Sinteza Capitol

149

Anexa nr. 1

Impozitul pe veniturile realizate de microntreprinderi

Impozitul pe veniturile microntreprinderilor1 a fost instituit ca o alternativa

fiscala la impozitul pe profit, n vederea stimularii afacerilor realizate de societatile

comerciale mici. De asemenea, unul scopurile instituirii acestui impozit a fost si

simplificarea evidentei contabile si fiscale pentru firmele care au o activitate redusa

din punct de vedere valoric si al operatiunilor. Prin instituirea acestui impozit,

societatile comerciale care se ncadrau n categoria microntreprinderilor2 erau

obligate3, iar ulterior, puteau opta4 pentru plata unui impozit calculat asupra

veniturilor realizate.

Initial, prin instituirea acestui impozit nu se lasa posibilitatea agentilor

economici care ndeplineau conditiile pentru a fi considerati microntreprinderi (a se

tabelul nr. 1 din anexa) sa opteze ntre plata impozitului pe venitul

microntreprinderilor si plata impozitului pe profit, acestia fiind obligati la plata

impozitului pe venit. Impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare de

1,5%5 asupra bazei impozabile, constituita din totalul veniturilor trimestriale obtinute

din orice sursa6. Ulterior s-a lasat posibilitatea firmelor care se ncadrau n categoria

1 Acest impozit a fost instituit n Romnia prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 2 n cazul n care n cursul anului nu mai ndeplineau conditiile pentru a fi considerate microntreprinderi, firmele erau obligate sa pastreze pentru acel an modalitatea de impozitare a microntreprinderilor. 3 Conform art 1 din OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 4 Conform art 1 din Legea nr. 111/2003 pentru aprobarea OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 243/2003. 5 Prin OUG nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 1281/2004 cota de impozitare a fost majorata la 3%. 6 Mai putin veniturile din variatia stocurilor, veniturile din productia de imobilizari, veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare (conform Ordinului ministrului finantelor publice, nr. 1880/2001, publicat n MO nr. 651/2001), precum si a veniturilor din exploatare reprezentnd cota parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor, a veniturilor rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului de stat, a veniturilor realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii (conform HG nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 112/2004).

150

microntreprinderilor sa opteze ntre plata impozitului pe venit sau a impozitului pe

profit7, acestea, prin alegerea facuta, putnd optimiza impozitul platit.

n ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca o

microntreprindere este de mentionat faptul ca cea mai importanta modificare este

aceea ca, daca initial nu exista obligativitatea angajarii unui salariat, ulterior s-a pus

conditia ca microntreprinderea sa aiba cel putin un salariat8. Aceasta conditie

urmarea sa diminueze impactul negativ avut la buget de catre folosirea

microntreprinderilor pentru eludarea platii impozitelor aferente salariilor si fondului

de salarii n cazul unor angajati.

Un alt aspect ce trebuie evidentiat n cazul microntreprinderilor este faptul ca

pentru determinarea impozitului s-au acordat sau se mai acorda o serie de facilitati.

Astfel, ca facilitati au mentionam urmatoarele:

- reducerea bazei de impozitare cu valoarea casei/lor de marcat achizitionata/e

de firma n luna n care acestea sunt achizitionate;

- scaderea din impozitul datorat a valorii investitiilor n activele corporale si

necorporale amortizabile efectuate din profitul realizat de catre

microntreprinderile care desfasoara activitatea n domeniul producerii de

bunuri sau prestarii de servicii9;

- reducerea de impozit cu 20% n cazul n care se asigura cresterea numarului

de salariati cu 10%, pentru perioada ct personalul nou angajat ramne n

ntreprindere si nu se fac disponibilizari, iar forta de munca nou angajata este

cel putin 10% din forta de munca existenta n ntreprindere10.

Plata impozitului pe veniturile microntreprinderilor se realizeaza trimestrial,

scadenta de plata fiind data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmator celei

pentru care s-a determinat impozitul.

7 n cazul societatilor existente, optiunea trebuie realizata pna la 31 ianuarie a anului pentru care se face optiunea (Ttu L., Serbanescu C. , Stefan D., Vasilescu D., Nica A., Fiscalitate de la lege la practica , Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 129 ). 8 La nivel de intentie, s-a vehiculat posibilitatea cresterii numarului minim de salariati la 5 ncepnd cu anul 2006, dar se pare ca exista un puternic curent de opinie mpotriva acestei modificari. 9 Aceasta facilitate a fost instituita prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor. De aceasta facilitate s-a beneficiat pna la 1 iulie 2002, fiind abrogata de Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n MO nr. 456/2002. 10 Aceasta facilitate a fost instituita prin OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor. De aceasta facilitate s-a beneficiat pna la 1 iulie 2002, fiind abrogata de Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n MO nr. 456/2002.

151

Tabelul nr. 1. Conditii ce trebuie ndeplinite de o firma pentru a fi considerata

microntreprindere din punct de vedere fiscal

Anul Conditii ce trebuie ndeplinite cumulativ la 31 decembrie a anului

precedent

Septembrie

200111,12 -

aprilie 2003

a) sunt producatoare de bunuri ma teriale, presteaza servicii sau/si

desfasoara activitati de comert;

b) au pna la 9 salariati;

c) au realizat venituri, reprezentnd echivalentul n lei, de pna la

100.000 euro, inclusiv13;

d) au capital integral privat.

Aprilie 200314

- decembrie

2003

a) sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii sau/si


b) au de la 1 pna la 9 salariati, inclusiv15;



d) au capital integral privat.

200417 -

prezent

a) sunt producatoare de bunuri materiale, presteaza servicii sau/si


b) au de la 1 pna la 9 salariati, inclusiv;



d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane,

altele dect statul, autoritatile locale si institutiile publice.

11 Conform OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 427/2001. 12 Persoanele nfiintate n cursul unui an fiscal sunt considerate microntreprinderi daca ndeplinesc conditiile prevazute la sfrsitul anului fiscal. 13 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar. 14 Conform Legii nr. 111/2003 pentru aprobarea OUG nr. 24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, publicata n MO nr. 243/2003. 15 n cazul nfiintarii unei microntreprinderi sau n cazul microntreprinderilor care nu aveau un angajat n aprilie 2003 exista obligatia angajarii cel putin a unei persoane n cel mult 60 de zile de la data nfiintarii, respectiv a intrarii n vigoare a Legii nr. 111/2003 16 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar. 17 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n MO nr. 927/2003. 18 Se va folosi pentru transformare n euro cursul de schimb de la nchiderea exercitiului financiar.

152

Anexa nr. 2

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezinta impozitul care are cel mai mare impact asupra

performantelor economico-financiare realizate de o firma. Elementele care vor sta la

baza analizei sunt: cotele de impozitare, modul de determinare a profitului impozabil,

modul de determinare si de plata al impozitului.

Cota de impozitare reprezinta un element important n ceea ce priveste

dimensiunea valorica a impozitului n cazul unei firme, acest fapt rezultnd din

formula generala de calcul a impozitului pe profit: impozit pe profit = cota de

impozitare profitul impozabil.

Ca urmare a modificarilor continue a legislatiei fiscale n Romnia, nu a existat,

pentru o perioada ndelungata de timp, o constanta n ceea ce priveste nivelul cotei de

impozitare sau numarul cotelor de impozitare. Din 1990 pna n prezent au fost o serie

de modificari legislative, la baza carora au stat diferite considerente economice sau

legate de integrarea Romniei n Uniunea Europeana, ceea ce a dus la o varietate de

cote de impozitare. Astfel, cotele de impozitare n cazul impozitului pe profit au

evoluat continuu (a se vedea anexa nr. 2. tabelul nr. 2).

Din analiza efectuata asupra cotelor de impozitare se desprinde concluzia ca,

dupa anul 1994, sistemul de impozitare al profitului se baza pe o cota generala de

impozitare (care a scazut de la 38% la 16%), precum si pe o serie de cote de

impozitare specifice anumitor activitati. S-a urmarit astfel ncurajarea agriculturii

(prin stabilirea unei cote reduse de impozitare ntre anii 1995 - 2000), a exportului

(prin stabilirea unei cote de impozitare reduse de 5%, care apoi a devenit 6%, 12,5%,

urmnd a se renunta ulterior la aceasta ca urmare negocierilor cu Uniunea Europeana

n vederea aderarii), precum si a dezvoltarii zonelor libere. De asemenea, pentru unele

activitati cota de impozit a fost majorata fata de cota generala, prin aplicarea, n

general, a unor cote aditionale.

153

Prin reducerea cotei de impozitare la 16%, Romnia se aliniaza la tendinta

existenta n prezent n tarile vecine. Pentru comparatie, nivelul cotei de impozitare

valabile pentru anul 2005 n Bulgaria va fi de 15%, iar n Ungaria de 16%. Daca este

sa analizam nivelul cotei de impozit comparativ cu nivelul existent n Uniunea

Europeana (tabelul nr. 1), ajungem la concluzia ca impozitul pe profit n Romnia este

mai putin apasator dect n UE. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca n tarile

membre UE exista un sistem de cote reduse pentru dezvoltarea anumitor activitati si

de faptul ca economiile lor sunt mult mai dezvoltate.

Tabelul nr. 1. Cotele generale de ale impozitului pe profit n unele tari din UE

15 (n anul 2002)19

Statul Cota de impozitare

Austria 34%

Belgia - cote progresive pe transe ntre 28 si 41% pentru profit de pna la

323.750 Euro

- 39% pentru profitul ce depaseste 323.750 Euro

Danemarca 30%

Finlanda 29%

Franta 33,33%

Germania 25%

Grecia 35%

Italia 35%

Marea Britanie 30%

Olanda - 30% pentru un profit de pna la 22.689 Euro

- 35% pentru ce depaseste 22.689 Euro

Portugalia 30%

Spania 35%

Suedia 28%

Sursa: Inventory of Taxes in the EU, European Commission, www.europa.eu.int.

O imagine reala a impactului cotelor de impozitare asupra activitatii desfasurate

de firmele romnesti obtinem daca facem o corelatie ntre cotele de impozitare

19 Vezi Inventory of Taxes in the EU, European Commission, www.europa.eu.int.

154

prezentate, facilitatile oferite la determinarea impozitului, precum si modul de

determinare a veniturilor impozabile si a cheltuielilor deductibile.

De-a lungul timpului, firmele romnesti au beneficiat de o serie de facilitati

privind reducerea sau scutirea de impozit pe profit. Vom prezenta n continuare

aceste facilitati, urmarind, n special, facilitatile generale de care puteau beneficia cea

mai mare parte a societatilor comerciale romne (a se vedea anexa nr. 1, tabelul nr. 3).

La nceputurile perioadei postcomuniste a impozitarii profitului accentul se

punea pe acordarea directa de reducere sau scutire de impozit, apoi pe acordarea unor

reduceri ale impozitului n scopul stimularii investitiilor sau din considerente sociale,

urmnd ca n perioada prezenta reducerea sau scutirea de impozit sa nu mai

functioneze n mod direct, ci prin facilitati acordate, n special la determinarea

profitului impozabil. Tendinta pentru anii urmatori este re renuntare la acordarea de

facilitati sau reduceri al impozitului.

Facilitatile acordate n perioada de nceput a economiei romnesti

postcomuniste, constnd n special n scutirea de impozit pentru o anumita perioada

(ntre 6 luni si 5 ani) nu au avut ca efect constituirea unor societati comerciale solide

din punct de vedere economic, cu o perioada de activitate ndelungata, ci posibilitatea

ntreprinzatorilor de a obtine profit, fara a plati impozit. Astfel, o persoana constituia

mai multe firme, la un anumit interval de timp, desfasurnd activitatea prin

intermediul lor. Procedeul era urmatorul: se constituia prima firma care si desfasura

activitatea n perioada de scutire de impozit. La sfrsitul acestei perioade, persoana si

desfasura activitatea printr-o alta firma, nou constituita, dar nu lichida prima firma, ci

o mentinea, dar la un nivel de activitate redus, eventual pe pierdere (pentru a nu plati

statului impozitul aferent profitului din perioada de scutire). Noua firma si desfasura

si ea activitatea la un nivel normal pentru perioada de scutire, urmnd ca la expirarea

acestei perioade sa i ia locul o alta firma si asa mai departe. n acest fel a avut loc o

explozie de constituiri de societati comerciale care desfasurau activitate fara sa

plateasca impozit pe profit. Consideram ca scopul acestor masuri, acela de a crea un

climat pentru dezvoltarea unor firme competitive, nu a fost atins.

O alta etapa n acordarea de facilitati pentru constituirea unui mediu de afaceri

solid a fost reprezentat de acordarea de reduceri ale impozitului de plata n cazul

realizarii de investitii sau din scopuri sociale. Aceasta masura se considera a fi un pas

nainte (de fapt se doreste si n prezent de catre mediul de afaceri acordarea de astfel

155

de facilitati), dar doar n masura n care investitiile sunt realizate n scopul dezvoltarii

afacerii, nu doar n scopul beneficierii de reducere de impozit.

O alta forma a facilitatilor s-a manifestat prin cote de impozitare reduse (cotele

reduse care au actionat pna n anul 2004 n cazul exportului, cota redusa folosita n

cazul zonelor libere, cota redusa de impozitare n cazul tranzactiilor cu valori

mobiliare si bunuri imobile) si prin acordarea posibilitatii de deducere a unor

cheltuieli suplimentare la determinarea profitului impozabil. De fapt, posibilitatea

reducerii profitului impozabil prin diferite facilitati ne arata urmatorul element

important n determinarea impozitului pe profit si a impactului acestuia asupra

performantelor firmelor.

n prezent facilitatile oferite se refera la scutirea de impozit a persoanelor care

desfasoara activitati n zonele libere pe baza de certificat de investitor permanent,

obtinut nainte de 1 iulie 2003, pe toata durata de existenta a zonei defavorizate, n

cazul profiturilor realizate din investitii n domeniile de interes al zonei defavorizate.

De asemenea, mai beneficiaza de scutire de impozit pe profit, pna pe 31 decembrie

2006, firmele care si desfasoara activitatea n zonele libere si au efectuat, pna pe 1

iulie 2002, investitii n active corporale amortizabile utilizate n industria

prelucratoare n valoare de cel putin 1.000.000 USD. Alte scutiri sunt scutiri acordate,

din considerente sociale sau de dezvoltare a unor anumite domenii (unitatilor protejate

destinate persoanelor cu handicap sau firmelor care si desfasoara activitatea n

domeniul productiei cinematografice).

n cele ce urmeaza, vom face o trecere n revista a modului de determinare a

profitului impozabil.

Profitul impozabil se determina ca diferenta ntre veniturile realizate din orice

sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se

scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile20.

profit impozabil = venituri realizate cheltuieli efectuate venituri

neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

20 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n M.O. nr. 927/2003

156

Veniturile impozabile sunt veniturile realizate de firma din activitatea

desfasurata. Aceste venituri prezinta cea mai mare parte a veniturilor unei firme.

Exista si o serie de venituri neimpozabile, acestea fiind de o importanta mult mai

scazuta, ca dimensiune. n categoria lor se pot ncadra: veniturile din dividende

primite de la o alta persoana juridica romna, veniturile din anularea unor provizioane

care la constituire au fost considerate nedeductibile, veniturile din recuperarea

cheltuielilor nedeductibile (rambursari de impozit platit n plus) sau diferentele

favorabile de valoare a titlurilor de participare la firmele la care se detin participatii.

Din cele prezentate se observa ca veniturile neimpozabile apar ca urmare a activitatii

investitionale a firmei n cadrul altor firme sau sunt venituri ce anuleaza unele

cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile efectuate de o firma se pot mparti n 3 mari categorii:

- cheltuieli deductibile;

- cheltuieli deductibile n anumite limite;

- cheltuieli nedeductibile.

O importanta deosebita o au, n special, cheltuielile care sunt considerate

deductibile la determinarea profitului impozabil. De-a lungul timpului sfera acestora a

fost mai mare sau mai restrnsa, astfel ca, o societate comerciala putea obtine un

profit impozabil diferit de la un an la altul n conditiile n care avea aceleasi venituri si

aceleasi cheltuieli (att ca suma, ct si ca tip). Cheltuielile pentru care se acorda

deductibilitate sunt cheltuielile ndreptate spre obtinerea de profit. Astfel, cheltuielile

cu materiile prime, materialele, personalul, impozitele si taxele platite, amortizarea

sunt cheltuieli considerate, n cea mai mare parte a cazurilor cheltuieli deductibile.

Exista nsa o serie de cheltuieli care au deductibilitate limitata de anumite limite:

cheltuielile de protocol, cheltuielile cu diurna acordata personalului, anumite

cheltuieli sociale, cheltuielile cu dobnzile, cheltuielile cu amortizarea contabila21.

De asemenea, exista cheltuieli pentru care nu se acorda deducere: cheltuiala cu

impozitul platit n cursul anului, cheltuielile cu amenzile, cheltuielile care nu au la

baza un document justificativ, cheltuielile facute n favoarea actionarilor si asociatilor,

21 De fapt, conform formularului 101 reprezentnd declaratia anuala de impozit pe profit, cheltuielile cu amortizarea contabila sunt considerate cheltuieli nedeductibile, acordndu-se ca deducere cheltuielile cu amortizarea fiscala.

157

alte categorii de cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea desfasurata de

firma.

mpartirea cheltuielilor n cheltuieli deductibile si cheltuieli nedeductibile este

de o importanta majora, deoarece doar cheltuielile deductibile se scad din veniturile

impozabile n vederea determinarii profitului impozabil, deci doar pentru ele se obtine

o economie de impozit.

Un alt element important n ceea ce priveste determinarea impozitului pe profit

este regimul pierderilor reportate. Astfel, pierderile se recupereaza din profiturile

viitoare realizate n urmatorii 5 ani consecutivi nregistrarii pierderii. Acest lucru

nseamna ca pierderile se pot recupera din profitul impozabil doar daca au o vechime

mai mica de 5 ani. Pierderile se recupereaza n ordinea nregistrarii lor.

n cazul firmelor, plata impozitului pe profit se realizeaza trimestrial, scadenta

de plata fiind data de 25 a primei luni a trimestrului determinarii impozitului. Pentru

impozitul aferent trimestrului al IV-lea, se datoreaza o suma egala cu cea aferenta

trimestrului al III- lea22, urmnd ca regularizarea sa se efectueze pna la data la care

trebuie depuse situatiile financiare anuale. Astfel un contribuabil se poate afla n

situatia de a plati pentru trimestrul al IV-lea, pna pe 25 ianuarie, inclusiv, un impozit

mai mare dect datoreaza pe baza activitatii desfa surate sau se poate afla n situatia de

a plati un impozit mai mic dect cel datorat pe baza desfasurarii activitatii. Prima

situatie se traduce printr-o creditare a statului, firma platind un impozit suplimentar,

cu efect mai mare asupra trezoreriei ei. O a doua situatie se traduce prin amnarea

momentului platii pentru o parte din impozitul datorat, deci o presiune mai mica

asupra trezoreriei firmei.

22 Scadenta este 25 ianuarie, inclusiv, a anului urmator.

158

Tabelul nr. 2 Cotele impozitului pe profit n perioada 1990 2005 n Romnia

Anul Cota de impozit pe profit

1990 a) unitatile economice de stat23

- pentru o rentabilitate24 de pna la 5%, cota de impozit este

54%;

- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 5,1% si 10%, cota de

impozit este 55%;


impozit este 56%;

- pentru o rentabilitate cuprinsa ntre 15,1% si 20%, cote de

impozit este 57%;


impozit este 58%;

- peste o rentabilitate de peste 25% se preia ca impozit

beneficiul aferent rentabilitatii care depaseste 10,5%.

b) ntreprinderi mici, asociatii cu scop lucrative (unitatile cooperatiei

de consum, unitatile cooperatiei mestesugaresti) impozitul era

determinate pe baza unor cote progresive pe transe cuprinse ntre

10% si 82%.

1991 Impozitul pe profit a fost stabilit25 n cote progresive pe transe,

cuprinse ntre 5% si 77%

1992 -1994 Impozitul pe profit se determina astfel26:

- 30% pentru profitul impozabil de pna la 1.000.000 lei;

- 45% pentru partea din profitul impozabil ce depaseste

1.000.000 lei

1995 - 1997 Cote impozitului pe profit sunt urmatoarele27:

- 38% - cota generala de impozitare;

- 60% (38% + 20%) n cazul contribuabililor care obtin

venituri din jocuri de noroc, baruri si cluburi cu program

23 Conform HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitatile economice de stat, publicata n M.O. nr. 86/1992. 24 Conform art. 5 din HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu, rentabilitatea se determina ca raport ntre beneficiul impozabil si cheltuielile totale de productie sau circulatie. 25 Conform Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 25/1991. 26 Conform H.G. 804/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 255/1991. 27 O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 246/1994.

159

de noapte, daca ponderea veniturilor din astfel de activitati

depaseste 50% din totalul veniturilor;

- 44,2% (38% + 6,2%) n cazul profitului realizat de o

persoana juridica straina, prin intermediul unui sediu

permanent n Romnia;

- 25% pentru contribuabilii care realizeaza anul cel putin

80% din venituri din agricultura.

1998 - 1999 Cote impozitului pe profit sunt urmatoarele:




de noapte; Aceasta cota se aplica asupra partii din profitul

impozabil care corespunde ponderii veniturilor din astfel

de activitati n total venituri28;

- 44,2% (38% + 6,2%) n cazul profitului realizat de o

persoana juridica straina, prin intermediul unui sediu

permanent n Romnia;

- 25% pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin

80% din venituri din agricultura.

2000 - aprilie

2001

Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 29:






de activitati n total venituri;

- 10% pentru orice majorare de capital care se efectueaza din

prin ncorporarea rezervelor si/sau a profiturilor, cu

exceptia rezervelor legale si diferentelor favorabile din

reevaluarea patrimoniului.

28 Conform O.G. 40/1998 pentru modificarea si completarea O.G. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 43/1998. 29 Conform O.U.G. nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 650/1999.

160

Aprilie 2001

iunie 2002







de activitati n total venituri;

- 5% pentru orice majorare de capital care se efectueaza din

prin ncorporarea rezervelor si/sau a profiturilor, cu

exceptia rezervelor legale si diferentelor favorabile din

reevaluarea patrimoniului;

- 5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii

veniturilor din export, ncasate n valuta printr-un cont

bancar din Romnia, n total venituri31.

Iunie 2002

decembrie

2002



- 5% n cazul profitului impozabil aferent veniturilor

obtinute din activitatea desfasurata pe baza de licenta n

zonele libere;

- 6% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii


bancar din Romnia, n total venituri;

- valoarea maxima ntre 5% din volumul veniturilor aferente

activitatilor desfasurate n barurilor, cluburilor de noapte,

discotecilor, cazinourilor si 25% din profitul impozabil

aferent acestor activitati.

2003 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 33:




30 Conform Legii nr. 189/2001 privind aprobarea O.U.G. nr. 217/1999 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 196/aprilie2001. 31 ncepnd cu 1 ianuarie 2002 cota de impozit pe profit aferenta activitatii de export este 6%. 32 Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 456/2002.. 33 Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 456/2002.

161

zonele libere;

- 12,5% pentru partea din profitul impozabil aferent ponderii


bancar din Romnia, n total venituri;





2004 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 34:




zonele libere;

- 10% pentru veniturile obtinute din vnzarea-cesionarea

proprietatilor imobiliare si a titlurilor de participare;





2005-2006 Cotele impozitului pe profit sunt urmatoarele 35:






34 Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata n M.O. nr. 927.2003. 35 Conform OUG nr. 138/2004 de completare si modificare a Codului fiscal, publicata n M.O. nr. 1281/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 163/2005, publicata n MO nr. 466/2005.

162

Tabelul nr. 3. Scutiri sau reduceri ale impozitului pe profit

Anul Facilitatile 1990 Unitatile economice de stat care utilizeaza cel putin 80% din

beneficiul ramas dupa plata impozitului pentru investitii n scop productiv beneficiaza de o reducere a cotei de impozit cu 20%, urmnd ca sumele sa fie folosite cu aceeasi destinatie 36.

1991 Unitatile economice (cu exceptia celor care au capital integral de stat), constituite dupa 1 ianuarie 1991 beneficiaza de scutire de impozit pe profit 37 astfel38:

- 5 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile din industrie, agricultura si constructii;

- 3 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile exploatarii si explorarii resurselor naturale, al telecomunicatiilor si transporturilor;

- 1 an de la data nfiintarii, pentru unitatile prestatoare de servicii;

- 6 luni de la data nfiintarii pentru unitatile cu profil comercial.

1992 1994 Unitatile economice (cu exceptia celor care au capital integral de stat), constituite dupa 1 ianuarie 1991 beneficiaza de scutire de impozit pe profit astfel:

- 5 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile din industrie, agricultura si constructii;

- 3 ani de la data nfiintarii, pentru unitatile exploatarii si explorarii resurselor naturale, al telecomunicatiilor si transporturilor;

- 1 an de la data nfiintarii, pentru unitatile prestatoare de servicii;

- 6 luni de la data nfiintarii pentru unitatile cu profil comercial.

Reducere39 cu 50% a impozitului aferent sumelor cheltuite din profit 36 Conform HG 471/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitatile economice de stat, publicata n M.O. nr. 86/1992. 37 n cazul n care unitatile platitoare de impozit si nceteaza activitatea ntr-un interval de timp mai mic dect cel pentru care sunt scutite de plata impozitului de la data expirarii perioadei pentru care se aplica scutirea de impozit, acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale, dupa caz, impozitul pe profit calculat pentru ntreaga perioada de scutire. 38 Conform Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 25/1991, modificata prin Legea nr. 55/1991, publicata n M.O. nr. 167/1991. 39 Calculata anual. 40 Conform H.G. nr. 804/1991 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 255/1991.

163

pentru finantarea investitiilor care au ca scop dezvoltarea si modernizarea tehnologiilor de fabricatie pentru obtinerea de profituri suplimentare si pentru protejarea mediului nconjurator40.

1995 1996 Reducere41 cu 50% a impozitului aferent sumelor cheltuite din profit pentru finantarea investitiilor care au ca scop dezvoltarea si modernizarea tehnologiilor de fabricatie pentru obtinerea de profituri suplimentare si pentru protejarea mediului nconjurator42.

1997 - 1998 Reducere43 a impozitului44: - proportional cu ponderea persoanelor considerate,

potrivit legii, handicapate sub aspectul capacitatii lor fizice si intelectuale, n cazul contribuabililor cu un numar de peste 250 de salariati, care au creat locuri de munca protejate, special organizate si care au angajate cel putin 3% persoane handicapate45;

- cu 50% n cazul contribuabililor care ncaseaza venituri n valuta din exportul bunurilor realizate din activitate proprie, din prestari de servicii internationale, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri n volumul total al veniturilor46;

- cu 50% pentru profitul folosit n anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii n scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitii destinate protejarii mediului nconjurator, care se concretizeaza n active corporale si necorporale amortizabile, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, inclusiv a creditelor pentru investitii47.

1999 Reducere a impozitului: - proportional cu ponderea persoanelor considerate,

potrivit legii, handicapate sub aspectul capacitatii lor fizice si intelectuale, n cazul contribuabililor cu un numar de peste 250 de salariati, care au creat locuri de

41 Calculata lunar. 42 Conform O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 246/1994. 43 Suma reducerilor acordata unei firme nu poate depasi 50% din impozitul pe profit datorat n absenta reducerilor. 44 Conform Legii nr. 73/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, publicata n M.O. nr. 174/1996. 45 Aceasta reducere se calculeaza lunar. 46 Reducerea calculata lunar, cumulat de la nceputul anului. 47 Aceasta reducere se determina lunar, cumulat de la nceputul anului.

164

munca protejate, special organizate si care au angajate cel put in 3% persoane handicapate;

- cu 50% pentru profitul folosit n anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii n scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitii destinate protejarii mediului nconjurator, care se concretizeaza n active corporale si necorporale amortizabile, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, inclusiv a creditelor pentru investitii.

2000 - prezent Pna n anul 2002 a fost acordata posibilitatea reducerii cu 50% a impozitului pe profit aferent profitului utilizat n anul n care a fost obtinut pentru investitii n active corporale si necorporale 48. De asemenea, pentru ntreaga perioada prezentata sau partial au functionat o serie de reduceri ale impozitului de plata, dar numai n cazul speciale: ntreprinderi mici si mijlocii (reducerea de impozit n cazul n care erau angajate persoane cu handicap sau crestea numarul salariatilor), investitiilor cu impact semnificativ n economie, investitii sau constituire de firme n zone defavorizate etc., accentual punndu-se pe acordarea unor facilitati sub forma unor cote de impozitare reduse sau a posibilitatii de deducere a unor cheltuieli suplimentare (amortizarea fiscala a unei parti din valoarea mijloacelor fixe la data punerii n functiune).

48 Vezi V. Juravle, L. Ttu, Fiscalitate aplicata n economie, Ed. Rolcris, Bucuresti, 2001.

165

Anexa nr. 3

Contributiile aferente fondului de salarii

Contributia de asigurari sociale

Este datorata att de angajator, ct si de angajat, fiecare suportnd o parte din

aceasta. n cazul contributiei de asigurari sociale, formula de calcul este urmatoarea:

CAS = cota de impozitare baza impozabila.

Cota de impozitare este stabilita n functie de conditiile de munca. Astfel, are loc

o diferentiere a cotei de impozitare dupa cum conditiile de desfasurare a activitatii la

locul de munca sunt ncadrate n urmatoarele categorii:

- conditii de munca normale;

- conditii de munca deosebite;

- conditii de munca speciale.

Nivelul cotelor de impozitare a fluctuat n timp. Astfel, ncepnd cu anul 1972 s-

a stabilit ca Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii

obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc

personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o

contributie de 15% asupra cstigului brut realizat de personalul lor salariat, de

persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de

perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai

scolilor profesionale, pe timpul ct fac practica n productie, indiferent de forma n

care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata

contractului de munca.49. Separat de contributia angajatorului, si angajatii datorau o

contributie pentru pensie. Acesta era stabilita astfel: Pensia suplimentara se bazeaza 49 Art 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, publicat n MO nr. 112/1972.

166

pe principiul mutualitatii ntre persoanele asigurate, care contribuie, n acest scop, cu

2% din retributia lor tarifara lunara. Persoanele ncadrate n munca pot contribui

benevol cu nca 2% din retributia tarifara lunara pentru pensia suplimentara. n acest

caz contributia totala va fi de 4% din retributia tarifara.50

Ulterior, asupra cotelor de contributii de asigurari sociale datorate de angajatori

si angajati au intervenit diverse modificari (a se vedea anexa nr. 3, tabelul nr. 1), n

prezent firmele datornd pentru fondul de salarii urmatoarele contributii:

- pentru conditii normale de munca (31,5% - 22% angajatorul si 9,5%

angajatul);

- pentru conditii deosebite de munca (36,5% - 27% angajatorul si 9,5%

angajatul);

- pentru conditii speciale de munca de munca (41,5% - 32% angajatorul si

9,5% angajatul),

Evolutia cotelor de impozitare este redata n tabelul urmator.

Tabelul nr. 1. Evolutia modificarilor intervenite n cotele de impozitare a

contributii de asigurari sociale

Anul Modificarea

197251 Cota de contributii datorata de firmele angajatoare este stabilita la

15% si se aplica asupra cstigului brut realizat de personalul

salariat.

197752 Cota de contributie pentru pensia suplimentara este stabilita la 2%

din retributia tarifara lunara. Se mai putea plati o cota suplimentara

de 2%, cota ajungnd la 4%.

198653 Cota de contributie pentru pensia suplimentara este stabilita la 3%

(se aplica asupra retributie tarifare lunare si asupra sporului de

vechime nentrerupt n unitate). Se poate datora si o cota

facultativa de 2%, ajungnd astfel la 5%.

50 Art 64, alin (1) si (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, publicata n BO nr. 82/1977. 51 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, publicat n MO nr. 112/1972. 52 Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, publicata n BO nr. 82/1977.

167

199254 Cota de contributii datorata de angajatori este55:

- 35% pentru salariatii ncadrati n grupa I de munca;

- 30% pentru salariatii ncadrati n grupa a II-a de

munca;

- 25% n cazul celorlalte categorii de salariati.

Cota de contributie pentru pensia suplimentara datorata de angajati

este 3%.

1999 Cota de contributii datorata de angajatori este56:

- 40% pentru salariatii ncadrati n grupa I de munca;

- 35% pentru salariatii ncadrati n grupa a II-a de

munca;

- 30% n cazul celorlalte categorii de salariati.

n cazul contributiilor de mai sus se acorda o reducere a lor astfel:

- agentii economic care efectueaza plata la termenul

scadent sau n cel mult 3 zile de la scadenta

beneficiaza de o reducere cu 7% a contributiei.

- n cazul agentilor economic care ncadreaza personal

cu contract individual de munca pe durata

nedeterminata si i mentin n activitate cel putin n

anul 1999 beneficiaza n aceasta perioada de reducerea

cuantumului lunar al contributiilor cu 4, 5 sau 6%, n

functie de numarul de salariati ncadrati (pna la 10,

11-50 sau peste 50).

Contributia datorata de angajati este 5% din baza de impozitare57.

200158 Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale datorata de

53 Decretul nr. 932/1986 pentru modificarea unor dispozitii legale cu privire la pensia suplimentara, publicat n BO nr. 40/1986. 54 Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, publicata n MO nr. 107/1992. 55 n cadrul acestor cote este cuprinsa si contributia de 2% pentru compensarea cresterii preturilor la medicamente, ce a fost instituita prin OUG nr. 219/1991. 56 OUG nr. 2/1999 pentru modificarea si completarea Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, modificat si completat prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor modificari din legislatia de asigurari sociale, publicata n MO nr. 49/1999. 57 OUG nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguratilor din unitatile cu atributii n domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. 58 Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata n MO nr. 140/2000 (intra n vigoare de la 1 aprilie 2001).

168

salariati este data de salariul individual brut, inclusiv sporurile si

adaosurile reglementate prin contractul colectiv de munca. Aceasta

baza de impozitare nu poate depasi de 3 ori salariul mediul brut

lunar pe economie.

Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru salariat

este fondul total de salarii brute lunare, dar nu mai mul de 3

numarul mediul al asiguratilor pentru luna de calcul salariul

mediu brut lunar pe economie.

Contributia pentru asigurari sociale datorata de salariati reprezinta

1/3 din contributia pentru asigurari sociale aferente pentru conditii

normale de munca.

Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt 59:

- 45% - pentru conditii speciale de munca (11,67%

contributia datorata de salariati si 33,33% contributia

datorata de angajator);

- 40% pentru conditii deosebite de munca (11,67%



- 35% pentru conditii normale de munca (11,67%


datorata de angajator).

200260 Cotele de contributii de asigurari sociale de stat sunt:









59 Legea nr. 191/2001 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2001, publicata n MO nr. 194/2001. 60 Legea nr. 744/2001 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2002, publicata n MO nr. 785/2001.

169


De la 13.11.2002 contributia datorata de salariati este 9,5%, iar

contributia datorata de angajator devine 35,5% pentru conditii

speciale de munca, 30,5% pentru conditii deosebite de munca,

25,5% pentru conditii normale de munca61.

De asemenea, tot de la aceasta data se ia n calcul la stabilirea

nivelului maxim al bazei de impozitare cuantumul a 5 salarii medii

brute pe economie.












- 41,5% - pentru conditii speciale de munca (9,5%

contributia datorata de salariati si 32% contributia


- 36,5% pentru conditii deosebite de munca (9,5%



- 31,5% pentru conditii normale de munca (9,5%




61 OUG nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare si modificarea unor acte normative, publicata n MO nr. 821/2002. 62 Legea 632/2002 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2003, publicata n MO nr. 871/2002. 63 Legea nr. 519/2003 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2004, publicata n MO nr. 864/2003.

170

- 41,5% - pentru conditii speciale de munca (9,5%



- 36,5% pentru conditii deosebite de munca (9,5%



- 31,5% pentru conditii normale de munca (9,5%



Evolutia cotelor folosite n determinarea contributiilor aferente asigurarilor

sociale dupa anul 1989 este redata n graficul nr. 1. Evolutia nivelului cotelor

contributiilor de asigurari sociale de stat pentru conditii normale de munca.

.

Graficul nr.1 Evolutia nivelului cotelor de impoyitare a contributiilor de asigurari sociale de stat pentru conditii normale de munca

05

101520

2530

3540

1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

anul

nive

lul c

otei

CAS angajator + salariat CAS angajator CAS salariat

Din graficul prezentat anterior putem desprinde urmatoarele concluzii:

- trecerea de la o economie centralizata, n care forma de proprietate a

ntreprinderilor era proprietatea de stat, a dus la modificari n ceea ce

priveste nivelul cotelor de impozitare a contributiilor de asigurari sociale.

64 Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2005, publicata n MO nr. 1128/2004, modificata prin OUG nr. 139/2004, publicata n MO nr. 1280/ 2004.

171

- nivelul total al contributiilor a cunoscut cresteri ncepnd cu anul 1992,

maximul acestora atingndu-se n anii 1999-2003 (35%);

- se observa o tendinta de scadere a nivelului cotelor contributiilor, tendinta ce

va continua si n viitor65;

- daca la nceputul anilor 1990 participarea salariatilor pentru constituirea

fondurilor la buget (contributia pentru pensia suplimentara) era relativ

simbolica (3%), s-a ajuns ca n perioada 2001-2002 cota de contributii

datorata de salariati sa fie de 11,67% (1/3 din totalul contributiilor totale

datorate);

- raportul ntre contributiile datorat de angajatori si cele datorat de salariati a

cunoscut de-a lungul timpului modificari semnificative. Acest fapt se

datoreaza schimbarii, ncepnd cu anul 2001 a modului n care se determina

pensia pentru salariati, accentul punndu-se tot mai mult pe contributia

individuala de asigurari sociale.

Graficul nr. 2. Raportul CAS angajator / CAS salariat

0

12

3

4

5

6

78

9

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

anul

CAS angajator / CAS salariat

Baza impozabila n cazul contributiilor de asigurari sociale este :

- n cazul contributiei datorata e angajator : fondul de salarii brute, dar nu mai

mult de 5 numarul mediu de salariati salariul mediu brut pe economie

prevazut n legea bugetului asigurarilor sociale de stat ;

65 Programul de guvernare 2005-2008, www.gov.ro.

172

- n cazul contributiei datorata de angajat : salariul individual brut, inclusiv

sporurile si adaosurile reglementate prin contractul colectiv de munca, dar

nu mai mult de 5 salarii medii brute pe economie.

Contributia pentru asigurarile de somaj

Prima reglementare din perioada de dupa decembrie 1989 cu privire la stabilirea

unei contributii pentru asigurarile de somaj a aparut n anul 199166. Se punea

problema asigurarii unor fonduri pentru protectia sociala a somerilor, deoarece

fenomenul somajului aparea la scara mare si n Romnia, o data cu trecerea de la

economia centralizata la economia de piata. Astfel, Fondul necesar pentru plata

ajutorului de somaj se constituie din urmatoarele surse:

a) o cota de 4% aplicata asupra fondului de salarii realizat, n valoare

bruta, de persoane le fizice si juridice romne si straine care angajeaza

personal romn, ..;

b) o contributie de 1% din salariul de baza lunar de ncadrare brut, platita

de salariatii ..67

Contributia pentru asigurarile de somaj se determina dupa formula:

AS = cota de impozitare baza impozabila.

Baza impozabila este:

- fondul de salarii brute realizat, n cazul contributiei datorata de angajatori;

- salariul de ncadrare brut, n cazul contributiei datorata de angajati.

n ceea ce priveste nivelul cotelor de impozitare se constata o oarecare constanta

a lor n timp (a se vedea Tabelul nr. 2). Astfel, nivelul maxim al contributiei datorata

de angajatori a fost de 5% (ntre anii 1992 si 2003), iar cel mai scazut nivel se

nregistreaza n prezent. n ceea ce priveste nivelul cotei aferenta contributiei datorat

de salariati, acesta a ramas constant de la instituire, el fiind de 1%.

66 Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 1/1991. 67 Art 20 din Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si integrarea lo r profesionala, publicata n MO nr. 1/1991.

173

Tabelul nr. 2. Evolutia modificarilor intervenite n cotelor de impozitare a

contributii pentru asigurarile de somaj

Cota Anul

Angajator Angajat

199168 4% 1%

iulie 199269 5% 1%

200370 3 ,5% 1%

200471 3% 1%

Graficul nr. 3. Evolutia cotelor de impozitare pentru contributia aferenta ajutorului de somaj

0

1

2

3

4

5

6

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

anii

nive

lul c

otei

AS angajator (%) AS salariat (%)

68 Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 1/1991. 69 Legea nr. 86/1992 pentru modificarea si completarea Legii nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, publicata n MO nr. 181/1992. 70 OUG nr. 147/2002 privind reglementarea unor unor probleme financiare si pentru reglementarea unor acte normative, publicata n MO nr. 821/2002. 71 Legea nr. 519/2003 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2004, publicata n MO nr. 864/2003.

174

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia de asigurari sociale de sanatate a fost instituita n Romnia n anul

199772, ea fiind datorata att de angajatori, ct si de salariati.. Astfel, persoanele

fizice sau juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei de

asigurari sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii73. De asemenea,

Cuantumul obligatiei banesti lunare a persoanei asigurate [n.a. salariat] se stabileste

sub forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut74.

Cota contributie datorata de salariat a fost modificata de la 1 ianuarie 2003 de la

7% la 6,5%75.

Contributia pentru asigurarile socia le de sanatate se determina dupa urmatoarea

formula:

CASS = cota de impozitare baza impozabila.

Baza impozabila este:

- fondul de salarii brute, n cazul contributiei datorata de angajatori;

- salariul brut, n cazul contributiei datorata de angajati.

Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale a fost instituita n

anul 2002. Ea se datoreaza de angajatori,determinndu-se prin aplicarea cotei de

impozitare asupra fondului de salarii brute. Cota de impozitare a fost stabilita initia la

0,5%, iar din anul 2005 ea este stabilita diferentiat n functie de domeniul de

activitate, valorile fiind cuprinse ntre 0,5 si 4%.

72 Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 73 Art 53, alin (2) din Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 74 Art 52, alin (2) din Legea asigurarilor sociale de sanatate, nr. 145/1997, publicata n MO nr. 178/1997. 75 OUG nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata n MO nr. 838/2002.

175

Anexa nr. 4

Influenta asupra eficientei cheltuielilor salariale si a fondului de salarii brute, n conditiile n care productia valorica ramne constanta si o parte din salariu se acorda sub forma de bonuri de masa

Pentru a determina valoric care este impactul asupra eficientei cheltuielilor

salariale, vom exemplifica pe cazul Romniei, cnd n anul 2005 valoarea unui bon de

masa este de 7 lei ncepnd cu 1 septembrie 76. Vom considera ca salariatul lucreaza

n medie 21 de zile pe luna. De asemenea, cota cumulata a contributiilor aferente

fondului de salarii brute este 32,5%.

Tabelul nr.1 Influenta cresterii salariale prin acordarea de bonuri de masa,

comparativ cu o crestere monetara de valoare egala, asupra eficientei cheltuielilor

salariale

Nr crt. Salariul

monetar

lunar

Salariul

monetar

zilnic

Valoarea

unui bon de

masa

Modificarea

relativa a

productivitatii

(%)

Raportul ntre

valoarea unui

bon de masa si

salariul

monetar zilnic

1. 315 15,00 7 8,3582 0,4667

2. 350 16,67 7 7,7241 0,4200

3. 400 19,05 7 6,9689 0,3675

4. 450 21,43 7 6,3482 0,3267

5. 500 23,81 7 5,8290 0,2940

6. 550 26,19 7 5,3883 0,2673

7. 600 28,57 7 5,0096 0,2450

76 Conform Ordinului ministrului Muncii, Solidaritatii sociale si Familie i, nr. 542/2005, publicat n MO nr. 687/2005.

176

8. 650 30,95 7 4,6806 0,2262

9. 700 33,33 7 4,3922 0,2100

10. 750 35,71 7 4,1372 0,1960

11. 800 38,10 7 3,9102 0,1838

12. 850 40,48 7 3,7069 0,1729

13. 900 42,86 7 3,5236 0,1633

14. 950 45,24 7 3,3576 0,1547

15. 1000 47,62 7 3,2065 0,1470

16. 1500 71,43 7 2,2116 0,0980

17. 2000 95,24 7 1,6878 0,0735

18. 2500 119,05 7 1,3647 0,0588

19. 3000 142,86 7 1,1454 0,0490

20. 3500 166,67 7 0,9868 0,0420

21. 4000 190,48 7 0,8668 0,0368

22. 4500 214,29 7 0,7728 0,0327

23. 5000 238,10 7 0,6972 0,0294

Pentru a determina care este impactul acordarii unui bon valoric n contul unei

parti din salariu asupra nivelului salariului monetar, n conditiile mentinerii constante

a eficientei cheltuielilor salariale si a productiei valorice, vom tine cont de datele

existente n Romnia n septembrie 2005 (valoarea unui bon de masa 7 lei, cota

cumulata a contributiilor sociale aferente fondului de salarii 32,5%) si vom presupune

ca sunt 21 de zile lucratoare pe luna.

177

Tabelul nr. 2 Influenta acordarii bonurilor de masa asupra cresterii cstigului

unui angajat, comparativ cu situatia neacordarii bonurilor de masa, n conditiile

mentinerii constante a eficientei cheltuielilor salariale, la acelasi nivel a productiei

valorice

Nr.

crt.

Salariul

monetar

brut lunar

n

conditiile

neacordarii

bonurilor

de masa

Salariul

monetar

brut zilnic

n

conditiile

neacordarii

bonurilor

de masa

Valoarea

unui bon

de masa

Salariul

monetar

brut zilnic

n

conditiile

acordarii

unui bon

de masa

Cstigul

brut zilnic

n

conditiile

acordarii

unui bon

de masa

Modificare

a relativa a

cstigului

salarial

brut n

conditiile

acordarii

unui bon

de masa

(%)

1. 46277 22 7 16,70 23,70 7,7135

2. 500 23,81 7 18,51 25,51 7,1273

3. 550 26,19 7 20,89 27,89 6,4793

4. 600 28,57 7 23,27 30,27 5,9394

5. 650 30,95 7 25,65 32,65 5,4825

6. 700 33,33 7 28,03 35,03 5,0909

7. 750 35,71 7 30,41 37,41 4,7515

8. 800 38,10 7 32,79 39,79 4,4545

9. 850 40,48 7 35,17 42,17 4,1925

10. 900 42,86 7 37,55 44,55 3,9596

11. 950 45,24 7 39,94 46,94 3,7512

12. 1000 47,62 7 42,32 49,32 3,5636

13. 1500 71,43 7 66,13 73,13 2,3758

14. 2000 95,24 7 89,94 96,94 1,7818

15. 2500 119,05 7 113,74 120,74 1,4255

77 Pentru determinarea acestei valori am pornit de la salariul minim brut pe economie la care am adaugat valoarea bonurilor de masa pe care le primeste un salariat ntr-o luna cu 21 de zile lucratoare. n cazul n care salariul este sub acesta valoare (si bonurile de masa sunt incluse n acesta) nu se pot acorda bonuri de masa pentru fiecare zi lucratoare deoarece s-ar ajunge la un salariu mai mic dect minimul pe economie.

178

16. 3000 142,86 7 137,55 134,55 1,1879

17. 3500 166,67 7 161,36 168,36 1,0182

18. 4000 190,48 7 185,17 192,17 0,8909

19. 4500 214,29 7 208,98 215,98 0,7919

20. 5000 238,10 7 232,79 239,79 0,7127

Documents

Sinteza Capitol