Simptome gastrointestinale

  • View
    237

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

medicina

Text of Simptome gastrointestinale

Simptome gastrointestinale

Anamneza gastrointestinala

Simptome majore: Durerea abdominala Modificarea apetit si/sau scaderea ponderala Plenitudine postprandiala sau satietate precoce, sau ambele Greata si/sau varsaturi Pirozis si/sau regurgitatii acide Sialoreea Disfagie Tulburari de defecatie (diareea, constipatia, incontinenta de fecale) Balonarea sau distensia vizibila sau ambele Hemoragia (hematemeza, melena, rectoragii) Icter Urina hipercroma, scaune decolorate Prurit Letargie; Febra

a)Scaderea apetitului si modificarea greutatii corporale

Pierderea apetitului (anorexia) si G = simptome gastrointestinale importante. Prezenta anorexiei +G va ridica suspiciunea de cancer, dar pot apare in depresie si alte afectiuni. Combinatia G + apetit crescut sugereaza malabsorptia substantelor nutritive sau stare hipermetabolica (ex tirotoxicoza). Tirotoxicoza=totalitatea simptomelor consecutive unei hipertiroidii.Importanta documentarea cand au inceput simptomele si cate Kg s-au pierdut in aceasta perioada. Boala hepatica poate produce uneori perturbarea gustului. Aceasta poate determina fumatorii cu hepatita acuta si icter sa abandoneze fumatul. b)Satietatea precoce si plenitudinea postprandiala Incapacitatea de a termina o masa (satietatea precoce) poate fi un simptom al bolilor gastrice, inclusiv cancerul gastric si ulcerul peptic. Resimtirea unei plenitudini neadecvate dupa masa poate fi un simptom al bolii functionale gastrointestinale. c)Greata si varsaturile Greata = senzatia de voma. Exista mai multe cauze posibile: Infectii gastrointestinale (intoxicatii alimentare cu Staphylococcus aureus) sau obstructia IS. La pacientii cu simptome cronice, sarcina si medicamente (ex digoxin, opiacee, agonisti ai dopaminei, chimioterapice) vor fi excluse intotdeauna. In tractul gastrointestinal, ulcerul peptic cu obstructie antrala, tulburari motorii (ex. gastropareza diabeticilor sau post-chirurgie gastrica), boala hepatobiliara acuta si alcoolismul = cauze importante. Varsaturile pshogenice, bulimia si mai rar, hipertensiunea intracraniana trebuie considerate la pactientii cu greata si varsaturi cronice. Momentul aparitiei varsaturilor poate ajuta: Varsaturi tardive cu >1h dupa masa este tipica obstructiei gastrice sau gastroparezei Varsaturi matinale inainte de micul dejun sunt caracteristice sarcinii, alcoolism si hipertensiunii intracraniene. Intereseaza continutul varsaturii (ex. bila indica o conexiune deschisa intre duoden si stomac, alimente ingerate anterior sugereaza obstructia gastrica, sangele sugereaza ulceratia).

Perforarea esofagiana emetogena (sindromul Boerhaave)Sindromul Boerhaave, cunoscut i caruptura spontan de esofag, este oafeciune rar, dar care poate avea implicaii serioase.Acesta se caracterizeaz prinperforaia transmural a esofaguluicare rezult prinvomitatul forat. Este diferita de sindromul Mallory-Weiss, care presupune formarea de fisuri si ulceratii nontransmurale asociate de asemenea cu emeza.Cauza de fond asindromului Boerhaaveo reprezint necoordonarea vomitatului cu nchiderea orificiului pilor,dar icontracia diafragmeimpotrivamuchiului cricofaringian care determin o cretere brusc apresiunii intraluminale. Ruptura are loc cel mai adesea pe partea stng aperetelui posterolateralatreimii inferioare esofagiene, cel mai slab punct alesofagului.Istoric de chefuri cu alcool, ingestie excesiva si rapida de alimente sau ambele Varsaturi violente sau eructatii urmate de durere brusca in torace sau abdomen, odinofagie, dispnee, febra, soc, toxicitate sistemica, emfizem subcutanat, abdomen rigid, tahipnee Leucocitoza, hiperamilazemie salivara Rx torace: largirea mediastinului, emfizem mediastinal, revarsat pleural (adesea tardiv). Se observa Emfizem subcutanat la baza gatului si disecarea de-a lungul muschiului pectoral.Demonstrarea rupturii esofag inferior prin esofagografie cu substanta de contrast hidrosolubila sau CT scan; endoscopia nu are rol. One of the few causes in medicine of hydrophobiaDiagnostic diferential: Infarctul miocardic, pericardita Embolismul pulmonar, abcesul pulmonar Disectia de aorta Ruptura de viscer Pancreatita acuta Soc de alte cauze Ingestia caustica, esofagita medicamentoasa Perforatia instrumentala a esofag

Pseudo-ocluzia colonica acuta (Sindrom Ogilvie)Sindromul Oglivie este o afectiune colonica cu semnele, simptomele si aspectul radiografic al obstructiei acute, FARA EVIDENTE DE OBSTRUCTIE MECANICA. Se caracterizeaza prin dilatarea masiva a cecului si colonului ascendant, vizibile pe radiografie. Este probabil datorat unui dezechilibru in activitatea motorie a sistemului nervos vegetativ, deprivarea simpatica a colonului ducand la tonus parasimpatic impus si contractie regionala cu obstructie functionala. Colonul poate deveni masiv dilatat, iar daca nu este decompensat pacientul risca perforatia, peritonita si decesul. Frecvent intalnita la varstnici spitalizati Asociata cu istoric de traumatism, fracturi, boala cardiaca, infectie, folosirea de opioizi, antidepresive, anticolinergice Frecvent detectat ca abdomen destins, timpanic; Rx abdominala: dilatarea colonica (cec > 10 cm), cateva nivele hidro-aerice, o tranzitie graduala la colabarea colon, aer si scaun prezente in rect. Poate mima ocluzia; obstructia va fi evaluata radiologic folosind clisma cu diatrizoate (Hypaque) Febra, sensibilitate abdominala marcata, leucocitoza si acidoza pot fi prezente in cazurile avansate cu iminenta de perforare.Diagnostic diferential : Obstructia mecanica. Megacolon toxic Pseudo-obstructia intestinala cronica

d)Pirozis si regurgitatia acida Pirozis = prezenta unei dureri sub forma de arsura sau discomfort in zona retrosternala. Tipic, pirozis iradiaza in gat si apare post-prandial sau este agravata prin aplecare, decubit dorsal. Antacidele pot ameliora durerea, cel putin tranzitor. Simptomul este datorat regurgitarii continutului gastric in esofag. Continutul gastric de obicei este acid, ocazional refluxul alcalin poate induce probleme similare. Regurgitatia acida poate fi asociata cu RGE, pacientul avand continut acid (acru) in gura. Acest simptom sugereaza foarte puternic ca a aparut refluxul. La pacientii cu BRGE, muschiul SEI se relaxeaza inadecvat. Simptomele de reflux sunt agravate de alcool, ciocolata, cafeina, grasimi, teofilina, BCC si anticolinergice, (scad presiunea sfincterului esofagian inferior (SEI).e)Disfagia Disfagia = dificultatea de a inghiti. Poate apare la solide sau lichide. Importanta este diferentierea deglutitiei dureroase (odinofagia) de dificultatea efectiva. Odinofagia apare in orice proces inflamator sever care incrimineaza esofagul. Cauzele: esofagita infectioasa (e.x. Candida, herpes simplex), ulceratia peptica a esofag, lezarea caustica a esofagului sau perforatia esofagiana. Daca pacientul descrie dificultatea de a initia deglutitia, regurgitatia de lichide in nas sau tuse cand incearca sa inghita cauza disfagiei este in faringe (disfagia faringiana). Cauze de disfagie faringiana: boli neurologice (ex. boala neuron motor rezultata din paralizie bulbara sau pseudobulbara). Cauze de disfagie : Obstructia mecanica Intrinseca (in esofag) Esofagita de reflux cu strictura Carcinom al esofag sau cardiei gastrice Membrana faringiana sau esofagiana Punga faringiana Inel Schatzki (esofag inferior) Corp strainExtrinseca Gusa cu extensie retrosternala Tumori mediastinale, Carcinom bronsic, Compresia vasculara (rar) Tulburari de motilitate neuromusculara (anamneza: solide si lichide la fel de dificil, simptome intermitente) Acalazia = tulburare motorie de origine necunoscuta caracterizata prin relaxare insuficienta sau absenta a sfincterului esofagian inferior (SEI) si dispatitia progresiva a peristalticii esofagiene. Toti pacientii cu acalazie prezinta disfagie pentru alimentele solide.Vezi pe Rx: Esofagografia cu BaSO4: esofag dilatat cu substanta de contrast care trece lent in stomac prin deschideri intermitente ale sfincterului. Esofag distal este ingustat si asemanator ciocului de pasare.

Spasmul esofagian difuz Sclerodermia Disfagie faringiana (aspiratie, regurgitare lichide in nas) Disfunctia cricofaringiana diverticul-Zenker Boli neurologice : Paralizia bulbara sau pseudobulbara Miastenia gravis Polimiozita Distrofia miotonica Spasm esofagian difuz - Presiune inalta coordonata de activitatea musculara esofagiana Pe Rx: Amprenta in diagonala pe peretele esofagian la nivelul T3 si T4 produsa de artera subclavie dreapta aberanta (lusorian artery) pe sub esofag din arcul aortic catre umarul drept. Disfagia asociata se numeste disfagia lusoria. e)Productia de gaz Tractul gastrointestinal contine 25 flatus/zi este considerat normal. Ingestia de carbohidrati neabsorbabili ca lactuloza dubleaza frecventa flatulentei. Gazele majore in flatus: azot, oxigen, CO2, hidrogen si metan. Gazele produse prin fermentatia bacteriana colonica a alimentelor si glicoproteinelor endogene reprezinta 74% din flatus. Mirosul flatus se coreleaza cu concentratia hidrogen sulfurat;Alte gaze care contin sulf in flatus: metan-ethiol si dimethyl sulfide Varsta, sexul si capacitatile de producere a metanului ale florei nu afecteaza frecventa flatus desi barbatii produc flatus mai aromatic decat femeile.Eructatia = expulzia retrograda pe gura de gaz esofagian sau gastric Regurgitatia involuntara post-prandial este produsa de eliberarea aerului inghitit dupa distensia gastrica si poate fi exacerbata de alimente care reduc tonusul sfincter esofagian inferior.Sindromul Magenblase (gastric blubble) = plenitudine epigastrica si balonare ameliorate de eructatie. Prin studii manometrice ale eructatiei s-a demonstrat scaderea tonusului SEI urmata de relaxarea SES.Flatulenta = eliberarea volitionala sau involuntara de gaz pe anus. Manometric: contractii colonice propagate cu cresterea pres