Numele universităţii: Universitatea Spiru HaretNumele facultăţii: Facultatea de Management Financiar-ContabilMasterat: Contabilitate, expertiză şi audit – 4 semestreNumele disciplinei: Expertiza contabilă 1-Doctrină şi deontologie profesională Conducătorul de disciplină: prof. univ. dr. GHEORGHE DUMITRU

Scopul şi obiectivele disciplinei

Constau în formarea de specialişti în domeniul expertizei contabile prin însuşirea problematicii privind doctrina şi deontologia în profesia contabilă, asimilarea şi perfecţionarea tehnicilor de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare.

Cursul de Expertiză contabilă 1-„Doctrină şi deontologie profesională” conduce la deprinderea aptitudinilor pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi dezvoltarea capabilităţilor pentru realizarea expertizelor contabile în contextul doctrinei şi deontologiei profesiei contabile.

Bibliografie1. OG nr. 65 / 1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,

aprobată prin Legea nr. 42/1995 cu modificările şi completările ulterioare, republicată în MO nr. 13/08.01.2008;

2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România din 23.10.1995, cu modificările şi completările ulterioare, republicat în MO nr. 601/12.08.2008;

3. Hotărârea nr. 227/05.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, publicată în MO nr. 187/11.03.2008 așa cum a fost modificată si completată prin H.G nr. 1648/10.12.2008, publicată în MO nr. 856/19.12.2008;

4. Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat, publicat în MO nr. 454/18.06.2008, așa cum a fost modificat și completat prin Hotărâre Consiliului Superior al CECCAR nr.11/215 din 15.02.2011- publicată în MO nr. 142/25.02.2011;

5. Regulamentul auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, publicat în MO nr. 472/26.06.2008, cu modificările și completările ulterioare;

6. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediția a V-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucuresti, 2011.

Modalitatea de evaluare a cunoştinţelor

Evaluarea finală a cunoştinţelor masteranzilor are două componente, cu următorul punctaj:a. 5 puncte – răspunsul în scris la un test format din 10 întrebări grilă;b. 5 puncte – examen scris, pe subiecte din problematica cursului.

SINTEZĂ CURS

EXPERTIZA CONTABILĂ 1- DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ –

CAP.I – DOCTRINA PROFESIONALĂ

1. CADRUL NORMATIV GENERAL PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EXERCITATREA PROESIEI CONTABILE

Organizarea şi exercitarea profesiei contabile sunt reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 65/19.08.1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995, republicată în anul 2008 cu modificările şi completările

1

ulterioare. În baza prevederilor acestei ordonanţe, prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 1/1995 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). După modificările şi completările aduse prin Hotărârea Consiliului Superior nr. 08/90 din 14.05.2008, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a CECCAR a fost republicat în MO nr. 601/12.08.2008.

1.1. EXPERTUL CONTABIL ŞI PROFESIA CONTABILĂ1.1.1. CALITATEA DE EXPERT CONTABIL ŞI EXERCITAREA PROFESIEI

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa nr. 65/1994, republicată.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

Accesul la profesia de expert contabil se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.

Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:- are capacitate de exerciţiu deplină;- are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului;- nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de

administrare a societăţilor comerciale.La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în

economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi c) de mai sus şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

Persoanele fizice sau juridice străine, care nu au domiciliul sau, după caz, sediul în România, pot exercita activitatea de expert contabil, potrivit prevederilor Ordonanţei nr. 65/1994 - republicată, dacă în ţările lor au această specializare, în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale încheiate în acest scop de România cu alte state şi dacă au susţinut examenul vizând cunoaşterea legislaţiei naţionale în domeniul organizării şi funcţionării societăţilor comerciale, precum şi a celei fiscale şi contabile.

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:- ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;- acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;- efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;- efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori

juridice în condiţiile prevăzute de lege;- execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;- îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile

comerciale;- acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;- efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de

contabilitate.Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a CECCAR detaliază lucrările ce se pot executa, de către

experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii, astfel: ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:

- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;

- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;

2

- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sistem de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;

efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la

cererea celor interesaţi;- evaluări de elemente intangibile;

efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale operatorilor economici;

efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea softurilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;

îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;

îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale;

acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale, cum ar fi:- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;- studii de fezabilitate la înfiinţarea întreprinderilor;- activităţi ale holdingurilor;

efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;

3

Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.

Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual ori se pot constitui în societăţi comerciale potrivit legii.

Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;- majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a

părţilor sociale;- consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau

asociaţii experţi contabili;- acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.

Societăţile comerciale de expertiză contabilă pot fi constituite din unul sau mai mulţi asociaţi ori acţionari. Acestea execută întreaga gamă de lucrări prevăzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil de către persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil fără viza anuală se sancţionează disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

Experţilor contabili le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

Experţii contabili nu pot efectua pentru terţi lucrările ce intră în competenţa lor, în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

Expertul contabil trebuie să fie şi să se manifeste liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională.

Exercitarea profesiei de expert contabil se face cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.

Experţii contabili garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii.

Relaţiile experţilor contabili şi societăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

Membrii Corpului pot prevedea prin contractele încheiate în condiţiile legii cu clienţii limitarea răspunderii civile a acestora.

Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu operatorii economici se emit de către societăţile comerciale, la terminarea lucrărilor, facturi sau chitanţe, potrivit legii.

Potrivit legii, obligaţia calculării şi vărsării impozitului aferent sumelor plătite experţilor contabili şi contabililor autorizaţi individuali drept onorarii de către societăţi comerciale revine acestora.

Încasarea onorariului se va face de executantul lucrării direct de la beneficiar, în cazul în care acesta este persoană juridică, după ce s-a reţinut impozitul pe venit spre a se vărsa la buget.

În cazul în care onorariul se încasează de la o persoană fizică, expertul contabil sau contabilul autorizat este obligat la stabilirea impozitului datorat pentru onorariul încasat şi la depunerea acestuia la organismul autorizat să îl încaseze.

Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 şi 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului internelor şi Reformei Administrative, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.

În cazul în care experţii, membri sau colaboratori ai unei societăţi comerciale de expertiză, sunt solicitaţi şi numiţi să efectueze expertize judiciare, operaţiuni de audit sau mandatul de cenzor, beneficiarii respectivi vor depune ori vor vira costul acestor lucrări, inclusiv TVA, în contul acestei societăţi. Aceasta este răspunzătoare, alături de membrul sau colaboratorul său, de calitatea lucrării pe care o vizează.

4

În acelaşi timp, este obligată să reţină şi să vireze impozitul legal datorat bugetului.Contractele de muncă se încheie în formă scrisă, între titularul cabinetului individual, respectiv

administratorul societăţii comerciale de expertiză, şi fiecare expert contabil sau contabil autorizat.

1.1.2. ÎNSCRIEREA EXPERŢILOR CONTABILI ÎN TABLOUL CORPULUI

Activităţile specifice profesiei contabile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 – republicată, pot fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat, înscrise în Tabloul Corpului, dovedită cu legitimaţia de membru, vizată anual.

Înscrierea în Tabloul Corpului se face la cererea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi cu domiciliul sau sediul social în raza teritorială a filialei respective.

Candidatul depune la secretariatul filialei dosarul cuprinzând cererea sa şi documentele justificative din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesiei şi pentru înscrierea în Tabloul Corpului.

Dosarul este verificat de compartimentul de specialitate în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesiei, precum şi în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. Acesta întocmeşte un raport cu constatările sale care este supus directorului executiv pentru aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Tabloul Corpului.

Decizia luată în legătură cu înscrierea în Tabloul Corpului se trimite compartimentului de specialitate însărcinat cu aceasta.

În vederea garantării drepturilor de apărare, înaintea deciziei de respingere a cererii, cel interesat are acces la dosar, inclusiv la raportul de verificare, şi este convocat, dacă este cazul, însoţit de un avocat sau un coleg, pentru a fi audiat în şedinţa consiliului filialei respective.

Decizia privind refuzul de înscriere în Tabloul Corpului trebuie să fie temeinic motivată; cel interesat o poate contesta la secţiunea respectivă din cadrul consiliului filialei, în termen de 15 zile de la comunicare. Dacă este nemulţumit de decizia consiliului filialei, cel interesat poate contesta la Consiliul superior în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

Procedura de înscriere a societăţilor comerciale de expertiză contabilă, precum şi a birourilor secundare ale acestora sau a cabinetului expertului contabil sau contabilului autorizat este similară celei prezentate mai sus.

Procedura de înscriere a persoanelor fizice străine şi a persoanelor juridice cu capital străin sau mixt se face cu respectarea procedurii stabilite de Consiliul superior.

Tabloul Corpului este împărţit în 8 secţiuni, cuprinzând membrii Corpului cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, şi anume:- Secţiunea întâi - experţi contabili - liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual

sau ca persoane fizice autorizate.- Secţiunea a doua - experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de

asigurări, educaţie şi cercetare şi instituţii centrale sau locale.- Secţiunea a treia - persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului.- Secţiunea a patra - experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii

sau cabinete, membre ale Corpului:A.cu capital străin sau mixt;B.cu capital autohton.

- Secţiunea a cincea - contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate.

- Secţiunea a şasea - contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie şi cercetare şi instituţii centrale şi locale.

- Secţiunea a şaptea - contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor comerciale de contabilitate, membre ale Corpului:

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

- Secţiunea a opta - Titluri onorifice:A. preşedinţi de onoare;B. experţi contabili de onoare;C. contabili autorizaţi de onoare.

5

Structura pe secţiuni a Tabloului se aprobă prin hotărâre a Consiliului superior şi se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat, inactive, se ţine în cadrul secţiunilor Experţi contabili şi Contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.

Procedura de reactivare a membrilor inactivi se stabileşte de Consiliul superior.Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg teritoriul ţării.Atunci când un membru al Corpului transferă activitatea sa într-o altă filială, el trebuie să ceară

transferarea dosarului său şi înscrierea în Tabloul Corpului la filiala pe teritoriul căreia s-a transferat; la fel se va proceda şi în cazul societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi societăţilor comerciale de contabilitate.

Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, membre ale Corpului, au obligaţia să comunice filialelor de care aparţin toate modificările intervenite în forma de organizare, locurile de desfăşurare a activităţii, componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor şi/sau în obiectul de activitate al acestora, în termen de 30 de zile de la producerea acestora.

Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:- când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit

legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;- nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;- neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;- nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;- membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;- membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

Orice membru al Corpului poate cere încetarea provizorie de a mai face parte din acesta. La cererea adresată conducerii filialei, prin scrisoare recomandată ori prin depunere la secţiunea de resort cu semnătură de primire, se arată motivele şi data de la care doreşte să înceteze a mai fi membru al Corpului.

Întreruperea provizorie a activităţii se pronunţă în mod obligatoriu în cazul în care consiliul filialei estimează că noua activitate a profesionistului este incompatibilă cu calitatea de membru al Corpului.

Faptul că cel interesat a cerut încetarea provizorie de a mai face parte din Corp nu îl exonerează de răspunderea disciplinară pentru abaterile comise anterior cererii sale.

Începând cu ziua în care i s-a comunicat acceptarea cererii, cel în cauză încetează de a mai fi membru al Corpului şi nu mai figurează în Tabloul Corpului. El nu mai este supus disciplinei Corpului şi nici regulilor sale; de asemenea, nu mai poate exercita profesiunea de expert contabil sau de contabil autorizat.

Cel interesat poate, atunci când doreşte, dar nu mai târziu de 3 ani şi când sunt îndeplinite condiţiile necesare stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului, să obţină reînscrierea sa în Tabloul Corpului, dând curs procedurii prevăzute pentru înscriere.În cazul în care a trecut o perioadă mai mare de 3 ani de la data renunţării la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat ori a radierii din Tablou, persoana în cauză va susţine din nou examenul de aptitudini pentru atribuirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat, dacă celelalte condiţii pentru obţinerea calităţii prevăzute de regulament sunt îndeplinite.

1.2. RĂSPUNDERILE EXPERŢILOR CONTABILI

Experţii contabili răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.

Limitele răspunderii civile a experţilor contabili se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:

a. mustrare;b. avertisment scris;c. suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioadă de timp de la 3 luni

la un an;d. interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil.

Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR.

6

1.2.1. COMISIILE DE DISCIPLINĂ – INSTANŢE DE JUDECATĂ DISCPLINARĂ1.2.1.1. COMISIA SUPERIOARĂ DE DISCIPLINĂ

Pe lângă Consiliul superior funcţionează Comisia superioară de disciplină, compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi, astfel:- preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani

dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;

- 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;- 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.

În aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, prezentate mai sus,

şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia superioară de disciplină se depun la Consiliul

superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi care decide.Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:

- analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

- soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;

- rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;

- aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.În cazul abaterilor de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Superior, hotărârea

de sancţionare se supune dezbaterii Conferinţei naţionale, care o poate confirma sau infirma.Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină

ale filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor.

În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru lucrările începute.

Pregătirea, audierea, deliberarea, natura şi comunicarea hotărârilor se fac în aceleaşi condiţii ca şi în cazul celor prevăzute pentru faptele din competenţa de judecare a comisiilor de disciplină ale filialelor.

Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi pentru a-l susţine în faţa Comisiei superioare de disciplină la termenul stabilit.

Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului lor.

Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul superior în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.

Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, precum şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului.

1.2.1.2. COMISIA DE DISCIPLINĂ A FILIALEI

Pe lângă consiliul filialei funcţionează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi: preşedintele şi 4 membri aleşi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experţi contabili care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

În aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile

disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.

7

Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină. Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul superior, care le analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.

Comisia de disciplină a filialei aplică sancţiunile prevăzute delege, cu excepţia interdicţiei dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil.

1.2.2. ABATERILE DISCIPLINARE ŞI PROCEDURA DE JUDECATĂ DISCIPLINARĂ

Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:- comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;- absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;- nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului

referitoare la publicitate;- absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele

emise de Corp;- prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris

încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;

- nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;- nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute

în prezentul regulament sau a impozitelor;- fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,

declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;

- încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;- refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele

privind activitatea profesională;- nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu

terţii;- înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la

adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;- nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor

pentru terţi;- neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;- orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.

La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei şi reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor cu privire la reclamaţiile primite. Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei superioare de disciplină.

Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta, cu excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei superioare de disciplină, pentru care plângerile se depun la Consiliul superior.

8

Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore preşedintelui comisiei de disciplină, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.

Procedura de judecată disciplinară, urmare căreia se aplică sau nu sancţiunile disciplinare, este reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină, aprobat de Consiliul superior al Corpului.

Următoarele abateri disciplinare se sancţionează astfel:Abaterea Sancţiunea

a) Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite, în cursul unui an calendaristic

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de 3 luni şi nici mai mult de un an

b) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

c) Încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei

e) Nerespectarea standardelor profesionale şi a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile

Suspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile pe 6-12 luni Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei, în caz de repetare

Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii faptei.Membrii Corpului suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului vor fi înlocuiţi, cu acceptul

beneficiarilor, în lucrările în curs de executare, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Beneficiarii au dreptul să retragă membrilor Corpului care au fost suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului lucrările ce le-au fost încredinţate, fără despăgubiri de vreo parte, dar cu obligaţia, pentru membrii Corpului, de a restitui toate documentele, precum şi sumele primite, care nu reprezintă rambursarea unor cheltuieli deja efectuate.

Membrii Corpului radiaţi din Tabloul Corpului trebuie să plătească salariaţilor lor care îşi încetează activitatea o indemnizaţie de concediere în condiţiile prevăzute de lege.

Membrul Corpului care a fost suspendat trebuie să plătească salariaţilor săi, pe durata suspendării sale, salariile şi indemnizaţiile de orice natură prevăzute de contractele individuale sau colective de muncă şi de dispoziţiile legale în vigoare.

În cazul suspendării preşedintele consiliului filialei desemnează imediat pe membrul sau pe membrii Corpului însărcinaţi să continue executarea lucrărilor încredinţate profesioniştilor care fac obiectul acestei măsuri, sub rezerva acceptării lor de către clienţi.

Sunt nule toate actele, contractele şi convenţiile care încearcă să permită, direct sau indirect, exercitarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat de către persoanele care nu au exerciţiul dreptului de a practica profesia de expert contabil sau contabil autorizat, conform legii şi prezentului regulament.

Membrul Corpului supus de către comisia de disciplină a filialei la o sancţiune disciplinară este obligat la plata cheltuielilor care rezultă din acţiunea angajată împotriva lui, cu excepţia cazului în care Comisia superioară de disciplină decide că nu trebuie aplicată nici o sancţiune celui în cauză.

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare definitive trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului prin:- afişarea unui extras al hotărârii de sancţionare la sediul filialei Corpului, însoţită de publicarea

acestuia în revista Corpului;- comunicarea măsurii, în scris, direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, şi tribunalului, în cazul aplicării următoarelor sancţiuni:- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil pe o perioadă de timp de la 3 luni la

un an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil.

În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotărâre definitivă, cel în cauză este obligat să depună, sub luare de semnătură, la filiala de care aparţine carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat şi parafa; acestea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare. Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei. Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectuându-se publicitatea corespunzătoare.

Membrii comisiilor de disciplină sunt obligaţi să păstreze secretul profesional în exercitarea funcţiilor lor.

9

1.3. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, precum şi societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, în condiţiile prevăzute de lege.

Corpul, prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi, precum şi calitatea serviciilor prestate de aceştia.

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi constituie filiale, fără personalitate juridică, în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi se stabilesc prin Regulamentul aprobat de Conferinţa naţională, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Justiţiei.

Orice modificare şi/sau completare a regulamentului se face numai în limita reglementărilor legale şi în conformitate cu prevederile menţionate anterior.

1.3.1. ATRIBUŢIILE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:- organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru

accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;

- organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;

- asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;- elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili

şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;- asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor

Internaţionale de Evaluare;- sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională

adecvate;- apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice,

organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;- colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;- editează publicaţii de specialitate;- alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

1.3.2. ORGANELE DE CONDUCERE ŞI EXECUTIVE ALE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sunt: Conferinţa naţională, Consiliul superior al Corpului şi Biroul permanent al Consiliului superior.

La filiale, organele de conducere sunt: adunarea generală, consiliul filialei şi biroul permanent al acestuia.CONFERINŢA NAŢIONALĂ este organul superior de conducere şi de control al Corpului.

Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se constituie din membrii Consiliului superior al Corpului, membrii consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ai comisiilor de disciplină şi din reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul superior al Corpului şi consiliile filialelor, precum şi din câte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filială desemnat de adunarea generală.

Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată din nou Conferinţa naţională. Aceasta este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor.

Conferinţa naţională are următoarele atribuţii:10

- stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;

- aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili, care vor fi transmise de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I;

- aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

- aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

- alege şi revocă membrii Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori a acestuia;

- examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi dispune măsurile necesare;

- hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea comisiei superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa naţională poate fi făcută la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive;

- aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

- alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai comisiei superioare de disciplină;- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta ordonanţă.

Conferinţa naţională este ordinară şi extraordinară.Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi

stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.

În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:- aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia

bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;

- aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;

- aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;- alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă

preşedintele şi 2 membri ai Comisiei superioare de disciplină;- aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor

membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;- aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;- aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea

abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat;

- stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de înscriere în evidenţele Corpului;- confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului, în conformitate cu anexa nr. 3 la prezentul

regulament;- stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative,

precum şi a propriilor hotărâri.Conferinţa naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15

zile înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

Cu ocazia Conferinţei naţionale extraordinare pot fi organizate "zile de studii" (seminarii, colocvii etc.), ca urmare a unor lucrări executate şi expuse de experţi contabili şi contabili autorizaţi şi, eventual,

11

cu concursul unor persoane şi personalităţi din afara Corpului, sub conducerea unui raportor general, desemnat de Consiliul superior dintre membrii săi.CONSILIUL SUPERIOR exercită drepturile Corpului, aferente statutului său de persoană juridică de utilitate publică; în mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele său şi coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul ţării, conform tabelului următor:

Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul

ţării

Numărul membrilor titulari Numărul membrilor supleanţi

Experţi contabili Contabili autorizaţi

Experţi contabili Contabili autorizaţi

Până la 50% inclusiv 16 8 5 3

Peste 50% şi până la 65% inclusiv 17 7 6 2

Peste 65% şi până la 85% inclusiv 20 4 7 1

Peste 85% şi până la 100% 23 1 7 1

100% 24 - 8 -

Stabilirea locurilor aferente celor două categorii profesionale se face de către Biroul permanent, cu 3 luni înaintea datei stabilite pentru alegeri.

Funcţiile membrilor Consiliului superior nu sunt remunerate; aceştia însă beneficiază de decontarea cheltuielilor de deplasare şi de reprezentare. De asemenea, pot primi indemnizaţii pentru activităţile efectiv prestate pentru Corp, în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa naţională.

Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului superior sunt aleşi, prin vot secret, pentru 4 ani. Pentru asigurarea continuităţii activităţilor Corpului mandatele a jumătate din numărul celor aleşi sunt reînnoite la fiecare 2 ani.

Locurile vacante în Consiliul superior provin, de regulă, prin încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani în cadrul acestuia. Membrii cărora le încetează mandatul pot să îşi depună candidatura şi să fie realeşi după o perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit.

Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut minimum două treimi din numărul voturilor exprimate. În cazul în care candidaţii nu întrunesc această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, la care sunt declaraţi aleşi cei care au întrunit majoritatea simplă a voturilor exprimate.

Consiliul superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului superior, precum şi la cererea Comisiei superioare de disciplină. Şedinţele Consiliului superior au cvorum dacă sunt prezenţi sau reprezentaţi trei pătrimi din numărul membrilor titulari. Hotărârile Consiliului superior sunt valabile dacă au fost luate cu două treimi din numărul membrilor prezenţi. Dacă nu s-a întrunit cvorumul, se organizează o altă şedinţă a Consiliului superior, cu o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor titulari, cu aceeaşi ordine de zi şi făcând obiectul unei convocări speciale în termen de 15 zile. În acest caz, hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. La paritate de voturi, votul preşedintelui de şedinţă este hotărâtor.

Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărârile sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul superior are următoarele atribuţii:- alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre

experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;- asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând

avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;

- asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;

- asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;- deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;- veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie

aplicate strict;

12

- asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului;

- aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;- asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să

progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

- decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină;

- aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;

- ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;

- analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale, care hotărăşte;

- îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

BIROUL PERMANENT al Consiliului superior este compus din preşedinte, ales de Conferinţa naţională, şi din vicepreşedinţi, aleşi de Consiliul superior.

Preşedintele Consiliului superior este şi preşedintele Biroului permanent.Vicepreşedinţii Biroului permanent sunt aleşi prin vot secret dintre membrii Consiliului superior. Alegerea la primul tur de scrutin este valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi, care

trebuie să fie de cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului superior. La al doilea tur, candidaţii sunt aleşi pe baza majorităţii simple, dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor; la egalitate de voturi, este ales cel mai în vârstă. După expirarea mandatului vicepreşedinţii Biroului permanent pot fi realeşi după o perioadă egală cu cea a mandatului deţinut.

În cazul în care postul devine vacant sau dacă un membru este în imposibilitate de a-şi îndeplini mandatul, se procedează la o nouă alegere.

Biroul permanent al Consiliului superior se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii simple a membrilor săi. Biroul permanent asigură înfăptuirea hotărârilor Conferinţei naţionale şi ale Consiliului superior în perioadele dintre şedinţele acestuia. Deciziile emise de Biroul permanent între şedinţele Consiliului superior se prezintă acestuia pentru validare.

Biroul permanent, cu două luni înaintea începerii anului, stabileşte normativele de cheltuieli la nivelul Corpului şi al filialelor, ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetului, privind:- cheltuielile de deplasare în ţară şi în străinătate;- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului permanent, ale secţiunilor, departamentelor şi ale

invitaţilor acestora;- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile şi obligaţiile diverse ce revin membrilor Consiliului

superior, ţinând seama de funcţiile acestora.PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă un mandat.

Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.

Preşedintele Consiliului superior poate fi ales pentru o perioadă de cel mult două mandate.Prevederile referitoare la alegerea preşedintelui şi membrilor consiliului sunt aplicabile şi filialelor

Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.Preşedintele Consiliului superior şi preşedinţii filialelor judeţene nu pot avea atribuţii referitoare la

conducerea executivă a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

13

Preşedintele Consiliului superior asigură executarea hotărârilor Consiliului superior şi a deciziilor Biroului permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului.

Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii:- convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;- prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;- urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de

Conferinţa naţională;- prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei

naţionale;- reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice sau cu

organizaţiile naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională ale membrilor săi;

- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent.Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor

filialelor, secţiunilor şi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de vot.Preşedintele Consiliului superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau

activitate determinată.Preşedintele Consiliului superior are competenţa să reunească preşedinţii consiliilor filialelor sau

reprezentanţii lor, în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei, de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv.

Sub coordonarea preşedintelui Biroului permanent, activitatea executivă a Corpului se realizează prin structuri operative şi administrative conduse de directorul general executiv, numit de Consiliul superior, care răspunde de buna funcţionare a structurilor executive ale Corpului.DIRECTORUL GENERAL EXECUTIV are următoarele atribuţii:- execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentelor executive;- pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor; elaborează proiectul de buget

al Corpului; după însuşirea acestora de către Biroul permanent, prin preşedintele acestuia, le prezintă Consiliului superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;

- asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului permanent; în acest sens asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;

- asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;- organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în

Tabloul Corpului de către filiale;- asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;- organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi

de contabil autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;

- asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;

- asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor tuturor structurilor Corpului;- propune preşedintelui Biroului permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de

salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;- numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul de

execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile; pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului permanent;

- asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului, potrivit reglementărilor şi normelor în vigoare;

- participă fără drept de vot la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior, luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate.În subordinea directorului general executiv funcţionează compartimentele operative şi administrative

care asigură funcţionarea curentă a Corpului. Atribuţiile, competenţele, structura de personal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin regulamentul intern şi norme aprobate de Consiliul superior, la propunerea directorului general executiv.

14

1.3.3. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Activităţile Corpului se desfăşoară în cadrul secţiunilor, subordonate birourilor permanente, precum şi departamentelor, direcţiilor şi sectoarelor, subordonate directorului general executiv şi directorilor executivi ai filialelor, după caz.

Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume: Secţiunea experţilor contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi. Conducerea fiecărei secţiuni este asigurată de cel mult 5 membri, desemnaţi din cadrul Consiliului superior, dintre care: un preşedinte (desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului permanent), un supleant şi 1-3 membri. La propunerea vicepreşedinţilor de resort, în funcţie de necesităţi, secţiunile se completează, prin decizia preşedintelui Consiliului superior, cu specialişti, chiar din afara Corpului, cunoscuţi pentru calificarea, competenţa şi lucrările lor; aceştia au în cadrul secţiunilor vot consultativ. Secţiunile fac parte din structurile alese ale Corpului şi îşi desfăşoară activitatea operativă prin structurile executive ale Corpului.

Activitatea secţiunilor se desfăşoară pe baza programelor de activitate aprobate de Consiliul superior; activitatea structurilor executive se desfăşoară pe baza regulamentului intern, a normelor, programelor şi procedurilor de lucru aprobate de Consiliul superior.

Structurile alese şi executive ale Corpului, în exercitarea funcţiilor lor, sunt răspunzătoare pentru păstrarea secretului profesional.

Toţi membrii Consiliului superior, care, fără o motivare valabilă, refuză sau se abţin de la îndeplinirea obligaţiilor profesionale sau de la efectuarea lucrărilor care le sunt impuse de funcţionarea normală a acestuia, sunt consideraţi, de drept, demisionaţi din calitatea lor de membri ai consiliului.

De asemenea, sunt consideraţi demisionaţi membrii Consiliului superior care au fost sancţionaţi disciplinar.

Constatarea renunţării unui membru la funcţiile pentru care a fost ales se face prin decizie motivată a Consiliului superior.

1.3.4. ORGANELE DE CONDUCERE ALE FILIALELOR

În reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti Corpul îşi constituie filiale fără personalitate juridică.

Organele de conducere ale filialelor sunt: adunările generale, consiliile filialelor şi birourile permanente ale acestora.ADUNAREA GENERALĂ este organul de conducere şi control al filialei şi este compusă din toţi membrii activi ai acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.

Adunarea generală ordinară se convoacă anual, în primele două luni ale anului sau la datele stabilite de Consiliul superior, iar în cazuri excepţionale se convoacă adunarea generală extraordinară. Convocarea adunării generale se publică într-un ziar local de mare tiraj, cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea adunării.

Adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor. Nu este admisă participarea prin delegare a membrilor. Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, se convoacă din nou adunarea generală, prin aceleaşi mijloace, şi se consideră legal constituită prin participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor.

Hotărârile adunării generale sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea voturilor celor prezenţi.Adunarea generală are următoarele atribuţii:

- ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliul filialei şi de către comisia de disciplină pentru perioada expirată;

- aprobă prin vot deschis bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei;

- ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi a societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;

- alege şi revocă preşedintele şi 4 membri ai comisiei de disciplină a filialei;- alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei, precum şi cenzorii;

15

- propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;

- adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al

profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul superior.În cazuri excepţionale sau atunci când trebuie luate hotărâri urgente care depăşesc competenţa

consiliului filialei, prin grija preşedintelui acestuia se convoacă adunarea generală extraordinară, folosindu-se procedura de convocare pentru adunarea generală anuală.CONSILIUL FILIALEI cuprinde maximum 10 membri titulari, inclusiv preşedintele, şi 4 membri supleanţi.

Repartiţia locurilor între experţii contabili şi contabilii autorizaţi variază de la o filială la alta, în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării şi de mărimea filialei, conform tabelului de mai jos:

Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării

Numărul membrilor titulari Numărul membrilor supleanţi

Experţi contabili Contabili autorizaţi Experţi contabili Contabili autorizaţi

Filiale cu peste 1.000 de membri Până la 50% inclusiv

6 4 2 2

Peste 50% şi până la 65% inclusiv 7 3 3 1

Peste 65% şi până la 85% inclusiv 8 2 3 1

Peste 85% şi până la 100% 9 1 4 0

100% 10 0 4 0

Filiale între 500-1.000 membri Până la 50% inclusiv

4 2 3 1

Peste 50% şi până la 65% inclusiv 5 1 3 1

Peste 65% şi până la 85% inclusiv 5 1 4 0

Peste 85% şi până la 100% inclusiv 6 0 4 0

Filiale sub 500 de membri Până la 65% inclusiv 3 1 1 1

Peste 65% şi până la 100% 4 0 2 0

100% 4 0 2 0

La filialele care au sub 100 de membri, consiliul filialei este format din 3 membri titulari, dintre care 2 experţi contabili, şi 2 membri supleanţi, unul expert contabil şi celălalt contabil autorizat.

Funcţiile membrilor consiliului filialei nu sunt remunerate; sunt acoperite însă cheltuielile de deplasare şi de reprezentare. De asemenea, membrii consiliului filialei pot primi indemnizaţii în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa naţională.

Membrii titulari şi supleanţi ai consiliului filialei sunt aleşi prin vot secret pentru o perioadă de 4 ani. Pentru asigurarea continuităţii activităţii mandatele a jumătate din numărul membrilor aleşi încetează după 2 ani.

Locurile vacante în consiliul filialei provin, de regulă, din încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani de activitate în cadrul consiliului; mandatul membrilor care au fost sancţionaţi disciplinar încetează.

Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit.

Consiliul filialei este convocat de preşedintele său ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru. Convocarea, la cererea majorităţii membrilor săi, este obligatorie, data şi ordinea de zi comunicându-se cu 10 zile înainte.

Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra problemelor ce sunt în competenţa sa şi care sunt înscrise pe ordinea de zi, cu excepţia celor care, datorită urgenţei lor, sunt supuse în şedinţă de către preşedinte.

Cvorumul necesar pentru organizarea unei reuniuni a consiliului este de două treimi din numărul membrilor titulari. Hotărârile consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor săi. Dacă această majoritate nu a fost asigurată, se va organiza o şedinţă la care majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficientă dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv.

Preşedinţii consiliilor filialelor se reunesc la intervale de timp regulate, sub preşedinţia preşedintelui Consiliului superior, în vederea realizării unei informări reciproce şi armonizării poziţiilor lor adoptate la nivelul filialelor, în domeniul competenţelor descentralizate.

16

Deliberările consiliului filialei au caracter strict secret; hotărârile însă sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul filialei Corpului.

Consiliul filialei are următoarele atribuţii:- supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de

activitate a filialei;- asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;- asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;- hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc

acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;- sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil

şi de contabil autorizat;- sesizează comisia de disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor

Corpului;- efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă

considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului superior;- pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de regulament, precum şi încetarea

provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;- analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior;- urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinţa naţională, precum şi

execuţia Bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei;

- îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.

BIROUL PERMANENT al consiliului filialei este compus din 2-4 membri: un preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi; când sunt mai mulţi vicepreşedinţi, unul dintre aceştia este ales din cadrul contabililor autorizaţi.

Preşedintele consiliului filialei este şi preşedintele biroului permanent.Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp preşedinte sau vicepreşedinţi ai

Consiliului superior.Vicepreşedinţii Biroului permanent sunt aleşi prin vot secret dintre membrii Consiliului. Alegerea la

primul tur de scrutin este valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi, care trebuie să reprezinte cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor consiliului filialei. Dacă un al doilea tur este necesar, votul majorităţii simple este suficient dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi este ales cel mai în vârstă.

Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor săi.

Biroul permanent urmăreşte întocmirea proiectului bugetului filialei potrivit normelor emise de Corp şi înaintarea acestuia în termen la Consiliul superior.

Preşedintele consiliului filialei este ales de adunarea generală dintre membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.

Preşedintele Biroului permanent al filialei asigură executarea hotărârilor Consiliului superior şi ale consiliului filialei, precum şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei, având următoarele atribuţii principale:- convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia;- reprezintă consiliul filialei pe lângă Consiliul superior şi pe lângă membrii Corpului;- reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din

cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;- asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;- asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor regulamentului;- supune spre aprobare adunării generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;- arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă

acceptă acest arbitraj;

17

- supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform procedurii prevăzute în regulament;

- îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament, de hotărârile şi de deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.În cazul când Comisia superioară de disciplină sau comisia de disciplină a filialei sancţionează un

membru al Corpului cu suspendarea dreptului de a exercita profesia, preşedintele consiliului filialei desemnează pe unul sau pe mai mulţi dintre membrii filialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului interesat, să execute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi durata suspendării.

Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi ca înlocuitor de drept pe perioada cât el absentează sau în caz de demisie. Vicepreşedintele desemnat ca înlocuitor de drept poate fi, la rândul său, înlocuit cu un alt vicepreşedinte desemnat în acest sens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit să lipsească, de cel mai în vârstă membru al consiliului filialei.

Conducerea executivă a filialei se realizează de directorul executiv al filialei, salariat angajat prin concurs, responsabil cu buna funcţionare a compartimentelor operative şi administrative.DIRECTORUL EXECUTIV AL FILIALEI are următoarele atribuţii:- execută hotărârile consiliului filialei şi măsurile stabilite de organele de conducere ale Corpului;- elaborează proiectul bugetului filialei conform normelor emise de Consiliul superior;- asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat şi angajează cheltuieli în limita bugetului

aprobat;- asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei;- organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului

Corpului existent la filiale;- asigură elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în vederea ţinerii contabilităţii,

conform reglementărilor legale şi normelor emise de Consiliul superior;- propune anual consiliului filialei schema de funcţiuni şi de salarizare a personalului necesar, care

urmează să fie supusă aprobării Consiliului superior;- participă fără drept de vot la şedinţele Biroului permanent şi ale consiliului filialei, luând cunoştinţă

de deciziile adoptate;- îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative, precum şi în hotărârile şi deciziile

organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.

1.3.5. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII FILIALELOR

Activităţile desfăşurate de filială se organizează pe următoarele verigi:- Secţiunea experţi contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi, organe alese;- Sectoare, birouri şi compartimente, potrivit organigramei şi statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, reprezentând structurile executive ale filialei.

Conducerea secţiunilor este asigurată de 3 membri desemnaţi din cadrul consiliului filialei, dintre care: un preşedinte desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului permanent şi 2 membri.

În funcţie de necesităţile secţiunilor Biroul permanent al consiliului filialei, prin decizia sa, poate completa secţiunile cu specialişti apreciaţi pentru competenţa şi lucrările lor; aceştia au în cadrul secţiunilor drept de vot consultativ.

Desemnarea membrilor Secţiunii experţilor contabili se face din categoria experţilor contabili, membri ai consiliului filialei, iar a membrilor Secţiunii contabililor autorizaţi, pe cât posibil, din categoria contabililor autorizaţi, membri ai consiliului filialei.

Secţiunile îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe aprobate de consiliul filialei.Şedinţele secţiunilor se ţin cu respectarea regulamentului.

1.4. SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:- participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;- sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi 18

Finanţelor poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. Pentru a-şi putea exercita atribuţia de sesizare a ministrului finanţelor cu eventualele hotărâri care

contravin normelor legale, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.

Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:- participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei

de disciplină, fără drept de vot;- sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea

sau refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;

- sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care le consideră nelegale;

- sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului filialei, care contravin reglementărilor legale.Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prezentate mai sus, materialele supuse dezbaterii

organelor respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.

În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita căile de atac, în condiţiile legii.

1.5. VENITURILE ŞI CHELTUIELILE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi filialele sale îşi acoperă cheltuielile din venituri, care se constituie din:- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectiv de contabil autorizat;- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;- donaţii;- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor sale,

stabilite prin regulament.Taxa de înscriere în evidenţa Corpului este datorată şi se achită odată cu admiterea cererii de

înscriere. Sunt exoneraţi de plata taxei de înscriere membrii onorifici ai Corpului.Taxa de înscriere în Tabloul Corpului se stabileşte în valori absolute, anual, de către Conferinţa

naţională ordinară.Cotizaţiile profesionale anuale, datorate de membrii Corpului, persoane fizice şi juridice, sunt fixe şi

variabile, pe tranşe de venit, fiind stabilite anual de Conferinţa naţională, pe baza metodologiei aprobate de Consiliul superior.

Condiţiile şi termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin normele de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei, aprobate de Consiliul superior. Neplata acestora pe o perioadă de un an atrage radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului.

2. ACCESUL LA PROFESIA DE EXPERT CONTABIL

Accesul la profesia de expert contabil este reglementat prin:- HG. nr. 227/05.03.2008, privind aprobarea Regulamentului privind accesul la profesia de expert

contabil şi de contabil autorizat, aşa cum a fost completat prin HG nr. 1648/10.12.2008 şi - Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea

de expert contabil şi de contabil autorizat, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor

19

contabili şi contabililor autorizaţi nr. 1/1995, aşa cum a fost modificat prin Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 08/93 din 14.05.2008.

2.1. EXAMENUL DE ADMITERE PENTRU ACCESUL LA CALITATEA DE EXPERT CONTABIL

Examenul de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil se organizează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Examenul de admitere se organizează în centrele de examen stabilite de Corp, de regulă, o dată pe an. În cazuri excepţionale, Corpul poate organiza examenul de admitere şi de două ori pe an.

Programele de examen de admitere la stagiu pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat, precum şi reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corp, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, şi se aprobă de Consiliul superior al Corpului, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.

2.1.1. COMISIILE DE EXAMINARE ŞI ÎNSCIEREA CANDIDAŢILOR LA EXAMEN

Comisia centrală de stabilire a subiectelor de examen se stabileşte prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, iar comisiile de examinare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului superior al Corpului, în calitatea sa de organizator al examenului.

În comisiile de examinare vor fi numite cadre universitare, experţi contabili, câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, specialişti în domeniul disciplinelor de examen şi directorul executiv al filialei Corpului din judeţul şi, respectiv, din municipiul Bucureşti, în a cărei rază teritorială se organizează examenul de admitere.

În vederea numirii comisiilor de examinare, Corpul va solicita Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei să îşi desemneze reprezentantul, cu 30 de zile înainte de data examenului de admitere; ministerele respective vor răspunde solicitărilor Corpului cu cel puţin 15 zile înainte de data examenului de admitere.

Se pot prezenta la examenul de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, respectiv:- are capacitate de exerciţiu deplină;- are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului;- nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de

administrare a societăţilor comerciale.Înscrierea la examenul de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil se face pe

baza unei cereri care se depune la sediul filialei Corpului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul candidatul.

În cererea de înscriere candidatul îşi va exprima opţiunea pentru un centru de examen dintre cele stabilite de Corp şi afişate în loc vizibil la sediul tuturor filialelor.

Pentru susţinerea examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil, cererea de înscriere este însoţită de:- certificatul medical din care să rezulte că solicitantul are capacitate de exerciţiu deplină;- curriculum vitae, completat şi semnat pe propria răspundere de către solicitant;- copie legalizată de pe actul de studii, din care să rezulte că solicitantul are studii economice

superioare, cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;- certificat de cazier judiciar, cu termenul de valabilitate neexpirat.

Înscrierea candidaţilor în catalog se face de către directorii executivi ai filialelor, care sunt şi secretarii comisiilor de examinare, pe baza cererii şi, respectiv, a tabelelor transmise cu cel puţin 5 zile înainte de data la care se organizează examenul de admitere de către directorii executivi ai filialelor de la care provin candidaţii.

2.1.2. DISCIPLINELE ŞI SUBIECTELE EXAMENULUI DE ADMITERE

Disciplinele examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil sunt: contabilitate, fiscalitate, drept, evaluare economică şi financiară a întreprinderilor, audit, expertiză contabilă şi doctrina şi deontologia profesiei contabile.

20

Contabilii autorizaţi, membri activi ai Corpului, care ulterior îndeplinesc condiţia de studii pentru a accede la profesia de expert contabil, susţin examenul de admitere la stagiu la disciplinele: contabilitate, audit, evaluarea economică şi financiară a întreprinderilor şi expertiza contabilă.

Tematica şi bibliografia pe baza cărora se pregătesc candidaţii se stabilesc de Corp, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, pentru fiecare disciplină. Acestea vor fi actualizate permanent, vor fi publicate în revista editată de Corp şi vor fi afişate la sediul fiecărei filiale cu cel puţin 60 de zile înainte de fiecare sesiune de examen.

Subiectele pentru examenul de admitere se stabilesc pentru fiecare sesiune de către comisia centrală. Persoanele care fac parte din comisia centrală de stabilire a subiectelor de examen nu vor face parte din comisiile de examinare.

Subiectele pentru disciplinele care fac obiectul probelor scrise sunt unice pe ţară şi se elaborează în cel puţin 30 de variante care să acopere tematica şi bibliografia obligatorii, valabile pentru sesiunea respectivă.

Preşedintele comisiei centrale extrage cel puţin 15 variante cuprinzând subiectele elaborate pentru fiecare probă scrisă şi le multiplică într-un număr egal cu numărul de candidaţi rezultat prin raportarea numărului total de candidaţi la nivelul ţării la numărul de variante reţinute de comisia centrală pentru sesiunea respectivă.

Subiectele se sigilează în plicuri separate, pe variante, asigurându-se confidenţialitatea. Plicurile se predau sub semnătură fiecărui preşedinte al comisiei de examinare, cu cel mult 48 de ore înaintea datei de organizare a examenului de admitere; plicurile cuprinzând subiectele la probele scrise se desigilează în prezenţa comisiei de examinare şi a candidaţilor.

2.1.3. PROBELE DE EXAMEN ŞI PROMOVAREA EXAMENULUI

Verificarea nivelului de pregătire teoretică a candidaţilor se face prin examen scris.Pentru admiterea la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil, examenul de admitere

constă în susţinerea a două probe scrise, cuprinzând subiecte din disciplinele:- contabilitate, fiscalitate, drept, cu o durată de 3 ore pentru elaborarea răspunsurilor;- evaluare economică şi financiară a întreprinderilor, audit, expertiză contabilă şi doctrina şi

deontologia profesiei contabile, cu o durată de 3 ore pentru elaborarea răspunsurilor.Aprecierea răspunsurilor candidaţilor se face cu note de la 1 la 10, la fiecare disciplină, conform

grilei stabilite de comisia centrală.Se declară admişi candidaţii care obţin cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină.

Rezultatele se afişează în cel mult 20 de zile de la susţinerea examenului.Candidaţilor declaraţi admişi de către comisiile de examinare li se eliberează certificate de

promovare a examenului, în termen de 30 de zile, de la filiala unde au susţinut examenul de admitere în vederea obţinerii calităţii de expert contabil.

În baza certificatului de promovare a examenului de admitere, candidatul poate să se înscrie în evidenţa filialei, să efectueze stagiul de 3 ani şi să susţină examenul de aptitudini în vederea accesului la profesia de expert contabil.

2.2. EFECTUAREA STAGIULUI ŞI EXAMENUL DE APTITUDINI PENTRU OBŢINEREA CALITĂŢII DE EXPERT CONTABIL

2.2.1. DURATA STAGIULUI ŞI ABILITAREA TUTORILOR DE STAGIU

Stagiul se efectuează de către persoanele care au promovat examenul de admitere pentru accesul la profesia de expert contabil, organizat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Stagiul se organizează pe lângă un tutore de stagiu, membru al Corpului, sau, în sistem colectiv, la nivelul fiecărei filiale a Corpului.

Stagiul are o durată de 3 (trei) ani.Perioada de stagiu începe de la data la care persoana care a reuşit la examenul de admitere a depus

cererea de înscriere la stagiu.Cererea de înscriere la stagiu se depune în termen de maximum două luni de la data promovării

examenului de admitere; în caz contrar, candidatul va susţine din nou examenul de acces.La cererea stagiarului, stagiul poate fi prelungit sau suspendat printr-o hotărâre a consiliului filialei

Corpului după cum urmează:- prelungirea stagiului, care nu se poate face decât pentru o perioadă de maximum 3 ani, poate fi dată

în una sau mai multe etape;21

- suspendarea poate fi acordată în primii 2 ani, pe perioade care nu depăşesc 12 luni fiecare. Orice reînnoire a unei perioade de suspendare, formulată în cadrul acestei durate de 2 ani, trebuie să facă obiectul unei hotărâri a consiliului filialei Corpului. Durata serviciului militar şi concediul legal de maternitate sau pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani nu sunt luate în calcul în cei 2 ani de suspendare.În situaţia în care candidatul a terminat sau se află în cursul efectuării stagiului la categoria contabil

autorizat şi a promovat examenul la categoria expert contabil se recunoaşte stagiul efectuat, dar nu mai mult de 3 semestre; contabilii autorizaţi, membri activi ai Corpului, cu o vechime de cel puţin 2 ani, pot fi supuşi unui program intensiv de practică şi pot susţine examenul de aptitudini în primele 6 luni de la data promovării examenului de admitere la stagiu pentru accesul la profesia de expert contabil.

În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în timpul orelor normale de muncă ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem colectiv.

În ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie să acorde stagiarului, la cerere, un concediu neplătit de cel puţin 30 de zile pentru pregătirea examenului de aptitudini la profesiile de expert contabil şi de contabil autorizat.

Repartiţia orelor de stagiu este lăsată la alegerea tutorelui de stagiu, care trebuie să acorde stagiarului toate facilităţile, pentru a-i permite să efectueze instruirea şi să îşi pregătească examenele finale pentru obţinerea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat.

Repartiţia orelor de stagiu este comunicată de tutorele de stagiu controlorului de stagiu, care se asigură că au fost respectate.

Când controlorul de stagiu refuză să îşi dea acordul fie asupra numărului de ore, fie asupra repartiţiei lor, litigiul este prezentat preşedintelui consiliului filialei Corpului, care analizează şi decide.

Stagiul se efectuează pe lângă o persoană fizică sau în cadrul unei societăţi comerciale de profil, membră a Corpului.

Lista cuprinzând persoanele şi societăţile comerciale de profil, abilitate să primească stagiari, se stabileşte de Consiliul superior al Corpului, la propunerea consiliului filialei Corpului; acestea trebuie să ofere garanţii suficiente în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor pentru formarea stagiarilor, respectarea normelor şi principiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

Tutorele de stagiu este o persoană fizică. Când stagiul este realizat într-o societate comercială de expertiză contabilă înscrisă în Tabloul Corpului, abilitată, aceasta precizează, cu ocazia cererii sale de abilitare, numele şi calitatea tutorelui de stagiu ales din rândul cadrelor, asociaţilor, pentru a fi şi acesta abilitat.

Cererea de abilitare în calitatea de tutore de stagiu se adresează preşedintelui filialei Corpului; preşedintele filialei, cu consultarea directorului executiv al filialei, analizează cererea şi o înaintează în termen de 10 zile, însoţită de un raport din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor pentru formarea stagiarilor.

Consiliul superior al Corpului analizează cererea şi hotărăşte în termen de 30 de zile de la primire.Abilitarea poate fi solicitată în orice moment de persoanele fizice cu vechime în profesie de

minimum 5 ani şi de societăţile comerciale de profil, membre ale Corpului, cu îndeplinirea criteriilor stabilite prin normele CECCAR.

Odată acordată, abilitarea rămâne valabilă până la retragerea sa de către Consiliul superior al Corpului.

Fiecare tutore de stagiu are dreptul la maximum 10 stagiari; autorizarea de a avea mai mult de 10 stagiari se acordă, pentru fiecare stagiar în plus, de consiliul filialei Corpului, după examinarea ansamblului activităţilor tutorelui de stagiu.

Abilitarea şi autorizarea nu sunt nominative în ceea ce priveşte stagiarii.Acordarea şi retragerea abilitării sunt hotărâte de Consiliul superior al Corpului după consultarea

avizelor controlorului de stagiu şi a rapoartelor delegaţilor Consiliului superior al Corpului care au făcut parte din comisiile pentru examenele de aptitudini.

Lista cuprinzând persoanele şi societăţile comerciale de profil abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu se publică odată cu Tabloul anual al membrilor Corpului şi se actualizează periodic.

2.2.2. ÎNSCRIEREA LA STAGIU, STATUTUL ŞI INSTRUIREA STAGIARILOR

22

Stagiarul trebuie să aducă la cunoştinţă directorului executiv al filialei Corpului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct la registratura filialei, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea stagiului:- numele şi adresa sa;- numele şi adresa tutorelui de stagiu;- atestarea tutorelui de stagiu că acceptă să îl primească pe stagiar, din care să rezulte şi data începerii

stagiului.Directorul executiv al filialei Corpului confirmă înscrierea la stagiu, trimiţând stagiarului o scrisoare

de confirmare.Pentru stagiarii care urmează să se pregătească în sistem colectiv, directorul executiv al filialei

Corpului va confirma înscrierea la stagiu, prin transmiterea unei scrisori de confirmare.În situaţia în care stagiarul nu a găsit şi filiala nu poate să îi recomande un tutore de stagiu, directorul

executiv al filialei Corpului, sub proprie semnătură, va face menţiunea "pregătire în sistem colectiv" pe cererea acestuia.

În perioada în care îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul tutorelui de stagiu, stagiarul poate avea şi calitatea de salariat în înţelesul legislaţiei în vigoare.

Relaţiile contractuale ale stagiarului cu persoana sau cu societatea comercială de profil în care îşi efectuează stagiul se pot stabili pe baza legislaţiei muncii sau legislaţiei civile.

În afara cazurilor de erori grave sau acţiuni cu caracter fraudulos din partea sa, stagiarul nu răspunde pentru lucrările pe care le execută în contul şi sub supravegherea tutorelui de stagiu.

Este interzis stagiarului să semneze, în numele său, documente pentru terţi în timpul efectuării perioadei de stagiu.

Stagiul constă în efectuarea de lucrări profesionale, la care se adaugă acţiuni de pregătire tehnică şi deontologică.

Lucrările profesionale reprezintă 400 de ore pe an şi se efectuează sub controlul tutorelui de stagiu. Când nu este posibilă efectuarea de lucrări pe lângă un tutore de stagiu, filiala organizează pregătirea în sistem colectiv a stagiarilor şi numai pe bază de lucrări practice, potrivit programului-cadru pe categorii de lucrări profesionale. Exerciţiile, lucrările practice şi studiile de caz, ce fac obiectul pregătirii în sistem colectiv, se stabilesc anual de Direcţia de specialitatedin cadrul Corpului, se rezolvă şi se evaluează de către formatorii (lectorii) aprobaţi de Biroul permanental Consiliului superior al Corpului din rândul tutorilor de stagiu, cadrelor universitare sau al altor specialişti pe domenii. Modul de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de pregătire în sistem colectiv se stabileşte prin norme aprobate de Biroul permanent al Consiliului superior al Corpului.

Pregătirea tehnică şi deontologică a stagiarilor cuprinde:- acţiuni legate de comportamentul profesional şi de doctrina profesională, care sunt întreprinse în mod

curent de consiliul filialei Corpului - minimum două zile pe an;- acţiuni de pregătire tehnică - minimum 4 zile pe an; acestea pot fi delegate unor cabinete sau societăţi

comerciale de profil, membre ale Corpului, Institutului naţional de dezvoltare profesională continuă sau unor institute de învăţământ care au făcut cerere în acest sens şi ale căror programe au fost agreate de Consiliul superior al Corpului.Tematica pentru cursurile de pregătire tehnică şi Tematica pentru cursurile de pregătire deontologică şi doctrină profesională sunt prezentate în

Anexele la Regulamentul de stagiu.Stagiarii au obligaţia să participe la acţiunile organizate de consiliul filialei Corpului, în cadrul

Programului naţional de formare profesională continuă.

2.2.3. RAPOARTELE DE ACTIVITATE ŞI OBLIGAŢIILE TUTORILOR DE STAGIU

Stagiarul prezintă controlorului de stagiu la sfârşitul fiecărui semestru un "Raport semestrial" în care dezvoltă un caz practic sau, în cazul unei misiuni de audit, prezintă lucrările efectuate, grupate pe activităţi.

Raportul semestrial se semnează atât de stagiar, cât şi de tutorele de stagiu. Raportul este însoţit de Fişa semestrială a tutorelui de stagiu, în care acesta poate dezvolta şi comenta unele aspecte din activitatea stagiarului.

În cazul experţilor contabili, cel puţin două din 6 rapoarte semestriale trebuie să se refere la activitatea de expertiză contabilă şi de audit.

23

Tutorele de stagiu trebuie să creeze stagiarilor condiţii pentru:- a urma pregătirea prevăzută în regulament;- a se achita cu regularitate de obligaţiile lor prevăzute în regulament;- a pregăti examenul de aptitudini, în vederea obţinerii calităţii de expert contabil.

Tutorele de stagiu trebuie să mărească treptat nivelul de dificultate al lucrărilor încredinţate experţilor contabili stagiari şi să îi ajute să îşi însuşească disciplinele profesionale ale pregătirii tehnice de bază (contabilitate, drept, fiscalitate, economie, audit, evaluare).

Tutorele de stagiu trebuie să întocmească cu regularitate Fişa semestrială a stagiarului şi să răspundă la solicitările consiliului filialei Corpului în legătură cu activitatea stagiarului.

La sfârşitul perioadei de stagiu, tutorele de stagiu întocmeşte şi prezintă consiliului filialei un Raport de stagiu. În cazul stagiarilor pregătiţi în sistem colectiv, Raportul de stagiu se întocmeşte de directorul executiv al filialei pentru fiecare stagiar.

Tutorele de stagiu are datoria de a-l ajuta pe stagiar în găsirea unui loc de muncă; orice clauză convenită care ar împiedica aceasta este interzisă în contractele de muncă întocmite între un membru al Corpului şi un stagiar.

Tutorii de stagiu sunt obligaţi să plătească stagiarii în funcţie de: numărul de ore efectuate, calitatea lucrărilor efectuate şi baremele orare stabilite de Consiliul superior al Corpului.

2.2.4. PREGĂTIREA STAGIARILOR ÎN SISTEM COLECTIV

Absolvenţii examenului de acces la profesia de expert contabil şi contabil autorizat, care nu figurează în evidenţa vreunui tutore de stagiu, au obligaţia participării, în sistem colectiv, la acţiuni de pregătire tehnică şi deontologică, precum şi la efectuarea unui număr de 400 de ore/an (respectiv 200 de ore/semestru) prevăzute de regulament, constând în lucrări profesionale.

Pentru înscrierea în sistem colectiv, stagiarul depune cu cel puţin 15 zile înainte de începerea stagiului, dar nu mai târziu de două luni de la data promovării examenului de admitere la stagiu, o cerere, la filiala de domiciliu.

Preşedintele Consiliului filialei confirmă pe cererea privind înscrierea la stagiu pentru "Pregătirea în sistem colectiv", trimiţând stagiarului o scrisoare de confirmare.

Toţi stagiarii care vor urma acţiunile de pregătire în sistem colectiv vor fi înregistraţi de către directorul executiv al filialei, în ordinea sosirii scrisorilor de înscriere de la stagiari, în Registrul matricol şi, de asemenea, vor primi livrete de stagiu.

Pregătirea în sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial întocmit de directorul executiv al filialei şi vizat de preşedintele filialei până la data de 15 a primei luni din semestru şi se transmite Direcţiei gestionare stagiu din cadrul Corpului.

Calendarul semestrial de pregătire va conţine, după caz:- numărul total al stagiarilor înscrişi pentru sistemul colectiv de pregătire, pe ani;- lectorii ce pot fi utilizaţi pentru verificarea lucrărilor profesionale şi predarea cursurilor de pregătire

tehnică şi deontologică;- lista stagiarilor (pe ani) repartizaţi pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un

lector;- graficul de efectuare a lucrărilor profesionale (200 de ore/semestru) şi zilele de pregătire tehnică şi

deontologică, pentru fiecare lector.Pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea pregătirii în sistem colectiv (chirie pentru sală şi plata

lectorilor) se percepe un tarif anual pe stagiar de 150 euro.Pentru parcurgerea categoriilor de lucrări profesionale cuprinse în Programul-cadru de pregătire

practică în sistem colectiv a stagiarilor procedura este următoarea:a. lectorul formator de stagiu repartizează fiecărui stagiar de care răspunde un număr de 30 - 50 de

întrebări, exerciţii şi studii de caz din lista şi tematica indicată de direcţia de specialitate, la începutul fiecărui semestru;

b. directorul executiv sau responsabilul cu stagiul din cadrul filialei urmăreşte primirea lucrărilor rezolvate de fiecare stagiar în cursul semestrului respectiv şi fixează ziua în care stagiarul va trebui să susţină modul de rezolvare a exerciţiilor în prezenţa lectorului formator de stagiu;

c. directorul executiv sau responsabilul cu stagiul va recepţiona orice solicitare a stagiarilor pentru consultaţii în rezolvarea problemelor primite şi va fixa graficul de consultaţii împreună cu lectorul de stagiu, în cursul semestrului respectiv;

24

d. lucrările efectuate sunt arhivate în dosarul stagiarului şi menţionate în livretul de stagiu sub semnătura lectorului formator de stagiu.Pentru cele 4 zile de pregătire tehnică şi pentru cele două zile de pregătire deontologică a stagiarilor

în sistem colectiv, se vor respecta Tematica pentru cursurile de pregătire tehnică şi Tematica pentru cursurile de pregătire deontologică şi doctrină profesională pentru experţi contabili, prezentată de Regulament.

Toate celelalte reguli, drepturi şi obligaţii cu privire la stagiari, menţionate în regulament sau în alte reglementări interne, rămân valabile şi pentru stagiarii pregătiţi în sistem colectiv.

Răspunderea pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire tehnică şi deontologică în sistem colectiv a stagiarilor revine directorului executiv al filialei şi Direcţiei gestionare stagiu din cadrul Corpului.

2.2.5. CONTROLUL STAGIULUI

Consiliul superior al Corpului numeşte un controlor de stagiu la nivelul fiecărei filiale şi unul sau mai mulţi controlori adjuncţi care să acopere activitatea tuturor stagiarilor din raza filialei. Un controlor de stagiu adjunct nu poate avea mai mult de 50 de stagiariîn control.

Controlul stagiului se referă la:- respectarea de către stagiari a obligaţiilor şi a reglementărilor care îi privesc;- comportamentul stagiarului;- calitatea şi diversitatea lucrărilor profesionale;- trimiterea la timp a rapoartelor semestriale şi a fişelor semestriale ale tutorelui de stagiu;- participarea efectivă la acţiunile de pregătire.

Controlorul de stagiu aduce la cunoştinţă stagiarului sau/şi tutorelui de stagiu orice remarcă sau sugestie referitoare la comportamentul stagiarului, la calitatea, numărul şi natura lucrărilor efectuate şi la formarea profesională obţinută.

Controlorul de stagiu va lămuri orice situaţie pentru stagiarii care efectuează stagiul în sistem colectiv.

Controlorii de stagiu îi convoacă la filială, în mod periodic, fie toţi stagiarii, fie pe grupe, în reuniuni care pot să corespundă cu zilele de studiu privind comportamentul profesional şi doctrina profesională; convocarea se face cu cel puţin 30 de zile înainte, iar prezenţa este obligatorie.

Consiliul superior al Corpului desemnează vicepreşedintele care răspunde de Direcţia de specialitate din cadrul Corpului pentru a îndeplini şi calitatea de controlor naţional de stagiu, care orientează şi coordonează activitatea controlorilor de stagiu de la nivelul filialelor Corpului.

Controlorii şi controlorii adjuncţi de stagiu întocmesc anual un raport al propriei activităţi, pe care îl prezintă directorului executiv al filialei Corpului şi controlorului naţional de stagiu.

Controlorul naţional de stagiu prezintă Consiliului superior al Corpului raportul anual cu privire la activitatea controlorilor de stagiu de la nivelul filialelor Corpului.

În cursul anului, Departamentul pentru organizarea stagiului şi dezvoltarea profesională continuă din cadrul Corpului poate cere orice informaţie filialelor Corpului în legătură cu activitatea de stagiu.

Direcţia de specialitate şi controlorul naţional de stagiu organizează cel puţin o dată pe an o reuniune cu toţi controlorii de stagiu, în care se analizează activitatea de stagiu în cadrul Corpului.

2.2.6. EVIDENŢA STAGIARILOR ŞI CERTIFICAREA STAGIULUI

Directorul executiv al filialei ţine un registru în care stagiarii sunt înscrişi în ordinea sosirii scrisorilor de înscriere la stagiu, precum şi câte un dosar pentru fiecare stagiar şi pentru fiecare tutore de stagiu. Numărul din registrul stagiarilor se înscrie pe dosarul stagiarului şi pe orice document sau corespondenţă care îl priveşte pe stagiar.

Toţi stagiarii care se pregătesc în sistem colectiv vor fi înregistraţi de către directorul executiv al filialei în Registrul matricol şi vor primi livrete de stagiu.

O copie (listă) din registrul stagiarilor se trimite la Direcţia de specialitate din cadrul Corpului, anual până la data de 30 iunie, şi se actualizează semestrial.

Evidenţa activităţii de stagiu cuprinde:- un dosar al stagiarului, care conţine diferite documente pe care acesta le-a depus la înscrierea în

stagiu, precum şi rapoartele şi celelalte documente în legătură cu activitatea acestuia;- un dosar al tutorelui de stagiu, care cuprinde abilitarea acestuia, numele stagiarilor şi diferite

documente şi corespondenţă, precum şi rapoarte ale acestuia.25

Activităţile desfăşurate de stagiar, documentele şi rapoartele acestuia sunt consemnate şi conservate într-un dosar personal denumit Livret de stagiu.

Lucrările (rapoartele) întocmite de stagiarii care efectuează pregătirea în sistem colectiv se centralizează de către directorul executiv al filialei sau de către responsabilul sectorului de stagiu din cadrul filialei şi se consemnează în Registrul matricol la rubrica "Rapoarte", la semestrul corespunzător.

La expirarea stagiului profesional, stagiarului i se eliberează un Certificat de stagiu, pe baza raportului tutorelui de stagiu şi a observaţiilor scrise de controlorul de stagiu sau pe baza Raportului de stagiu întocmit de directorul executiv al filialei.

Certificatul de stagiu dă dreptul stagiarului de a se prezenta la examenul de aptitudini, în vederea obţinerii calităţii de expert contabil.

2.2.7. EXAMENUL DE APTITUDINI PENTRU OBŢINEREA CALITĂŢII DE EXPERT CONTABIL

Examenul de aptitudini, prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, se organizează de Corp în fiecare an, la o dată ce se stabileşte de Consiliul superior al Corpului.

Susţinerea examenului de aptitudini se face după efectuarea stagiului, într-o perioadă maximă de 4 ani de la promovarea examenului de admitere, cu excepţia persoanelor aflate în situaţiile de prelungire şi suspendare a stagiului, pentru care termenul se decalează în mod corespunzător.

Stagiarii care nu au promovat examenul de aptitudini îl mai pot susţine în următoarele maximum două sesiuni consecutive, cu acoperirea taxelor de examen stabilite de Consiliul superior al Corpului.

Pentru înscrierea la examenul de aptitudini, cel interesat depune la filiala Corpului din raza de domiciliu un dosar cuprinzând:- certificatul de admitere la stagiu, emis de comisia de examinare pentru accesul la profesie;- certificatul de stagiu;- copie de pe diploma de studii economice superioare, recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării

şi Tineretului;- cerere pentru înscriere la examenul de aptitudini, adresată preşedintelui filialei Corpului;- copie de pe actul de identitate (B.I./C.I.);- certificat de cazier judiciar;- adeverinţă medicală;- două fotografii tip B.I.

Dosarele se transmit de către filiale Direcţiei de specialitate din cadrul Corpului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru organizarea examenului de aptitudini.

Activitatea desfăşurată într-o societate de profil membră a Corpului, în calitate de angajat, este recunoscută ca perioadă de stagiu efectuat, în ceea ce priveşte lucrările profesionale şi pregătirea tehnică şi la cerere, la împlinirea perioadei de 3 ani, persoanele respective pot solicita organizarea zilelor de pregătire deontologică, în vederea susţinerii examenului de aptitudini.

Cererea trebuie să conţină toate informaţiile necesare, susţinute cu documente, care să dea posibilitatea directorului executiv al filialei să se asigure că persoana în cauză a obţinut pregătirea profesională şi tehnică necesară.

Examenele de aptitudini se organizează de către Direcţia de specialitate din cadrul Corpului, la data stabilită de către Consiliul superior al Corpului; data şi locul examenului se comunică de directorul executiv al filialei, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Examenul de aptitudini constă în probe scrise şi orale.Proba scrisă, cu o durată de 6 ore, constă în:

- studii de caz, exerciţii şi probleme din domeniul expertizei, monografiei contabile, analizei economico-financiare, evaluării întreprinderilor şi auditului;

- întrebări de judecată profesională din doctrina şi deontologia profesiei contabile, organizarea şi funcţionarea Corpului.Proba orală se susţine în maximum 7 zile calendaristice de la proba scrisă şi constă în:

- câte o întrebare din materia juridică şi fiscală;- câte o întrebare din domeniile contabilitate, audit financiar şi evaluarea întreprinderilor.

La proba scrisă, fiecare subiect primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise şi continuarea examenului cu proba orală este necesară obţinerea cel puţin a mediei 7.

Tematica examenului de aptitudini este prezentată în anexele la Regulamentul de stagiu şi poate fi modificată sau completată de Consiliul superior al Corpului cu cel puţin 3 luni înainte de data de organizare a examenului de aptitudini.

26

Comisiile de examinare sunt formate din:- un magistrat, consilier sau controlor de la Curtea de Conturi;- două cadre didactice universitare;- 2 experţi contabili;- câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Justiţiei.

Secretariatul comisiilor de examinare este asigurat de Direcţia de specialitate din cadrul Corpului.Lista cuprinzând persoanele care au promovat examenul de aptitudini se comunică filialei din raza de

domiciliu de către Direcţia de specialitate din cadrul Corpului.Directorul executiv al filialei va notifica în scris, cu confirmare de primire, fiecărei persoane care a

absolvit examenul de aptitudini, solicitând-o să îşi întocmească dosarul pentru înscrierea în Tabloul Corpului ca expert contabil, potrivit legii.

În termen de maximum 30 de zile, absolventul examenului de aptitudini are obligaţia înscrierii în evidenţele Corpului, în caz contrar este luat din oficiu la categoria membrilor inactivi.

2.3. CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR PROFESIONALE ALE EXPERŢILOR CONTABILI

Controlul activităţii profesionale a experţilor contabili este reglementat prin Regulamentul auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 08/91 din 14.05.2008.

2.3.1. NOŢIUNI GENERALE

Auditul de calitate reprezintă un ansamblu de măsuri luate de Corp, vizând analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet, aprecierea modului de aplicare în cadrul acestuia a fiecărei norme profesionale emise de Corp şi verificarea modului de respectare a obligaţiilor de membru. Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi fiecărui profesionist contabil înscris în Tabloul Corpului. El se exercită atât la sediul principal al cabinetului, cât şi la sediile birourilor secundare, înscrise sau neînscrise în Tabloul Corpului. Auditul de calitate are drept scop asigurarea respectării de către toţi membrii Corpului a normelor profesionale stabilite de acesta pentru fiecare activitate, serviciu contabil sau categorie de lucrări efectuate de aceştia;

Cabinetul desemnează fie un cabinet individual condus de un expert contabil, membru al Corpului, fie o societate de expertiză contabilă, recunoscută de Corp;Prin audit de calitate la un cabinet cu birouri secundare instalate pe teritoriul mai multor filiale ale Corpului se înţelege auditul efectuat atât la sediul cabinetului, cât şi la sediile biroului sau ale birourilor sale secundare;

Auditorii de calitate sunt experţi contabili cu experienţă formaţi şi instruiţi de Corp în domeniul auditului de calitate al serviciilor contabile.

2.3.2. OBIECTIVELE, PRINCIPIILE, METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA AUDITULUI DE CALITATE

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:- oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de membru;- dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:- universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;- confidenţialitate: nici o informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţă terţilor;- adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;- colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;- armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

Auditul de calitate cuprinde în metodologia de efectuare 3 componente:

27

- cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul structural);- aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);- îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor, depunerea declaraţiilor, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate).

Auditul de calitate are drept referinţă standardele profesionale emise de Corp pentru fiecare natură de serviciu profesional prestat, regulile şi normele profesionale în vigoare în momentul exercitării misiunilor şi uzanţele profesionale.

Controlul activităţilor profesionale ale experţilor contabili se face prin departamentul pentru urmărirea aplicării normelor profesionale şi auditului de calitate (DUANPAC), care are următoarele atribuţii:- elaborează programul anual al auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, cuprinzând

listele cabinetelor prevăzute a fi auditate pe baza propunerilor formulate de filiale;- urmăreşte realizarea programului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile pe baza

graficelor de eşalonare lunară a cabinetelor transmise de filiale;- pregăteşte şi adaptează la condiţiile conjuncturale metodologia auditului de calitate în domeniul

serviciilor contabile;- analizează cazurile de recuzare a auditorilor de calitate şi face propunerile care se impun;- organizează testul-interviu în vederea angajării auditorilor de calitate, analizează şi controlează

activitatea acestora şi propune măsuri de sancţionare, după caz;- formulează dispoziţiile către filiale, cuprinzând măsurile ce trebuie luate ca urmare a auditărilor

efectuate la cabinete;- gestionează certificatele de atestare a auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile şi prezintă

propunerile de emitere a acestora cabinetelor auditate;- în cazul unor încălcări ale reglementărilor privind exercitarea profesiei, ale Codului etic naţional al

profesioniştilor contabili, precum şi ale normelor profesionale emise de Corp, sesizează consiliul filialei;

- rezolvă problemele ivite în activitatea auditului de calitate ca urmare a investigaţiilor proprii sau a sesizărilor primite de la terţe persoane în domeniul serviciilor contabile;

- elaborează semestrial sinteza auditului de calitate şi o prezintă, prin directorul general executiv, preşedintelui Consiliului superior al Corpului;

- asigură instruirea auditorilor de calitate, organizează mese rotunde şi întâlniri de lucru în domeniul auditului de calitate al serviciilor contabile;

- elaborează bugetul anual de costuri (retribuţii, cheltuieli de transport şi cazare) privind auditul de calitate, pe care îl prezintă spre aprobare, prin directorul general executiv, Consiliului superior al Corpului.Auditorii de calitate sunt angajaţi cu contract individual de muncă, făcând parte din structura

DUANPAC.Activitatea de audit asupra calităţii serviciilor contabile poate fi realizată şi prin externalizare, pe

bază de contracte de prestări de servicii, încheiate de DUANPAC cu persoane fizice şi juridice membre ale Corpului, în condiţii ce sunt aprobate de Biroul permanent al Consiliului superior.

Auditorii de calitate au următoarele drepturi:- să îşi exercite misiunea de audit de calitate, în mod personal, la cabinetele prevăzute în programul

auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile;- să îşi organizeze misiunea şi să îşi determine întinderea investigaţiilor în timpul prevăzut în prezentul

regulament;- să efectueze vizite la cabinete pentru efectuarea auditului de calitate, având în vedere metodologia de

analiză structurală, tehnică şi de conformitate;- să primească normele, ghidurile profesionale şi reglementările Corpului şi să beneficieze de

instruirile profesionale organizate de acesta;- să li se ramburseze cheltuielile efectuate pentru deplasări în vederea exercitării atribuţiilor.

Auditorii de calitate au următoarele obligaţii:- să asigure îndeplinirea misiunii auditului de calitate la cabinetele cuprinse în graficele de eşalonare

lunară a programului auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile;

28

- să efectueze auditul de calitate cu respectarea normelor profesionale şi a ghidurilor profesionale emise de Corp;

- să întocmească dosarul de audit de calitate al cabinetului, conţinând raportul, fişa centralizatoare cu rezultatele auditului, notele de sinteză şi anexele prevăzute de ghid, precum şi eventualele observaţii ale cabinetului;

- să sesizeze DUANPAC şi, după caz, consiliul filialei în cazul unor încălcări ale reglementărilor privind exercitarea profesiei, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, precum şi ale normelor profesionale emise de Corp;

- să analizeze problemele ivite în activitatea auditului de calitate ca urmare a investigaţiilor proprii sau a sesizărilor primite de la terţe persoane în domeniul serviciilor contabile şi să prezintă propuneri către DUANPAC;

- să facă propuneri pentru valorificarea constatărilor (sancţiuni, recomandări etc.);- să facă propuneri pentru adaptarea la condiţiile conjuncturale a metodologiei auditului de calitate în

domeniul serviciilor contabile.Auditorii de calitate au dreptul şi, în acelaşi timp, obligaţia să refuze o misiune de audit de calitate în

situaţiile în care independenţa ar fi periclitată.

2.3.3. PROCEDURA REALIZĂRII AUDITULUI DE CALITATE, STABILIREA CLASELOR DE CALITATE A CABINETELOR AUDITATE ŞI MĂSURILE LUATE

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an filiala transmite fiecărui membru al Corpului formularul "Raport anual privind auditul de calitate", prevăzut de regulament. Fiecare membru al Corpului are obligaţia de a completa "Raportul anual privind auditul de calitate" şi de a-l depune la filiala de care aparţine până la data de 31 martie. Până la data de 20 aprilie a fiecărui an directorii executivi ai filialelor transmit DUANPAC:- rapoartele anuale privind auditul de calitate, completate de toţi membrii din raza de activitate;- o listă aprobată de adunarea generală, cuprinzând cabinetele pe care filiala apreciază că ar trebui să le auditeze în anul următor, cu precizarea cabinetelor care au cerut voluntar să beneficieze de un audit de calitate.

DUANPAC elaborează programul auditului de calitate pentru anul următor, care se supune aprobării până la data de 31 mai a fiecărui an, cu indicarea modalităţii de realizare a auditului calităţii: prin control pe bază de declaraţii, prin control în teren sau mixt.

Până la data de 30 iunie a fiecărui an DUANPAC trimite fiecărei filiale programul de audit al calităţii pentru anul viitor.

Etapele realizării auditului de calitate sunt următoarele:a. Pregătire. Timpul necesar pentru audit este în funcţie de importanţa cabinetului şi se stabileşte numai

după completarea şi analiza chestionarului pregătitor. Cabinetul ales pentru auditul de calitate este informat prin scrisoare, cu cel puţin 60 de zile înainte de data fixată pentru începerea auditului. Scrisoarea este însoţită de un chestionar care cuprinde un ansamblu de informaţii referitoare, pe de o parte, la organizarea generală a cabinetului, la misiunile pe care acesta le derulează, iar pe de altă parte, la respectarea obligaţiilor de membru. Chestionarul completat trebuie retrimis filialei, în termen de 30 de zile de la data primirii lui. Odată cu returnarea chestionarului, cabinetul poate cere să beneficieze de dispoziţiile regulamentului referitoare la recuzarea auditorului, caz în care auditul va fi realizat prin auditori din afara razei de activitate a filialei, prin grija DUANPAC.

b. Modalităţi de audit. Fiecare misiune de audit de calitate cuprinde 3 faze complementare: audit structural, audit tehnic şi audit de conformitate. Auditul de calitate se efectuează conform ghidului aprobat de Consiliul superior al Corpului:- auditul structural constă într-un diagnostic de organizare a cabinetului în scopul aprecierii dacă

modul de organizare asigură îndeplinirea de misiuni conform normelor, regulilor şi uzanţelor profesionale, emise sau recunoscute de Corp, evidenţiind lipsurile în ceea ce priveşte metodele şi procedurile existente în cabinet, existenţa logisticii şi a standardelor şi normelor profesionale specifice fiecărei misiuni, conform obiectului de activitate al cabinetului;

- auditul tehnic constă în examinarea unui număr de dosare de lucru şi permite aprecierea calităţii metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Alegerea dosarelor se face pe baza concluziilor şi informaţiilor rezultate din auditul structural. Auditul tehnic se face prin referire la standardele profesionale emise de Corp, la normele şi regulile în vigoare, precum şi la uzanţele profesionale;

29

- auditul de conformitate constă în verificarea modului în care cabinetul îşi îndeplineşte obligaţiile de membru cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională, depunerea declaraţiilor anuale, plata obligaţiilor financiare, aspecte etice etc.

c. Evaluarea rezultatelor şi măsuri:La sfârşitul misiunii desfăşurate pe baza ghidului de audit, auditorul completează "Fişa

centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate".Numărul maxim de puncte calitative acordate cabinetului auditat, atât pe total, cât şi pe domenii ale

auditului, este 100.Pentru stabilirea punctelor calitative pe fiecare dintre cele 3 domenii ale auditului (structural, tehnic

şi de conformitate) se au în vedere rezultatele din "Fişa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", care se evaluează astfel:- peste 95% răspunsuri corecte - 100 de puncte;- 80-95% răspunsuri corecte - 80 de puncte;- 50-79% răspunsuri corecte - 60 de puncte;- 25-49% răspunsuri corecte - 40 de puncte;- sub 25 % răspunsuri corecte - 20 de puncte.

La stabilirea punctelor calitative totale ce se cuvin cabinetului auditat şi, respectiv, a clasei de calitate se au în vedere următoarele ponderi pe domenii ale auditului:- auditul structural - 20%;- auditul tehnic - 50%;- auditul de conformitate - 30%.

În funcţie de rezultatele auditului de calitate, cabinetul auditat poate fi încadrat în una dintre următoarele clase de calitate:- clasa A: peste 95 de puncte calitative;- clasa B: 80-95 de puncte calitative;- clasa C: 50-79 de puncte calitative;- clasa D: 25-49 de puncte calitative;- clasa E: sub 25 de puncte calitative.

În funcţie de clasa de calitate în care a fost încadrat cabinetul, se pot lua următoarele măsuri:Clasa Măsuri

A- Recomandări şi termene pentru remedierea punctelor slabe constatate în "Fişa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate"

B- Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor- Participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/sau de etică

C- Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor- Participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/sau de etică- Efectuarea unui nou control în maximum 2 ani

D

- Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor- Participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/sau de etică- Publicarea în revista Corpului- Efectuarea unui nou control în maximum un an- Sesizarea consiliului filialei

E

- Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor- Participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/sau de etică- Publicarea în revista Corpului- Instituirea unui sistem de supraveghere permanentă- Sesizarea consiliului filialei

Cabinetele care au obţinut clasa A de calitate pot solicita DUANPAC acordarea unui atestat de calitate. Procedurile de emitere a atestatului de calitate, precum şi drepturile şi obligaţiile cabinetelor deţinătoare ale acestuia se stabilesc de Biroul permanent al Consiliului superior, în termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament.

La sfârşitul unei misiuni de audit de calitate, auditorii întocmesc o notă de sinteză care se trimite cabinetului auditat. Cabinetul dispune de un termen de 30 de zile pentru a prezenta, în scris, auditorilor observaţiile sale.

Raportul auditorului de calitate, prevăzut de regulament, este întocmit de auditori şi are ca anexe nota de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului. Raportul scoate în evidenţă lipsurile descoperite în cursul auditului efectuat şi abaterile grave şi repetate de la reglementările profesionale. Raportul trebuie să cuprindă propuneri de clasificare a rezultatelor controlului şi măsurile de remediere a deficientelor.

30

Raportul, "Fişa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", nota de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului se trimit la DUANPAC, tn termen de 15 zile de la expirarea perioadei în care cabinetul avea posibilitatea să depună observaţii.

După verificarea documentelor primite, DUANPAC formulează dispoziţii către filială, inclusiv pentru valorificarea constatărilor şi aplicarea de sancţiuni, iar după aprobarea acestora le trimite preşedintelui consiliului filialei.

Preşedintele şi directorul executiv ai filialei pot decide în legătură cu alte modalităţi de valorificare şi comunicare a rezultatelor auditului de calitate, pe lângă cele cuprinse în dispoziţii.

Dosarul de audit, dispoziţiile primite de la DUANPAC, precum şi corespondenţa cu cabinetul până la remedierea deficienţelor sunt păstrate la dosarul cabinetului respectiv, existent la filială, până la data la care cabinetul va face obiectul unui nou audit de calitate.

În cazul unor repetări ale abaterilor constatate, preşedintele consiliului filialei va sesiza comisia de disciplină a filialei Corpului.

2.3.4. AUDITUL LUCRĂRILOR DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Experţii contabili, în efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară au obligaţia să respecte şi să aplice prevederile Standardului profesional nr. 35/2000, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 01/42 din 11 august 2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi să prezinte rapoartele de expertiză, precum şi opiniile separate ale experţilor-parte, pentru a fi supuse auditului de calitate potrivit prezentului regulament.

Auditorii de calitate au următoarele atribuţii:- auditarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la organele care le-

au solicitat;- întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă

aflate pe roi la comisiile de disciplină ale Corpului, la cererea acestor comisii;- elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.

În îndeplinirea atribuţiilor privind auditarea expertizelor contabile, auditorii de calitate vor proceda astfel:a. studiază raportul de expertiză, urmărind dacă:- în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului

profesional nr. 35/2000;- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi

documente care au legătură cu cauza;- autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor

sau la efectuarea de lucrări şi operaţiuni care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;- autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili;b. analizează opiniile separate ale experţilor contabili - consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi

obiective ca în cazul raportului de expertiză;c. verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul primit pe baza

declaraţiei date pe propria răspundere şi semnate de către expertul contabil; declaraţia se apostilează de către auditorul de calitate cu menţiunea "dată în faţa noastră".Constatările şi observaţiile auditorului de calitate se vor înscrie într-un referat privind auditarea

modului de respectare a normelor profesionale, prevăzut de regulament, document ce se tipăreşte şi se distribuie prin grija Secretariatului general al Corpului.

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii, standardele şi normele profesionale, auditorul de calitate le solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă în funcţie de observaţiile făcute şi va proceda astfel:- dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, auditorul de calitate va aplica pe prima

pagină a lucrărilor analizate ştampila dreptunghiulară de auditare, prevăzută de regulament, va semna şi va aplica ştampila filialei;

- dacă lucrările nu sunt refăcute, auditorul de calitate va ataşa la lucrarea analizată referatul (exemplarul original) cuprinzând observaţiile sale pentru informare şi o înaintează organului care a solicitat-o, pentru luarea unei decizii.În îndeplinirea atribuţiilor privind auditarea expertizelor contabile, auditorul de calitate colaborează

cu biroul de expertiză din cadrul tribunalului judeţean şi cu organele beneficiare ale lucrărilor de expertiză efectuate de membrii Corpului.

31

În îndeplinirea atribuţiilor privind întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra expertizelor contabile aflate pe rol la comisia de disciplină, auditorul de calitate colaborează cu compartimentul de etică şi cu comisia de disciplină din cadrul filialei, precum şi cu Direcţia juridică din cadrul Corpului.

În îndeplinirea atribuţiilor privind elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea, auditorul de calitate colaborează cu celelalte compartimente operative şi administrative ale filialei, precum şi cu cele din cadrul aparatului central al Corpului.

Pentru evidenţa activităţii desfăşurate pe linia expertizelor contabile auditorul de calitate ţine "Registrul de evidenţă a lucrărilor de expertiză", prevăzut de regulament, ce va fi tipărit prin grija Corpului.

Departamentul de specialitate organizează semestrial schimburi de experienţă, analize, seminarii şi reuniuni de lucru cu toţi auditorii de calitate, la care sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai organismelor beneficiare ale lucrărilor de expertiză contabilă.

2.3.5. STATUTUL AUDITORILOR DE CALITATE

Auditorul de calitate face parte din structura DUANPAC şi este angajat de Corp la propunerea preşedintelui de filială, pe durată nedeterminată, cu contract de muncă full-time sau part-time, în funcţie de volumul lucrărilor, potrivit specificului şi condiţiilor concrete din fiecare filială. Auditorul de calitate este expert contabil cu experienţă, format şi instruit de Corp în domeniul auditului de calitate al serviciilor contabile şi expertizelor contabile judiciare.

Misiunea de bază a auditorului de calitate constă în verificarea modului de respectare a normelor profesionale privind exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil autorizat, a Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, precum şi a reglementărilor interne ale Corpului.

Auditor de calitate poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:- este cetăţean român şi are domiciliul în România;- are exerciţiul drepturilor civile;- are calitatea de expert contabil şi experienţă profesională de minimum 10 ani;- beneficiază de pregătire profesională desăvârşită şi face dovada pregătirii sale profesionale continue;- a avut un comportament personal şi profesional ireproşabil de la înscrierea în Corp până în prezent şi

corespunde cerinţelor din punctul de vedere al independenţei, al conflictului de interese şi al celorlalte aspecte etice şi deontologice;

- este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de auditor de calitate; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii.Exercitarea misiunii de auditor de calitate nu este compatibilă cu:

- activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de expert contabil, prestigiul Corpului sau bunele moravuri;

- activităţile profesionale care îl pun pe auditorul de calitate în situaţii de conflict de interese;- prestarea concomitentă a unor servicii sau participarea la activităţi organizate de alte organisme ori

entităţi concurenţiale.Auditorul de calitate este subordonat din punct de vedere tehnic-profesional DUANPAC şi din punct

de vedere administrativ directorului executiv al filialei.În relaţiile de subordonare tehnic-profesionale ale auditorului de calitate cu DUANPAC se includ:

- transmiterea rapoartelor de activitate lunare, semestriale şi anuale în domeniul serviciilor contabile şi al expertizei contabile judiciare;

- înaintarea dosarelor de audit ale cabinetelor conform programului anual al auditului de calitate;- semnalarea problemelor deosebite ivite în activitatea auditului de calitate în domeniul serviciilor

contabile şi expertizei contabile judiciare;- instruirea auditorilor de calitate pe probleme privind auditul de calitate în domeniul serviciilor

contabile şi al expertizei contabile judiciare;- analizarea şi propunerea pentru decontare a cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea auditului de

calitate;- comunicarea lunară către DUANPAC a programului zilnic de lucru care a fost prezentat directorului

executiv al filialei, precum şi a propunerilor de programare a concediului de odihnă;- evaluarea anuală a activităţii profesionale şi a conduitei auditorilor de calitate, care se prezintă

conducerii Corpului.Relaţiile de subordonare administrativă ale auditorului de calitate constau în:

32

- prezentarea de către auditorul de calitate a programului zilnic de lucru şi urmărirea modului de respectare a acestuia de către directorul executiv al filialei; învoirile în interes personal se aprobă de către directorul executiv al filialei;

- colaborarea cu directorii executivi la întocmirea graficelor de eşalonare lunară a cabinetelor programate pentru auditul de calitate, urmărirea execuţiei acestora, transmiterea şi primirea de la membrii Corpului a rapoartelor anuale privind auditul de calitate, verificarea îndeplinirii obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea profesională, achitarea cotizaţiilor şi respectarea obiectului de activitate autorizat;

- directorul executiv asigură auditorului de calitate condiţiile necesare activităţii (spaţiu, echipamente, consumabile şi alte materiale).În relaţiile de subordonare administrativă ale auditorului de calitate se va proceda în principal, astfel:

- auditorul de calitate întocmeşte programul zilnic de lucru, în care se menţionează zilele şi/sau orele în care îşi desfăşoară activitatea la sediul filialei pentru verificarea expertizelor contabile judiciare şi, respectiv, auditul de calitate al serviciilor contabile la cabinete (cu nominalizarea cabinetelor potrivit graficului de eşalonare lunară a acestora). Programul de lucru se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni pentru luna următoare şi se prezintă lunar directorului executiv al filialei, precum şi DUANPAC, odată cu "Fişa de activitate" pe luna precedentă. Directorul executiv asigură informarea experţilor contabili care se prezintă pentru verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară asupra programului de lucru al auditorului de calitate şi urmăreşte respectarea acestuia;

- în colaborare cu directorii executivi, la întocmirea graficelor de eşalonare lunară a cabinetelor programate pentru auditul de calitate se va asigura stabilirea cabinetelor ce urmează să fie cuprinse în grafic, în funcţie de informaţiile existente la filială în legătură cu natura, volumul de activitate şi de sediile membrilor Corpului. Scrisoarea de informare a cabinetului împreună cu chestionarul pregătitor, prevăzute de Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, se vor întocmi şi transmite prin grija directorului executiv, care va urmări şi derularea graficului auditului de calitate;

- la termenul stabilit în regulament, directorul executiv al filialei va asigura transmiterea către fiecare membru al Corpului a formularelor de "Raport anual privind auditul de calitate", care după completarea de către membrii Corpului vor fi transmise la DUANPAC. Auditorul de calitate va colabora la centralizarea şi sintetizarea unor informaţii cuprinse în "Raportul anual privind auditul de calitate", referitoare la activitatea membrilor Corpului filialei;

- în ceea ce priveşte modul în care se achită cotizaţiile de către membrii filialei, directorul executiv va pune la dispoziţia auditorului de calitate "Declaraţiile anuale de venit" pentru consultare şi verificarea realităţii datelor raportate şi, respectiv, achitarea obligaţiilor faţă de Corp. Totodată, directorul executiv va înlesni cunoaşterea de către auditorul de calitate a modului de realizare a programului de pregătire profesională continuă de către membrii filialei;

- auditorul de calitate va aduce la cunoştinţă şi va sesiza consiliul filialei asupra tuturor aspectelor rezultate din auditul de calitate al cabinetelor în legătură cu nerespectarea normelor privind: depunerea declaraţiilor anuale şi a rapoartelor anuale de audit de calitate, pregătirea şi dezvoltarea profesională continuă, achitarea cotizaţiilor profesionale, exercitarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără autorizaţie eliberată de Corp;

2.3.6. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CABINETELOR AUDITATE

Cabinetul programat pentru un audit de calitate este obligat să pună la dispoziţia auditorilor, la sediul său social sau/şi al biroului secundar, toate actele şi documentele necesare în vederea efectuării auditului şi să furnizeze orice explicaţie utilă.

Cabinetul informat despre un audit de calitate are dreptul de a recuza auditorul desemnat. Recuzarea poate fi cerută în termen de 30 de zile de la primirea scrisorii prin care a luat cunoştinţă despre audit, prin scrisoare adresată preşedintelui consiliului filialei. Cererea este trimisă DUANPAC, care va lua măsurile ce se impun.

Un cabinet nu poate fi auditat decât la expirarea unei perioade de 5 ani de la încheierea auditului precedent, de 3 ani dacă respectivul cabinet prestează servicii pentru entităţi de interes public sau la perioade mai scurte pentru a verifica modul de ducere la îndeplinire a măsurilor stabilite la controalele anterioare.

Durata auditului de calitate în teren se stabileşte în funcţie de mărimea cabinetului auditat, dar nu poate fi mai mare de 20 de ore.

33

2.3.7. ALTE ASPECTE PRIVIND AUDITUL ŞI INFORMAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE PRIVIND ACTIVITATEA DE AUDIT A SERVICIILOR CONTABILE

Auditul de calitate la cabinetele instalate în mai multe filiale se caracterizează prin separarea auditului structural şi a celui de conformitate, care se desfăşoară la sediul cabinetului, de auditul tehnic, realizat la nivelul birourilor secundare, pornindu-se de la sinteza auditului structural.

Referitor la informarea Conferinţei naţionale a membrilor CECCAR, DUANPAC elaborează sinteza anuală a auditului de calitate şi o prezintă, prin directorul general executiv, preşedintelui Consiliului superior al Corpului. După însuşirea acesteia de către Consiliul superior al Corpului, sinteza este încorporată în raportul anual destinat dezbaterii şi aprobării de către Conferinţa naţională ordinară.

CAP.II – DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ

1. CADRUL CONCEPTUAL - CODUL ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 50/2002, a fost revizuit, reclasificat şi redenumit în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili – ediţia 2005 – elaborat de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC). Astfel, prin Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 70/22.01.2006, Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili, emis de IFAC, a fost adoptat ca şi Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, cu anumite completări prevăzute în notele explicative la cod. După aprobarea sa de către Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din anul 2006, Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, adoptat după Codul IFAC, a intrat în vigoare începând cu 01.01.2007.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili este structurat pe 3 părţi, astfel:

Partea A - stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.

Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice în partea C.

Structura pe secţiuni a Părţii A din Codul etic, se prezintă astfel: Secţiunea 100 - Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual Secţiunea 110 - Integritate Secţiunea 120 - Obiectivitate Secţiunea 130 - Competenţa profesională şi prudenţa Secţiunea 140 - Confidenţialitatea Secţiunea 150 - Comportamentul profesional

   Părţile B şi C ilustrează modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabili angajaţi.

Structura pe secţiuni a Părţii B - Profesioniştii contabili independenţi, se prezintă astfel: Secţiunea 200 - Introducere Secţiunea 210 - Acceptarea unui client Secţiunea 220 - Conflicte de interese Secţiunea 230 - Opinii suplimentare

34

Secţiunea 240 - Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii Secţiunea 250 - Marketingul serviciilor profesionale Secţiunea 260 - Cadouri şi ospitalitate Secţiunea 280 - Obiectivitate - toate serviciile Secţiunea 290 - Independenţa - misiuni de audit şi certificare

Partea C – Profesioniştii contabili angajaţi, are următoarea structură: Secţiunea 300 - Introducere Secţiunea 310 - Conflicte potenţiale Secţiunea 320 - Întocmirea şi raportarea informaţiilor Secţiunea 330 - Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză Secţiunea 340 - Interese financiare Secţiunea 350 - Stimulente. Acceptarea şi emiterea de oferte.

   Codul etic se bazează pe faptul că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-profesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ etc.

1.1. ABORDAREA CADRULUI CONCEPTUAL, OBIECTIVE ŞI PRINCIPII

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduită pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.     Consiliul superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină încrederea publicului în profesie.     Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite:

- să îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, - să atingă cele mai înalte nivele de performanţă şi - să răspundă cerinţelor interesului public.

Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază: - Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de

informaţii. - Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar

identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului

contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă. - Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că

există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.     Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei CECCAR şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt:    - ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;    - independenţă de spirit şi dezinteres material;    - moralitate, probitate şi demnitate.     Se impune ca fiecare membru al CECCAR să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi, îndeosebi: - să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală,

singurele capabile să-i întărească discernământul; - să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi

fundamenta o opinie personală înainte de a face propuneri; - să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui care îl consultă şi să se

pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;

- să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;

35

- să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de CECCAR.

    Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Acţionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice din Codul etic     Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.     Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu; - auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare

prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;

- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice;

- auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;

- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;

- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte.

    Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul, contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor.     Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.     Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale: - Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de

afaceri. - Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor,

confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.

- Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

- Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.

    Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

- Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.

- Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului, în măsura

36

în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă (după cum se va vedea în secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia relevantă. Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la

adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.     Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.    Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât şi cantitativi, atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv sau, dacă este cazul, să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) ori la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).     Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui cod. O asemenea violare a codului poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacă, odată ce încălcarea a fost descoperită, ea a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesare.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii: - ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru

al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen; - ameninţarea generată de autoexaminare (autocontrol) poate apărea atunci când un raţionament

anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raţionament; - ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil promovează o

poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă; - ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un

profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi - ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să

acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări reale sau presupuse. Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări se

împart în două mari categorii: - măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări; - măsuri de protecţie în mediul de muncă.     Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt limitate la: cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie; cerinţe de dezvoltare profesională continuă; reglementări de guvernare corporativă; standarde profesionale; proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară; examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist

contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege.     Unele măsuri de protecţie pot creşte probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la:

37

   • sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de către compania angajatoare, de către profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau reprezentanţi ai marelui public să atragă atenţia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etică.    • o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.     Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie. În exercitarea unui raţionament profesional, un profesionist contabil ar trebui să ia în considerare ceea ce consideră inacceptabil o terţă parte credibilă şi informată, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate.

În evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere să decidă asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.

În iniţierea unui proces de soluţionare, fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie să ia în considerare următoarele, fie individual, fie împreună, ca parte a unui proces de soluţionare:    - fapte relevante;    - chestiuni etice implicate;    - principii fundamentale legate de problema pusă în discuţie;    - procedurile interne implementate; şi    - modalităţi de acţiune alternative.     Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie să determine modalităţile adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, să ia în calcul consecinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune. Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul contabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a obţine sprijin în găsirea unei soluţii.

Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit.

Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei şi detaliile privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate cu privire la respectiva problemă.

Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obţine îndrumări pe probleme etice, fără a încălca clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate întâlni un caz de fraudă, prin raportarea căruia ar încălca clauza de confidenţialitate. Profesionistul contabil trebuie atunci să ia în considerare consilierea juridică pentru a determina dacă este obligat să raporteze acest lucru.

Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina că, în situaţia respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcină specifică ori să renunţe la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare.

Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot apărea într-o mare varietate de aspecte - de la dilema relativ neînsemnată până la cazul extrem de fraudă şi activităţi ilegale similare. Nu este posibil să se încerce întocmirea unei liste detaliate cu potenţialele cazuri în care ar putea apărea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie să fie în permanenţă conştient de aceasta şi să fie prudent în faţa factorilor care pot da naştere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul că o diferenţă onestă de opinie între un profesionist contabil şi o altă parte nu constituie o problemă etică în sine. Oricum, faptele şi împrejurările fiecărui caz necesită o investigaţie din partea celor interesaţi.

Se recunoaşte totuşi că pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile unui profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare: - poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi superioare, director sau partener; sau atunci

când există relaţii personale ori de familie care pot da naştere posibilităţii exercitării unei presiuni asupra lor. Într-adevăr, trebuie descurajate relaţiile sau interesele care ar putea influenţa sau ameninţa integritatea profesionistului contabil;

- unui profesionist contabil i se poate cere sa acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau tehnice; - poate apărea o problemă legată de loialitate, care trebuie sa se împartă între superiorul

profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care îi sunt impuse;

38

- poate apărea un conflict când este publicată o informaţie înşelătoare, care poate fi în avantajul angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicări.

    La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniştii contabili angajaţi pot întâlni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confruntă cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniştii contabili trebuie să respecte politicile stabilite de către organizaţia, (întreprinderea) la care sunt angajaţi. Dacă asemenea politici nu rezolvă conflictul etic, trebuie să se ţină cont de următoarele: - să se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată

cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide să meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie să fie înştiinţat despre această decizie. Dacă se descoperă că şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil trebuie să prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când şeful ierarhic superior este şeful compartimentului, următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează să fie directorii de resort, consiliul de administraţie, sau adunarea generală (după caz);

- să se solicite consultanţă sau consiliere, pe bază confidenţială, de la un consilier independent ori de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei;

- dacă conflictul de etică mai există încă după epuizarea completă a tuturor posibilităţilor de control intern, în ultimă instanţă profesionistul contabil nu poate avea altă soluţie la unele probleme semnificative (de exemplu, frauda) decât să-şi dea demisia şi să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizaţii (întreprinderi).

    Orice profesionist contabil într-un post superior de conducere trebuie să încerce să se asigure că în cadrul organizaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvării conflictelor.     Organismelor membre ale IFAC li se recomandă cu insistenţă să se asigure că membrii lor care se confruntă cu conflicte de etică au acces la activităţi confidenţiale de consiliere. În acest sens, în cadrul CECCAR funcţionează Comisia de etică profesională, comisiile de apel, tribunalul arbitral şi comisiile de disciplină.

Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Codul etic poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii: • când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la

care are şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă; • când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu

care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de exemplu: - profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o societate de expertiză

prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul său;

- profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc;

• când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă;

• când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau instituţii ori persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv ori soţi ai administratorilor;

• când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente ce atestă starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii: - acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:

- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie, comercială sau de altă natură cu una dintre părţile cauzei;

- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre părţi în ultimii 2 ani;

- expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şi executive ale CECCAR, că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale CECCAR, privind un membru al acestuia;

- acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:

39

- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată; - expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;

- obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR;

- participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR, ca de exemplu: - luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau a comisiei de

disciplină, dacă în cauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări ori a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil;

- judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat în vreun fel, în calitate de liber-profesionişti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective;

• când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de incompatibilitate.

1.2. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE

1.2.1. INTEGRITATEA

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:    - conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;    - conţin declaraţii sau informaţii eronate;    - omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

  1.2.2. OBIECTIVITATEA

    Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.     Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să îşi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau de serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional. În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific, potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţie corespunzătoare următorilor factori: - profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot

diminua obiectivitatea; - este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile

presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil;

- trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea;

- profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivităţii.

    Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra celor cu care negociază.

40

1.2.3. COMPETENŢA PROFESIONALĂ ŞI PRUDENŢA

Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili: - menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienţii sau

angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi - să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă

servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate: - obţinerea unui nivel de competenţă profesională; - menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinându-se cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.  

1.2.4. CONFIDENŢIALITATEA

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la: - dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare, ca urmare a

unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii;

- folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi. Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu

social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale: • atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator; • atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi - pentru a aduce la cunoştinţă autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii;

• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:

41

- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional; - pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau al unui

organism normalizator; - pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor

judiciare; şi - pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: - dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi

prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

- dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; şi

- ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

1.2.5. COMPORTAMENTUL PROFESIONAL

Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiune care poate discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie: - să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi

experienţa pe care o deţin; - să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de

alţii.

1.3. PROFESIONIŞTII CONTABILI INDEPENDENŢI1.3.1. ASPECTE GENRALE

Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afaceri, ocupaţie, sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart în următoarele categorii:    - de interes propriu;    - de autoexaminare (autocontrol);    - de favorizare;    - de familiaritate; şi    - de intimidare.

Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client; - dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării; - întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client; - preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client; - potenţiala angajare la un client; - onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare; - un împrumut către sau de la un client al certificării sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii

acestuia. Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu

sunt limitate la:

42

- descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;

- raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor;

- pregătirea datelor originale utilizate pentru pregătirea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;

- un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;

- un membru al echipei de certificare care este sau a fost recent angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză;

- prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză. Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:

- promovarea acţiunilor într-o entitate cotată, atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;

- apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi. Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la

situaţiile când: - un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director

sau funcţionar al clientului de certificare; - un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului,

este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

- un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;

- acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă;

- asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării. Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:

- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcute de clientul certificării; - ameninţarea cu litigiul; - exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate pentru a

reduce onorariile. Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în

două mari categorii: - măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi - măsuri de protecţie în mediul de lucru.

În mediul de lucru, măsurile de protecţie relevante vor varia de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelul firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar trebui să-şi exercite raţionamentul profesional pentru a determina cum să abordeze cel mai bine o ameninţare identificată. Atunci când îşi exercită raţionamentul, un profesionist contabil în practica publică ar trebui să considere dacă un terţ rezonabil şi în cunoştinţă de cauză, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv semnificaţia ameninţării şi măsurile de protecţie aplicate, ar fi de acord că acestea sunt rezonabile. Această consideraţie ar fi afectată de către probleme cum ar fi semnificaţia ameninţării, natura misiunii şi structura firmei.

Măsurile de protecţie la nivelul firmei ar putea include: - poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale; - poziţia de conducător al firmei, care accentuează preconizarea faptului că membrii echipei de

certificare vor acţiona în interesul public; - politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calităţii misiunilor de certificare; - politici documentate de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu

principiile fundamentale, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările, diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanţă;

- pentru firmele care prestează misiuni de certificare, politici documentate privind independenţa, privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea semnificaţiei acestor

43

ameninţări şi evaluarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;

- politici şi proceduri interne documentate, care prevăd respectarea principiilor fundamentale; - politici şi proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relaţiilor dintre firmă sau membrii

echipei de certificare şi clienţii certificării; - politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea

datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificării; - utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinţe separate de raportare în vederea prestării

serviciilor de necertificare pentru un client al certificării; - politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membri ai echipei de certificare să

influenţeze inadecvat rezultatele misiunii de certificare; - comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme, precum şi a oricăror schimbări ale

acestora către toţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instruirea şi educarea corespunzătoare a acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri;

- desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii;

- metode de consiliere a partenerilor şi a personalului profesional al clientului certificării şi al entităţilor asociate faţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa;

- un mecanism disciplinar de promovare a conformităţii cu politicile şi procedurile; şi - politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze şi să îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelelor

superioare din cadrul firmei orice problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă. Măsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru ar putea să includă:

- implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuată sau măcar pentru a oferi consiliere, dacă este necesar;

- consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un comitet de directori independent, un organ profesional normalizator sau un alt profesionist contabil;

- discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate cu guvernarea din cadrul clientului; - prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către persoanele însărcinate

cu guvernarea clientului; - implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare; - rotaţia personalului echipei de certificare.

1.3.2. ACCEPTAREA CLIENŢILOR DE CĂTRE PROFESIONIŞTII CONTABILI INDEPENDENŢI

Înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un contabil profesionist independent ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.

Problemele clientului care, dacă apar la suprafaţă, ar putea ameninţa conformitatea cu principiile fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului în activităţi ilegale (cum ar fi spălarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.

Semnificaţia oricăror ameninţări ar trebui să fie evaluată. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât clar nesemnificative, ar trebui luate în considerare măsuri de protecţie şi ar trebui aplicate, după cum este cazul, pentru a le elimina şi pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

Măsurile de protecţie corespunzătoare ar putea include obţinerea cunoştinţelor şi înţelegerea clientului, a proprietarilor săi, a celor din conducere şi a celor responsabili pentru guvernarea sa şi pentru activităţile de afaceri sau obţinerea certitudinii că clientul este angajat să-şi îmbunătăţească practicile de guvernare corporativă sau instrumentele de control intern.

Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.

Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la acelaşi client. Un profesionist contabil independent ar trebui să fie de acord să ofere acele servicii pe care are

competenţa de a le presta. Înainte de a accepta o misiune specifică la un client, un profesionist contabil independent ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar da naştere la orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare a interesului propriu la adresa competenţei profesionale şi a prudenţei apare dacă echipa misiunii nu posedă sau nu poate dobândi competenţele necesare pentru a îşi desfăşura angajamentul (misiunea) cum trebuie.

44

Un profesionist contabil independent ar trebui să evalueze semnificaţia ameninţărilor identificate şi, dacă sunt altfel decât nesemnificative, ar trebui aplicate, după caz, măsuri de protecţie pentru a le elimina şi a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: - dobândirea unui bagaj de cunoştinţe corespunzător asupra naturii afacerii clientului, asupra

complexităţii operaţiunilor sale, asupra cerinţelor specifice misiunii şi asupra scopului, naturii şi ariei de aplicabilitate a activităţii ce urmează a fi prestată;

- dobândirea cunoştinţelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte-cheie; - deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveşte cerinţele relevante de raportare şi ale organelor

de reglementare; - alocarea unui personal suficient şi cu toate competenţele necesare; - utilizarea unor experţi, acolo unde este necesar; - convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii; - respectarea politicilor şi procedurilor de control al calităţii, elaborate pentru a oferi o asigurare

rezonabilă că misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenţă. Atunci când un profesionist contabil independent intenţionează să se bazeze pe consilierea sau

activitatea unui expert, profesionistul contabil independent trebuie să evalueze dacă această încredere este garantată. Profesionistul contabil independent trebuie să ţină cont de factori cum sunt reputaţia, experienţa, resursele disponibile şi standardele profesionale şi etice aplicabile. Aceste informaţii pot fi obţinute dintr-o asociere anterioară cu respectivul expert sau din consultarea cu alte părţi.

Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil independent sau care doreşte să aplice pentru o misiune deţinută în prezent de către un alt profesionist contabil independent trebuie să stabilească dacă există motive, profesionale sau de altă natură, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstanţele care ameninţă conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare la adresa competenţei profesionale şi a prudenţei dacă un profesionist contabil independent acceptă misiunea înainte de a cunoaşte toate faptele necesare.

Trebuie evaluată importanţa tuturor ameninţărilor. În funcţie de natura misiunii, acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent, pentru a determina faptele şi circumstanţele care stau la baza modificării propuse, astfel încât profesionistul contabil independent să poată decide dacă este corespunzător să accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenită în misiune să nu reflecte în totalitate faptele şi este posibil ca acestea să indice contradicţii cu acel profesionist contabil existent care să influenţeze decizia de a accepta numirea.

Un profesionist contabil existent se află sub restricţia confidenţialităţii. Măsura în care profesionistul contabil independent poate şi trebuie să discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii şi de:    - obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau    - cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicări sau prezentări.

În absenţa unor instrucţiuni specifice din partea clientului, profesionistul contabil existent nu trebuie, în general, să ofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clientului.

Dacă se identifică ameninţări care sunt, în mod clar, mai mult decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

Aceste măsuri de protecţie pot include: - discutarea fără reţineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent, în întregime; - solicitarea adresată profesionistului contabil existent să ofere informaţiile cunoscute cu privire la

orice fapte sau circumstanţe care, după părerea acestuia, ar trebui aduse la cunoştinţă profesionistului contabil propus înainte ca acesta să decidă dacă acceptă sau nu misiunea;

- atunci când se răspunde cererilor de a înainta oferte, să se prezinte în respectiva ofertă că, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist contabil existent, astfel încât să se poată cerceta dacă există motive profesionale sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată. Un profesionist contabil independent trebuie, în general, să obţină permisiunea clientului, de

preferabil în scris, de a iniţia discuţiile cu acel profesionist contabil existent. Odată obţinută permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie să respecte reglementările legale şi de altă natură care guvernează astfel de cereri. Atunci când profesionistul contabil existent oferă informaţii, acestea trebuie să fie oferite cu onestitate şi fără ambiguitate. Dacă profesionistul contabil propus nu reuşeşte să comunice cu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie să încerce să obţină informaţii cu privire

45

la orice ameninţări posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea părţilor terţe sau investigaţii de fond privind conducerea superioară sau pe cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.

Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecţie şi nu pot fi obţinute, prin alte modalităţi, informaţii satisfăcătoare cu privire la fapte, un profesionist contabil independent trebuie să refuze misiunea.

Unui profesionist contabil independent i se poate solicita să realizeze activităţi complementare sau suplimentare faţă de activitatea profesionistului contabil existent. Aceste împrejurări pot da naştere la ameninţări potenţiale faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenţă, ameninţări care rezultă, de exemplu, din informaţii incomplete sau din lipsa informaţiilor. Măsurile de protecţie faţă de aceste ameninţări includ anunţarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusă, situaţie care dă contabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii relevante necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii.

1.3.3. CONFLICTELE DE INTERESE

Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivităţii poate apărea atunci când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii poate fi generată şi atunci când un profesionist contabil independent prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauză.

Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar putea genera ameninţări. Dacă există şi alte ameninţări, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

În funcţie de circumstanţele care generează conflictul, măsurile de protecţie trebuie, în general, să includă următoarele acţiuni ale profesionistului contabil independent: - notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activităţile firmei care ar putea

reprezenta un conflict de interese şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona în asemenea împrejurări;

- notificarea tuturor părţilor relevante cu privire la faptul că profesionistul contabil independent acţionează în numele a două sau mai multe părţi într-un aspect în privinţa căruia interesele lor sunt în conflict şi obţinerea consimţământului acestora de a acţiona astfel;

- notificarea clientului cu privire la faptul că profesionistul contabil independent nu acţionează în mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume al pieţei sau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona astfel. De asemenea, trebuie luate în considerare următoarele măsuri de protecţie suplimentare:

- utilizarea unor echipe distincte ale misiunii; - proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de exemplu, o strictă separare fizică a unor astfel

de echipe, completarea confidenţială şi securizată a datelor); - îndrumări clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranţă şi confidenţialitate; - utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate de către angajaţi şi partenerii firmei; - examinarea regulată a aplicării măsurilor de protecţie de către o persoană cu experienţă şi care nu

este implicată în misiunile relevante ale clienţilor. Atunci când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii

fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidenţialitatea sau comportamentul profesional, ameninţare care nu poate fi eliminată sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, profesionistul contabil independent trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător să accepte o anume misiune sau că este necesară demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict.

Când un profesionist contabil independent a solicitat consimţământul unui client de a acţiona pentru o altă parte într-o problemă în care interesele celor doi sunt în conflict, iar acest consimţământ i-a fost

46

refuzat de către client, atunci acesta nu trebuie să continue să acţioneze în numele uneia dintre părţile implicate în problema care dă naştere unui conflict de interese.

1.3.4. OPINIILE SUPLIMENTARE

Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circumstanţe sau anumitor tranzacţii de către o companie sau o entitate care nu este un client curent ori în numele acesteia pot genera ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenţă în circumstanţe în care o a doua opinie nu se bazează pe acelaşi set de fapte ca cel pe care îl are la dispoziţie profesionistul contabil existent sau se bazează pe probe necorespunzătoare. Importanţa ameninţării va depinde de circumstanţele cererii şi de alte fapte şi declaraţii disponibile, relevante pentru exprimarea unui raţionament profesional.

Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa ameninţărilor şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent, descrierea, în cadrul comunicării cu acel client, a limitărilor aferente oricărei opinii şi furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent.

Dacă entitatea sau compania ce solicită opinia nu va permite comunicarea cu acel profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă în circumstanţele date este corespunzător să ofere opinia cerută.

1.3.5. ONORARIILE ŞI ALTE TIPURI DE REMUNERAŢII

Atunci când încep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl consideră corespunzător. Faptul că un profesionist contabil independent percepe un onorariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o ameninţare cauzată de interesul propriu faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenţă este generată dacă respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile.

Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile pentru care se aplică. Ţinând cont de aceste potenţiale ameninţări, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie care pot fi aplicate includ: - atragerea atenţiei clientului cu privire la condiţiile misiunii şi, în special, cu privire la baza pe care

sunt percepute comisioanele şi cu privire la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput; - alocarea timpului şi personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii.

Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de altă natură decât cele de certificare. Totuşi, ele pot genera, în anumite circumstanţe, ameninţări faţă de respectarea principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o ameninţare a obiectivităţii de către interesul propriu. Importanţa acestor ameninţări depinde de factori precum:    - natura misiunii;    - gama valorilor posibile ale onorariului;    - baza pentru determinarea onorariului;    - dacă rezultatul tranzacţiei este examinat de o terţă parte independentă.

Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - un precontract scris cu clientul privind baza de remunerare; - prezentarea pentru grupul-ţintă de utilizatori a activităţii realizate de către profesionistul contabil

independent şi a bazei de remunerare; - politici şi proceduri de control al calităţii; - examinarea de către o terţă parte obiectivă a activităţii realizate de către profesionistul contabil

independent.

1.3.6. PUBLICITATEA / MARKETINGUL SERVICIILOR PROFESIONALE

47

Atunci când un profesionist contabil independent solicită noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare de către interesul propriu a conformităţii cu principiul comportamentului profesional este generată dacă serviciile, realizările sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsecvent cu acest principiu.

Un profesionist contabil independent nu trebuie să compromită profesia atunci când promovează serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie să fie onest şi loial şi nu trebuie: - să exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificărilor deţinute sau a experienţei câştigate; - să facă referiri compromiţătoare la comparaţii nefundamentate cu activitatea altora.     Dacă profesionistul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil independent trebuie să se consulte cu organismul profesional relevant.

Profesioniştii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de şcoli sau instituţii de învăţământ atestate legal.

Prin publicitate se înţelege comunicarea către public a informaţiilor asupra serviciilor oferite sau a calificărilor pe care le posedă un profesionist contabil, în scopul obţinerii de lucrări;    Anunţul este comunicarea către public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societăţii sale;

Oferta, directă sau indirectă, este concretizată în demersurile făcute pe lângă un eventual client, în scopul de a-i propune servicii profesionale.

Publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştii contabili - membri activi ai CECCAR. Sunt interzise: - inserările personale făcute în presă, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori, afişe,

circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc comparaţii cu alţi membri sau, prin modul de prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;

- oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum şi atunci când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativă. Anunţurile sunt permise în următoarele cazuri:

• anunţurile în presă, cu condiţia să nu contravină regulilor de etică profesională, trebuind, de asemenea: - sa aibă un caracter sobru şi informativ; - sa respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;

• inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o primă deschidere de cabinet sau schimbare de adresă;

• inserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul. Se pot tipări broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză, ce se vor distribui

elevilor, studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea sau clienţilor; broşura va trebui să cuprindă, în mod obligatoriu, informaţii despre istoricul, principiile de comportament, lucrările executate, numele şi prenumele clienţilor, modalitatea de recrutare, formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului sau societăţii.

Profesioniştii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hârtia cu antet destinată corespondenţei. Consiliul superior şi consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricărei publicităţi

colective pe care o consideră utilă, în interesul profesiei.

1.3.7. CADOURILE ŞI OSPITALITATEA

Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia să i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de ofertă generează ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţări ale obiectivităţii de către interesul propriu pot fi create dacă este acceptat un cadou din partea unui client; ameninţări ale intimidării la adresa obiectivităţii pot apărea în urma divulgării în public a unor astfel de oferte.

Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de natura, valoarea şi interesul din spatele ofertei. Atunci când sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri şi ospitalitate pe care o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză le-ar considera în mod clar nesemnificative, acesta poate

48

concluziona că oferta este făcută în cursul normal al afacerilor, fără intenţia specifică de a influenţa luarea deciziilor sau de a obţine informaţii. În astfel de cazuri, profesionistul contabil independent poate concluziona, în general, că nu există o ameninţare importantă la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.

Dacă este clar că ameninţările evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, un profesionist contabil independent nu trebuie să accepte o astfel de ofertă.

1.3.8. SERVICIILE PROFESIONALE ŞI OBIECTIVITATEA

Un profesionist contabil independent trebuie să aibă în vedere, atunci când oferă orice servicii profesionale, dacă există ameninţări la adresa conformităţii cu principiul fundamental al obiectivităţii care rezultă din interese în relaţiile cu un client sau cu directori, funcţionari sau angajaţi. De exemplu, o ameninţare a obiectivităţii de către familiaritate poate fi generată de o relaţie de familie, relaţie apropiată personală sau relaţie de afaceri.

Un profesionist contabil independent care oferă un serviciu de audit trebuie să fie independent faţă de clientul auditării. Independenţa de fapt şi de drept este necesară pentru a permite profesionistului contabil independent să exprime o opinie şi să fie perceput ca exprimând o concluzie neafectată de erori, conflict de interese sau influenţa necorespunzătoare a altor părţi. Secţiunea 290 oferă îndrumări specifice privind cerinţele de independenţă pentru profesioniştii contabili independenţi atunci când realizează o misiune de audit.

Existenţa ameninţărilor la adresa obiectivităţii în oferirea oricărui serviciu profesional va depinde de circumstanţele particulare ale misiunii şi de natura activităţii pe care profesionistul contabil independent o realizează.

Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa ameninţărilor identificate şi, dacă acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:

- retragerea din echipa misiunii; - proceduri de supraveghere; - terminarea relaţiei financiare sau de afaceri care generează ameninţarea; - discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei; - discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.

1.4. PROFESIONIŞTII CONTABILI ANGAJAŢI 

1.4.1. ASPECTE GENERALE

Partea C din Codul etic, destinată profesioniştilor contabili angajaţi, ilustrează modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat de către această categorie de profesioniştii contabili.

Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte sectoare ale comunităţii de afaceri, precum şi guvernările şi publicul larg se pot baza pe activitatea profesioniştilor contabili angajaţi. Aceştia pot fi unici responsabili sau responsabili în comun de întocmirea şi raportarea informaţiilor financiare şi de altă natură pe care se pot baza organizaţiile angajatoare şi terţele părţi. Aceştia pot fi responsabili şi de oferirea unei administrări financiare eficiente şi a unei consultanţe competente cu privire la varietatea aspectelor legate de profesie.

Un profesionist contabil angajat poate fi salariat, partener, director (executiv sau nonexecutiv), manager proprietar, voluntar sau unul care lucrează pentru una ori mai multe organizaţii angajatoare. Forma legală a relaţiei cu organizaţiile angajatoare, dacă există, nu are niciun efect asupra responsabilităţilor etice care revin profesioniştilor contabili angajaţi.

Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea de a duce mai departe scopurile legitime ale organizaţiei sale angajatoare. Codul etic nu încearcă să împiedice un profesionist contabil angajat de la îndeplinirea acestor responsabilităţi, dar ia în considerare circumstanţele în care pot apărea conflicte, doar din datoria de a respecta principiile fundamentale.

Un profesionist contabil angajat deţine, de obicei, o poziţie superioară într-o organizaţie. Cu cât nivelul poziţiei este mai înalt, cu atât vor fi mai mari capacitatea şi posibilitatea de a influenţa evenimentele, practicile şi atitudinile. De la un profesionist contabil angajat se aşteaptă să încurajeze o

49

cultură bazată pe etică într-o organizaţie angajatoare care subliniază importanţa pe care conducerea superioară o acordă conduitei etice.

Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţial ameninţată de o varietate de circumstanţe. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:    - interes propriu;    - autoexaminare;    - favorizare;    - familiaritate; şi    - intimidare.

Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de interesul propriu pentru un profesionist contabil angajat, dar nu sunt limitate la:    - interese financiare, împrumuturi sau garanţii;    - acorduri de compensare prin stimulente;    - utilizarea inadecvată personală a activelor corporative;    - preocuparea cu privire la siguranţa muncii;    - presiunea comercială din exteriorul organizaţiei angajatoare.

Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de autoexaminare includ, dar nu sunt limitate la deciziile de specialitate sau la date care fac obiectul examinării şi justificării de către acelaşi profesionist contabil angajat pentru a lua aceste decizii sau pentru redactarea datelor.

Atunci când sunt duse mai departe scopurile legitime şi obiectivele organizaţiilor lor angajatoare, profesioniştii contabili angajaţi pot promova poziţia organizaţiei, cu condiţia ca orice declaraţii efectuate să nu fie nici false, nici să nu inducă în eroare. Astfel de acţiuni nu ar crea, în general, o ameninţare legată de presiuni.

Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări ale familiarităţii, dar care nu sunt limitate la: - un profesionist contabil angajat într-o poziţie ce influenţează raportarea financiară sau nonfinanciară

ori deciziile de afaceri, care are un afin sau un membru apropiat al familiei în poziţia de a beneficia de pe urma acestei influenţe;

- asocierea de lungă durată cu contacte din domeniu care influenţează deciziile de afaceri; - acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferenţial, cu excepţia cazului în care valoarea acestuia

nu este în mod clar nesemnificativă. Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de intimidare, includ, dar nu sunt

limitate la: - ameninţarea concedierii sau a înlocuirii profesionistului contabil angajat sau a afinului ori a rudei

apropiate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabil sau a modului în care informaţiile financiare urmează să fie raportate;

- o personalitate dominantă care încearcă să influenţeze procesul decizional, de exemplu, cu privire la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu contabil. Profesioniştii contabili angajaţi pot, de asemenea, întâlni situaţii specifice care pot conduce la

ameninţări unice generate de conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. În toate relaţiile profesionale şi de afaceri, profesioniştii contabili angajaţi trebuie să fie mereu atenţi la astfel de situaţii şi ameninţări.

Măsurile de protecţie care pot elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările întâlnite de profesioniştii contabili angajaţi se încadrează în două mari categorii: - măsurile de protecţie create de către profesie, legislaţie sau reglementare; şi - măsurile de protecţie din mediul de lucru.

Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate la: - sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei angajatoare sau alte structuri de supraveghere; - programele de etică şi conduită ale organizaţiei angajatoare; - procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare, care accentuează importanţa angajării

unui personal extrem de competent; - controale interne aprofundate; - proceduri disciplinare adecvate; - conducerea care subliniază importanţa conduitei etice şi se aşteaptă ca angajaţii să acţioneze în mod

etic; - politicile şi procedurile de implementare şi monitorizare a calităţii performanţei angajaţilor;

50

- comunicarea oportună a politicilor şi procedurilor organizaţiei angajatoare, inclusiv orice modificare a acestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea adecvată cu privire la aceste politici şi proceduri;

- politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a angajaţilor de a informa nivelele superioare din cadrul organizaţiei angajatoare asupra oricăror aspecte etice care îi privesc fără teamă de represalii;

- consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzător.

1.4.2. CONFLICTELE POTENŢIALE   

Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale. Pot exista totuşi situaţii în care responsabilităţile acestora faţă de o organizaţie angajatoare şi obligaţiile profesionale de a se conforma principiilor fundamentale intră în conflict. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi etice enunţate de către angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci când conformitatea cu principiile fundamentale este ameninţată, un profesionist contabil angajat trebuie să aibă în vedere modul în care va reacţiona în aceste situaţii.

Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie angajatoare, un profesionist contabil angajat se poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un mod care să ameninţe direct ori indirect conformitatea cu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, manager, director sau altă persoană din cadrul organizaţiei angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate să se confrunte cu presiuni legate de: • încălcarea legii sau a reglementărilor; • încălcarea standardelor tehnice sau profesionale; • facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de gestionare a veniturilor; • minciuna sau inducerea în eroare involuntară (inclusiv inducerea în eroare prin păstrarea tăcerii) a

altor persoane, în special: - a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau - a reglementatorilor;

• emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financiar ori nefinanciar care reprezintă în mod semnificativ eronat faptele, inclusiv situaţii legate de: - situaţiile financiare; - respectarea fiscalităţii; - respectarea legilor; sau - rapoarte solicitate de către organele de reglementare a titlurilor de valoare.

Semnificaţia ameninţărilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de intimidare, trebuie evaluată şi, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie avute în vedere măsuri de protecţie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste ameninţări. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - obţinerea unei consilieri, când este cazul, din interiorul organizaţiei angajatoare, de la un consilier

profesionist independent sau de la un organism profesional relevant; - existenţa unui proces oficial de soluţionare a disputelor în interiorul organizaţiei angajatoare; - apelarea la consultanţa juridică.

   1.4.3. ÎNTOCMIREA ŞI RAPORTAREA INFORMAŢIILOR

Profesionistul contabil angajat este adesea implicat în întocmirea şi raportarea informaţiilor care pot fi fie făcute publice, fie utilizate de către alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare. Astfel de informaţii pot include informaţii financiare sau administrative, de exemplu: prognoze şi bugete, situaţii financiare, discuţii administrative şi analize şi scrisoarea de declaraţie a conducerii, furnizată auditorilor ca parte a unui audit al situaţiilor financiare. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod corect, just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante, astfel încât informaţiile să fie înţelese în contextul lor.

Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau a aproba situaţii financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară.

Un profesionist contabil angajat trebuie să menţină informaţiile pentru care este responsabil, astfel încât acestea:

51

   - să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri, a activelor şi a datoriilor;    - să clasifice şi să înregistreze informaţiile în timp util şi într-un mod adecvat; şi    - să reprezinte faptele cu acurateţe şi în mod complet din toate punctele de vedere.

Ameninţările ce vizează conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu cele generate de interesul propriu, de obiectivitate sau de competenţă profesională şi prudenţă, pot apărea atunci când un profesionist contabil angajat poate fi în pericol (fie din exterior, fie prin posibilitatea unui câştig personal) de a fi asociat cu informaţii eronate sau cu informaţii eronate generate de acţiunile altor persoane.

Importanţa unor astfel de ameninţări va depinde de factori cum ar fi sursa presiunilor şi gradul în care informaţiile sunt sau pot fi eronate. Importanţa ameninţărilor trebuie să fie evaluată şi, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări la un nivel acceptabil. Acest tip de măsuri de protecţie poate include consultarea superiorilor din cadrul organizaţiei angajatoare, de exemplu comitetul de audit sau alt corp responsabil cu guvernarea ori alt organism profesional relevant.

Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţării la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat ar trebui să refuze să rămână asociat cu informaţiile pe care le consideră că sunt sau pot fi eronate. Dacă profesionistul contabil angajat este conştient de faptul că emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă, fie persistentă, acesta trebuie să aibă în vedere informarea autorităţilor competente conform secţiunii 140. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă juridică sau să demisioneze.

1.4.4. MĂSURILE LIUATE ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ

Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine sau poate obţine suficientă formare de specialitate ori suficientă experienţă. Un profesionist contabil angajat trebuie să nu inducă în eroare, în mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitate adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.

Situaţiile care ameninţă capacitatea unui profesionist contabil angajat de a-şi îndeplini îndatoririle cu un suficient grad de competenţă profesională şi prudenţă includ: - insuficient timp pentru a realiza şi încheia în mod adecvat sarcinile relevante; - informaţii incomplete, restricţionate sau uneori inadecvate pentru îndeplinirea sarcinilor în mod

adecvat; - insuficientă experienţă, formare şi/sau pregătire; - resurse necorespunzătoare pentru îndeplinirea adecvată a sarcinilor.

Semnificaţia unor astfel de ameninţări va depinde de factori cum ar fi gradul în care profesionistul contabil angajat colaborează cu ceilalţi, vechimea relativă în domeniu şi nivelul de supervizare şi de examinare aplicat activităţii. Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi, dacă acestea sunt în mod clar semnificative, trebuie aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie vizate pot include:    • obţinerea unei formări sau a unei consilieri suplimentare;    • asigurarea că există suficient timp disponibil pentru a îndeplini sarcinile relevante;    • obţinerea asistenţei de la persoane care au experienţa necesară;    • consultarea, dacă este cazul, cu:

   - superiorii din cadrul organizaţiei angajatoare;    - experţii independenţi; sau    - un organism profesional relevant.

Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil, profesionistul contabil angajat trebuie să aibă în vedere dacă să refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor respective. Dacă profesionistul contabil angajat determină că refuzul este adecvat, motivele pentru a face acest lucru trebuie să fie clar comunicate.

1.4.5. INTERESELE FINANCIARE

Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea în unele situaţii să conducă la ameninţări generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţările generate de interesul propriu la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare.

52

Exemple de situaţii care pot conduce la ameninţări generate de interesul propriu includ, dar nu sunt limitate la situaţii în care un profesionist contabil angajat sau o rudă ori afin al acestuia: - deţine un interes financiar direct sau indirect în organizaţia angajatoare şi valoarea acestui interes

poate fi direct afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat; - este eligibil pentru o primă aferentă unui profit şi valoarea primei poate fi direct afectată de deciziile

luate de către profesionistul contabil angajat; - deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, a căror valoare poate fi direct

afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat; - deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, care sunt sau vor fi în curând

eligibile pentru conversie; sau - se poate califica pentru opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare ori pentru prime aferente

performanţei dacă sunt atinse anumite obiective. În evaluarea semnificaţiei unei astfel de ameninţări şi a măsurilor de protecţie adecvate care trebuie

aplicate pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie să examineze natura interesului financiar. Aceasta include o evaluare a semnificaţiei interesului financiar şi dacă acesta este direct sau indirect. În mod clar, ceea ce constituie un interes semnificativ sau de valoare într-o organizaţie angajatoare variază de la persoană la persoană, în funcţie de circumstanţele personale.

Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative, măsurile de protecţie sunt analizate şi aplicate aşa cum este necesar pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - politici şi proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a determina nivelul de formă a

remuneraţiei conducerii superioare; - prezentarea informaţiilor cu privire la toate interesele relevante şi la orice planuri de tranzacţionare a

acţiunilor relevante pentru cei care sunt însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare, conform oricăror politici interne;

- consultarea, atunci când este cazul, cu superiorii din cadrul organizaţiilor angajatoare; - consultarea, atunci când este cazul, cu cei însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare sau a

organismelor profesionale relevante; - proceduri de audit interne şi externe; - educaţie actualizată cu privire la aspecte legate de etică şi restricţii legale şi alte reglementări

privitoare la un potenţial trafic intern. Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici să manipuleze informaţia, nici să utilizeze informaţii

confidenţiale în interes propriu.

1.4.6. ACCEPTAREA ŞI OFERTA DE STIMULENTE

Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate.

Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin ori unei rude afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată. Ameninţările generate de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un stimulent este oferit pentru a influenţa acţiunile sau deciziile, pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect ori pentru a obţine informaţii confidenţiale. Ameninţările generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar dacă astfel de stimulente sunt acceptate şi sunt urmate de ameninţări de a face publică oferta respectivă, dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului contabil angajat, fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate a acestuia.

Importanţa acestor ameninţări va depinde de natura, valoarea şi intenţia din spatele ofertei. Dacă o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză, la curent cu toate informaţiile relevante, va considera stimulentul ca nesemnificativ, fără scopul de a încuraja un comportament lipsit de etică, atunci un profesionist contabil angajat poate considera oferta ca aparţinând cursului normal al activităţii, fără a reprezenta o ameninţare generată de conformitatea cu principiile fundamentale.

Dacă ameninţările evaluate sunt în mod clar semnificative, ar trebui luate în calcul şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil. Când aceste ameninţări nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea unor măsuri de protecţie, profesionistul contabil angajat nu ar trebui să accepte stimulentul. Cum ameninţările reale sau aparente la adresa

53

respectării principiilor fundamentale nu sunt generate doar de acceptarea unui stimulent, ci şi, uneori, prin simplul fapt că o ofertă a fost făcută în acest sens, măsuri de protecţie suplimentare ar trebui adoptate. Un profesionist contabil angajat ar trebui să evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest gen şi ar trebui să ia în considerare dacă acţiuni de tipul celor de mai jos ar trebui întreprinse: - când s-au făcut astfel de oferte, să informeze în cel mai scurt timp nivelurile superioare de conducere

sau nivelurile însărcinate cu guvernarea organizaţiei angajatoare; - să informeze părţile terţe despre această ofertă - de exemplu, un organism profesional sau angajatorul

persoanei care a făcut oferta; un profesionist contabil angajat ar trebui totuşi să facă apel la consultanţă juridică înainte de a trece la această etapă; şi

- să îi pună, în cel mai scurt timp, la curent pe afini şi pe rudele apropiate asupra ameninţărilor relevante şi măsurilor de protecţie ce trebuie luate, dacă aceştia ocupă poziţii ce pot permite oferirea de stimulente, de exemplu ca urmare a situaţiei lor profesionale; şi

- să informeze conducerea superioară sau pe cei însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare atunci când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de către competiţie sau de potenţialii furnizori ai acelei organizaţii. Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie în care se preconizează că sau este presat

să ofere stimulente pentru a subordona raţionamentul altor persoane ori organizaţii, pentru a influenţa procesul decizional sau obţinerea de informaţii confidenţiale.

Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei angajatoare, de exemplu din partea unui coleg sau a unui superior. Ele pot veni şi de la o persoană sau de la o organizaţie din exterior care sugerează acţiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase organizaţiei angajatoare, influenţând probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.

Un profesionist contabil angajat nu trebuie să ofere un stimulent pentru a influenţa în mod nefavorabil raţionamentul profesional al unei terţe părţi.

Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie să se conformeze principiilor şi îndrumărilor cu privire la soluţionarea conflictelor etice prezentate în Codul etic.

54