Simptome functionale in cardiologie:

Dispneea=greutate in respiratie. Cauza:insuficienta cardiaca stanga=IVs (provocata de hipertensiune arteriala, valvulopatii aortice sau mitrale, ateroscleroza coronariana)ce incarca cu lichid plamanii.Dispneea cardiaca este inspiratorie si se caracterizeaza prin respiratii frecvente (polipnee=50-60/min;normal=14-18/min) si superficiale. Se clasifica in: A.dispnee cu evolutie cronica:Dispnee de efort-dispneea de grad I= la eforturi fizice mari -dispneea de gradul II: apare la eforturi moderate;-dispneea de gradul III: eforturi fizice mici=imbracat. O varietate de dispnee de efort este dispneea vesperala, care se accentueaza seara.-dispneea de gradul IV (de repaus)=dispnee permanenta cu ortopnee=dispnee de decubit este forma de dispnee de repaus ce nu permite bolnavului sa ia pozitia clinostatica (culcata). Pacientul adoptă o poziţie sezândă sau semişezândă, de asemenea prezintă vorbire întreruptă.B.Dispneea paroxistica sau paroxistica nocturna=astm cardiac, apare cand bolnavul este in repaus si decubit.Poate apare in forme cronice,agravate de insuficienta cardiaca stanga sau in forme acute de insuficienta cardiaca stanga ca in infarct.Forma majora de dispnee acuta este edemul pulmonar acut, caracterizat prin dispnee intensa, continua cu ortopnee, cu stare de anxietate, tuse, expectoratie seroasa, spumoasa, aerata, uneori rozata, reprezentata de transsudat alveolar.C.Alte dispnei acute apar cu anxietate, dureri toracice, tuse si sputa hemoptoica, rezultand diagnosticul de tromembolism pulmonar =infarct pulmonar=cheag de sange in arterele plamanului,cheag ce provine din inima sau din membrele inferioare= tromboflebita profunda.D.Dispneea periodica=Cheyne-Stockes, apare la hipertensivi sau la coronarieni si consta in perioada de tahipnee, alternand cu perioade de bradipnee.

Durerea precordiala.Cauze:-extracardiace pot fi provocate de embolii pulmonare, pneumotorax, pleurezie, nevralgii intercostale, herpes, zoster, artroza condrocostala.Diagnostic radiologic,clinic.Atentie la:

durerile radiculare, provocate de compresiunea nervilor rahidieni. Au caracter de arsuri, sunt bine delimitate de bolnav, apar brusc in spate si iradiaza in fata (“in centura”).

durerile din astenia neurocirculatorie nu au substrat organic; apar la persoane nevrotice cu psihic mai labil, in special la femei. Au un caracter de intepatura sau arsura, sunt localizte precis de bolnav cu degetul in punct in regiunea mamelonara stanga (spre varful inimii), nu iradiaza, nu au legatura cu eforturile si pot dura ore intregi.

Durerile precordiale cardiace sunt dureri organice, si se intalnesc in pericardite, anevrismul aortic, aritmii cu ritm rapid, dar in special in cardiopatiile ischemice coronariene. Dat fiind frecventa si gravitatea durerii

1

coronariene, in fata unei dureri precordiale, primul gest diagnostic il constituie confirmarea sau infirmarea acestei cauze.

Dupa aspectul clinic si anatomopatologic, in cadrul cardiopatiilor ischemice coronariene se deosebesc: angina pectorala, infarctul miocardic si sindroamele intermediare.

 Durerea coronariană – ischemică  are localizare retrosternală profundă, difuză,indicată cu palma,NU

CU UN DEGET, iradiază în membrele superioare (cubital stâng), în umeri, sau cervical,mandibular, scapular, în epigastru; întotdeauna supraombilical .A re carac te r cons t r i c t i v (s t rângere , gheară) , saucompresiv (apăsare, greutate), poate fi prezentă senzaţia morţii imediate. Dureazăminute- pâna la 20 de minute, în angina pectorală, ore- până la 30 de ore (6-8 ore) îninfarctul miocardic. Intensitatea este mare în angina pectorală, creşte odată cu efortulinimii şi scade/dispare la administrarea de nitroglicerină; este extremă în infarctm iocard ic acu t , c reş te ş i se menţ ine , scade la admin is t ra rea de op iacee . E fo r tu l , emoţiile, frigul sunt factori declanşatori; durerea nu dispare la repaus în infarctulmiocardc acut. Se însoţeşte de dispnee, anxietate în angina pectorală şi transpiraţii,greaţă, paloare în infarctul miocardic acut. În angina spastica=nu exista ateroscleroza, (Prinzmetal)=angina cu orar fix,in general nocturn apare numai înrepaus

in disecţia de aortă ascendentă durerea este localizată toracic anterior, iradiază în umericontinuând interscapulovertebral spre lombe, este atroce, constantă, durează ore până lazile

in pericardite localizarea durerii este toracică anterioară, durerea

este surdă, moderată,continuă, accentuată de presiune, respiraţie şi de mişcările trunchiului si amelionata in pozitia genupectorala=sezand,aplecat in fata

Durerea ap card iovascular d in ar ter io s i venopat i i . I n a r te r iopa t i i c ron ice= c laud ica ţ ia in te rmi ten tă . Are caracter de crampă, greutate, apare la efort, frig, cedează

larepaus, este localizată la nivelul musculaturii ischemice situate sub obstacolul arterial(ex.: crampa îngamba=molet la mers.In st IV apare in repaus si scade in pozitia decliva a picioruluiDurerea acută.

Durerea es te in tensă , s fâş ie toare , ins ta la tă b rusc , se accen tuează  progresiv în minute, ore, determinată de embolii arteriale de la nivelul inimii stângi(stenoză mitrală, endocardită bacteriană, fibrilaţie atrială)

DUREREA DIN VARICE SI TROMBOFLEBITE:in varice=senzatie de greutate si jena dureroasa in gambe,intromboflebita superficiala-durere pe cordonul venos inflamat;in tromboflebita profunda-durere intensa in membrul inferior edematiat

Palpitatiile

2

Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite la bolnav ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala. In mod normal, activitatea inimii nu este perceputa.

Cand un bolnav acuza palpitatii, trebuie precizata natura lor: daca apar izolat sau in accese, daca dureaza putin sau un timp mai indelungat, daca sunt regulate sau neregulate.

Palpitatiile neregulate apar in aritmia extrasistolica, cauza cea mai frecventa a palpitatiilor, si in fibrilatia atriala.

CianozaCianoza este o coloratie violacee a tegumentelor si a mucoaselor, datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar(pes te 5g%) , . Dupa cum dispneea este simptomul dominant in insuficienta cardiaca stanga, cianoza este cel mai important simptom al insuficientei cardiace drepte,deci si globale si in bolile congenitale de cord-se manifasta ca o cianoza generalizata..Mai apare localizat la nivelul membrelor in arterio sau venopatii.In general este evidenta la nivelul obrajilor, nasului, buzelor si al degetelor. Cianoza cardiaca este de tip perifericeste dată de vasoconstrictie şi staza, care permit o extragere crescută aoxigenului de catre ţesuturi din sângele arterial. Poate fi generalizată şi localizată:Caracterele semiologice ale cianozei periferice:

-este rece,diferit fata de cianoza centrala ce apare in bolile pulmonare si care e calda-interesează doar tegumentele nu si mucoasele ca cea centrala-dupa presiune digitală se reface printr-o etapa intermediară de roşeaţă;cea centrala nu trece prin roseata intermediara-dispare dupa masajul lobului urechii iar cea pulmonara centrala nu dispare=proba LewisPULS: Pulsul arterial:-normal: frecvenţa: 60-90/min.-modificări fiziologice:

crescut: copii, efort fizic, digestie, emoţiiscazut: somn, atleţifrecventa:-tahicardie sinusală:90-min.da t a de : m ioca rd i t ă , i n f a r c t , pe r i c a rd i t ă , endoca rd i t ă , va lvu lopa t i i , insuficienţă cardiacă congestivă, febră, anemii, hipertiroidism, colaps,intoxicaţii, etc.- tahicardia paroxistică:160-220/min,cedează l a manev re vaga l e : apă sa r e g lob i

ocu l a r i , exc i t a r ea f a r i nge lu i , manevra Valsalva,COMPRESIE SINUS

CAROTIDIAN-bradicardia sinusală : < 60/min; survine in: supradozaj digitalic, mixedem, icter mechanic, hipervagotomie, atleţi, hipertensiune intracraniană, saturnism-bradicardia din BAV complet grad III 

3

: 20-50-min., fix, regulat, neinfluenţat dee f fo r t , compre s i a s i nusu lu i c a ro t i d i an , c r i z e Adam S tockes , IMA, mioca rd i t ă (difterie), intoxicaţie digitalică-regularitatea / ritmicitatea•neregulat/aritmica r i tm ia ex t r a s i s t o l i c ă : e fo r t u l f i z i c poa t e su spenda ex t r a s i s t o l i a întâmpătoare / bi-, tri-, cvadrigeminism; apare în: cardiotireoză,emoţii, exces cafea, alcool, tutun113  aritmia completă: ritm neregulat, amplitudine diferită, frecvenţădiferită, deficit de puls; Fibrilaţie atrială: în cardiopatie ischemică, stenoză mitrală, IMA; Fibrilaţie atrială paroxistică: cardiotireoză-amplitudinea (volumulp u l s a m p l u ( m a r e ) : d i l a t a r e a V S : c a r d i o m i o p a t i i d i l a t a t i v e , insuficienţă aortică, insuficienţă mitrală, coarctaţia de aortă (în ½inferioară a corpului) pu l s m ic : s t enoză ao r t i c ă , s t enoză mi t r a l ă , i n su f i c i en ţ ă c a rd i acă congestivă, tahicardii

TA.HTA=peste 140/90.St I=usoara-140-159/90-99,stII=moderata:160-179/100-109,st III=severa:180-209/110-119

Febra=cresterea temperaturii corporale peste 37 grade.Subfebra=cresterea temperaturii intre 37-38 grade.Febra moderata=intre 38-39 grade.Apare in endocardite bacteriene sau reumatismale,miocardite,pericardite.

Simptome din partea altor aparateSimptome respiratorii: tusea cardiaca si hemoptizia.

Tusea insoteste uneori dispneea. Tusea poate fi seaca sau productiva. Se insoteste de sputa aerata si rozacee=hemoptizie in edemul pulmonar acut si in tromembolismul pulmonar. Tusea nocturna este un semn de insuficienta ventriculara stanga; in cazul acestui simptom se realizeaza diagnosticul diferential cu cel din afectiuni respiratorii sau neurologice.

Hemoptizia

Hemoptizia este un semn nespecific. Poate avea grade variate de la o sputa rozata la una hemoptoica pana la gradul de sputa hemoragica. Se intalneste in edemul pulmonar acut.

Insotita de junghi toracic si dispnee brusc instalata sugereaza un infarct pulmonar prin tromemboliza. Diagnosticul diferential trebuie realizat cu boli bronhopulmonare, bronsiectazii, neoplasme, tuberculoza sau cu sindroame hemoragipare (apar in tulburarile de coagularE).

Fenomene prodromale ale hemoptiziei: senzatia de caldura retrosternala "gadilitura" traheala laringiana stare generala alterata cu anxietate, cefalee, ameteli tensiune toracica dureroasa

4

gust metalic sau gust de sange în gura Hemoptizia propriu-zisa: eliminarea brutala a sangelui dupa efortul de tuse (expectoratie) sangele este rosu, aerat, spumos si/sau amestecat cu sputa, lichid, putin

coagulabil  bolnav palid, anxios, cu transpiratii reci, dispnee variabila, tahipnee

si/sau lipotimies i / sau tah ica rd ie , TA p ropor t iona la cu expec to ra t ia s i / sau febra (p recede , coex is ta , urmeaza, hemoptizia) (valoare diagnostica)

cantitatea de sange variaza (mica, medie, abundenta), hemoptizia se poate repeta de maimulte ori pe zi timp de mai multe zile

la sfarsitul hemoptiziei expectoratia diminua, devine mai hegricioasa (datorita evacuariisangelui ramas din bronhii ("coada hemoptiziei") (valoarea diagnostica)

Simptome digestive (dureri) in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi, balonare epigastrica etc.), datorate insuficientei cardiace drepte sau globale.

Simptome nervoase: cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive apar in hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala, insuficienta aortica, ateroscleroza cerebrala; accidentele motorii trecatoare sau definitive (afazii, paralizii, hemiplegii, paraze etc.) se datoresc fie hemoragiei cerebrale (hipertensiuneaarteriala), fie trombozei (ateroscleroza), fie emboliei (stenoza mitrala, fibrilatie atriala etc.).

Semne fizice in cardiologie:

Inspectie:culoarea tegumentelor si a mucoaselor: -paloarea apare in endocardita l, cardita reumatica, insuficienta cardiaca (endocardita bacteriană: paloare cu aspect de „cafea cu lapte)-cianoza, -icterulI c te ru l reprez in tă co lo ra ţ ia ga lbenă a sc le re lo r , tegumente lo r ş i mucoase lo r de te rmina tă de creşterea bilirubinei în sânge peste valorile normale şi depunerea ei în ţesuturi (valorile normale0,5 - 1 mg%).Coloraţia galbenă a tegumentelor devine vizibilă când bilirubina serică depăşeşte 2,5 - 3 mg%(50µmoli/l); subicterul conjunctival sau sublingual este vizibil la valori peste 1,5 - 2 g%.

pozitia bolnavului: ortopneea indica o insuficienta cardiaca stanga, iar

pozitia genu-pectorala, o pericardita cu lichid abundent;

Anorexia=lipsa poftei de mancare-apare in insuficienta cardiaca dreapta cu

ficat marit

Astenie=oboseala=datorita oxigenarii musculare insuficiente din

insuficienta cardiaca stanga

5

Anxietate=teama,apare in infarctul miocardic in care pacientul e agitat si

nu-si gaseste pozitia

Tulburari de diureza:oligurie cu nicturie in insuficienta cardiaca

stanga,poliurie dupa terminarea unei tahicardii paroxistice

“dansul” arterial (artere hiperpulsatile) indica o insuficienta aortica sau un

hipertiroidism; dans arterial, carotidian: insuficienţă aortică, coarctaţie de aortă, ateroscleroză, HTA

Alte semne periferice de insuficienţă aortică: Musset (mişcări ritmice ale capului sincronecu pulsul); Muller: ale istmului; "pulsul amigdalian"; "pulsul lingual" Minervini; pulsul capilar unghial Quincke; hippus pupilar Landorfi; semnul farului

turgescenta venelor jugulare la nivelul regiunii cervicale este un

semn de insuficienta cardiaca dreapta;

bombarea abdomenului prin ascita sau hepatomegalie de staza

este un alt semn de insuficienta cardiaca dreapta;

Şocul apexian  poate fifoarte bine vizibil  în hipertrofia/dilatarea ventricolului stâng (pulsaţii vizibileîn spaţ iu l

V-VI I I intercosta lstângşi înafara l in ie imedioc lav iculare) ,h ipertrof ia /d i latareaventricolului drept (pulsaţii vizibile în spaţiul III-IV intercostal drept, epigastru), dilatarea aorteiascendente, anevrism de aortă (pulsaţii vizibile în spaţiul II-III parasternal drept).

Palpare:socul apexian care, normal, predomina in spatiul al V-lea intercostal stang, putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si punctiform. Uneori, socul sistolic apexian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul apexian se deplaseaza in jos si spre stanga (in hipertrofia ventriculara stanga) sau numai spre stanga (in hipertrofia ventriculara dreapta);

freamatele (vibratii provocate de unele sufluri valvulare mai intense si mai aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe spatele unei pisici care toarce) si frecaturile pericardice;

Auscultatia se face cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul fiind asezat pe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in sfarsit in picioare.

La inima normala se percep doua zgomote: zgomotul I sau sistolic, surd si prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrioventriculare si contractiei miocardului. Se aude mai bine la varf; zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt, datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare; se aude mai bine la baza. Primul zgomot este separat de al doilea prin pauza

6

mica (sistola), iar al doilea este separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau diastola.

In stare patologica pot aparea modificari de zgomote, zgomote supraadaugate (sufluri), tulburari de ritm.

Modificarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt: intarirea primului zgomot la varf’(stenoza mitrala); intarirea zgomotului al doilea la aorta (hipertensiunea arteriala) sau la pulmonara (stenoza mitrala; zgomot in trei timpi la varf (stenoza mitrala; zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datorit asocierii unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in diferite forme de insuficienta cardiaca.

Zgomotele supraadaugate sunt suflurile si zgomotele pericardice. Dupa cauzele

care le determina, suflurile pot fi extracardiace (anorganice), cand apar accidental la

persoane fara leziuni cardiace, si cardiace. Suflurile cardiace pot fi organice (leziune

a aparatului valvular) sau functionale (dilatare a cavitatilor inimii sau a arterei aorte

ori pulmonare). Ultimele apar frecvent in insuficienta cardiaca. Dupa timpul revolutiei

cardiace in care apar, suflurile pot fi sistolice (insfuicienta mitrala, stenoza aortica)

sau diastolice (stenoza mitrala, insuficienta aortica). nivelul cordului este lamelara.

In cazul aparitiei unei curgeri turbulente apar suflurile cardiace. Suflurile cardiace

pot fi organice, organafunctionale si functionale.

Suflurile cardiace organice presupun existenta unei leziuni (congenitale sau

dobandite) la nivelul sistemului valvular.

Suflurile cardiace organafunctionale se produc din cauza dilatatiei cavitatilor

cordului sau aparatului valvular in anumite boli ale inimii (insuficienta cardiaca,

hipertensiunea arteriala).

Suflurile cardiace functionale sunt datorate unor cauze extracardiace care maresc

viteza fluxului sanguin de la nivelul inimii (anemii, sarcina, hipertiroidii).Apar

frecvent la copii si se ausculta doar in decubit,disparand in ortostatism

Auscultatia inimii permite uneori descoperirea frecaturii pericardiace =zgomot de pasi pe zapada inghetata– semn important pentru diagnosticul pericarditelor.

• Edemul cardiac Edemul cardiac are următoarele caracteristici: apare în insuficienţa cardiacă congestivă şi insuficienţa ventriculară dreaptă ⇒ interesează iniţial părţile declive ale corpului (membre inferioare, cu debut

perimaleolar sau regiunea sacrată la cei imobilizaţi la pat)

7

⇒ es te vespera l - apare spre seară ş i d i spare până d im inea ţa în

faze le in i ţ i a le , u l te r io r  devenind permanent ⇒ este simetric ⇒ iniţial este alb, apoi cianotic din cauza stazei ⇒ iniţial este moale, ulterior devine rezistent la presiune Se face diagnostic diferential cu edemul din: 1.sindroamele posttrombotice ale membrelor inferioare , datorită distrugerii valvelor în "cuib de rândunică" care asigură segmentarea

şi curgerea antigravitaţională a sângelui,edemul apare datoritei stazei. Este cianotic, se accentuează în ortostatism, mai ales dacă acesta este prelungit şi se ameliorează, dar nu dispare în repaus. Este dur, persistă multtimp şi frecvent este însoţit de tulburări trofice ale tegumentelor (ulceraţii, fisuri).

2.varicele membrelor inferioare edemul este unilateral, apare perimaleolar. Iniţial este alb, apoi devine violet şi

se accentuează în ortostatism.

8