Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion MincuFacultatea de Arhitectura de InteriorSpecializare: Arhitectura de InteriorAn universitar 2014-2015An studiu: 3

Lucrare de sinteza-Spitale-

Disciplina: Finisaje Speciale

Indrumator: Conf. Dr. Arh. Gabriela Mindu

Echipa 2: Manea Maria-Rodica

Constantin Georgiana

Cuprins

1. Cuprins......................................................................................................................................... pag.2

2. Istoric........................................................................................................................................... pag.3

3. Analiza generala.......................................................................................................................... pag.4

4. Comparatie exemple.................................................................................................................... pag. 5

5. Studiu de caz(traduceri)............................................................................................................... pag.6

6. Concluzii-pareri personale........................................................................................................... pag.27

7. Bibliografie............................................................................................................................. .. . pag.29

8. Documentatie....................................................................................................................... ....... pag.30

2

Istoricul Spitalelor:

Spitalul este institutia dedicata mentinerii santatii populatiei.

Istoricii vorbesc de aparitia unor cladiri ce aveau ca scop tratarea bolnavilor inca din antichitate, atunci cand sanatatea si religia aveau o legatura foarte stransa.Primele constructii amintite ca locuri de tratare sunt templele egiptene, dupa care urmeaza "valetudinariile" din jurul anului 100 i.H ale Romanilor, constructii destinate tratarii ranilor gladiatorilor si soldatilor Iimperiului Roman. Primul spital-universitate, unde tinerii erau instruiti cum sa ingrijeasca ranile celor bolnavi dateaza insa din timpul Imperiului Persan, in Asia Veche.

Desi toate aceste forme de ingrijire a sanatatii au aparut inca de la inceputul civilizatiilor, nu putem spune ca spitalele contemporane mai au ceva in comun cu eficiciile antice, in afara de scopul propriu-zis: tratarea bolnavilor.Spitalele din zilele noastre isi au radacinile in conceptele spitalelor din secolul al XVIII-lea, cand au aparut institutiile moderne de tratamente pe teritoriile Europene.Atunci s-a produs schimbarea majora in domeniul medical: insitutiile au inceput sa aiba la carma oameni instruiti: fizicieni si chirurgi, astfel dezvoltandu-se si ajungand sa fie din ce in ce mai performante.Unul dintre cele mai bune spitale moderne a fost "Charite" fondat in Berlin in jurul anului 1710.

Din punct de vedere arhitectural, cel mai important factor regasit in cladirile spitalelor este functionalitatea spatiului.Necesitatea de a minimiza distanta parcursa de bolnavi pana in saloane, de personalul spitalului pana la acestia, dar si distanta transportarii pacientilor pe targa pana la salile de operatii este prioritara atunci cand se vorbeste despre construirea unui nou spital.In afara de functionalitate un alt lucru important este tratat cu foarte mare seriozitate : materialele folosite la finisajele interioare.Este esential ca spatiul sa poata oferi confort, dar si un mediu permanent steril , atfel ca domeniul produselor de finisaj a devenit la fel de important ca functionalitatea mai sus mentionata.

De-a lungul anilor s-au inventat diferite tipuri de materiale care sa ajute la mentinerea spatiului interior cat mai steril si mai curat, astfel ajungandu-se acum la folosirea corianului, a virkonuli, a podelelor de cauciuc, a quartzului, ca finisaje interioare.

3

Analiza Generala:

Pentru a observa cat mai amanuntit spatiile spitalicesti, dar si finisajele folosite de catre arhitecti s-au analizat trei complexe medicale : Granollers Hospital (Extencion) din Barcelona, Spania; Santa Lucia University General Hospital din Murcia, Spania si Institute Of Advances Techniques Hospital in Seville din Sevilla , Spania.

Toate cele trei spitale analizate sunt speciale in felul lor, fie prin functiuni, fie prin asezare, fie prin raportul creat intre oameni-pacienti si spital.

Daca Spitalul din Sevilla si cel din Murcia sunt constructii noi, la care s-a permis ca imaginatia arhitectilor sa nu aiba decat limitele impuse de sfera urbana, la extinderea Spitalului Granollers din Barcelona, arhtectii au fost obligati sa integreze noile constructii in cadrul unui complex deja existent.Realizarea unei clinici pentru consultatiile pacientilor care nu necesita internare a reprezentat pentru arhitectii Alvarez si Bernarda un "dans" printre corpurile de cladire ale spitalului vechi, realizat in 1910 de catre Joseph Maria Miro i Guibernau, spital care in timp a primit statutul de monument istoric.

Desi pare mai usor sa construiesti o cladire noua, si arhitectii Spitalului din Sevilla s-au lovit de o problema asemanatoarei celei de la Barcelona, dar care avea o scara mai mare: Orasul Sevilla.Avand in vedere istoria acestei asezari , orice constructie trebuie sa se imbine perfect cu spatiul exterior ei, cu cladirile din jur, astfel ca forma orasului dicteaza locul de amplasare , dar si volumetria noilor cladirilor.

Arhitectii Spitalului Santa Lucia au dorit chiar ei sa imbine fatadele constructiei cu dealurile care vegheaza imprejurul acestuia, asa ca au adaptat o invelitoare textila la forma valurita a dealurilor, oferindu-i insa si o valoare functionala de parasolar.

Dezvoltarea acestor trei cladiri s-a realizat in principal in plan orizontal, verticalitatea fiind un atribut considerat secundar.Pentru o mai buna fluidizare a traficului s-au amplasat acolo unde cladirile au fost dezvoltate si pe plan vertical scari si lifturi care sa ajute personalul spitalului si pacientii.

Desi au in principal aceiasi functionalitate, spitalele se disting si prin scopul care le-a fost atribuit inca de dinaintea construirii.Noile constructii ale Spitalului Granollers au ca scop tratarea bolnavilor ce nu au nevoie de internare, Spitalul din Sevilla ofera toate functiunile necesare unui spital obisnuit, insa niciunul dintre cele doua de mai sus nu au adoptat un nou concept, o noua filosofie: implicarea comunitatii in viata spitalului.

4

Inovatia adusa de arhitectii Spitalului Santa Lucia este data de noile activitati incluse in cadrul spitalului:sport, agrement si spatii comerciale.Se incearca astfel o responsabilizare a societatii, o constientizare a necesitatii preventiei in ceea ce priveste sanatatea populatiei.

Sustenabilitatea cladirilor este un alt subiect foarte discutat in secolul al XXI-lea, astfel ca s-a optat pentru acoperisuri ecologice, panouri solare si colectarea si reciclarea apei de ploaie.

Un alt mod de a spori calitatea vietii pacientilor si personalului medical este cel utilizat la Spitalul din Sevilla , unde toate saloanele sunt orientate spre sud, permitand astfel intrarea unei cantitati suficiente de lumina pe o perioada cat mai indelungata din zi.Tot pentru o iluminare mai buna s-au realizat si la extensia Spitalului Granollers curti interioare spre caremele orientate in interiorul cladirii, permitand astfel si o mai buna ventilare a acestor spatii.

Fiecare dintre cele trei constructii dispune de un spatiu tampon, un loc de tranzitie intre exteriorul complexului si interior : un perete cortina ce permite ventilarea si iluminarea partiala a spatiului, un ax central deschis din care sa se faca accesul in diferitele corpuri de cladire ale spitalului.

Pentru o mai buna imbinare a noii constructii in spatiul deja existent s-a optat, la fiecare dintre cele tri exemple, pentru exterioare in culori neutre , asemanatoare celorlalte cladiri din jur sau mediului inconjurator.

Comparatie exemple:

Granollers Hospital (Extencion) din Barcelona

Santa Lucia University General Hospital din Murcia

Institute Of Advances Techniques Hospital in

Seville din SevillaFinisajele interioare pentru pardoselile noii clinici a spitalului au in componenta: placa suport din beton armat, folie separatoare de tip Feltemper 300(folie realizata din fibre sintetice de poliester ce au rolul de absotbtie a umezelei),strat de hidtroizolatie de tip Rhenofol CG, sapa de egalizare, picior de sustinere a finisajului interior, sipci de lemn pentru stabilizare si placi din lemn masiv pentru finisajele interioare(de tip patrat 50x50 sau 60x60). "Rhenofol CG are tot ceea ce

Pentru a mentine un mediu cat mai steril s-a hotarat utilizarea finisajelor care se pot intretine usor: de la vopsea epoxidica antipraf in subsol(parcare) , pana la gresie Ston-ker in interiorul saloanelor si spatiilor de circulatie(holuri, coridoare).Pe terase s-au folosit ca finisaj de fata podele de lemn masiv cu rosturi deschise, specifice spatiilor exterioare.Troruarele din jurul cladiri sunt majoritar acoperite, ele avand in componenta:mortar, foaie

Tot pentru a mentine sterilitatea spatiilor interioare si la Sevilla s-a folosit pentru finisarea pardoselilor produse rezistente la trafic intens, dar si la umiditate astfel ca finisajul de fata al incaperilor pacientilor, dar si spatiile de circulatie sunt finisate cu mozaic microgain alb prefabricat in dale de 40x40 cm, asezate pe un pat de mortar.

5

este necesar într-o membrană de pentru rezistenta impotriva apei.Fibra de sticla oferă puterea și durabilitatea necesare. "

impermeabila FPO1.5mm, pietris,finisajul de fata fiind gresie Ston-ker de exterior.

Peretii exteriori sunt "dublati" de panouri fixe de dale din lemn de pin ce sunt sustinute de o structura de otel din profile de tip "L".Rolul acestora nu este doar unul estetic, ele avand ca scop secundar filtrarea luminii care patrunde prin ferestre.Pentru siguranta pacientilor si a personalului spitalului toate zonele vitrate ale noii cladiri s-au realizat din geamuri de securitate.

Pentru finisajele peretilor pe interior s-au ales ca finisaje de fata placarile ceramice sau vopsirea acestora cu produse nontoxice.La exterior s-a cautat imbinarea spatiului natural cu noua constructie, astfel ajungandu-se la "invelirea" structurii cu o instalatie realizata( pe structura metalica din profile tubulare) dom strat textil pentru protectie solara microperforat de tip Precontraint 371.Fibra textila Precontraint 371 este realizata de catre producatorul francez Serge Ferrari in fabricile de pe teritorul Hexagonului si este cotata ca fiind unul dintre cele mai ecologice materiale aparute pe piata in ultimii ani.Folosirea acestui produs a fost o provocare pentru arhitectii spitalului, aceasta fiind printre primele utilizari ale produsului."• Tehnologia exclusivă Précontraint Serge Ferrari® asigură stabilitate dimensională și planeitate de neegalat.• Nearmata, membrana rezistă la rupere - cuprinde fire de poliester de mare rezistență - garantează puterea.• Tratamentul de suprafață optimizează performanțele de fluorură de poliviniliden (PVDF) aliaje și limiteaza aderarea de poluanți și murdărie."

Pereții exteriori sunt acoperiti cu un tabla perforata ca finisaj de fata, însoțită de sticlă transparentă în zonele care ar trebui să primească lumină directă și în lobby-urile de la fiecare etaj. Combinația de sticlă și metal în două straturi suprapuse permite iluminarea, ventilația,dar și existenta intimitatii in camerele care transforma la instanțele de judecată, fără a rupe omogenitatea generală.Tabla perforata este printr-o structura metalica de fatada cladirii

6

Studiu de caz:

1. Granollers Hospital (Extencion) din Barcelona, Spania

Traducere:

Proiectul consta in extinderea Spitalului Granollers din Barcelona cu un nou corp de cladire care va avea ca functiune principala o clinica speciala pentru pacientii care nu necesita internare, si integrarea acesteia in ansamblul deja existent.

Cladirea originala a spitalului a fost proiectata in 1910 si are statutul de Monument Istoric.A fost cea mai faimoasa lucreare a arhitectului modernist Joseph Maria Miro i Guibernau.

Noua constructie e definita de o cladire rectangulara(120mx15m)care are rolul de a folosi ca fundal pentru cladirea veche.Este dezvoltata pe planul orizontal , cuprinzand Serviciul de Urgenta si Sectia de Chirurgie, iar pe plan vertical capela si azilul de batrani.

Adaptata terenului inclinat, noua cladire permite accesul si prin partea din spate, intrarea inauntru avand loc direct la primul etaj.

Intre cele doua constructii sunt realizate gradini interioare, acestea avand rolul de a ajuta la o mai buna ventilare si iluminare a camerelor orientate spre interiorul complexului.

Accesul in incinta clinicii este marcat de doua turnuri pe doua niveluri, ferestrele mari prin care se poate vedea intreg orasul, permit astfel vechii cladiri sa ramana neschimbata.In plus, doua cladiri paralele, ambele cu doua etaje, sunt adaugate constructiei principale venind in completarea clinicii.In proiectul de extindere a spitalului este inclusa si reabilitarea morgii, a zonei de sterilizare, laboratorului, farmaciei, bibliotecii, a zonei administrative si a depozitului.Mereu a fost important sa fie zone diferite pentru vizitatori si pentru personal.

Comunicarea verticala( scari si lifturi) este realizata astfel incat sa ajute la fluidizarea spatiului, elementele fiind plasate strategic in locuri vizibile. Fatada noii constructii este neutra si omogena pentru a scoate in evidenta valoarea istorica a cladirii deja existente."

Date de proiect:

Proiect: Reorganizare si extinderea Spitalului Rezidential Granollers din BarcelonaLocatie: Str. Francesc Ribes S/N, Granollers , BarcelonaFirma de proiectare: PinearqArhitecti: Albert de Pineda Alvarez, Javier Llambrich BernardaEchipa de proiectare: Juan Manuel Garcia, Carles Frauca, Gerardo Solera, Pedro PombinhoArhitecti pentru studiul sanatatii si sigurantei: Enne-Gestio Activa de Proyectos S.I.p (Imma Casado)Inginer de structura: Manuel ArguijoInginer electrician: JG&AsociadosContractor: Ferrovial

7

Client: Fundacio Francesc RibesAria construita: 19.500m²Perioada de construire: 2006-2009Fotografii: @FG+SG Architectural Photography

8

9

10

11

12

13

14

2. Santa Lucia University General Hospital din Murcia, Spania

Traducere:

Guvernul regiunii Murcia din Spania a dezvoltat doua noi spitale publice pentru a satisface cererea tot mai mare de pe aceasta coasta turistica a marii Mediterane.Serviciul de sanatate Murcia si Giscarmsa,o companie creata pentru a demara proiecte a lansat doua competitii internationale de arhitectura.Firma de arhitectura "Casa Solo Arquitectos" a primit aceste doua proiecte:Spitalul Santa Lucia din Cartagena in 2005 si Mal Menor din Los Arcos in 2006.Casa a fost responsabila pentru intregul proces:schite si detalii de design,coordonare proceselor structurale si tehnologice si urmarirea (controlarea) tuturor etapelor cladirilor pana cand lucrarile au fost finalizate.

Spitalul Santa Lucia are o invelitoare arhitecturala textila,o forma care sa se potriveasca cu peisajul deluros din jur.Acest ecran fatetat aduce inaltime cladirii la o scara mai umana si ofera protectie solara fatadelor sudice.Isi schimba culoare in functie de lumina zile,astfel incat in anumite momente realizeaza integrarea unei asemenea cladiri cu mediul inconjurator.

Programul include si alte activitati precum sportul,agrement si zone comerciale.Obiectivul sau este sa obtina o integrare puternica a comunitatii in cladire spitalului si sa faca in asa fel incat lumea sa fie mai receptiva in ceea ce priveste prevenirea sanatatii.Accesul general in care apare aglomeratie este o zona("umbracumul" care in latina semnifica cabina) neincalzita tocmai pentru a oferi o tranzitie intre exterior si interior si tot aici se afla si zona de agrement .Lumina naturala ajunge la toate serviciile printr-un sistem de curti perfect integrate in structura de tip retea,particular in acele spatii in care au loc relatiile dintre pacienti si personal.Dimensiunea acestor curti nu este utilizata doar ca surse de lumina, ci ele sunt gandite ca fiind zone exterioare de relaxare si intalniri.Unitatile de asistenta medicala sunt conectate direct cu bulevardul prin sase coloane care separa zona de pacienti de circulatia personalului.Lifturile aduc vizitatori sau pacienti atat la unitatile de diagnosticare si tratament sitate de la primul etaj, cat si la cafenea,zona de sport ,agrement si spatiile comerciale situate la acoperisul verde al celui de-al doilea etaj.

Pe langa lumina naturala si ventilatie, sustenabilitatea cladirii este obtinuta si prin alte mijloace precum: acoperisuri egologice prevarute cu o izolatie groasa, colectarea aperi de ploaie si reciclarea apei prin utilizarea acestei la toalete, ventilarea fatadelor si dispunerea de geamuri cu randament ridicat, trasportul pneumatic de rufe si gunoi, panouri solare pe acoperis.

Acest spital este o incercare de a introduce in zona medicala anumite programe care sunt in relatie cu mentinerea sanatatii precum sportul si agrementul.A existat de asemenea ideea de a experimenta o noua dispunere a saloanelor pacientilor ,astfel incat prin acestea se incerca castigarea de mai mult spatiu pentru intrebuintarea zonei pacientului si pentru a permite o mai buna observarea din coridor a pacientului de catre asistentii spitalului.Propunerea prezentata de arhitecti pentru competitie includea un centru fitness,o banda de alergare,o piscina,zone comerciale,iar toate acestea erau la un nivel intermediar, cateva dintre ele sub ideea unui nou concept al structurii umbrite. Aceasta structura este

15

facuta in aceeasi ideea de sustenabilitate a cladirii,deoarece multe din spatiile intermediare de acces catre anumite servicii alea spitalului pot fi create fara aer conditionat.

Intre nivelurile inferioare si unitatile de asistenta medicala se afla un etaj tehnic intermediar de 2,2 inaltime care include toate unitatile HVAC.Acestea primesc ventilatie transversala printr-un sistem de curte pentru a obtine aer curat si pentru a-l returna dupa ce a fost utilizat.Aici sunt facilitatile de intretinere si modificarile viitoare ale sistemelor de inginerie.

Unele spitale trebuie sa fie luate in calcul nu dar ca niste cladiri functionale, ci si ca lucrari de arhitectura interesante. Asta ne face pe noi sa credem ca inovatia in arhitectura si design contribuie la bunastarea pacientilor, iar personalul este atras sa munceasca in astfel de spitale.

Date de proiect:

Proiect :Spitalul Universitar General Santa LuciaArhitecti :Francesc Pernas, Bernat Gato ,Roger Pernas Dezvoltator :Giscarmsa,SAUInginer structural:NB35 SL,Jesus Jimenez,Fran Unzueta,Pedro PastorInginer mecanic:Grupo J.G.SA.Joan Gallostra,Julio MoraSupervizor sit:Neoingena SL.Jose M'Rueda ,Iluminada Oliva,Francisco AgularCoordonare sanatate si siguranta:SPGaudiControl calitate:ACE EdificacionConstructor cladire:UTE Hospital Cartagena (FCC+ Intersa)Manager sit:Julio AlfaroLocatie:C/Mezquita ,s/n,Paraje Los Arcos,30202,Santa Lucia ,CartagenaSuprafata cladire:114,396 m patrati Cost :121.360.653 euroDesign:2003.5-2004.12Constructie:2005:5-2010.7

16

17

18

19

20

1. Institute Of Advances Techniques Hospital in Seville din Sevilla , Spania.

Traducere:

Suntem obisnuiti cu forma orasului in ceea ce priveste organizarea acestuia pe zone,adica se urmareste mai intai forma urbana si dupa aceea urmeaza asezarea si plasarea cladirilor in functie de aceasta forma.Aceasta presupune cel putin o problema: doar cu greutate cladirile sunt suprapuse partial(imbricate) cu orasul .Proiectul pleaca de la convingerea ca din cauza dimensiunii mari a viitoarei cladiri, aceasta trebuia sa fie considerata ca o parte de oras.

Ca rezultat, asta a insemnat propunerea unei lucrari care sa includa o strada larga care trece prin cladire creand o primarie, si astfel sa se poate lega (conecta)cu tot programul acestui spital;in acelasi timp strada trebuia sa face legatura la diferite vestibule catre diferite etaje, ca niste turnuri strategice din care sa se vada peisajul rural si urban.Aceste vestibule organizeaza programul camerelor de spital, relaxarea familiilor ,a membrilor acesteia si a doctorilor.Peisajele terapeutice sunt implicate in echilibrarea corpurilor si spatiilor si propun o priveliste a orasului istoric intersectata cu complexitatea programelor din orasul contemporan.

Pentru buna functionare a cladirii exista asa numita rationalitate a programelor functionale si ajutorul si amabilitatea spatiului interior. In acest scop am propus un plan extrem de rational structurat in benzi de tip ,,pachete functionale” incluzand patru nuclee verticale de comunicatii. Principalele avantaje ale acestei scheme sunt: scurtarea traiectoriilor, permisia distinctiei public-privat, izolarea camerelor (orientate intotdeauna spre sud) si predominanta orizontalitatii cladirii fata de comunicarea verticala. Planul este organizat in jurul a trei terase longitudinale, una dintre ele include intrarea principala a cladirii, iar in celelalte doua se regaseste organizarea etajelor cu camerele pentru pacienti.

Zona principalei intrari este legata de noua strada creata in interior, care, ca un vestibul in aer liber este privat de agitatie si zgomot: o zona cu acces controlat in care persoanele din afara centrului medical inca nu au intrat.

Suntem toti constienti ca, cu trecerea timpului avansarea tehnologiei si cererea pentru servicii obliga ca aceste cladiri sa fie restructurate. Chiar daca aceste circumstante nu sunt cu adevarat dorite este inevitabil ca propunerea pentru un nou spital construit sa ia in considerare asemena circumstante, si noi consideram ca rationalitatea planului propus este extrem de eficienta.Faptul ca toate camerele sunt orientate spre sud a fost unul dintre pariurile sefului, avand in vedere rationalitatea traiectoriilor si intimitatea pacientilor.Noi credem ca este recomandabil sa completam terapia medicala cu cea a naturii (in acest caz-pozitia soarelui) multumita orientarii nord –sud a cladirii.

21

Proiect : Institutul de Tehnici Medicale AvansateArhitecti : Jose Morales, Sara de GilesColaboratori : Algen Barreno, Carlos Bauza, Jordi Bolanos, Jairo Fernandez, Lola Hermosilla, Isabel JimenezInginer structural: Alberto Gema Models: Pablo Olias, Jaime HernandoInginer mecanic: Giulia Barrara,Elena Jimenez, Juan J. Olmo, Ruben OlivaresSupervizor sit: A.Y.N.O.V.A SAConstructor cladire:A.G.E.S.A Firma publica de gestiune a activitatilor SACost:14,663.349 EuroLocatie: Parcul de Stiinta si Tehnologie Cartuja 93, Sevilla, SpaniaSuprafata cladire:14.123 m² Constructie:2009-2012

22

23

24

25

26

Concuzii-pareri personale:

Constantin Georgiana: Dupa parerea mea,un spital nu reprezinta numai o institutie medicala in care se acorda asistenta medicala ,ci si integrarea comunitatii in spatiul spitalului si faptul ca se incearca mijloace de a face ca lumea sa fie receptiva in ceea ce priveste prevenirea sanatatii si importanta acesteia asa cum se subliniaza si in cele trei exemple studiate.

Mi-a placut foarte mult si m-a impresionat faptul ca spitalul este considerat ca fiind un mic oras el insusi ,precum in cazul spitalului Sevilla,relationarea extrem de avantajoasa a nucleelor intre ele in cadrul unui spatiu atat de mare mi s-a parut o idee foarte curajoasa,ceea ce insemna ca aceste cladiri nu sunt privite doar ca niste cladiri functionale ci sunt si niste lucrari interesante de arhitectura, bineinteles gandite pentru bunastarea pacientului mai ales ca in final totul se transforma intr un avantaj in ceea ce priveste personalul deoarece ei sunt atrasi sa lucreze in astfel de spatii.

Am invatat in urma aceste lucrari ca puterea detaliul (preocuparea pentru frumos,integrarea luminii naturale in cat mai multe locuri ,integrarea cladirii cu mediul inconjurator ,etc) ii acorda o deosebita consistenta intregii cladiri si face din aceasta nu numai o buna cladire din punct de vedere functional ci si un obiect de arhitectura important.

In concluzie ,vreau sa mentionez ca m-a impresionat atentia acordata arhitectilor de a face un lucru frumos, de a pune la dispozitia pacientului cat mai multe mijloace de a se integra in spatial contruit, atentia sporita pentru tot ceea ce insemna orientare, organizarea camerelor chiar si cautarea unui mod cat mai bun in care ,asistentii isi pot si observa pacientii din coridor.Desi par lucruri de neobservat

27

initial, tocmai aceste lucruri te fac sa realizezi importanta unui asemenea spatiu si sunt sigura ca din acestea avem cu totii de invatat.

Manea Maria-Rodica: Consider ca acest proiect m-a ajutat sa ma dezvolt intr-un domeniu despre care nu stiam la inceput nimic: constructia cladirilor ce au ca scop activitatile medicale.Toate subiectele pe care le-am abordat au fost temeinic documentate, astfel ca am cules informatii pretioase in ceea ce priveste finisajele de interior si de exterior, cat si informatii despre spatialitatea si functiunile necesare unei astfel de cladiri.

Dintre cele trei exemple cel mai mult m-a impresionat Spitalul Santa Lucia in principal datorita conceptului sau.Ideea de a realiza conexiuni diferite cu oamenii intr-un spatiu spitalicesc o consider de-a dreptul geniala.Privesc din prisma pacientului din Romania si nu stiu daca este vreun concetatean care sa imi raspunda la intrebarea "Mergi la doctor ca sa previi sau sa tratezi?" cu "Sa previn".Mi-ar face mare placere sa regasesc acest tip de spital si in Romania, mi-ar face placere ca oamenii sa nu se mai sperie de spitale , ci sa mearga acolo din prorpie initiativa.Cred ca media mare oameni bolnavi de la noi din tara ar scadea daca oamenii si-au schimba putin unghiul din care privesc.

Pe de alta parte, revenind la arhitecturalitate , finisaje si structura, aceasta cladire poate fi considerata un cameleon: in primul rand datorita cortinei din fibre textile multifunctionala care-i permite sa nu se distinga printre dealurile ce o inconjoara, iar in al doilea rand datorita functiunilor pe care le include:spital, clinica, zona de sport, zona de agrment, zona comerciala.O alta problema important in ceea ce priveste spatiile medicale este rezolvarea sterilitatii prin utilizarea de materiale destinate acestui tip de spatii.Am observat ca interesul producatorilor pentru realzarea de produse care ajuta la o mai buna igienizare(utilizarea ionilor de argint in majoritatea produselor pentru zone medicale datorita calitatii sterilizatoare a acestuia) este din ce in ce mai mare, lista finisajelor speciale marindu-se de la an la an.

Din punctul meu de vedere spitalele ar trebui sa fie, pe langa zone de interes medical, si cladiri cu importanta arhitecturala pentru ca exact asa cum medicina rezolva problemele fizice ale oamenilor, asa poate si arhitectura sa vindece sufletele si dorintele oamenilor:"Arhitectura dintre toate artele, este cea care misca cel mai lent, dar cel mai sigur, sufletul"-Ernest Dimnet

28

Bibliografie

1. C3 Magazine, nr 336:pag.56-63,pag.64-73,pag. 84-93

2.Architecture in Detail Magazine no1-Graham Bizley, Editura Architectural Press

3.Architecture in Detail Magazine no2-Graham Bizley, Editura Architectural Press

4. http://www2.dupont.com/RelyOn/en_US/uses_apps/hospitals.html

5. http://www.dupont.com/products-and-services/construction-materials/surface-design-materials/brands/corian-solid-surfaces/case-studies/metropolitan-hospital.html

6. http://www.hfmmagazine.com/display/HFM-news-article.dhtml?dcrPath=/templatedata/HF_Common/NewsArticle/data/HFM/Magazine/2010/Sep/1009HFM_FEA_marketplace

7. http://www.florock.net/polymer-flooring/florotallic/

8. http://www.archdaily.com/139766/new-santa-lucia-university-general-hospital-casa-solo-arquitectos/

9. http://www.arquitecturaviva.com/en/Info/News/Details/3879

10. http://hicarquitectura.com/2013/03/mgm-centro-hospitalario-ictam/

29

Documentatie:

1.Spitalul Granollers

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

2.Spitalul Santa Lucia

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

3.Spitalul din Sevilla

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69