Sindromul General de Adaptare

  • Upload
    evaline

  • View
    295

  • Download
    9

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    1/20

    SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE ( SGA )

    Acest concept a fost elaborat de Hans Selye (1907-1982), endocrinologcanadian, nascut la Viena; director si profesor la Institute of ExperimentalMedicine and Surgery, University of Montreal, 194!19"#, recunoscut nca din

    tipul !ietii ca ,,parintele stresului"# $n aceasta teorie pato%enica Selye facedistinctia fundaentala ntre reactiile adaptati!e speci&ce si cele nespeci&ce,de&nind stresul drept sua raspunsurilor nespeci&ce la orice solicitare si care see!identia'a n SA#

    $n 1911, annon si *e +a a' au obser!at cresterea cantitatii de adrenalinan sn%ele pisicii speriate de un cine, ceea ce i !a perite a.ustari &'iolo%ice, caraspuns iediat la pericolul aparut, dnd posibilitatea luarii unei atitudini delupta sau de fu%a# Autorii au nuit aceasta stare &'iolo%ica reactie de urgenta$*e'!oltnd si %enerali'nd fenoenele &'iolo%ice aparute n cursul reactiei deur%enta, annon, n 19/, sublinia'a eistenta unor liite n posibilitatea de

    copensare a or%anisului fata de stresul critic, att n intensitate ct si ndurata# $n lucrarile sale annon foloseste pentru pria data tereni ca reatemotional stress% si time of stress%$

    opulari'area terenului ncepe nsa n lucrarile lui Hans Selye care n1934 foloseste terenul de stres n sens biolo%ic#

    *in punct de !edere al iplicarii n patolo%ie, dupa oculescu siatrascanu (1989), stresul trebuie nteles atat ca fa!ori'ant al bolna!irilor, ctsi ca re'ultat al pre'entei bolii#

    *e&nitia stresului, n sensul continutului, este tot att de di&cila de reali'atca ntelesul acordat 5

    -

    sresul ca tensiune sau forta aplicata asupra or%anisului6

    - stresul ca raspuns &'iolo%ic al or%anisului aat sub actiunea unuistresor6

    - stresul n contetul psiolo%ic descris ca &ind incapacitatea de anfrunta anuite e!eniente din ediul ncon.urator#

    e ba'a a nueroase eperiente Selye a aratat ca or%anisul raspunde la

    actiunea di!ersilor stiuli nu nuai prin reactii speci&ce dar si prin reactiinespeci&ce, ntotdeauna aceleasi, indiferent de natura a%entului etiolo%ic#

    A%entii etiolo%ici care deterina desfasurarea acestui sindro suntdenuiti ,,a%enti stresanti" - stressors, iar totalitatea reacti 17117d/18r ilornespeci&ce, din partea sisteelor functionale, care apar si nsotesc reactiilespeci&ce de adaptare, conturea'a Sindroul eneral de Adaptare#

    $n teoria sa, Selyeda un nteles aparte terenuluide stres, care cu acestsens a fostpreluat aproape n toate libile, iar conceptia sa despre adaptareaor%aniselor a de!enit sinonia cu teoria despre stres# $n lucrarile sale, Selye

    de&neste stresul ca ,,raspuns nespeci&c al or%anisului la orice fel de solicitare#*eci, a%entii stresanti din ediul intern sau etern care actionea'a asupraor%anisului si deterina un raspuns, reali'ea'a o stare de stres# :nitial, Selye a

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    2/20

    cre'ut ca a descoperit un nou oron seual# :n.ectnd etract o!arian pur nperitoneul sobolanilor el a obser!at aparitia unor odi&cari structurale5ipertro&a corticosuprarenalei, atro&a tiusului si a altor structuri lifoide,eora%ii la ni!elul tractului %astro intestinal#

    urnd, Selye descopera ca aceasta triada de anifestari nu este speci&caetractului o!arian ci sobolanii de'!olta aceste siptoe si atunci cnd suntfolosite alte etracte de or%ane (rinici, piele, splina etc)# ;ai ult decat atat,face constatarea ca siptoatolo%ia descrisa apare cu preponderenta atuncicand etractele sunt ai puri&cate# $n culea disperarii, posibilitatea descopeririiunui nou oron este aproape eclusa, ncearca ideea ca etractele ipure defapt reali'au un fenoen de le'are# entru con&rare in.ectea'a n peritoneulsobolanilor forol n loc de etract tisular# *upa 38 de ore, cnd anialele au fostdisecate, s-a constatat un nalt %rad de ipertro&e a corteului %landeisuprarenale, de atro&e tiicolifatica si ulceratii %astrointestinale# $n fata acestuiesec total, dupa reconsiderari ale ntre%ului eperient, constata ca or%anisulraspunde la orice fel de noa printr-o reactie att de unitara, nespeci&ca#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    3/20

    ulceratii la ni!elul tractului %astro-intestinal6 in!olutie tiico-lifatica6leucocito'a cu eo'inopenie6 iper%liceie#

    Sindroul %eneral de adaptare pre'inta o e!olutie stadiala, dependenta deodi&carile neuro-!e%etati!e si endocrine (ai cu seaa a sisteului sipato-adrenal si aului diencefalo-ipo&'o-corticosuprarenal), distin%ndu-se trei stadii5reactia de alara6 stadiul de re'istenta6 stadiul de epui'are (22)#

    Se pare ca cele ai ulte anifestari ale SA, daca nu toate, pre'inta celetrei stadii5

    1#- Reactia de alarma#ncepe odata cu actiunea a%entului stresant care.oaca rol de tri%%er asupra epi&'ei si a sisteului ner!os sipatic# $n acest stadiu,dupa o perioada scurta de de'ecilibru, sunt obili'ate iediat resursele deaparare-adaptare# $ntr-o pria etapa n acest stadiu pot & identi&cate fenoenede soc5 ipotensiune, ipoterie, eoconcentratie, ede, ipocloreie,cresterea pereabialitatii capilare, depresiunea sisteului ner!os, urate ntr-o

    etapa iediat uratoare de fenoene de contrasoc5 ipertro&e si ipersecretiecorticosuprarenaliana nsotite de descarcarea asi!a de A>H, eo'inopenie,ipercloreie etc# n aceasta fa'a odi&carile si de'ecilibrele aparute nudepasesc liitele oeosta'ice# ele ai iportante odi&cari adaptati!einteresea'a att sisteul ner!os !e%etati! sipatic ct si sisteul adrener%ic#

    2#- Stadiul de rezistenta # ncepe odata cu actiunea oronilorcorticosuprarenalieni (corti'ol), norepinefrinei si epinefrinei# Se caracteri'ea'aprintr-o crestere a re'istentei or%anisului fata de a%entul stresant care adeterinat S##A# si o liitare a posibilitatilor de raspuns nespeci&c la a%resiunidin partea altor a%enti stresanti#

    Se intensi&ca participarea factorilor neuro-endocrini cataboli'anti dar si acelor anaboli'anti prin descarcarea iportanta de oroni %lucocorticoi'i,ineralocorticoi'i si andro%eni#

    ;odi&carile induse de a%entul stresant tind sa depaseasca liiteleoeostatice si n functie de proptitudinea si e&cienta ecaniseloradaptati!e se poate re!eni la starea oeosta'ica sau se trece n stadiulurator#

    /#- Stadiul de epuizare # nu este un stadiu obli%atoriu# Acest stadiucaracteri'ea'a perioada de sfrsit a bolii, cnd att reactiile iplicate n

    re'istenta nespeci&ca ct si cele iplicate n re'istenta speci&ca, scad ducnd lafalientul capacitatii reacti!e si n &nal la oarte#

    Sindroul %eneral de adaptare are eritul de a descrie un od dereacti!itate nespeci&ca a or%anisului fata de unii a%enti cau'ali cu intentia de aentine sau restabili oeosta'ia orfo-functionala a or%anisului#

    *esi n cadrul sindroului %eneral de adaptare Selye situea'a n plancentral odi&carile aului ipotalao-ipo&'o-corticosuprarenalian, n care ?H(corticotropin releasin% orone) si corti'olul sunt considerati ade!arati oronide stres, acesta nu trebuie suprapus stresului datorita faptului ca or%anisul nu

    reactionea'a ntotdeauna prin paternul S##A# n fata oricarui tip de a%entstresant#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    4/20

    Selye de&neste stresul ca un de'ecilibru biociic sau &'ic a liciduluicelular sau tisular datorat odi&carilor abientale eterioare sau din interiorulor%anisului, odi&cari ce necesita un raspuns capabil sa actione'e potri!aacestui de'ecilibru#

    S-a deonstrat ca stresul este un nsotitor ine!itabil al !ietii# +ipsasolicitarilor deterina n tip o deteriorare pro%resi!a a functiilor psiice si &'ice#Se deduce ca stresul nu caracteri'ea'a ntotdeauna ce!a daunator si din aceastacau'a s-au de&nit notiunile de eustres" si distres"#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    5/20

    2# sisteul endocrin - ipo&'a si corticosuprarenala6

    /# sisteul iun#

    ?aspunsul la stres apare atunci cnd un a%ent stresant este pre'ent n

    or%anis sau este perceput de acesta#$n eplicatia sa asupra raspunsului la stres Selye propune doi factori care

    deterina acest raspuns5

    - proprietatile a%entului stresant,

    - conditionarea indi!idului de a & stresat#

    ;a.oritatea stresorilor produc att raspunsuri speci&ce ct si nespeci&ce#?aspunsurile speci&ce alertea'a indi!idul asupra pre'entei a%entului stresant, ntip ce raspunsurile nespeci&ce, care iplica raspunsuri neuro-endocrine,precu cresterea acti!itatii sisteului ner!os !e%etati!, actionea'a n sensulentinerii sau restabilirii noralului si sunt independente de raspunsul speci&c#

    i%# 1# Scea interactiunii dintre sisteul ner!os, endocrin si iun (;cance,1998) #

    Abilitatea aceluiasi a%ent stresant de a produce raspunsuri diferite sauciar bolna!iri la indi!i'i diferiti arata capacitatea de adaptare indi!iduala sauasa cu o denuea Selye factor conditionat$ Acesti factori conditionati pot &interni (predispo'itie %enetica, !rsta, se, etc#) sau eterni (epunerea la a%entiabientali, trataent cu anuite dro%uri, factori dietetici, etc#)#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    6/20

    ;anifestarile raspunsului la diferiti a%enti stresanti reecta n cea aiare parte, aspectele nespeci&ce ale raspunsului la stres# Aceste raspunsuriinclud sisteul ner!os !e%etati!, sisteul endocrin, sisteul iun si sisteuluscular si osos# :nte%rarea acestor raspunsuri, care apar la ni!elul sisteuluiner!os central este eci!oca si coplea# alausul functionea'a ca un releu pentru ipulsurile care !in dintoate re%iunile corpului si are o iportanta deosebita n sortarea si distribuireaipulsurilor sen'oriale# oratiunea reticulata odulea'a tulburarile entale,acti!itatea sisteului ner!os autono si tonusul uscilor sceletici (4)#

    Hipotalausul odulea'a att raspunsul sisteului endocrin ct si asisteului ner!os autono# Sisteul libic este iplicat n raspunsul eotional(teaa, furie, confu'ie, suparare)#

    Rasp%ns% sistem%%i ne"&os a%tonom

    ;anifestarile raspunsului sisteului ner!os autono n stres au fostdenuite raspunsul de lupta sau fuga$ Acesta este cel ai rapid raspuns la stressi repre'inta de fapt un raspuns de supra!ietuire# $n fata unui pericol alternati!aeste clara5 fu%e sau lupta# rec!enta cardiaca si cea respiratorie cresc, inile sipicioarele de!in uede, pupilele se dilata, %ura de!ine uscata, acti!itateatractului %astrointestinal scade# Sisteul ner!os autono este si el iplicat dar

    n situatii ai putin periculoase6 de eeplu el controlea'a raspunsul circulator alacti!itatilor curente precu trecerea de la po'itia se'nd sau culcat la po'itiaortostatica#

    Rasp%ns% hipotaamo-hipof'o-co"ticos%p"a"enaian

    Acesta este de fapt raspunsul care re%lea'a ni!elul corti'olului plasatic#roductia de corti'ol de catre suprarenala se aa sub controlul oronuluiadrenocorticotrop (A>H ) secretat de ipo&'a anterioara# Secretia de A>H larndul ei este controlata de corticotropin releasin% oron (?H) eliberat deipotalaus# :nuenta eotiilor si a stresului asupra productiei de corti'ol este nare asura reali'ata de catre sisteul ner!os central prin interediulipotalausului# orti'olul este iplicat n entinerea constanta a ni!elurilorplasatice ale %luco'ei, facilitea'a etabolisul lipidic, si odulea'a functiilesisteului ner!os central# $n plus corti'olul afectea'a urno!erul ineral la ni!elulosos, eatopoie'a, functiile usculare, raspunsul iun si functia renala (38)#

    ?eactia or%anisului la factorii de stres nu se liitea'a nuai la aulipotalao-ipo&'o - corticosuprarenal, ci !or & antrenate si celelalte %landeendocrine# Horonul de crestere si prolactina eliberati de ipo&'a anterioara suntcrescuti n diferite situatii de stres (cateteris cardiac, terapie cu electrosocuri,%astroscopie, inter!entii cirur%icale, febra, eercitii &'ice intense etc)# deaseenea s-a asociat cresterea !alorilor soatotropului si n ca'ul stresuluipsiic (eaene, !i'uali'area &lelor de actiune cu scene de !iolenta, nainteaeforturilor &'ice deosebit de %rele etc)# Supunerea ndelun%ata la stiuli stresanti(stres cronic) duce la scaderea ni!elelor plasatice ale oronului de crestere#*atorita pre'entei receptorilor speci&ci pentru H pe ebrana lifocitara acestoron este iplicat si n raspunsul iun# rolactina ca un esa%er secundar

    pentru interleuBina 2, are si un efect potentator asupra acti!itatii si diferentieriilifocitelor C#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    7/20

    Rasp%ns% im%n

    oarte ulte stari orbide sunt n pre'ent asociate cu perturbari iune n conditii destres# ;ecanisul prin care stresul induce perturbarea raspunsului iun nu este ncape deplin elucidata# A, boala CasedoDetc#) ar apare n conditiile de suprasolicitare %enerate de ediul social neprielnic(suprasolicitari ner!oase, eotii ne%ati!e prelun%ite, eforturi de adaptare laconditiile sociale n plina e!olutie etc) la care trebuie adau%ate particularitatileconstitutionale ne!roti%ene# a !i'iune inte%rati!a despre or%anis, n luina

    acestei conceptii se considera ca nu eista boli locale, ci nuai boli %enerale#(onceptia sindromului de iritatie vegetativa )*elly+ # pune accentul pe

    odi&carile !e%etati!e sipato-adrenale si parasipatice asupra icrocirculatieicare ar deterina odi&carea debitului san%uin si a pereabilitatii !asculare cuproducerea de tulburari etabolice locale ce duc la odi&cari distro&ce,acuulare de apa si electroliti n spatiul interstitial si ciar producerea de le'iuni(ulceratii, infarcti'are, necro'a)#

    ornind de la aceasta conceptie, pe care o cobina cu eleente dinSindroul eneral de Adaptare, elaborat de Sellye, +aborit de'!olta teoriaagresologica a bolilor#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    8/20

    osibilitatea ca un conict psiic sa %enere'e boli soatice esteconditionata n are asura de teren, care la rndul sau depinde de factorii%enetici, ca si de conditiile n care s-a de'!oltat indi!idul# rin soati'area unuiafect se ntele% fenoenele neuro!e%etati!e, circulatorii, respiratorii, oronale,etc# ce nsotesc orice stare afecti!a# onictul psiic deterina tulburari%enerali'ate#

    (onceptia leiunii /ioc.imice # +e'iunea biociica este consecinta uneialterari oleculare, a unor proteine structurale (cola%en, tesut elastic) saufunctionale (de ebrana, receptor, oron) sau a unor sistee en'iatice#

    +e'iunea biociica priara consta n absenta, diinuarea sau crestereaacti!itatii unor en'ie sau orice perturbare a acti!itatii sale si repre'inta punctulde plecare a unui proces patolo%ic# $n patolo%ie le'iunea biociica poateinteresa preponderent una din coponentele icrocososului celular(ebrana celulara, li'o'oi, itocondrii, reticul endoplasatic ribo'oi etc)#

    Se sustine ca n patolo%ia clinica rolul cel ai iportant ar re!enii le'iuniien'iatice fapt ce a dus la descrierea unui %rup aparte de afectiuni =en'iopatiile#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    9/20

    denaturate si necesitatea de a le nlatura din interiorul celulei este ade!aratulsenal pentru inducerea HS#

    ea ai are parte dintre HS sunt constituti! epriate n celule si suntraspun'atoare pentru cresterea si diferentierea celulara#

    resterea epresiei HS depinde de acti!itatea etabolica a celulei, &indfoarte nalta n celulele care au rol secretor sau sunt n crestere# *e aseenea ncelulele infectate cu !irusuri litice, n care se ipune o sinte'a crescuta aproteinelor, epresia HS este crescuta#

    nd celula este supusa unui stresor, JasinariaJ de sinte'a proteica sauaturarea sisteelor proteice este odi&cata pentru acuularea proteinelorreplicate, care re'ulta din inducerea unuia sau ai ultor tipuri de HS# +a ni!elnuclear %ranulele pericroatiniene, repre'entnd fore neprocesate ale HS KA?I , acuulate n nucleu, indica eistenta unor odi&cari n A?I, cu ar &asablarea ribo'oilor la ni!elul nucleolilor si a altor coplee

    ribonucleoproteinice# A%re%area acestor proteine aparute n nucleoli se corelea'a,n acelasi tip cu inibarea procesarii A?I ribo'oal si bio%ene'a ribo'oilor#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    10/20

    Lariabilitatea %enetica a ediatorilor endo%eni, care constituie directiilesau caile e!oluti!e ce se descid odata cu producerea contactului dintreor%anis si stresor, %u!ernea'a etinderea raspunsului la stres# >oate %enele,care codi&ca proteinele iplicate n transductia diferitelor cascade en'iaticeintra si etracelulare, sunt raspun'atoare de diferentierile sau de !ariabilitateaetraordinara interindi!iduala obser!ata n le%atura cu raspunsul la stres(80)#

    Studiul %enetic aprofundat si ai ales obser!atiile efectuate asupraepresiei %enice a diferitilor ediatori endo%eni, a de!enit etre de iportantpentru cercetatori# Ioile cunostinte %enetice au adus posibilitatea aprecieriiindi!iduali'ate a riscului de de'!oltare a raspunsurilor anorale, aberante aleunui or%anis la diferite fore de stresori# *atorita acestui fapt, unii pacienti potbene&cia ai ult dect altii de strate%iile antiediatori, cunoscute &indpredispo'itiile lor %enetice de a elibera un ni!el ai ridicat de ediatori lasenalele transise de stresori (22)#

    IN*LAMAIA

    Defnitie0este o reactie de aparare coplea, nespeci&ca, de'!oltata deor%anis n conditiile unei a%resiuni locali'ate e&ciente, care include fenoene

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    11/20

    alterati!e, fenoene reactionale !asculo-eudati!e si proliferati!e si fenoenereparatorii#

    :naatia este un proces biociic si celular care apare n tesuturile!asculari'ate, ca reactie de aparare, declansat de ptrunderea unor a%enti

    pato%eni n tesuturile or%anisului#nd celulele sau tesuturile sunt afectate, apare un rspuns rapid al

    tesuturilor ncon.urtoare, acest rspuns &ind de&nit caproces inamator$

    :naatia este o reactie !ascularal crei re'ultat este trecerea plasei, asubstantelor di'ol!ate n ea si a celulelor san%uine din patul !ascular, n tesutulinterstitial din .urul ariei afectate , reali'ndu-se eudatul inaator#

    :naatia este nespeci&ca deoarece, indiferent de natura a%entuluietiolo%ic au loc aceleasi tipuri de odi&cari# Sec!enta proceselor initiate de oricea%ent pato%en inaator la ni!elul unui tesut este predeterinata, ecanisele

    nespeci&ce &ind identice# ?e'ultatul este eliberarea de ediatori solubili, care !oractiona local si sisteic#

    au'ele inaatiei sunt nueroase si !ariate#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    12/20

    Se !orbeste despre un proces inaator acut si unul cronic# el acut, spredeosebire de cel cronic, este autoliitat si durea'a pncnd a%resiunea ce aa!ut loc dispare#

    Factori etiologici ai inamatiei0

    -icroor%anise pato%ene (bacterii, !irusuri, fun%i, ricBetsii, etc#)6

    -a%enti &'ici (radiatii, ener%ie electrica, fri%, caldura, traueecanice,etc)6

    -substante ciice eo%ene (detran, caolin) si endo%ene (aci'i biliari,uree n conditiile eliinarii lor pe alte cai dect cele &'iolo%ice)6

    -isceia6

    -produsi re'ultati din distru%eri tisulare6

    -procese iune (autoiune)6

    -procese de%enerati!e6 proliferari reacti!e6

    -proliferari neopla'ice#

    $n conditiile unei reacti!itati noroer%ice, deosebit de iportanta pare a &OcantitateaJ a%entului pato%en# entru unii a%enti etiolo%ici, efectul estedependent de do'a5 radiatiile ioni'ante n do'e ici au efect antiinaator, nspecial n inaatiile septice (&e pe ba'a unui efect bactericid, &e prin

    odi&carea functiilor leucocitare), pe cnd n do'e ari au efect proinaator(prin alterarea pereabilitatii capilare si ebranare)#

    Clasifcarea reactiilor inamatorii se ace dupa mai multe criterii:

    ! &'iopatolo%ic5 - locali'ata

    - reactie sisteica inaatorie

    - de speci&citate5 - nespeci&ce (banale)

    - speci&ce (>C, boala Hod%Bin, iunolo%ice)

    - anatoo-clinic5 - alterati!e

    - eudati!e (seroase, catarale, eora%ice, purulente)

    - proliferati!e (%ranuloae)

    - clinic5 - acute

    - subacute

    - cronice

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    13/20

    - e!oluti!5 - cu e!olutie spre cronici'are

    - cu e!olutie spre !indecare- prin restitutio ad inte%ru

    - prin cicatri'are5 priara sau secundara

    Reactia inamatorie acut

    ?eactia inaatorie acut ncepe cu afectarea tisulara, produsa prin5trauatise = forte ecanice, de pri!area de oi%en, de pri!area de substatenutriti!e, defecte iune sau %enetice, a%enti ciici, icroor%anise,teperaturi etree, epunerea la teperaturi scaute sau crescute, radiatiiioni'ate (/)# rocesul inaator poate & de aseenea declansat de celulenecro'ate care pot & self sau nonself pro!enite de la di!erse icroor%anise saupara'iti orti# Spre deosebire de rspunsul iun, care necesit'ile pentru a sedeclansa, efectele !asculare ale inaatiei apar n secunde#

    Modifcari vasculare locale

    ;ai nti arteriolele din .urul locului afectat sufera o !asoconstrictie brusc#*upa scurta !asoconstrictie reea, urea'a o fa'a de dilatatie a arteriolelor,capilarelor si !enulelor postcapilare# *rept urare creste debitul san%uin local deaproiati! 10 ori si repre'inta substratul ipereiei locale (rubor, calor)#enoenul poate dura pna la 23 ore si este conditionat ree si uoral deediatorii eliberati n focarul inaator (tuor)#

    oncoitent are loc o crestere a pereabilitatii capilarelor si !enulelor sise forea'a edeul local# :nitial cresterea pereabilitatii este redusa si se

    datorea'a doar !asodilatatiei , peritnd iesirea etra!asculara a unui licid cu oconcentratie redusa de proteine, nuit transudat#

    Sub inuenta istainei, serotoninei, si a altor ediatori ai inaatiei, seacti!ea'a sisteul contractil intracelular al celulelor endoteliale, ele de!in%lobuloase si cresc spatiile intercelulare# Astfel proteinele plasatice (albuine,%lobuline, &brino%en) trec prin peretele !ascular n tesuturile din .ur n cantitateai are si transudatul se transfora n eudat (licid inaator bo%at nproteine)#

    Lasodilatatia acti!a deterina treptat o ncetinire a circulatiei san%uine, iardaca in.uria sau efectele ei persista , se transfora n !asodilatatie paralitica custa'a locala#

    +a aceste fenoene contribuie5 scaderea tonusului !ascular local6 efectulcopresi! al edeului inaator asupra se%entului !enular al icrocirculatiei,cresterea !sco'itatii sn%elui ca urare a forarii edeului# >oate acesteodi&cari, adau%ate la in.uria tisulara, acti!ea'a coa%ularea si fa!ori'ea'aproducerea de icrotrobi#

    Siultan cu acti!area coa%ulrii se stiulea'a si sisteul Bininelor, cuforarea bradiBininei#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    14/20

    efecte5

    -pe de o parte, prin sta'a si ede, contribuie la i'olarea procesuluiinaator6

    -pe de alta parte, prin scaderea !ite'ei de circulatie locala si crstereapereabilitatii fa!ori'ea'a constituirea in&ltratului leucocitarinaator#

    Aspectele clinice locale ale inaatiei acute sunt consecinta odi&carilor!asculare5

    -calor (caldura) si rubor (eriteul) se datorea'a !asodilatatiei

    -tuor (tuefactia) se produce prin ede

    -dolor (durerea) este consecinta presiunii eercitate de eudat peterinatiile ner!oase#

    -functio laesa (alterarile functionale ) prin odi&crile inaatoriilocale si edeul local, n special#

    *ilatatia arteriolarcreste presiunea n icrocirculatia re%ionalcare ducela trecerea plasei si celulelor san%uine n tesuturi si aparitia eudatului#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    15/20

    i%#2# Ade'iunea si i%rarea leucocitelor (lesca ;anea,1998)

    $n acelasi tip ediatorii biociici stiulea'celulele endoteliale carecptusesc capilarele si !enulele si acestea se retractcrend la .onctiunea dintrecelulele endoteliale spatii (%ap-uri)#

    $n felul acesta leucocitele, care n od noral nu pot tra!ersa peretele!ascular se strecoarn interstitiu prin spatiile lsate libere de contractia celulelorendoteliale#

    Aceast fa' de pereabilitate !ascular crescut continu pe totparcursul reactiei inaatorii peritnd celulelor san%uine si proteinelorplasatice sse acuule'e continuu n tesutul inaat crescnd cantitatea deeudat (2)#

    Modifcari de dinamica leucocitara

    resupun ar%inatia, aderarea, diapede'a si i%rarea leucocitelor#

    Marginatiasi apoi aderarea leucocitelor la endoteliul !ascular debutea'aodata cu scaderea !ite'ei de circulatie a sn%elui# resupun &e eistenta unorodi&cari la ni!elul endoteliului (cresterea nuarului de receptori %licoproteicipentru inte%rine de tipul /bi, +A-1, a proteinelor de ade'iune-selectine,obili'area receptorilor pentru factori ceotactici si opsonine), &e odi&cari lani!elul leucocitelor cu cresterea ade'i!itatii leucocitare sub actiunea factorilorceotactici tisulari (a, +>C1, :+8)#

    Sub actiunea factorilor ceotactici din spatiul etra!ascular, fa%ocitele si

    cresc obilitatea si i%rea'a directional (ceotaie) n tesuturi# Migrareaspretesuturi (diapedea), seni&cnd trecerea leucocitelor din sisteul !ascular ninterstitiu, este un fenoen acti! care debutea'a cu eiterea unui pseudopodleucocitar ce se in&ltrea'a ntr-o .onctiune interendoteliala postcapilara aritaprin procesul de iperpereabili'are discutat anterior#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    16/20

    i%#/# *iapede'a

    actorii ceotactici pot & endoteliali, tisulari sau bacterieni5

    -ceoBine (citoBine ceotactice pentru neutro&le, onocite silifocite)6

    - fractiuni ale copleetului (b/a, a)6

    - istaina, serotonina, bradiBinina6

    - prosta%landine si leucotriene6

    - produsi de de%radare ai &brinei(*)6

    - copusii adenilici6

    - li'olecitina plasatica acti!a5

    - lipopoli'aaridele bacteriene, etc#

    A.unse n tesuturi neutro&lele eliberea'a en'ie (cola%ena'a, elasta'a)care contribuie la deliitarea le'iunilor# Ieutro&lele (fa!ori'ate de &bronectina)fa%ocitea'a produsele patolo%ice opsoni'ate n prealabil de :% si fractiunea /bacopleentului# Siultan cu fa%ocito'a creste productia de radicali liberi aioi%enului la ni!elul poliorfonuclearelor (;I neutro&le), care, preuna cuieloperoida'a, clorurile si proteinele cationice reali'ea'a distru%erea

    icroor%aniselor# +i'o'iul si protea'ele acide a.uta la di%erarea resturiloricrobiene# Se discuta despre o posibila iplicare a ieloperoida'ei n stoparea

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    17/20

    procesului inaator prin inacti!area factorilor ceotactici si iobili'areacelulelor fa%ocitare#

    A.unse n spatiul interstitial aceste celule si proteine plasatice !or stiulasi controla ai departe celelalte fa'e ale procesului inaator pe de o parte si

    !or interactiona cu coponente ale r

    spunsului iun pe de alt

    parte#Ieutro&lele sunt priele fa%ocite ce a.un% la locul inaatiei# ), a%re%area, de%ranularea si productia de radicali liberi(?+)#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    18/20

    opleentul inter!ine si n acti!area li'olecitinei, cu efectiperpereabili'ant#

    Sistemul actorilor coagulariii'olea'a bacteria n tesuturile afectatesi preuna cu trobocitele opresc eora%iile#

    oate aceste celule si proteine plasatice, preuna cu substantele pecare le produc actionea'a la locul tesutului afectat pentru distru%ereaicroor%aniselor si nlaturarea detritusurilor inclusi! eudatul si celuleleoarte#

    *esfasurarea procesului inaator acut si stadiile prin care trece nusunt %reu de inteles# ;ediatorii biociici si celulele san%uine ce iau parte la unraspuns inaator acut forea'a un siste cople de interactiuni care de cele

    ai ulte ori ncepe cu de%ranularea astocitelor#Mastocitee = acti!ea'a raspunsul inaator prin doua cai5

    1# prin degranulare, proces care eliberea'a continutul %ranular natricea etracelulara# *e%ranularea astocitelor este stiulata de5

    - actiunea a%entilor &'ici5 (caldura, trauatise ecanice, ra'e @#L#, ra'e Metc#)6

    -

    actiunea a%entilor ciici5 (toine, otra!uri = sarpe,albine, en'ie tisulareetc#)6

    -

    actiunea unor copusi iunolo%ici5 (l%

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    19/20

    rin de%ranulare, astocitele eliberea'a editori ce se %asesc n%ranule5

    1# istaina6

    2#

    factorul ceotactic al neutro&lelor6/#

    factorul eo'ino&lic al ana&laiei6

    Acesti ediatori sunt eliberati ntr-un tip foarte scurt (secunde) si sieercita iediat efectele lor#

    Histaina ca si serotonina = un alt ediator ciic ce este eliberat detrobocite = este o aina !asoacti!a# Histaina pro!oaca5 - constrictiauscilor nete'i din peretii !aselor ari6 dilatarea !enulelor postcapilare6retractia celulelor endoteliale ce captusesc peretele capilarelor#

    Acestea au efect5 cresterea uului san%uin n icrocirculatie sicresterea pereabilitatii !aselor#

    Sub actiunea factorului ceotactic, neutro&lele sunt atrase spre loculinaatiei, ele repre'entnd pria cate%orie de leucocite ce apar n fa'aincipienta a inaatiei acute#

    actorul ceotactic eo'ino&lic atra%e eo'ino&lele catre loculinaatiei#

  • 7/23/2019 Sindromul General de Adaptare

    20/20

    +eucotrienele par a & acti!e n fa'ele tardi!e ale reactiei inaatorii,ele a!nd efecte ai lente dar de ai lun%a durata dect istainele#

    +eucotrienele sunt produse dintr-o fractiune lipidica, acid araidonic,eliberat din ebrana astocitelor de o fosfolipa'a intracelulara care actionea'ape ebrana fosfolipidica#

    ;astocitele sinteti'ea'a si prosta%landine care ca si leucotrieneleproduc cresterea pereabilitatii !asculare si au efect ceotactic neutro&lic#