, stătea cu îndră"neală înaintea tiranului, "icând0 F*aută,!mpărate, asupra mea, care socote$ti că sunt mistuit de &oc $i cunoa$te pe ristos cel propoădu

de mine, cunoa$te $i neputin"a eilor tăiF.

4mpăratul, socotindu-se luat în râs şi aducându-i-se acea ocară, se )ândea cum să-l pedepsească mcumplit. +-a adus din nou un 'rătar de &ier !ncins !n &oc, iar deasupra turnau untdelemn !ncindar nici de astă dată n-a lăsat Dumneeu pe mucenicul său, pentru că, &iind pus pe 'rătar, !ndas-a stins &ocul, 'rătarul s-a răcit $i nu mai ardea untdelemnul pe el, iar mucenicul era neătăma#ar împăratul nu s-a liniştit, ci mai apri) s-a pornit asupra sfântului. 1ăci ca un orb numai aceasavea înaintea sa, ca, muncind pe sfântul, să facă spre plăcerea "eilor săi, care sunt diavoli uci)ătode oameni. poruncit apoi să aducă o ti'aie $i s-o umple cu ceară, smoală $i cu seu, s-o pună p

&oc $i să-l ba'e pe s&/nt !ntr-!nsa. Elefterie de-abia aştepta, dar împăratul l-a oprit, "icându-i0 "(



ză)o&i, o Elefterie, stând n pragul morţii, ci, alege-ţi cele ce-ţi sunt de folos Pentru că eu foarmult mă ngri%esc de tine ca să nu pieri i te iu)esc ca pe fiul meu i nu &oiesc, pe zeii mei mă %ur, se dea singur la pierzare un )ăr)at aa de )un i de neam, dulce &or)itor i cu faţa frumoasă i npentru altce&a, decât numai pentru neplăcerea cea deartă a grumazului său celui mpietrit"

;ucenicul !nsă !i răspundea cu bărbă"ie, !l de&ăima, numindu-l lup care p/nde$te oile lristos. poi a is: F8rice ei &ace nu mă ei putea pleca de la dreapta credin"ăF.

tunci, m/niindu-se drian, a poruncit să-l !ntindă !n ti'aie. cestea &ăc/ndu-se, iarădumneeiasca pronie a &ăcut ceea ce a &ăcut !nt/i, adică &ocul l-a pre&ăcut !n rouă $i un /nrăcoros bătea peste acest bărbat. Adrian, neştiind ce să mai facă, vă"ând că tot ce face i se întoarîmpotrivă, se minuna, nedumerindu-se. Atunci era epar* al cetăţii 1oremon, bărbat ales care emaestru şi ştia multe feluri de munci. +ă"ând pe împărat foarte tulburat că nu ştie ce să-i mai famucenicului ca să-l îndoaie, a "is0 CEu, împărate, voiesc să te scot din )ri9a şi osteneala pentElefterie şi să-l fac ori să împlinească voia ta, ori să moarăC. cestea ic/nd, a poruncit să &acă ucuptor de aramă cu &iare ascu"ite $i să-l ba'e pe 9le&terie !ntr-!nsul. 9parul $tia credin"a ristos, !nă"at &iind de eliE, dar &iind prieten al !mpăratului, pentru slaa cea remelnică, nu

a lepădat de credin"a idolească.

!re)ătind el acea cumplită ca"nă pentru mucenic, s&/ntul $i-a ridicat ocii săi su&lete$ti $i trupe$i toată mintea $i-a !ndreptat-o spre Dumneeu, umpl/ndu-se de o bucurie &ără seamăn $i ic/nF;ul"umescu-"i <ie, Doamne, 6isuse ristoase, Dumneeul meu, că m-ai !nrednicit de at/tebunătă"i% căci cu m/na Ta cea tare m-ai !nrednicit a răbda toate, pentru numele Tău cel s&/nDeci, acum caută din cer $i ei ce au &ăptuit asupra mea cei ce mă urăsc, ibăe$te su&letul mede !n"epăturile lor $i de bărba"ii s/n'elui mă păe$te, ca un bun, ca să Te cunoască to"i pe Tinunul Dumneeu, p/nă la toate mar'inile păm/ntuluiF.

Apoi, ru)ându-se pentru cei ce-l munceau, ca şi Sfântul ?tefan pentru cei ce-l ucideau cu pietre"is0 Ftin'e-te de inimile lor o@ +tăp/ne, cela ce e$ti bo'at !ntru milă, iar numele Tău cel s&/&ă-C lor cunoscut $i adu-i către oia Ta cea s&/ntă, ca să Te cunoască pe Tine, unul adeăratDumneeu $i să lase !ncinăciunea idolească cea pierătoare, că bine e$ti cu/ntat !n ecminF.

Ru)ându-se astfel mucenicul, 1oremon, epar*ul asculta cu luare-aminte cuvintele )răite de cel ru)ăciune şi îndată s-a aprins în el dreapta credinţă, cea mai dinainte primită şi sc*imbândudeodată, ca şi cum n-ar fi fost acela care dorea moartea mucenicului, apropiindu-se de împărat a "

C!entru ce se dă Elefterie cel fără de vină spre nişte munci ca acesteaB !entru care pricină osândeşte spre o moarte cumplită ca aceastaBC

4mpăratul, mirându-se de cuvintele lui, s-a tulburat şi căutând cu iuţime asupra lui, l-a întrebat de şi-a sc*imbat )ândul aşa de)rabăB Apoi îi "icea0 "Eu pe tine te-am cinstit mai mult decât pe oricaalt )oier al palatului meu, ţi-am dat )ogăţie multă, te-am făcut epar* +are eti iu)itor de argint ai luat de la mama lui Elefterie aur i acela te-a sc*im)at deodată$ Dar nu-ţi a%ung darurile mel)ogăţia, sla&a, a&erea, cinstea cu care te-am făcut cunoscut n toată #oma$ ar de pofteti ce&a mmult de la mine, iată, toate &isteriile mele sunt desc*ise naintea ta' ia cu amândouă mâini

precum ţi place i nu te lăsa cumpărat de o femeie pe ascuns, pentru puţin aur"



1oremon, umplându-se cu totul de #u*ul Sfânt şi cu ru)ăciunile cele muceniceşti având mintluminată, a stri)at0 C1instea ta să fie cu tine spre pier"are şi aurul tău să-l ardă focul care te aşteapîn muncă6 căci te-ai făcut orb de voia ta, faţă de adevăr şi nu cunoşti neputinţa "eilor tăi, care nu pi"băvi de focul acesta pe nici unul din voi6 iar #umne"eul acela, pe care îl cinsteşte Elefterie, lfăcut pe el mai tare decât focul şi mai presus decât orice fel de munciC.

1u acele cuvinte s-a pornit împăratul spre ne)răită mânie, căci aşa este obişnuit ca prieteniile msă nască vră9măşii mari. #eci a poruncit să arunce pe epar* în cuptorul acela pe care l-a pre)ămucenicului Elefterie şi când s-a apropiat 1oremon de cuptor şi a vă"ut înfricoşata văpaie a stri)către Sfântul Elefterie0 CRoa)ă-te pentru mine şi mă înarmea"ă şi pe mine cu aceeaşi armă a lristos, cu care ai înarmat pe voievodul 2eliC. ?i fiind înarmat de mucenic cu semnul Sfinte 1rus-a aruncat în cuptor şi nevătămat s-a aflat acolo6 iar după un ceas a ieşit sănătos, mulţumind lăudând pe #omnul.Adrian, ostenind cu muncile, a poruncit să-i taie capul lui 1oremon6 şi astfel aluat sfârşit pătimirile sale şi în puţină vreme a luat comoara cea veşnică şi bucuria cea ne)răită.

După aceasta a aruncat pe +&/ntul 9le&terie !n acel cuptor, iar &ocul s-a stins !ndată, &iarele s-a

răcit $i s-au rupt cele ascu"ite ca $i cum s-au s&iit de trupul mucenicului, mustr/nd orbirea csu&letească a aceluia ce-l muncea $i atră'/nd pe cei ce stăteau !mpreur, spre cuno$tin"a lDumneeu, *elui ce &ăcea acele minuni preaslăite.

Atunci au stri)at cei ce erau împre9ur0 F;are este Dumneeul cre$tinilor , cel mărturisit ElefterieC.#ar muncitorul rămase în nepricepere şi a *otărât să-l ba)e în temniţă şi apoi a adunat pe slu9itori se sfătuiască cum să-l omoare pe Elefterie.

+&/ntul mucenic 9le&terie a &ost cinuit cu &oame !n temni"ă multe ile% iar cel ce a trimaltădată rană lui Daniil prin acum $i lui 6lie prin corb, cela n-a trecut cu ederea nici p9le&terie, care se topea de &oame, ci !l rănea cu rană !n'erească.

După aceasta a poruncit tiranul să aducă ni$te cai sălbatici $i să-l le'e de ei, ca &iind t/r/t d/n$ii $i rup/ndu-se, să moară. Dar !n adar !$i pierdea remea $i se muncea, căci pe c/nd ene!n"eleptul, nepriceputul, necuratul nu !nceta cele rele a cu'eta asupra s&/ntului, Domnul ctotputernic nu !nt/ria a trimite din !nalt autor. i a enit !n'erul Domnului $i a dele'at p9le&terie $i, răpindu-l din m/inile celor ce-l munceau, l-a suit !ntr-un munte, aproape de cetatla loc pustiu unde sălă$luiau &iarele sălbatice. colo s&/ntul mucenic, !năl"/nd laude l

Dumneeu, ie"uia !mpreună cu &iarele, bl/nde ca ni$te oi, &ără &rică, pentru că leii $i ur$ii !nconurau $i se 'udurau auind 'lasul său $i, ca robii, urmau domnului său, sluindu-l păindu-l.

#upă câtăva vreme, au aflat de dânsul şi vânătorii care umblau după vânat prin pustie şi au spîmpăratului Adrian, care a trimis ostaşi îndată că să-l prindă pe Elefterie. Mer)ând şi năvăliasupra lui ostaşii, au năvălit fiarele asupra lor şi i-ar fi sfâşiat pe dânşii, de nu le-ar fi oprit sfântul de nu le-ar fi trimis în pustie6 iar el a purces cu ostaşii spre împărat, bucurându-se de parcă armers la ospăţ, vorbind cu dânşii pe drum despre 4mpărăţia lui #umne"eu şi despre focul )*een

care era pre)ătit înc*inătorilor de idoli, încât i-a făcut creştini şi i-a bote"at pe cei ce erau cu dânsu



fiind aproape cinci sute şi au venit la împăratul Adrian, la Roma. 6ar acesta l-a os/ndit spm/ncarea &iarelor - trimi"/nd asupra sa o leoaică &oarte sălbatică $i ne!mbl/nită, care mai !nts-a pornit cu iu"eală asupra s&/ntului, dar pe urmă s-a domolit $i $i-a plecat botul la picioarele l$i i-a lins talpele, de parcă ar &i aut 'las $i a !n"eles de s&/nt, smerindu-se !naintea lui.Nici acesminuni nu le-a creut tiranul !mpărat, ci a creut că leoaica era parte &emeiască, care nu aat/ta putere $i de aceea n-a ătămat pe s&/nt. Deci a poruncit să aducă un leu de parbărbătească, dar $i acesta, ă/nd pe s&/nt, s-a arătat mai bl/nd ca leoaica% $i acesta !i lin'ea $i

săruta picioarele, se uca $i se 'udura pe l/n'ă el bucur/ndu-se, arăt/nd !n"ele'ere $i dra'oscătre s&/nt. *ei din ur, care aeau ocii su&lete$ti desci$i, ă/nd $i aceste minuni, au stri'aF;are este Dumneeul cre$tinilorF.

1ei orbi "iceau că este vră9itor şi fermecător6 pe aceştia i-a pedepsit #umne"eu după dreptate, ca se astupe - după cum "ice dumne"eiescul părinte #avid - bu"ele cele viclene, care )răiesc asupdreptului fărădele)e şi defăimare. 1ăci îndată ce au "is cuvintele cele de *ulă, nevă"ut rănindu-sau murit.

Tiranul, nepricep/nd ce să mai &acă, ă/nd pe s&/nt că biruie$te toate muncile, a poruncit să

taie capul cu sabia% $i aceasta &ăc/ndu-se $i-a dat su&letul !n m/inile lui Dumneeu.

6ar maica s&/ntului, &ericita ntia, care priea cu bucurie spre neoin"a s&/ntului, cuprin/ntrupul lui cel mort, !l săruta, eselindu-se cu duul $i mul"umind că s/n'ele &iului său cel ludintr-!nsa, s-a ărsat pentru ristos% apoi a căut moartă l/n'ă el, ucisă &iind cu sabia de cnecredincio$i. 6ar credincio$ii ce erau din 6liric $i cei din lona, adică din episcopmucenicului, lu/nd s&intele lor trupuri $i cu miresme un'/ndu-le, le-au !n'ropat cu cinstlăud/nd pe Dumneeu, *ăruia 6 +e cuine slaa !n eci. min.

+&/ntul ;ucenic 9le&terie, sărbătorit pe 15 decembrie: icoană-miniatură proine dintr-unmanuscris iluminat biantin din secolul G6 (;enolo'ionul lui #asile al 66-lea al Aian"ului)



Sina#ar !omenirea Sfântului Mucenic Elefterie

4n această lună $decembrie(, în "iua a cincispre"ecea, pomenirea Sfântului Mucenic Elefterie.

+&/ntul ;ucenic 9le&terie era din cetatea =omei. De mic a rămas or&an de tată $i a &ost crescnumai de mama sa ntia, care &usese !nă"ată credin"a cre$tină de +&/ntul postol >ael.

1opilul a fost dus de mama lui la episcopul Anic*it şi a învăţat de la el Sfintele Scripturi. nicita r/nduit !n ceata clericilor% c/nd a &ost !n /rstă de 15 ani l-a irotonit diacon, la 14 ani preoiar c/nd a auns de 27 de ani a &ost &ăcut episcop al 6liricului.

!entru că învăţa şi propovăduia pe ristos a atras pe mulţi la credinţă6 de aceea împăratul Adriantrimis de l-a adus la el. #us înaintea lui, sfântul a mărturisit că ristos este #umne"eul tuturor. &porunca împăratului a fost supus la c*inuri pe care le-a îndurat cu seninătate.Sfătuit de prefectul 1oremon, împăratul a făcut un cuptor, care avea ţepuşe ascuţite, de o parte şi dalta. &a ru)ăciunea sfântului către #umne"eu, 1oremon, umplându-se de #u* Sfânt a intrat el înîn cuptor şi a mărturisit că ristos este #umne"eu. #in cuptor a ieşit nevătămat şi i s-a tăiat capul.

A fost aruncat şi Sfântul Elefterie în cuptor6 dar s-a stins focul şi a ieşit sănătos. Apoi a fost le)într-un car tras de cai sălbatici. #e"le)at de în)eri, sfântul a fost dus într-un munte înalt, unde tră





+&/nta ;uceni"ă ntia

Sfântul $icolae Velimiro%ici !roloagele de la &hrida !omenirea Sfântului

Snţit Mucenic Elefterie



#in rădăcina cea bună iese rodul cel bun. Acest mare Sfânt Elefterie a fost fiul unor foarte nobpărinţi, din stirpea imperială a Romei. Acolo tatăl lui a fost proconsul imperial. Maica lui, Antînvăţase credinţa creştină de la Sfântul Apostol !avel, primind de la el şi Sfântul <ote". Rămânânvăduvă de foarte tânără, ea a încredinţat creşterea şi educaţia sin)urului ei fiu lui Anic*it, episcopRomei. +ă"ând marile daruri ale lui #umne"eu care luminea"ă sufletul copilului Elefterepiscopul -a *irotonit diacon la vârsta de cincispre"ece ani, preot la vârsta de optspre"ece aniepiscop la vârsta de două"eci de ani.

Marea înţelepciune a Sfântului Elefterie, cea de #umne"eu dăruită, a împlinit cu prisosinţă lipvârstei lui. Astfel, vasul ales al lui #umne"eu, Sfântul Elefterie, a fost trimis Episcop în liria,

scaunul în cetatea +alona $Avlona(, din Albania de a"i.

<unul păstor şi-a păstorit cu vrednicie turma încredinţată lui, astfel încât ea creştea pe "i ce trecAu"ind de acestea, împăratul adrian, pri)onitorul creştinilor, -a trimis cu oaste pe comandant2eli ca să îl areste"e pe Sfântul Elefterie şi să îl aducă la Roma.

Sosind sălbaticul 2eli la +alona şi intrând în biserică, el -a vă"ut slu9ind în ea pe Sfântul ar*ieral lui ristos. #eodată inima lui s-a sc*imbat şi 2eli s-a făcut creştin.Sfântul Elefterie -a luminpe 2eli cu Sfântul <ote", apoi a plecat împreună cu el la Roma. 4ntorcerea lui a fost o pră"nuire

bucurie, nicicum apăsare sau c*in.

adrian -a dat pe Sfântul Elefterie celor mai bestiale torturi0 biciuiri, ardere pe pat de fiaruncarea în smoală clocotită şi arderea în cuptor de foc. #ar Sfântul Elefterie s-a i"băvit din toaaceste c*inuri cu puterea lui ristos #umne"eu.

+ă"ând acestea 1aribus, epar*ul de la Roma, s-a ridicat şi a stri)at tare că şi el este creştin. 1ariba fost torturat bestial şi apoi decapitat, după cum a fost şi fericitul 2eli. &a urmă călăii imperiali tăiat şi cinstitul cap al Sfântului Elefterie.



+enind maica lui, Antia şi plân)ând asupra trupului lui, călăii au decapitat-o şi pe ea cu sabi5rupurile lor au fost mutate la +alona, unde şi astă"i se prea slăveşte #umne"eu prin minunile case lucrea"ă la sfintele moaşte ale Sfântului Elefterie. Ei cu toţii au luat mucenicia sub împăratadrian, la anul >D.

Cântare de laudă la Sfântul Sfinit !ucenic Elefterie

Slă&itul Elefterie, sfântul lui Dumnezeu,De la oameni de&ărul lui Hristos nu l-a ascuns

.i el cu de&ărul a luminat lumeaducând mântuire fiecăruia i tuturor

/ucură-se Sfânta lui Dumnezeu /iserică!ntreaga lirie să se )ucure i ea!ată Dumnezeu i-a trimis ei pe Sfântul,Pe Sfântul Elefterie, păstorul cel )un!

l lui nume c*iar nseamnă 01i)ertate"2

Sfântul Elefterie li)ertatea le-a adus21i)ertatea ade&ărată, aceea de păcate,1i)ertate ce nu e3istă fără de Hristos

/ucură-se cetatea &loniei toată,4n ea sfintele moate ale lui Elefterie odi*nesc!Ele minunat de )oli &indecă toţi săracii,Ele sunt foc de care dia&olii fug5ericită maica ce pe un sfânt l nate,Sfânta ntia este de trei ori aa





#e la o vârstă foarte timpurie, Sfântul Elefterie, pentru marea lui dăruire faţă de cele bisericeştipentru dobândirea virtuţii, a fost *irotonit diacon, apoi preot şi episcop.

&a vârsta de >D de ani, Sfântul Elefterie era de9a Episcop al lliricului, în Avlna din Epirul de nor4ncă de atunci, în acel pământ sfânt sufla vânt creştin şi se făcea au"it cuvântul Evan)*eliei.

Să nu ne mire faptul că de la aşa o vârstă timpurie Sfântul Elefterie a a9uns episcop. <iserica încă n

aşe"ase canoane cu privire la vârsta clericilor, potrivit cărora acum diaconii sunt *irotoniţi după >de ani, preoţii după FD de ani, iar episcopii după F/ de ani.

#ar Sfântului Elefterie i se aplică acel cuvânt al Apostolului !avel către 5imotei0 Gnimeni să ndispreţuiască tinereţile tale' $ 5imotei H0 >(, precum şi cuvântul pe care îl citim în +ec*i5estament cum că Gbătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lun)ă' $4nţelepciunea lSolomon H0 (, căci nimeni nu este vrednic de respect doar pentru anii vârstei sale.



4ncă de la o vârstă foarte tânără, Sfântul Elefterie era cuviincios şi înţelept, precum cel mai cinstit vrednic de preţuire dintre bătrâni şi şi-a înc*eiat viaţa printr-o cumplită moarte martirică.

1e altceva mai bun să râvnească un tânăr, dacă e să moară, decât o moarte bărbătească şi cinstitAnticii, când mer)eau la luptă, cântau0 G<ună este moartea atunci când cel vitea" cade în luptăI#ar să cadă un tânăr pentru credinţa lui în ristos nu este doar un lucru bun şi eroic, ci incomparabmai mult, este 9ertfa supremă pentru <inele absolut care este #umne"eu. 1redinciosul care îşi viaţa în bătălia credinţei, nu este simplu erou, ci este martor al 4nvierii lui ristos.

Sfântul Elefterie, prin râvna, blândeţea şi înţeleapta lui învăţătură, foarte curând a adus la credinţaristos o mare mulţime de oameni din actualul Epir de nord. #e aceea, idolatrii fanatici l-denunţat 4mpăratului Adrian. ar împăratul a trimis la Avlna un )eneral însoţit de ostaşi, ca să



aducă pe Sfânt la Roma. !e drum, mulţi dintre ostaşi, vă"ându-l şi au"indu-l pe Sfântul Elefterie, cre"ut în ristos şi s-au bote"at.

&a Roma, Adrian a încercat cu fă)ăduinţe să îl facă pe Sfânt să îşi sc*imbe credinţa, dar elrăspuns0 G1um să consimt să mă înc*in ca unor dumne"ei statuilor nesimţitoare şi neînsufleţiteB Mmir cum voi, oameni cu raţiune, vă înc*inaţi la "ei de lemn şi de piatră şi 4l dispreţuiţi pe 1reatorlumii, pe adevăratul #umne"eu7'.

8u e nevoie să povestim ca"nele prin care călăii l-au c*inuit pe Sfânt, una e mai cumplită deccealaltă, atât cât poate )ândi şi născoci răutatea oamenilor. &-au aşe"at pe un pat de fier şi sub el aprins foc, ca să îl fri)ă. &-au vârât în smoală să îl fiarbă. &-au aruncat să îl ardă într-un cuptor

foc. &-au le)at, ca să fie târât de cai sălbatici. &-au aruncat la fiarele sălbatice, ca să îl sfâşie. arlui #umne"eu l-a pă"it însă în toate nevătămat, aşa încât şi dintre călăii care îl c*inuiau, mulţi cre"ut în ristos. &a sfârşit, împăratul a dat poruncă să i se taie capul. Astfel, Sfântul Elefterieprimit îndoită cunună a biruinţei, ca slu9itor al altarului şi ca martir. Amin.

+ursa: ;itropolitul de +Hria $i IoJni, Kir Dionisios, 6coane !nsu&le"ite, p. 12.



Sfântul Snţit Mucenic Elefterie "i Antia, mama sa

Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie, cel ce, sporind întru înţelepciune, a urcat toate treptele ierar*du*ovniceşti, pecetluind lucrarea sa sfinţitoare cu sân)ele muceniciei, prin neîncetatele lui ru)ăciu



să lumine"e şi inimile noastre cu ra"a #u*ului, ca să aducem şi noi 9ertfă curată de pocăin3iditorului şi !urtătorului nostru de )ri9ă, spre dobândirea mântuirii. Amin.

Sfântul sfinţit mucenic Elefterie, cel ce s-a adus pe masa 1uvântului ca 9ertfă înmiresmată tainicele adieri ale virtuţilor, să ne povăţuiască şi pe noi cu lumina ru)ăciunilor sale la veder4nfrumuseţătorului tuturor făpturilor, care îşi tind )ândul spre contemplarea Soarelui înţelepciunii.

<ropar11u *aina ar*ieriei îmbrăcându-te şi cu sân)ele muceniciei înfrumuseţându-te, cu aripiiubirii ai "burat către ristos, mâna &ui frumos încununându-te, pentru aceasta, cu maica Antiroa)ă-te pentru noi stăruitor, ca să aflăm uşa mântuirii şi c*eia )ândului celui luminător.Condac1 !e scara înţelepciunii urcând, te-ai arătat în)er în trup, şi moştenind darul ar*ieriei, înttine S-a odi*nit #u*ul Sfânt, spre c*inurile muceniceşti ai aler)at cu bucurie cerească, iar acum ro)i ca să ni se dăruiască nouă pacea dumne"eiască.

Icos12ericit eşti mucenice prea sfinţite, că ai iubit frumuseţea dumne"eiască,?i *aina ar*ierească o ai împodobit cu sân)ele curs din 9ertfa trupească,

1a cel ce străluceşti cu dumne"eiască cuviinţă, trimite-ne ra"a mântuirii,?i din patimi ne scoate pe noi, ca cel ce eşti slu9itor luminat al 5reimii.<ucură-te, podoabă a ierar*ilor luminaţi,Ridicarea celor de patimi întunecaţi,Mân)âierea sufletelor necă9ite,1ununa laudelor celor sfinţite,Mare a )ândurilor dumne"eieşti,4mpodobitorul inimii cu străluciri cereşti,!oartă dumne"eiască a muceniciei,

&ăcaş prea sfinţit al veseliei,;)lindă curată a tainelor cereşti,Soare dăruitor de mân)âieri du*ovniceşti.

Sfântul Sfinit !ucenic Elefterie, poartă a credinei, luminată de razele uhului Sfânt



1u nevoinţele strălucind încă din copilărie, ai urmat )lasul dumne"eiesc,1are te c*ema pe calea desăvârşirii, împărtăşindu-te din darul ceresc,Mintea urcând-o pe scara ru)ăciunii, ai a9uns la vederea celor nevă"ute,?i inima umplându-se de miresmele darurilor a binevestit pe pământ cele mărite.

Asemenea în)erilor făcându-te, ţi-ai împodobit sufletul cu roua lacrimilor de pocăinţă,4n care se o)lindea mân)âierea #u*ului Sfânt, împletindu-ţi astfel podoabe de credinţă,4n casa sufletului ai adunat comorile ascunse în adâncurile nevă"ute ale #u*ului?i cu )ândurile contemplându-le, te-ai umplut de lumina înţele)ătoare a 1uvântului.

#in tinereţe ai fost c*emat la scaunul ar*ieriei ca unul ce dobândisei înţelepciunea du*ovnicească,A cărei lumină urmându-o, povăţuiai turma lui ristos să mear)ă pe aceeaşi cale împărătească.2ăclia #u*ului ţinându-o în mână, străbăteai pustiurile neprietenoase, tulburate de vântul ispitelor,Răsărind năde9de pe oriunde treceai, prin înfrumuseţarea sufletelor cu podoabele cuvintelor.

!e cei răniţi de patimi, ca un samarinean milostiv îi vindecai cu untdelemnul iubirii,&e)ându-i cu le)ătura 1uvântului şi îndemnându-i să se împărtăşească de vinul sfinţirii.!e mine, cel necă9it de fiarele patimilor şi care "ac întru dureri sufleteşti,Mă tămăduieşte părinte Elefterie, cu puterea cuvintelor tale părinteşti.

!loaia multelor ispite bate la uşa sufletului cu înfricoşări multe?i vântul patimilor vrea să dărâme casa inimii mele triste.1u ra"ele ru)ăciunii tale orbeşte pe vră9maşii ce vor să mă înece în marea păcatelor,?i cu roua minunilor tale stin)e văpaia patimilor aprinsă de ispitele vră9maşilor.

Ru)ăciunea ta e foc ce mistuieşte )ândurile necurate ale inimii întunecate de necredinţă,1ăci prin puterea ei pe cei porniţi foarte împotriva lui ristos i-ai adus la umilinţă.!ocăinţa lor ai mi9locit şi de aceleaşi dar al mărturisirii, prin ru)ăciunea ta, i-ai învrednicit,!entru aceasta, roa)ă-te #omnului să mă culea)ă de pe căile patimilor, pe mine cel rătăcit.



1uvintele tale luminate purtau pecetea #u*ului Sfânt şi ca nişte ra"e pătrundeau în inimă,&uminând tot întunericul şi întemeind liniştea dumne"eiască după care toată făptura suspină.

:nduirile cuvintelor tale vorbeau şi animalelor celor necuvântătoare,1ăci în ele se simţea din plin pre"enţa dumne"eiască cea ocrotitoare.

#e înfricoşările împăratului pă)ân nu te-ai temut, căci slu9eai 4mpăratului împăraţilor,1are te-a întărit în mărturisire, dându-te pildă de tărie neclintită tuturor fraţilor.1u untdelemnul #u*ului Sfânt ai fost sfinţit, strălucind tuturor frumuseţea ne)răită,1u care 3iditorul împodobeşte sufletul ce îi slu9eşte cu iubire şi credinţă adâncă.

+istieria sufletului tău s-a arătat plină de roadele #u*ului,!e care le-ai dobândit prin osteneli multe în via 1uvântului.

&e)at-ai rănile oilor cuvântătoare, tămăduindu-le cu untdelemnul 1uvântului,?i multe neca"uri ai înfruntat, dar ai risipit vântul ispitirii cu puterea )ândului.

4naintea tronului 1elui !reaînalt stând în *ora în)erească a slavei cereşti,Roa)ă-te #omnului să reversa mila Sa neîmpuţinată şi asupra celor păcătoşi.!ovara multor neca"uri purtăm pe pământ pentru păcatele cele multe,?i multe tulburări învăluie corabia sufletului în călătoria spre cele sfinte.

#in )roapa fărădele)ilor mă tra)e pe mine, cel ce am alunecat pe frun"ele patimilor,1are împodobesc sufletul meu, căci nu am virtuţile cele a)onisite prin sudorile faptelor.1u ploaia ru)ăciunilor tale stin)e flăcările ispitelor ce învăluie sufletul meu pătimaş,?i la i"vorul odi*nei mă povăţuieşte părinte, însuţi fiindu-mi pe marea vieţii luntraş.

;rbirea sufletului meu pricinuită de patimi nu mă lasă să-mi conduc corabia sufletului,#eci, însuţi ca un milostiv, mă călău"eşte ca să a9un) şi eu la lumina 1uvântului.+alurile multor patimi se adună în mine înecând în întristare sufletul meu,Risipeşte învăluirea lor şi mă scoate din adâncul păcatului celui )reu.

Sfaturile şi ru)ăciunile părinteşti ale maicii tale puse la temelia vieţii tale5e-au întărit să-ţi ridici casa virtuţilor întru care strălucea dumne"eiasca luminare.&e)ătura iubirii părinteşti s-a prelun)it şi în ceruri prin mucenicie,1ăci ţinând rodul pântecelui în braţe a primit şi ea cununa trecerii în veşnicie.

1a un soare ai luminat pământul cu ra"ele credinţei tale,!rin care pe mulţi pă)âni i-ai abătut de pe a rătăcirii cale.

Evan)*elia lui ristos ai propovăduit, având în faţa oc*ilor datoria sfântă,?i ca un Apostol ai vieţuit, aducând pe toţi în turma lui ristos cea smerită.!rin ru)ăciunea ta cea sfântă ai făcut să se po)oare #u*ul Sfânt peste prefectul necredincios,1are aprins de flacăra râvnei a mărturisit cu îndră"neală puterea #omnului ristos.

+ălul ocrotirii dumne"eieşti te-a însoţit, aşe"ându-se peste sufletul tău smerit,



?i din le)ăturile pătimirii fiind eliberat, de în)eri în muntele cel minunat ai fost răpit.

#e"lea)ă şi sufletul meu de le)ăturile patimilor cu care însumi m-am le)at,?i în muntele &uminii mă aşea"ă, acolo unde suflarea #u*ului se aude neîncetat.Aruncă dintru înălţime florile ru)ăciunilor tale pline de mireasma sfinţeniei,1a să liniştească )ândurile mele, cele tulburate din pricina lipsei smereniei.

#in potirul 1uvântului adăpându-te ai aler)at cu )ândurile pe muntele taboric,Râvnind să a9un)i cu paşii întăriţi ai ru)ăciunii pe 1el cu nume prea cucernic.

1a o stea aprinsă de focul iubirii dumne"eieşti ai străbătut cerul ;rtodoiei,#ând tuturor pildă de sfinţenie, prin înfăţişarea ta în o)linda vredniciei.

1u ra"ele iubirii tale încăl"eşte inima mea în care vieţuiesc şerpii patimilor,?i alun)ă dintr-însa cu cuvântul ru)ăciunii toate îndemnurile păcatelor.

1u cetele mucenicilor petreci, aducând pentru noi 9ertfe de ru)ăciuni şi suspinuri,

1a cel ce mai înainte tot din dra)oste ţi-ai dat trupul tău curat spre c*inuri.

1u focul dumne"eiesc fiind îmbrăcat sufletul tău te făceai tuturor pildă de luminare,Revărsând tuturor din vasul înţelepciunii ce risipea a cu)etului întunecare,1u sân)ele mucenicesc ţi-ai înfrumuseţat veşmântul ar*ieresc,?i cu florile virtuţilor ai înmiresmat sufletul scăldat în oceanul ceresc.

1u ful)erul cuvintelor tale ai omorât pe începătorul răutăţii,1are cu )roa"a c*inurilor dorea să te abată de pe căile dreptăţii.

3drobit-ai puterea celui viclean, lovindu-l cu crucea lui ristos,1are a fost sfinţită de sân)ele 9ertfei adus pentru omul neputincios.

:rmând Stăpânului tău ţi-ai vărsat sân)ele nevinovat pentru iubirea &ui,4ncununând viaţa ta cea curată pe care totdeauna ai pus-o în slu9ba #omnului.#esc*is-ai mai întâi uşa muceniciei şi maica ta ţi-a urmat cu bucurie,ntrând amândoi în cămara lui ristos, ca să vă îndulciţi de veşnica veselie.

1u cununile laudelor fiind strălucit lumine"i pe cei ce te cinstesc pe tine,?i porţile 4mpărăţiei le desc*i"i celor ce îţi urmea"ă întru mărturisire,

1u râurile înţelepciunii tale ai adăpat câmpiile cele neroditoare ale inimii,2ăcând să răsară roadele cele înţele)ătoare şi dulci ale iubirii.

&uminat-ai pe cei ce erau ascunşi în umbra păcatelor,?i din neca"uri ai i"băvit pe cei scăpaţi în )roapa patimilor.

+ântul ispitelor l-ai alun)at de la faţa celor ce călătoresc pe calea mântuirii,?i cu ale #u*ului cuvinte ai împodobit pe cei însetaţi de vederea desăvârşirii.

Risipeşte ne)ura patimilor, răsărindu-mi lumina mântuirii,



1a să te cinstesc părinte, aducânu-ţi în dar cuvintele măririi.

:rcat-ai toate treptele înţelepciunii în "borul tău în)eresc?i asemenea albinelor înţele)ătoare te-ai *rănit cu nectarul ceresc.

4ndreptea"ă corabia lui ristos spre limanul dulce al mântuirii,@onind vânturile ere"iilor care vor s-o scufunde în apele rătăcirii.

4ntăreşte inimile noastre clătinate de cutremurul multor ispite,?i întăreşte stâlpii sufletelor cu le)ăturile cuvintelor sfinte.Acoperământul păcii întinde peste tot pământul inimii înfri)urat de vi9elia păcatelor,?i au"ul lui îl desc*ide cu ru)ăciunea ta, ca să se învrednicească de cuvintele laudelor.

Risipeşte întristarea, vestindu-ne "iua bucuriei dătătoare de mântuire,4nc*ide porţile păcatelor, ca să stăpânească doar a #u*ului iubire.

<ucură-te, +as al sfinţeniei în care s-a turnat mirul #u*ului Sfânt,1asă împodobită cu virtuţi în care a binevoit să se sălăşluiască 8evă"utul 1uvânt,

!unte a răbădării care a solit trecerea celor păcătoşi,coană a desăvârşirii contemplată de )ândurile în)ereşti,&iman al păcii, care îmbrăţişea"ă pe cei osteniţi,!ecete a darului, care împodobeşte inima celor smeriţi,+ă"ătorul 4mpărăţiei luminii prin fereastra )ândurilor luminate,Stea călău"itoare ce povăţuieşte lumea spre înţelesurile înalte,Jertfă curată mistuită de focul cel sfânt al ru)ăciunii,Soare al credinţei ce cercetea"ă pe cei din întunericul de"nădă9duirii,Mucenicie ce încununea"ă viaţa plină de 9ertfelnicie,

Stăpân al înălţimilor cereşti dobândite după vrednicie,!alat încăpător al tainelor #u*ului Sfânt,!ecete a sfinţeniei aşe"ată pe cerescul )ând,+as sfinţit şi plin de mana ru)ăciunii,Adăparea celor însetaţi de mirul &uminii,1ântec al sfinţeniei ce veseleşte toate cerurile,@las al 1uvântului, vestind toate adevărurile,Munte al doririlor străbătut cu paşii ru)ăciunii,&ăcaş al slavei în care S-a po)orât lumina 5reimii.



Sfântul Elefterie' (Eu mă lipesc de )omnul meu "i sunt unit pururea cu El*

6coana +&/ntului 9le&terie (biserica +&/ntului 9le&terie nou, Aucure$ti)

!oate că nu întâmplător, deşi nu am căutat o astfel de potrivire, seria articolelor având ca temreeducarea s-a înc*eiat c*iar înaintea pra"nicului +&/ntului 6erar 9le&terie şi a duminicii în care citeşte !ilda celor poftiţi la cină. @reu de cre"ut că puteam )ăsi o urmare mai potrivită decât prsărbătoarea acestui mucenic al cărui nume !nseamnă LlibertateM şi care, tânăr, precum erau ccare au umplut înc*isorile comuniste, a trecut prin cele mai )roa"nice ca"ne sfinţindu-se şi fărăsuferi vreun rău.

4nc*inat lui #umne"eu de la o vârstă fra)edă de către maica sa, Sfânta Antia, care fusese adusăristos de către Apostolul !avel, 9le&terie este a$eat diacon la cinspreece ani, peste !ncă trei apă$e$te pe treapta preo"iei, iar la numai douăeci de ani este irotonit episcop al 6liricului.



!recum în cuvântul Apostolului !avel către 5imotei, credinţa şi curăţia tinereţii înc*inate lui ristnu au devenit prile9 de dispreţ, ci au întors până şi inimile unor pri)onitori prin purtarea şi vorbeerar*ului Elefterie.

9u mă lipesc de Domnul meu $i sunt unit pururea cu 9l $i +tăp/nului meu ristos !i slues6ar cinstirile $i darurile tale pe care mi le &ă'ăduie$ti, cum $i muncile $i canele cele !n&rico$atecumplite cu care ne !n'roe$ti, le socotesc ca pe ni$te ucării $i să'e"i de copii% căci eu m-a

lepădat de lume $i m-am răsti'nit, ca !nă"ătorul meu >ael $i moartea pentru ristos o socotesdes&ătare, slaă $i eselie, !i răspundea !mpăratului care !l amenin"a.

G!recum martirul de acum aproape două milenii, suntem şi noi c*emaţi să dăm răspuns în termenunui Gtotalitarism' du*ovnicesc aplicat nouă înşine $şi numai nouă(0 &ie o să-C lăsăm pe Dumnesă pătrundă !n toate aspectele ie"ii noastre su&lete$ti, &ie ne om !ncina toată inimstăp/nitorului lumii acesteia. 8u putem slu9i la doi domni şi orice compromis, cât de mic, cu crău ne scoate din 4mpărăţie K această învăţătură simplă îi uneşte pe toţi mucenicii, cei din vec*imepână în "ilele noastre. Cibertatea este parte a cipului lui Dumneeu !n om $i nimeni nu o poadistru'e. 4n final, toate ca"nele la care suntem supuşi, uneori până la ruperea sufletului nostru

cădere, nu sunt în)ăduite decât pentru ca #umne"eu, în bunătatea sa, să ne dea o şansă mai mare da-& lăsa să învin)ă în bătălia pentru toată inima noastră.

Cibertatea !ntru ristos nu se poate realia &ără a ne debarasa de balastul !ntre' al !n"elepciunlume$ti, utiliat pentru a ne descurca prin meandrele inconsecen"ei noastre su&lete$ti.

G5otalitarismul' du*ovnicesc prin care ne lăsăm cu totul în voia &ui este calea către libertatdu*ovnicească desăvârşită.

+&/ntul 6erar 9le&terie să le &ie călăuă !n lucrarea apropierii de ristos tuturor tinerilor, car!n libertatea speci&ică /rstei lor, lipsită de !necirea !n rău, de eEperien"ele lume$ti pă'ubitoa$i de !n"epăturile ilnice ale spinilor 'riilor, prinde ia"ă cu u$urin"ă $i putere.

Sfântul Ierarh Elefterie Sntele Moa"te



!otrivit tradiţiei apusene, moaştele Sfântului Elefterie şi Antia ar fi fost o vreme adăpostite la Romîn biserica Sfânta Sabina, în altarul Sfântului &aurenţiu, apoi mutate în biserica San @iovanni de!i)na, împreună cu moaştele Sfântului @enesius al Romei. Este posibil ca acestea să fi fost înmoaştele Sfântului Elefterie, episcopul Romei $L/-(. Aceste moaşte au fost mutate întrbiserică din apropierea oraşului Rieti.

1ultul Sfântului Elefterie, cinstit uneori şi sub numele de Sfântul &iberalis sau &iberator $traducerlatină a numelui )recesc Eleut*erios, care înseamnă Gcel liber'( s-a de"voltat considerabil în tal-au fost înc*inate mai multe biserici la Roma, Rieti, 1*ieti, 8epi, !orec, +asto, Arce, <enevent

Salerno ş.a.!otrivit tradiţiei româneşti, moaştele Sfântului Elefterie au fost adăpostite o vreme la Mănăstir=i)ăneşti, fiind apoi $>DD( dăruite <isericii Sfântului Elefterie din <ucureşti.

>n :ucureşti1 <iserica % Sfântul Elefterie K 8ou' $Metrou %Eroilor', ;peră, Str. Sf. Elefterie, nr. -F(.





<iserica %Sfântul Stelian-&ucaci' $Str. &o)ofăt :drişte, lân)ă !oliţia Rutieră(6 <iserica %Sfântul +asile', din 1alea +ictoriei, 8r. $vi"avi de Mu"eul Enescu(6 Sc*itul #arvari $Str. Sc*itul #arvari, 8r. F, lân)ă @rădina coanei(6 <iserica !araclisului !atriar*iei $#ealul !atriar*iei(6

>n )rovincie1 <iserica Mitropoliei de aşi6 Mănăstirea Miclăuşeni, sat Miclăuşeni, comună <utea, 9ud. aşi6 Mănăstirea <o)dana, comuna ?tefan cel Mare, 9ud. <acău6 Mănăstirea Si*ăstria, 1om. !ipiri), 9ud. 8eamţ6 Mănăstirea !ân)ăraţi, com. <isericani, 9ud. 8eamţ6



Sfinte moaşte de la mănăstirea !ân)ăraţi $Sfântul 1uvios Siluan At*onitul, Sfântul 1uvios oacob o"evitul, Sfântul &avrentie şi 5eodosie de 1erni)ov, Sfânta Muceniţă #aria, SfânMucenic !rov,5ara* şi Andronic, Sfântul Mucenic Elefterie şi multe alte părticele(

<iserica +ec*ii 1atedrale a Episcopiei din Slobo"ia $Mânăstirea GSfinţii Ar*an)*eli

Slobo"ia +ec*e', str. Mănăstirii, nr. (6 Mănăstirea =i)ăneşti, com. 1iolpani, 9ud. lfov6 Mănăstirea 1ăldăruşani, com. @ruiu, 9ud. lfov6





Sfinte moaşte ale Sfântului Amfilo*ie, Episcopul coniei, ale Sfintei !ela)*ia, ale Sfântului 1ipriaale Sfântului aralambie, ale Sfântului @*eor)*e purtătorul de biruinţă, ale Sfântului !antelimoale Sfinţilor #octori fără de ar)inţi 1*ir şi oan, ale Sfântului Mucenic aralambie, ale SfântulMucenic Modest, ale Sfântului @*eor)*e, ale Sfântului 5rifon, ale Sfânului !rocopie, ale Sfint

Marina, ale Sfântului !antelimon, ale Sfinţilor >D DDD de Mucenici, ale Sfântului Mucenic Elefterale Sfântului oan @ură de Aur, ale Sfântului Mare Mucenic !rocopie, ale Sfântului o<ote"ătorul, ale Sfântului oan cel milostiv, ale Sfântului Mare Mucenic !antelimon, ale Sfântul5rifon, ale Sfântului @ri)orie, Episcopul Armeniei, ale 1uvioasei Eupraia.



!icture of t*e olO SNull of St. Eleut*erios visitin) *is c*urc* in @NO"e. t is treasured bO t*e oMetropolis of Elassonos after previouslO bein) in t*e MonasterO of St. Eleut*erios Plimadon ne;lOmpus

)reafericitul )ărinte )atriarh aniel a sfinit astăzi noua raclă cu moaştele Sfântului !ucenElefterie



!reafericitul !ărinte !atriar* #aniel a oficiat astă"i, L octombrie >DD, începând cu ora L0DD, sala %Sfinţilor Români' din Reşedinţa !atriar*ală, slu9ba de sfinţire a noii racle ce conţine părticedin moaştele Sfântului Mucenic Elefterie. &a această slu9bă au mai participat !reasfinţitul !ărin+arsanufie !ra*oveanul, Episcop-+icar al Ar*iepiscopiei <ucureştilor, !ărintele ar*im. 5imoAioanei, mare eclesiar* al 1atedralei patriar*ale din <ucureşti şi Ear* cultural al Ar*iepiscopi<ucureştilor, precum şi părintele +aler :lican, consilier patriar*al şi paro*ul <isericii SfântulElefterie din <ucureşti.

Moaştele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea =i)ăneşti <isericii SfântuElefterie din <ucureşti, racla fiind eecutată la Monetăria Statului din <ucureşti, prin purtarea )ri9ă a !reasfinţitului !ărinte Episcop +arsanufie. Racla cu Sfintele Moaşte a fost încredinţapărintelui +aler :lican, urmând ca ea să fie pusă spre înc*inare credincioşilor la *ramul <iseriSfântului Elefterie, în data de / decembrie a.c., când se face şi pomenirea Sfântului.

Sfântul Mucenic Elefterie era din cetatea Romei. #e mic a rămas orfan de tată şi a fost crescnumai de mama sa Antia, care fusese convertită la credinţa creştină de către Sfântul Apostol !av1opilul a fost dus de mama lui la episcopul Anic*it al Romei, învăţând de la acesta Sfinte



Scripturi. Anic*it l-a rânduit în ceata clericilor6 când a fost în vârstă de / ani l-a *irotonit diacon, ani preot, iar când a a9uns de >D de ani a devenit episcop al liricului.

!entru că învăţa şi propovăduia pe ristos, atră)ând pe mulţi la credinţă, împăratul Adrian $F( a trimis oameni de l-au adus la el. #us înaintea lui, Sfântul a mărturisit că ristos e#umne"eul tuturor. &a porunca împăratului a fost supus la c*inuri pe care le-a îndurat cu seninătaSfătuit de prefectul 1oremon, împăratul a făcut un cuptor, care avea ţepuşe ascuţite, de o parte şi d

alta. &a ru)ăciunea Sfântului către #umne"eu, 1oremon, umplându-se de #u* Sfânt, a intrat el înîn cuptor şi a mărturisit că ristos este #umne"eu. #in cuptor 1oremon a ieşit nevătămat şi i stăiat capul. A fost aruncat şi Sfântul Elefterie în cuptor, dar s-a stins focul şi a ieşit sănătos.

Sfântul a fost apoi le)at de un car tras de cai sălbatici, şi fiind de"le)at de în)eri, a fost dus într-umunte înalt, unde trăia cu animalele sălbatice6 aceste fiare se îmblân"eau când Sfântul le vorbcuvintele lui #umne"eu.

4mpăratul a trimis ostaşi ca să-l prindă, dar Sfântul i-a îndrumat la ristos şi i-a bote"at. ;dată cu au mai cre"ut în ristos şi alţii ca la cinci sute. &-au prins apoi şi l-au dus iarăşi în faţa împăratulu

care l-a dat să-l mănânce fiarele. #ar, scăpând nevătămat, împăratul a poruncit la doi slu9itori de l-străpuns cu suliţele, şi astfel şi-a dat Sfântul Elefterie sufletul în mâna 3iditorului.

!reot prof+ uni%+ dr+ $icu Moldo%eanu i-er .ntru /ristos prin propria 0ertfă



Sfântul Elefterie, episcopul provinciei romane lliric, şi mama sa Antia $care înseamnă floare( sAntimea, femininul de la Antim, au ca repere temporale prima captivitate romană a SfântulApostol !avel $Q-QF(, din timpul domniei sceleratului împărat 8ero $/H-Q(, şi domnia împăratulAdrian $L-F(, când, după c*inuri )roa"nice, au fost decapitaţi şi sfântul, şi mama sa.

6ată ce spune istoricul $i &ilolo'ul academician *onstantin 9rbiceanu, !n cartea sa: Bl&i(episcopul 'o"ilor, n.n.). #ia"a $i doctrina lui sau starea cre$tinismului !n Dacia Traiană

ureliană, re&erindu-se la +&/ntul ;artir 9le&terie: L +&/ntul ;artir 9le&terie. cesta era d=oma $i a &ost născut din părin"i bo'a"i $i !nsemna"i% tatăl său a &ost !n trei r/nduri cons(roman). *onertit la cre$tinism !ncă din casa părintească, a &ost irotonit diacon de papnalect (!n loc de nacletus 0-44, n.n.), apoi preot $i episcop pentru 6llOricum. 1am rapepediat, căci nu acelaşi papă l-a făcut episcop de lliric, ci probabil Evaristus, episcopul Romîntre anii L şi D/.

1ontroverse cu privire la viaţa mucenicului

Mai departe, 1. Erbiceanu "ice0 Lici, printre locuitorii 6llOriei a predicat cu/ntul lui Dumnee

la &inele secolului 6 $i !nceputul secolului al 66-lea. &ost trimis !n contra lui un oarecare elspre a-l prinde, dar 9le&terie, cu puterea cu/ntului $i cu minuni, l-a conertit pe eliE cre$tinism. ?n urmă este prins $i dus la =oma dimpreună cu eliE $i este martiriat, unde s&/r$it a &ost decapitat, ca unul ce era cetă"ean roman. 8u ştim de care 2eli pomeneşte Erbiceanu, căci despre un procurator roman 2eli din anii />-QD se vorbeşte în le)ătură captivitatea şi 9udecarea Sfântului Apostol !avel la Roma $Q-QF(. 8u credem că este vorba de uşi aceeaşi persoană. 4n ceea ce o priveşte pe Antia sau Antimea, mama Sfântului Mucenic Elefteriprobabil că acum, copilă fiind, a fost bote"ată de Apostolul !avel.

Mai recent, ar*imandritul )rec $astă"i mitropolit( 8icolae . !rotopapa spune că papa Anic*$Anicet( $//-QQ( l-a *irotonit episcop pe Elefterie. #ar parcă ceva nu se lea)ă, nu se potriveşte. primul rând, fiea"ă naşterea sfântului mult prea târ"iu $/D(. #acă se ţine seama - şi trebuie - Elefterie a fost *irotonit episcop de lliric la >D de ani, înseamnă că n-a mai apucat papa Anic*acest moment, fiindcă murise la QQ.4n al doilea rând, dacă se ţine seama că mama Sfântului Elefterie, Antia sau Antimea, primibote"ul de la Sfântul Apostol !avel în anii Q-QF, înseamnă că ar fi murit la vârsta de peste >D ani, ceea ce nu e plau"ibil. Autorul vorbeşte de moartea martirică a Sfântului Elefterie şi a mamsale în timpul împăratului Adrian $L-F(, ceea ce e imposibil.

#e aici mai e un pas până a-l confunda pe Elefterie episcopul de liric la începutul secolului d.cu papa $episcopul Romei( Eleuterius $L/-(, în le)ătură cu care eistă, la fel, unele neclarităţi

#e altfel, şi 1laudio Rendina face o confu"ie, şi mai mare, "icând că Sfântul Eleuterius, papă întL/ şi , Geste discipolul lui Anacletus şi l-a urmat la Roma, când acesta a fost ales papă%.

Martiri"at împreună cu mama sa

Anacletus a fost papă în anii LQ-, iar Eleuterius între anii L/-, fiind înmormântat la +atica

1redem că Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie s-a născut în timpul păstoririi papei $episcopul



Romei( Anacletus $LQ-(, pe la anul D, şi nu la anul DD, şi cu atât mai puţin la anul /D. A fo*irotonit diacon la vârsta de H ani, deci la anul H, când păstorea la Roma Sfântul 1lement $-Liar preot la ani $(, episcop la >D de ani $la anul DD( a fost *irotonit de papa Evaristus $L-D/

#upă o păstorire de >/ de ani a fost martiri"at din porunca împăratului Adrian $L-F(, cânpăstorea papa 5elesforus $>/-FQ( pe la anul >/->Q.4n ca"ul acesta, Antia s-ar fi născut pe la anul QD, fiind bote"ată de Sfântul Apostol !avel şi a prim

moarte martirică, odată cu fiul ei, Elefterie, pe la anul >/->Q, fiind în vârstă de Q/-QQ ani, ceea ni se pare acceptabil. !rin urmare, repetăm, totul trebuie aşe"at cu ceva timp înainte de captivitatromană a Sfântului Apostol !avel $Q-QF( şi împărăţia lui Adrian $L-F(, când se întâmp9udecarea, c*inuirea şi decapitarea Sfântului Elefterie şi uciderea de sabia călăului a mamei sacare, îndurerată, ar fi vrut să-şi îmbrăţişe"e fiul.

5rei veacuri, cu scurte pau"e de linişte, creştinii au suferit persecuţii, ei neavând voie să manifeste în public, până când Sfântul şi Marele 1onstantin şi maica sa Elena, luminaţi de #u*Sfânt, au acordat libertate cultului creştin prin Edictul de la Mediolanum $Milano(, în F8emulţumirile naţiilor ce locuiau în capitala imperiului, mai ales evrei şi )reci, dorinţa unora

stăpânire a situaţiilor economice şi politice au dus la revolte reli)ioase, creându-se nelinişte nesi)uranţă în imperiu. ?i toată vina cădea asupra bieţilor creştini, care erau socotiţi o sectă iudaipătrunsă în inima Romei, duşmani ai altor credinţe, intri)anţi şi c*iar uci)aşi.

5oate aceste învinuiri au fost combătute mai firav sau mai ve*ement de către Sfinţii !ărinapolo)eţi şi polemişti, care căutau să lămurească pe toată lumea că reli)ia creştină este întemeiată 2iul lui #umne"eu întrupat, 1are S-a răsti)nit pentru mântuirea şi răscumpărarea între)ului neaomenesc. #in cau"a intri)ilor şi a tot felul de ameninţări, împăratul Adrian trece şi el la persecusân)eroase, numărându-se între victime şi episcopul provinciei lliric, Elefterie, şi mama sa An

sau Antimea.erar* roman cu moaşte în <ucureşti

1e dorea împăratul AdrianB Ar fi vrut ca episcopul creştin Elefterie să se lepede de credinţa creştişi să 9ertfească "eilor pă)âni. 1eva peste puterea de înţele)ere a oricărui om normal. Au"inîmpăratul Adrian despre minunile săvârşite de tânărul ar*iereu al lui ristos şi cum că pe mupă)âni îi încreştina bote"ându-i în numele lui ristos, s-a mâniat, încercând la început slămurească, să-i câşti)e bunăvoinţa, dar nereuşind, a poruncit să fie c*inuit în toate felurile posibişi cât mai )reu de suportat.

A fost aruncat într-un ca"an cu fierbinte amestecătură, a fost întins pe un )rătar încins în foc şi ucu )răsime, a fost aruncat în arena cu lei flămân"i, a fost ţinta suliţelor trase de ostaşii pă)âni şiîndurat multe alte c*inuri. ?i asta în pre"enţa mamei sale care privea neputincioasă, ca şi Mai#omnului cu un veac mai înainte, la sc*in)iuirea fiului său, ar*iereu al lui ristos.

<iserica GSfântul Elefterie% a avut o cutiuţă cu părticele din moaştele martirului roman, dar dumărturia răposatului, fost slu9itor, preotul #umitru #ima, mutat la #omnul acum şapte ani, acestau fost furate de cineva în vremea când se picta biserica nouă înc*inată mucenicului, între anii

şi L.





Episcop la >D de ani, martiri"at pentru ristos

Supus unor c*inuri cumplite de împăratul roman Adrian pentru că răspândea creştinismul, SfântElefterie a scăpat nevătămat de multe ori prin ru)ăciuni la isus ristos. Mai mult, a reuşit convertească sute de adversari, pe care i-a învăţat esenţa creştinismului0 iubirea vră9maşuluMucenicul este sărbătorit împreună cu mama sa la / decembrie, "i de bucurie şi pentru <iseriSfântul Elefterie 8ou din <ucureşti, unde se află şi moaştele Sfântului.

irotonit diacon la doar / ani

Elefterie, al cărui nume înseamnă Geliberare', era din cetatea Romei şi a trăit în secolul al -lea, timpul împăratului pă)ân Adrian. !rovenea dintr-o familie bo)ată, cu ran) înalt, dar a rămas orfde tată încă de când era mic. A fost crescut de mama sa, Antia, bote"ată de Apostolul !avel, de care aceasta a învăţat credinţa creştină. 1*iar dacă nu l-a cunoscut direct pe Apostolul 8eamuriloElefterie a aflat multe despre el de la mama sa. &a slu9bele reli)ioase la care participa a foremarcat de ar*iepiscopul Romei, Anic*it, un ucenic al Sfântului Apostol !avel, care l-a învăSfânta Scriptură. !rin înţelepciunea şi învăţătura sa, Elefterie reuşea să atra)ă mulţi oameni credinţa creştină, aşa încât Anic*it l-a *irotonit diacon când avea doar / ani, apoi preot la an&a >D de ani, Elefterie a a9uns episcop al liricului. !entru acele vremuri, în care creştinii erpersecutaţi, iar unii dintre ei se lepădau de ristos din cau"a c*inurilor, el era un eemplu de tăriecredinţă. !rin ru)ăciunile sale a tămăduit rănile sufleteşti şi trupeşti ale credincioşilor şi a elibermulţi oameni de cursele diavolilor.

!ersecutat de împărat



Minunile pe care le făcea şi numărul mare de oameni pe care îi creştina au a9uns şi la urec*iîmpăratului, care l-a trimis pe un apropiat al său, 2eli, să-l aducă forţat pentru a-l 9udeca. #ar 2elcând l-a au"it pe blândul Elefterie cum îl mărturisea pe ristos, s-a convertit la creştinism, iar drum spre Roma a fost bote"at de episcopul Elefterie. A9uns în faţa tiranului şi întrebat de nesocoteşte "eii romanilor şi a trecut la credinţa creştină, Sfântul a spus0 GEu mă lipesc de #omnmeu şi sunt unit pururea cu El şi Stăpânului meu ristos îi slu9esc'. Răspunsul său l-a mâniat pîmpărat, care a dat poruncă să fie supus unor pedepse aspre. Mai întâi, mucenicul a fost întins pe u

pat de aramă şi i s-a dat foc, apoi a fost pus pe un )rătar încins, iar deasupra i s-a turnat untdelemîncins. #e fiecare dată focul se stin)ea, iar Sfântul rămânea nevătămat. !e urmă a fost aruncat întrcăldare plină cu untură şi cu smoală în clocot, dar el a ieşit cu bine tot prin ru)ăciuni.

1onvertire prin ru)ăciune

Sfătuit de epar*ul 1oremon, împăratul a *otărât ca Elefterie să fie aruncat într-un cuptor încins plcu ţepuşe. !entru că era condamnat la moarte i s-a dat dreptul să aibă o ultimă dorinţă. ar aceastafost o ru)ăciune către #umne"eu, în care îi cerea ca aceia care îl urăsc să lase înc*inăciunidolească şi să vină la credinţa creştină. Aşa a înţeles 1oremon că iubirea vră9maşului este esen

creştinismului şi a ales să mear)ă şi el pe această cale. #rept pedeapsă, tiranul l-a aruncat întâi pe în cuptor, însă acesta a ieşit nevătămat prin ru)ăciunile Sfântului. Atunci a fost decapitat. Apoi a foaruncat şi mucenicul în cuptor, dar focul s-a stins şi a ieşit sănătos, iar tiranul a poruncit să faruncat în înc*isoare, unde l-a lăsat "ile la rând fără *rană.

1el care îmblân"eşte lei

!edepsele asupra mucenicului Elefterie nu s-au oprit aici. :imit de puterea sa, despre care credea este vră9itorească, împăratul a poruncit să fie le)at de un car şi tras de cai sălbatici, dar a fo

eliberat de în)eri, care l-au dus într-un munte din apropierea Romei. Aici s-a împrietenit animalele sălbatice, cărora le rostea în fiecare "i pasa9e din Scriptură. &eii şi urşii se îmblân"eatunci când îl au"eau. Atunci, împăratul a trimis /DD de ostaşi ca să-l prindă, dar Sfântul Elefteriereuşit să-i bote"e pe toţi, aşa încât în "iua în care a a9uns la Roma avea în urma sa un alai de creştinşi nu unul de ostaşi pă)âni. 4ncă un motiv pentru a fi supus unor pedepse şi mai aspre. A fost aruncîn arena leilor, dar cum animalele nu s-au atins de el, împăratul a dat ordin să i se taie capul. Mamsa, Antia, în timp ce-l îmbrăţişa şi-l săruta pe fiul său mort, a fost ucisă şi ea prin decapitare.

Moaştele, venerate la <ucureşti

1redincioşii din 1apitală se pot înc*ina la moaştele mucenicului, care se află la <iserica SfântElefterie 8ou, din !iaţa ;perei, fiind dăruite de Mănăstirea =i)ăneşti în >DD. <iserica este printpuţinele din ţară care sunt înc*inate mucenicului şi este unul dintre marile lăcaşuri de cult d<ucureşti. 1onstrucţia, începută în F/, a fost oprită în timpul ră"boiului, aşa încât sfinţirea a avloc după FQ de ani de la demararea lucrărilor. +ec*ea biserică ridicată în cinstea Sfântului a foconstruită în prima 9umătate a secolului al +-lea şi nu mai făcea faţă nevoilor spirituale alocuitorilor din cartierul 1otroceni. !ărticele din moaştele Sfântului Elefterie se mai află la Sc*it#arvari şi bisericile Sfântul Stelian &ucaci şi Sfântul +asile, în 1apitală, precum şi la alte nolăcaşuri de cult din ţară.



1reştinii se roa)ă la Sfântul Elefterie pentru alun)area du*urilor rele, spor în muncă şi vindecare boli.

1iserica Sfântul Elefterie 2 $ou, 1ucure"ti

<iserica Sfântul Elefterie 8ou este una dintre marile biserici ale <ucureştiului. Aceamonumentală biserică a fost construită, în !iaţa Sfântul Elefterie, atunci când vec*ea <iseriSfântul Elefterie, din vecinătate, nu mai făcea faţă nevoilor spirituale ale populaţiei, mult sporite, aacestui cartier al oraşului, de"voltat mai ales după primul Ră"boi Mondial.



<iserica este aşe"ată cu absida Sfântului Altar spre Strada #r. &ister, cu intrarea dinspre StradSfântul Elefterie, şi pre"intă o faţadă bine compusă spre suar-ul dintre aceste două stră"i conver) în !iaţa ;perei. #ate cu privire la construirea bisericii ne oferă pisania aflată în interiororbisericii, deasupra uşii de intrare0CAceastă Sfântă şi #umne"eiască <iserică, întru care se cinsteşte şi se pră"nuieşte *ramul SfântulMucenic Elefterie - episcopul liricului - şi al Marelui Mucenic @*eor)*e, s-a "idit din temelie

dania binevoitoare a enoriaşilor, cu a9utoarele *ără"ite de alţi binecredincioşi creştini şi institubisericeşti şi de stat şi cu purtarea de )ri9ă şi sâr)uinţă unui comitet de construcţie condus preotul- profesor universitar Mi*ai <ulacu, paro*ul bisericii.C

&ucrările, începute la > iunie F/ cu binecuvântarea !atriar*ului Miron, când s-a pus piatra temelie, au fost întrerupte în anul HD din pricina celui de al doilea ră"boi mondial $F-H/când se înălţaseră "idurile şi i se făcuseră turlele şi acoperişul. 1ontinuarea lucrărilor s-a făcut dupră"boi, astfel ca Cla împlinirea a FQ ani de la începerea lor, adică la > iunie L, de pra"nicSfinţilor Apostoli !etru şl !avel, s-a târnosit de către însuşi !rea 2ericitul !ărinte Justinia!atriar*ul <isericii ;rtodoe Române.



&a ridicarea biserici au contribuit, în anul F/, @eneralul on @eor)escu $H-/Q( împreună soţia sa Smaranda şi !rimăria Municipiului <ucureşti. !lanurile de ar*itectură au fost întocmite profesorul ar*itect 1onstantin ot"u $H-Q>(, iar cele de structură de către in)inerul #umit

Marcu. <iserica a fost ridicată de Societatea 8aţională de 1onstrucţii CSonacoC. 1atapeteasma essculptată în lemn, de @ri)ore #umitrescu şi Aurel ;bre9a, iar pictura este eecutată de pictorii osPeber şi +asile Rudeanu.

4n urma cutremurului din H martie LL, turla !antocrator a fost pusă în pericol. :lterior a fo

consolidată $LL-F(, prin )ri9a 1onsiliului !aro*ial şi cu a9utorul Ar*iepiscopiei <ucureştilo<iserica are dimensiuni monumentale $FQ >/ metri(, fiind asemănătoare cu bisericile0 C!arc#omeniilorC, C1.A.M. <elvedereC şi Mitropolia vec*e din 5âr)ovişte.



<iserica este de tip cruce )reacă înscrisă, având o turlă deca)onală pe naos, re"emată pe patru maarce dublouri, cele de vest şi est, continuate cu arce în retra)eri multiple. 4n colţurile pătratulcircumscris ba"ei turlei mari, se ridică alte patru turle mai mici şi mai "velte.

1ornişele turlelor urmăresc conturul arcelor de pe feţele tamburilor. !ridvorul are trei arcade în plcentru cu ar*ivolte marcate din cărămi"i alternate cu "one tencuite, spri9inite pe coloane din piatcu capiteluri neobi"antine. :n pridvor similar eistă şi pe faţada laterală nordică, spre !iaţa Sfânt

Elefterie.



#in pridvor intrăm în vestibul, care are de o parte şi de alta, diferite încăperi destinate lumânăril$în dreapta(, caselor scărilor $către subsol şi eta9e0 spre cafas şi clopotniţă(, depo"itelor şi altcerinţe ale bisericii. 4n naos, câte un şir de arce pe laturile nordică şi sudică, cât şi unul căvestibul, susţin cele două tribune laterale, precum şi cafasul.

4ntrea)a biserică este îmbrăcată în eterior cu asi"e de cărămidă aparentă, alternând cu panoutencuite cu praf de piatră. ; fri"ă alcătuită din arce mult alun)ite decorea"ă partea superioarăfaţadelor. 1oronamentul faţadelor dinspre sud, nord şi vest re"ultă din eprimarea în eterior

semicilindrilor ce alcătuiesc braţele crucii6 timpanele lor sunt decorate cu o succesiune de arce retra)ere, reali"ate din cărămidă aparentă, de formate speciale, inspirate după acelea folosite bisericile bi"antine şi la bisericile româneşti din secolele +-+.

2iecare timpan este străpuns de câte trei ferestre alăturate6 parapetul acestora este format din trpanouri adâncite, două traforate în c*ipul crucii, iar cel median, înc*is în acoladă, adăpostindicoană în mo"aic. 2erestrele mari, terminate în arc de cerc, sunt înc*ise cu )rila9e şi vitralii cu des)eometric. Subasmentul este îmbrăcat în piatră de talie.



2aţadele eprimă în eterior, atât împărţirea, cât şi structura interioară a bisericii. 1ea sudică este mare parte asemănătoare cu cele de nord şi vest, eceptând pridvorul, aici înlocuit de trei ardecupate în "idărie.























Icoane









resca din biserica ;aicii Domnului din ;arKopoulos, Ie&alonia











Aucură-te, +&inte 6erar 9le&terie, propoăduitor al +&intei Treimi@



Documents

Sfântul Ierarh Elefterie, episcopul Iliricului, cel mai tânăr arhiereu (15 decembrie)