Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

Bolile sau maladiile care apar ca şi cauză a unor anormalităţi din materialul genetic al unui individ, poartă denumirea de maladii cromozomiale.Maladiile cromozomiale se intind de la probleme minore, cum ar fi polidactilia(degete de la maini sau picioare in plus), pana la condiţii în care se dovedesc fatale. Cu toate că majoritatea defectelor sunt evidente in timpul copilariei, altele se observă abia la maturitate.

1.Ce este Sindromul Marfan

Numele este dat de catre Antoine Marfan, pediatrul francez ce a descris sindromul pentru prima data in 1899, la o intrunire a Societatii Medicale din Paris. A prezentat cazul unei fetite de 5 ani, pe nume Gabrielle. In 1902, Mery si Babonneix au studiat din nou aceeasi fetita, dar au avut avantajul noi tehnologii aparute. La radiografia toracica au observat asimetrie toracica si au denumit boala hipercondroplazie, deoarece credeau ca este opusul acondroplaziei.

2.Statistica

Această boală rară afectează bărbaţi, femei şi copii în întreaga lume, indiferent de vârstă, rasă sau origine etnică. Studiile arată că cel puţin 1 din fiecare 5000 de oameni din întreaga lume au fost diagnosticaţi cu sindromul Marfan (foto 1). Aproximativ 60.000 la 200.000 de americani suferă în prezent de această boală. De obicei, boala este ereditară.

Foto 1. Familie care suferă de sindromul Marfan

3.Semne si simptome

Nu exista semne si simptome specifice sindromului Marfan. De obicei, este incriminat un singur semn sau simptom aparent, care va conduce medicul catre alte

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

investigatii si diagnostic. Chiar indivizii apartinand aceleiasi familii pot manifesta diferite grade de severitate a bolii.

Cele mai vizibile semne sunt asociate cu sistemul osos. Majoritatea celor afectati de sindrom au o inaltime mult peste medie. Unii dintre acestia prezinta si membre superioare foarte lungi, cu degete subtiri si lungi (arahnodactilie). Pot asocia si scolioza, pectus excavatum sau pectus carinatum. Alte semne includ flexibilitate anormala a articulatiilor, picior plat. Anumiti bolnavi pot avea tulburari de vorbire, datorita dimensiunilor mai mici ale mandibulei.

Sindromul Marfan poate sa afecteze vederea. Astigmatismul este comun, iar subluxatia de cristalin uni- sau bilaterala poate aparea frecvent. Complicatiile pot merge pana la detasarea retinei sau glaucom.

Totusi, cea mai serioasa afectare este cea la nivel cardio-vascular. Fatigabilitate, dispnee, palpitatii, durere retrosternala, toate reprezinta motive posibile pentru care un bolnav cu Marfan poate ajunge la medic. Ecocardiografic se pot decela prolaps de valva mitrala sau anomalii la nivelul inelului aortic. Cea mai grava complicatie este reprezentata de anevrismul aortic sau chiar disectie de aorta.

In timpul sarcinii, chiar in absenta unor probleme la nivel cardiac in antecedente, femeile afectate de sindrom se afla la risc crescut pentru disectia de aorta.

Sindromul Marfan reprezinta un factor de risc pentru pneumotoraxul spontan, cu aparitia de cianoza, dispnee si , in lipsa tratamentului, cu evolutie spre exitus. De asemenea, sindromul prezinta asocieri cu apneea de somn si cu boli obstructive pulmonare.

O alta afectare care poate scadea calitatea vietii pentru acesti bolnavi este cea a sistemului nervos , cu manifestari pornind de la durere lombara, simptome neurologice sau cefalee si evoluand catre numeroase complicatii.Boala nu are un tratament curativ, dar speranta de viata a crescut semnificativ pe parcursul ultimelor decade.

4.Diagnostic

Sindromul Marfan poate fi deseori dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot varia foarte mult. Unele persoane fizice vor afişa simptome foarte puţine, în timp ce altele cu mai multe cazuri grave poate apărea viaţa în pericol complicaţii. Unele persoane fizice vor afişa simptome la naştere.

5. Simptome ale sindromului Marfan

Reprezinta o boala neobisnuita mostenita care poate afecta atat barbatii, cat si femeile. Tulburare primară de crestere, transmisa ereditar dominant – autozomal, afecteaza mai multe părti ale corpului, in principal oasele, inima si ochii. Cei care au Sindromul Marfan au tendinta de crestere in inaltime in comparatie cu ceilalti membri ai familiei. 

2

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

Sindromul Marfan este o boala care se mosteneste si care afecteaza:

- scheletul -coloana vertebrală poate fi curbata, incheieturile flexibile si persoana este adesea foarte inalta in comparatie cu ceilalti din familie. Mainile si picioarele sunt de obicei lungi si subtiri.- aparatul cardiovascular. Pot aparea probleme la nivelul vaselor de sange, aortei (principalul vas de sange al inimii), vase care se pot dilata, probleme cu ritmul batailor inimii.- ochi-  tulburari oculare: subluxatia cristalinului, miopie, dezlipirea retinei, megalocornee.- fata Cap ascutit, fata este adesea prelunga si subtire – "figură de pasare", iar dinţii sunt ingramaditi.Sindromul Marfan nu afecteaza capacitatea de gandire si de invatare a unei persoane. Afectiunea se poate transmite de la parintele afectat la copil, fiind dominant autozomal, aceasta inseamna ca, daca parintele are aceasta boala, exista o sansa de 50% ca cel mic să o mosteneasca. Tulburarea este cauzată de mutaţii sau modificări într-unul din o pereche de gene numite gena fibrillin. Acestea sunt situate pe una din cele 23 de perechi de cromozomi umani. Gena FBN1 este o proteină mare, care poate provoca mai mult de 300 de mutaţii. Aceste mutaţii pot duce la starea cunoscută sub numele de Sindromul Marfan. Fibrillin 1 sau gena FBN1 produce o proteină numită fibrillin. Această proteină se ataşează de alte proteine şi molecule. De asemenea, controlează creşterea şi repararea de ţesuturi. Fibrillin este necesară pentru formarea de fibre elastice şi a ţesutului conjunctiv.O mutaţie în gena FBN1 reduce cantitatea sau calitatea fibrilin: ţesuturile conjunctive pot deveni slabe sau se pot rupe. Fibrilin-ul defect slăbeşte ţesutul conjunctiv şi ligamentele care leagă inima, ochii, oasele şi plămânii. Unii cercetători, de asemenea, cred că Marfan sindrom este cauzat de o mutaţie în gena TGFBR2. Mutaţiile în această genă sunt cunoscute sub denumirea de Sindrom Marfan de tipul II." Această genă ajută organismul dumneavoastră să transmită semnale din exterior spre interiorul celulei de o. Acest proces afectează diviziunea şi creşterea celulelor din corp. Gena TFGFBR2 modifică activitatea de semnalizare a activităţii unei proteine, care afectează creşterea şi dezvoltarea ţesutului conjunctiv din corp. Ce se întâmplă dacă ambii părinţi au Sindromul Marfan?  Există o şansă de 50% a unui copil Marfan. Sindromul Marfan este o boală mostenită autozomal dominantă.." Practic, aceasta înseamnă afecţiune este, de obicei moştenită de la un părinte care are deja boala. Cel puţin o copie a unei gene modificate este necesară pentru a provoca dezordine. O mama sau tata, care au deja Sindromul Marfan, vor avea o şansă de 50% de a produce un copil care este, de asemenea afectat.  În cazul în care ambii părinţi au Sindromul Marfan, incidenţa creşte la 75% . 

3

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

Boala poate fi, de asemenea, afectată de "poziţia dublu dominantă ". Acest termen se referă la un exemplu foarte rar, în cazul în un părinte are două copii ale unei gene dominante, mai degrabă decât doar unul. În cazul în care, fie tatăl sau mama este dublu dominantă, ele au de obicei o şansă de 100% de a transmite Marfan sindrom asupra descendenţilor lor. Cel puţin 25 la sută din cazurile de sindrom Marfan rezulta dintr-o mutaţie nouă sau sporadică în gena FBN1 care nu a fost prezentă la ambii părinţi.  Acesta poartă denumirea de " dezastru sporadic genetic" şi se poate să apară, chiar dacă nu există antecedente familiale. Cum sunt plămânii afectaţi? 

  foto 2.

Plămânii au nevoie de ţesut conjunctiv pentru a oferi stabilitate si elasticitate. În cazul ţesutului conjunctiv anormal scade elasticitatea şi stabilitatea sacilor aerieni. Boli care pot să apară:

a.″Plămân prăbuşit″Persoanele diagnosticate cu sindromul Marfan de cee mai multe ri prezintă pneumotorax sau ″plămâni prăbuşiţi.  De fapt, aproximativ 1 din fiecare 20 de persoane cu MFS vor suferi în cele din urmă de această boală.  De asemenea în plămâni se pot dezvolta chisturi.Odată cu aerul inspirat în procesul inspiraţiei aceste chisturi pot cauza rupturi la nivelul plămânilor.Scurtarea bruscă a respiraţiei şi durerie toracice sunt ambele simptome de plămân prăbuşit.  b.Apnee de somnTulburări de somn legate de respiraţie, cum ar fi sforăit şi apnee în somn sunt adesea asociate cu persoane care prezintă un exces supraponderal . Cu toate acestea, mulţi oameni sunt diagnosticaţi cu sindromul Marfan.  Apnea de somn este o tulburare de respiraţie foarte asemănător cu sforăitul. Diferenţa este că persoana care suferă de acest sindrom are perioade în care nu mai respiră! c.Emfizemul Indivizii cu sindrom Marfan sunt predispuşi la a contacta enfizem pulmonar. În cazul acestei boli ţesuturile de la nivelul plămânilor sunt distruse. Lezarea ţesuturilor vor duce la îngreunarea respiraţiei.  d.Boală pulmonară obstructivă cronică Sindromul Marfan poate de asemenea duce la o boală gravă pulmonară numită boală pulmonară obstructivă cronică sau BPOC. Aceasta boala este similară cu astmul

4

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

bronşic şi se agravează în timp. . O persoană poate suferi, de asemenea, o tuse persistentă.     Cum este inima afectată?

Sistemul cardiovascular (foto3.)şi Sindromul Marfan 

Foto3. Sistemul cardio-vascular este format din inima şi vase de sânge , fiind unul dintre sistemele cele mai importante din organism. În cazul persoanelor care suferă de sindrom Marfan a predispoziţie spre următoarele boli: a.Aorta slăbită  Aorta este o artera de mare în inima care transportă sângele la toate celelalte părţi ale corpului.Indivizii cu sindrom Marfan tind să aibă o aorta mai lărgită şi fragilă.    b. Dilatarea aorticăOamenii diagnosticaţi cu sindrom Marfan au deteriorate ţesuturile conjunctive. . Prin urmare, pereţii aortei devin adesea slăbiţi.Acest proces poartă denumirea de dilatare aortica.    c.Disecţia aorticăCăptuşeală interioară a aortei poate deveni atât de întinsă şi slabă că în cele din urmă prezintă fisuri sau rupturi. Simptomele includ o durere bruscă gravă, care apare de obicei în piept sau în spate, între omoplaţi. În timp această boală este letală.     Sistemului nervos central(foto 4.) - Cum este afectat de Sindromul Marfan? 

5

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

foto 4.

a.Ectazie durală

Mai mult de 60 la suta din persoanele cu sindrom Marfan prezintă ectazie durală. Duramater este o membrana subtire făcute de ţesut care acopera creierul şi măduva spinării.Acesta conţine lichidul cefalorahidian sau LCR. Sindromul Marfan implică o diminuare a ţesutului conjunctiv. Prin urmare, duramaterul la persoanele afectate este de obicei foarte slabă. Membrană se umflă sau se adună licid sub duramater ceea ce creează o presiune. După cum se lărgeşte Duramater, acesta cauzează , lărgirea canalului rahidian sau erodează oasele din jur. Indivizii cu sindrom Marfan pot trăi mult timp fără a prezenta aceste simptome. Cu toate acestea, în timp, ţesutul conjunctiv, în sistemul nervos central, în cele din urmă slabeste. Dura poate ajunge ruperea şi scurgerea lichidul cefalorahidian în organism. Simptomele includ durere sau o senzaţie de arsură la nivelul stomacului, de jos a spatelui sau picioarelor. Dureri de cap şi o senzaţie de amorţeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor sunt, de asemenea, comune. Când pacienţii stau întinşi pe spate aceste simptome scad sau dispar complet.

b.Boli degenerative de disc 

 Indivizii cu sindrom Marfan poate avea probleme cu boli degenerative de disc de la o vârstă mult mai înaintată. Ţesutul conjunctiv incepe sa se descompuna mult mai repede decât în mod normal.   c.Chisturi spinale 

Chisturi spinale sunt, de asemenea, foarte frecvente la pacienţii cu sindromul Marfan. Ele sunt închise saci umplute cu lichid care apar pe coloanei vertebrale sau în articulaţii . 

Cum afectează văzul? Cele mai multe persoane afectate vor prezenta miopie . Rezultatul final este că oamenii nu se pot distinge obiectele care sunt la distanţă. Obiecte apar foarte neclare, deoarece imaginile nu se concentreze în partea corespunzătoare a ochilor lor.   Aproximativ 70 la suta din persoanele cu sindrom Marfan prezintă afecţiuni ale vederii precum glaucomul, cataracta etc.

6

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

6.Tratamentul sindromului Marfan

Nu există nici un tratament pentru sindromul Marfan, dar speranţa de viaţă a crescut semnificativ în ultimele decenii, iar studiile clinice sunt în curs pentru un tratament nou şi promiţător.Sindromul este tratat, prin abordarea fiecarui subiect, având în vedere medicaţie preventivă, chiar si pentru copii mici.

Nu exista un anumuit test pentru a diagnostica sindromul Marfan. Doctorul poate diagnostica Marfan in cazul in care exista antecedente ale bolii in familie sau daca sunt depistate anumite probleme la nivelul a cel putin doua organe cunoscute a fi afectate. Pentru un pacient care nu a mai avut cazuri de sindrom Marfan in familie, cel putin trei organe trebuie sa fie afectate inainte ca un diagnostic sa fie pus. In unele cazuri, o analiza genetica poate fi folositoare.

Nu exista un tratament pentru aceasta boala. Totusi, o serie de tratamente pot reduce simptomele. Tratamentul depinde de organul afectat: Scheletul. Examinarile anuale sunt importante pentru a detecta orice schimbare a coloanei vertebrale sau a sternului. Acestea au o deosebita importanta in perioadele de credtere rapida, cum este adolescenta. In unele cazuri, o interventie chirurgicala sau proteza ortopedica pot fi recomandate pentru a limita desfigurarea si tulburarile ce insotesc aceasta boala. Ochii. Examenele oculare regulate, realizate cat mai devreme posibil, sunt cheia depistarii si corectarii problemelor de vedere associate sindromului Marfan. De cele mai multe ori, ochelarii de vedere sau lentilele de contact pot corecta problemele, desi cateodata operatia este necesara. Inima şi vasele sanguine. Verificarile regulate si ecocardiograma ajuta medical sa evalueze marimea aortei si modul de functionare al inimii. Cucat o problema potentiala este identificata si tratata mai devreme, cu atat mai mic este riscul aparitiei complicatiilor mortale. Unele probleme ale valvei pot fi tinute sub control cu ajutorul unor beta-blocante care ajuta la reducerea presiunii asupra aortei. Alteori, sunt necesare operatii de inlocuire a valvei sau de refacere a aortei. Interventia chirurgicala ar trebui realizata inainte ca aorta sa atinga o dimensiune care implica un risc crescut de fisurare. Sistemul nervos. Desi nu exista nici o modalitate de prevenirii a dezvoltarii afectiunii dural ectasia, medicamentatia poate ajuta la reducerea durerilor associate acesteia. 

7

Anomalii cromozomiale- Sindromul Marfan

Plamânii. Este deosebit de important ca pacientii cu sindromul Marfan sa nu fumeze, pentru ca ei se afla deja in mare pericol de a cauza daune iremediabile plamanilor. Orice probleme de respiratie in timpul somnului ar trebui sa fie evaluate de medic.  In timp ce sindromul Marfan este o tulburare care se manifesta pe durata intregii vieti, perspectivele s-au imbunatatie in ultimii ani.Diagnosticarea timpurie si progresele medicale imbunatatesc calitatea vietii persoanelor cu sindromul Marfan si mareste durata vietii acestora. In plus, identificarea devreme a factoriltr de risc (cum este dilatarea aortei) permite doctorilor sa intervina si sa previna sau sa intarzie aparitia complicatiilor.

Bibliografie:1. www.informaţiamedicală.ro 2.www.medicalstudent.ro3.www.121.ro4. http://en.wikipedia.org/wiki/Marfan_syndrome5. http://emedicine.medscape.com/article/946315-overview6. emedicine.medscape.com/article/946315-overview7. marfan.stanford.edu/8. www.marfan.org9. www.healthscout.com/ency/68/.../main.html10. ww.americanheart.org/presenter.jhtml

8