GRUPUL ŞCOLAR ``VASILE SAV`` ROMAN

PROIECTpentru absolvirea examenului pentru certificarea competenţelor

profesionaleSpecializarea : Electrotehnică

Calificarea : TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICENivelul 3 de calificare

2012

TEMA PROIECTULUI:

SISTEME ANTIEFRACTIE

CUPRINS

ARGUMENTCapitolul I –Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale

1.1 Definitie

1

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie

1.3 Detectia antiefractie

1.4 Arhitectura sistemelor de securitate

1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si centrala

Capitolul II- PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului2.2 Programarea propriu-zisa

2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic

2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Norme de securitate si sanatate a muncii in exploatarea si intretinerea sistemelor antiefractie

ARGUMENT

Securitatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din modalitatile de asigurare a functiilor continute de conceptual generic de securitate este oferita de sistemele electronice de securitate. Ca funct ional i ta te pr imara , un s i s tem de secur i ta te poate f i def in i t ca un ansamblu de d ispozi t ive ce de tec teaza s i semnal izeaza o in t ruz iune sau o s tare de per icol asocia ta in t rar i i neautor iza te in

2

spat iu l prote ja t . Dezvol tarea capaci ta t i i de prelucrare a informatiilor precum si a tehnologiilor de comunicatie au extins functiunile primare ale sistemului de securitate astfelincat, in prezent, pot fi monitorizate mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol (ex. alarmele de tiptehnic sau medical). Domeniul de aplicatie este extrem de vast: de la aplicatii rezidentiale la sisteme profesionale de inalta securitate. Infunctie de particularitatile obiectivului protejat ( cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate alunui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeauna aceleasi.

Asigurarea securitatii nu este apanajul exclusiv al sistemelor de securitate electronica; pentru realizarea acestui deziderateste necesara imbinarea urmatoarelor elemente:

a . Real izarea de tec t ie ib. Evaluarea a larmeic. Intarzierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecaniced. Asigurarea interventiei (raspuns)

Acest ansamblu contine sisteme tehnice si umane. Pentru o eficienta corespunzatoare a intregului lant este necesar capersonalul care exploateaza sistemele precum si cel de interventie sa fie corespunzator pregatit pentru a putea opera corect si alua decizii rapide in conditii extreme de stres produse de aparitia unui eveniment

In atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati:

a. Stabilirea procedurilor de instalare rezultate din particularitatile obiectivului in conformitate cu proiectul de executie

b. Controlul executiei si coordonarea activitatii de punere in functiunec. Ident i f icarea neces i ta t i lor c l ientu lu i re fer i toare la

procedur i le de operare a s i s temului s i def in i rea corespunzatoare a functiilor sistemului

d. Programarea sistemelor pe baza informatiilor rezultate din proiectul de executie si din analiza efectuata la punctul c.

3

e. Elaborarea sintetica a procedurilor de exploatare specifice obiectivului conform programarii sistemului de securitate

f. Ins t ru i rea personalulu i de exploatare s i ver i f icarea insus i r i i informat i i lor prezenta te pr in efec tuarea unor tes te defunctionare

g. Supervizarea activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.

CAPITOLUL I

Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale

4

1.1 Definitie

Sistemul de securitate fost proiectat pentru a asigura. cel mai mare grad de flexibilitate accesibilitate.Sistemul de securitate are in componenta sa centrala , una sau mai multe tastaturi si diversi detectori si sirene

Un sistem de securitate este prevazut cu zone de detectie. Pentru fiecare zona se va aloca un singur detector radio (de miscare, de geam spart, contact magnetic, etc.). Cind un detector intra in alarma, aceasta stare va fi indicata la toate tastaturile LCD din sistem prin afisarea unui mesaj de alarma corespunzator zonei respective la display-ul LCD .

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie

Panoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior si contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc)

Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau intentionat)

Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator – circuit care permite conectarea panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor

Tastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul antiefractie. De obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata starea sistemului, indicand zona aflata in alarma, “istoricul” alarmelor aparute, diverse eventuale conditii de defect in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programarii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utilizari

Sirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma.

Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat.

5

Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe partea mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in rama geamului sau usii.

Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ingropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)

Detectoare de miscare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in general) asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul seiszeaza schimbarea de “caldura” din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se genreaza alarma.

Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totusi, una din cele mai populare sunt cele care “aud” spargerea geamului, spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele prevazute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.

Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand “bariera” de radiatie este intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesizeaza panoul de alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.

1.2 DETECTIA ANTIEFRACTIE

Real izarea de tec t ie i unui eveniment se bazeaza pe ident i f icarea s i masurarea unor parametr i i d in mediu asocia t i evenimentului respectiv. In general, operatiunea de masurare presupune o interactiune intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmeaza a fi masurat iar celalalt fiind cel care realizeaza operatia de masurare. Interactiunea se

6

realizeaza fie princontac t d i rec t , f ie pr in in termediul unui camp. Apl ica t i i le d in domeniul s i s temelor de secur i ta te u t i l izeaza in prezent undeelectromagnetice si unde elastice dar nu este exclus ca in viitor sa se dezvolte si tehnologii bazate pe alte principii.

In domeniul undelor mecanice sunt utilizate urmatoarele domenii de frecventa

-4-6 Hz - de tec toare geofonice sau se ismice ( te rmenul se ismic es te u t i l iza t in mod for ta t deoarece domeniul de frecventa al unei unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz)-Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii1- 10 Khz - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart40-80 Khz - detectoarele de miscare ultrasoniceIn domeniul undelor electromagnetice:-Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde-Domeniul de lungimi de unda 8-14μm (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4μm)

In domeniul undelor electromagnetice:

Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicroundeDomeniul de lungimi de unda 8-14μm (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4μm)

1.4 ARHITECTURA SISTEMELOR DE SECURITATE

Elementele constitutive a le unui s i s tem de secur i ta te sunt : senzor i i , cent ra la , echipamente le per i fer ice a le cent ra le i , dispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta.

7

Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare de alarma.

Centrala  es te o uni ta te de automat izare ce proceseaza informat i i le pre lua te de la senzor i in funct ie de s tarea s i s temului (activat,dezactivat etc.). Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta )detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.Centrala este un automat programabil: starea iesirilor depinde de starea intrarilor+starea sistemului. Iesirile pot fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive.

Echipamentele periferice ale centralei sunt modulele de expandare si interfetele de comanda.Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari si/sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate sporita.Interfetele de comanda (MMI - men machine interface), numite in literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de apermi te u t i l iza tor i lor sa comande di fer i te funct iuni a le s i s temului . Aces te in ter fe te pot f i contac te cu cheia specia la de securitate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc.

Dispozitivele de avertizare locala pot fi optice, acustica sau opto-acustice (mixte). Rolul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma.Dispozitivele de avertizare la distanta sunt comunicatoare care utilizeaza canale de comunicatie pentru a semnaliza o alarma laun dispecera t de moni tor izare s i in tervent ie . Mul te d in echipamente le exis tente pe p ia ta inc lud in cent ra la un por t de comunicatie, de regula pe linie telefonica. Un alt tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru transmisiape suport internet.

Terminologie de specialitat

a ) C o n c e p t u l d e zonaConceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte: din punct de vedere electric si d.p.d.v al arhitecturii sistemului desecuritate.Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma

8

semnalata ca entitate pe dispozitivele deafisare.Din punct de vedere sistemic, zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva efractiei.Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipullogic a l zonei . Cent ra le le exis tente pe p ia ta au f ie t ipur i de zona predef in i te f ie permi t conf igurarea de ca t re programator a comportamentului sistemului in functie de necesitati. Cateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate:

- Zona instantanee - este o zina care declanseaza instantaneu o alarma. Zonele de 24 de ore declanseaza alarma indiferentde faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in timp ce zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazulin care partitia ce le contine este armata.

- Zona temporizata - este o zona a carei activare genereaza o temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in careaces ta nu es te dezact iva t , dec lanseaza automat o a larma. Din zonele tempor iza te fac par te zonele de in t rare / ies i re (entry/exit zone) care declanseaza temporizarea si zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in cazulin care aceasta a fost initiata de o zona de intrare/iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inaintede a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare/iesire. Aceste doua tipuri de zone temporizate se gasescamplasate pe caile de acces catre MMI-urile sistemului.

- Zone de panica-atac sunt zone instantanee de 24 de ore. De regula in sistemele de securitate monitorizate, aceste zonedeclanseaza o alarma silentioasa

- Zona de sabota j / defec t iune tehnica - sunt zone de 24 de ore u t i l iza te pent ru moni tor izarea secur i ta t i i s i s temului (contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele de anti-masking etc)

b ) C o n c e p t u l d e partitie (arie)Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate sau dezactivate simultan. Evident, si conceptul de arie/partitiereprezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona: din punct de vedere electric o arie reprezinta o multime de zone fiziceconectate electric la centrala (intrari) care sunt operate simultan de catre utilizatori, iar din punct de vedere sistemic opar t i t ie es te o suprafa ta mai mare prote ja ta de s i s temul de secur i ta te a care i funct ionare /u t i l izare are carac ter i s t ic i comune pentru toate zonele.

9

c ) C o d u r iCodurile sunt “cheile” sistemului. Codurile permit identificare utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi:

- Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)-- Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei

zone in mod exceptional-- Recunoastere/resetare alarme

- Programare coduri utilizatori - programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce trebuie executata depersonalul care exploateaza sistemul de securitate

Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu:- Codul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de

programare ale sistemului. In majoritatea cazurilor, codul deinstalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din memoria centralei.

- Codul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc

- Cod user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zone

- Cod constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesaj de constrangere (atac) si este in folosit incazul in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de securitate.

10

- Cod cu dreptur i l imi ta te (numai in ac t ivare s i s tem) - codul persoanelor care fac mentenanta s i t rebuie sa ac t iveze s i s temul e securitate la terminarea activitatii

1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si central

Un sistem de securitate are in general urmatoarea arhitectura:

Exista mai multe tipuri de comunicatie in interiorul sistemului:a. comunicatie intre senzori si centrala sau unitatile de expandare. Dupa cum am aratat, decizia referitoare la starea dealarm se ia la nivel de detector, ceea ce presupune o informatie pe 1 bit.Exista urmatoarele tipuri de conexiuni zonei:contact normal deschis (NO)contact normal inchis (NC)contact normal inchis cu rezistenta de cap de linie (EOL)contact normal inchi cu doua rezistente de cap de linie (DEOL)

Din punct de vedere al securitatii conexiunii, in sistemele de securitate nu se utilizeaza contacte normal deschise intrucat acestea sunt cele mai usor de sabotat prin taierea unui singur conductor.Pen t ru a s igu ra r ea une i s ecu r i t a t i spo r i t e an t i s abo t a j s e u t i l i z eaza conex iunea cu cap de l i n i e : REZISTENTA SE MONTEAZA FIZIC IN SENZORI

11

Pentru utilizarea ergonomica a intrarilor in centrala se utilizeaza conexiunea cu doua rezistente de cap de linie.  Aceasta conexiune permite monitorizarea simultana atat a contactului de alarma (AL) cat si a contactului antisabotaj (T= tamper)existent in carcasa senzorului.Comunicatia intre centrala si expandoare sau MMI-uri este realizata prin intermediul unei magistrale de date (BUS).  Aceasta comunicatie presupune transmiterea unei cantitati mai mare de informatie. Centrala interogheaza ciclic dispozitivele aflatepe magistrala (expandoare sau tastaturi) printr-un protocol de comunicatie seriala.

12

CAPITOLUL II

PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE

Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru o aplicatie specifica. Instalarea sistemelor de securitateeste o activitate de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori „unicate” sau, in cel mai fericita caz, produse de seriemica. De aceea, fiecare sistem in parte va avea particularitatile sale, in ceea ce priveste programarea. Exista 2 etape distincte inactivitatea complexa de programare a unui system:

a) elaborarea procedurilor de functionare si utilizareb) b) programarea propriu-zisa.

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului

Elaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul tehnic de executie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv. Aceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze exploatarea sistemului de securitate.Dintre informatiile specifice care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara :

- timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor ;- numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia ;- eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele- principale de acces catre tastaturi ;

2.2 Programarea propriu-zisa

Programarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametilor de programare in memoria centralei. In timpul operatiunilor deprogramre, inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce trebuiesc programate:

13

- Optiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi: afisarea orei, modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc.

- Tipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona;- Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma ;- Partitionarea (alocarea zonelor la partitii) ;- Programarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare ;- exclus programarea propriu-zisa a codurilor deutilizator !- Programarea tastaturilor ;- Programarea iesirilor sistemului : iesirile utilizate pentru semnalizarile de

alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului;- Programarea utilizatorului digital al centralei

La finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie

2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic

Sistemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de caderile accidentale ale retelei primare de alimentare cuenergie electrica. Calculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe baza legii conservarii sarcinii electrice, fie pe baza conse rva r i i ene rg i e i , t i nand con t de r andamen tu l r e a l a l su r s e lo r de a l imen t a r e . Ev iden t , nu s e poa t e a s i gu ra o au tonomie nelimitata pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar fi:

- De regula durata maxima a unei pene de curent este de 4-6 ore;

- Autonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie maxim

admis in cazul aparitiei unei avarii

- In cazuri speciale, autonomia maxima trebuie sa acopere durata

unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesul la partile importante ale sistemului nu este permis

Pentru calculul numarului de acumulatoare tampon necesare pentru un sistem de securitate se utilizeaza urmatoarea formula:

N=[n]+1

N –numarul de acumulatoare;

14

[n] – partea intreaga a nr.

n rezultat din expresia:

n=(Isb*Tsb+Ial*Tal)/Cac

unde:

Isb este curentul total absorbit in stand-by;Tsb este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in stand-by;

Ial este curentul total absorbit in starea de alarma;

Tal este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in starea de alarma;

Cac este capacitatea acumulatorulu

2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Contactul magneticCel mai “vechi” sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic. Acesta a fost utilizatpentru sesizarea pozitiei elementelor de acces in spatiile protejate: usi si ferestre. Conform definitiei, contactul mecanic este unsenzor pasiv, starea sa fiind dictata de elementele din mediu supravegheat. Ca dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usorsabotabil iar montarea si reglajul sunt dificile in cele mai multe cazuri. El este in continuare intalnit in dispozitive electromecanicede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de productie al acestuia.Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet.

15

Fig.1 Ansamblu contact magnetic

Ca ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ; magnetul genereaza campul supravegheat. Prin modificareapozitiei acestuia, campul magnetic care actioneaza releul reed si il “tine” in pozitia inchis scade in intensitate pana cand contactul se deschide, semnalizand o stare de alarma.Exista o varietate mare de tipuri constructive, toate avand acelasi principiu de functionare. Pentru aplicatii destinateusilor metalice se poate utilize varianta constructive numita “heavy duty” care prin modalitatea de instalare creaza un intrefier intredispozitiv si usa metalica, permitand functionarea corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utilize versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate prezenta abateri deordinal milimetrilor.Con t ac tu l magne t i c poa t e f i s ab o t a t r e l a t i v u so r , p r i n u t i l i z a r ea unu i mag ne t ex t e r i o r pu t e rn i c i n c az u l i n c a r e e s t e cunoscuta pozitia in care acesta este instalat. Exista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la sabotarea cu magnet extern,la care magnetul se pozitioneaza intr-o plaja limitata a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact genereaza alarma).De asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al acces ului pentruactivarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar de control.

Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR)Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 10-15cm/s a unui corp cu diferentade t empe ra tu r a f a t a de med iu de min im 3 -5 C. Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din spectrul termic(8-14μm) numit piroelement.

16

Fig.2. Schema de principiu a unui senzor pasiv in infrarosu

Pentru concentrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu special de lentile Fresnell. Modul de amplasaresi dimensiunile acestora determina caracteristica de detectie a senzorului. Exista senzori volumetrici, senzori cortina, senzori cuspot lung, senzori de tavan.

O a l t a mod a l i t a t e de concen t r a r e a r ad i a t i e i e s t e da t a de u t i l i z a r e a une i og l i nz i con cen t r a toa r e de fo rma parabolica, piroelementul situandu-se in focarul parabolei. PIR-urile cu oglinda sunt senzori volumetrici in adevaratul inteles alcuvantului.

Senzorul PIR prezinta doua avantaje:i.Elementele de delimitare a spatiilor (pereti,geamuri,usi) sunt opace la radiatia IR, astfel incat senzorul nu detecteazamiscare in exteriorul spatiului protejat.ii.Datorita flexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate larga de aplicatii Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la

17

podeaua incaperii si au un unghi de detectie de 90-105 . Se instaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza de detectie pe spoturile centrale este ingeneral de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita. Dezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad element) au permis fabricarea de senzori PIR imuni la corpuri de dimensiune redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru cresterea imunitatii la alarme false . Senzorul PIR este un sensor mascabil - el functioneaza numai in raza de vizibilitate. Vopselurile, hartia, sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat. Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a m i sca r i i a cc iden t a l e a co rpu r i l o r d in i ncape r i ( ex . ha r t i a t e rmica de f ax ) p r ecum s i a cu ren t i l o r de a e r c a l z i s au r ec i ( f e r e s t r e deschise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare de caldura ). Cu toate acestelimitari, senzorul PIR este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului scazutal dispoziivului.

Senzorul de vibratii

De t ec toa re l e de v ib r a t i i s au socu r i sun t de s t i na t e i n gene ra l uno r ap l i c a t i i spec i a l e , cum a r f i p ro t ec t i a pe r e t i l o r tezaurelor, dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traductor care transforma semnale de tip acustic in semnale electrice. In general, traductorul este de tip piezo dar exista si alte tipuri de traductoare.Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele protejat. Majoritatea producatorilorasigura o raza de acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de beton. Aceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie limitata din cauza acestor factori.La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atat materialul de baza (beton, caramida, lemn etc.)cat si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu,

18

instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu unstrat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui, i na in t e de acope r i r e a a ce s tu i a cu po l i s t i r en . De a semenea , t r ebu i e l ua t i n c a l cu l un coe f i c i en t mu l t ma i ma re de abso r t i e a sunetelor.Reglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu trebuie sa fie extrem de sensibil pntru a elimina pe cat posibil alarmele datorate zgomotului de mediu.

Senzorul de geam spart

Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei spectrale sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si 5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea cef ace ca sune tu l s a poa t a f i d i s t i n s de a l t e zgomote d in med iu . Aces t t i p de s enzo r i e s t e mu l t ma i i nd i ca t pen t ru p ro t e j a r ea suprafetelor vitrate decat senzorii de vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de joasa frecventa).Senzorul se monteaza la o distanta de pana la 5 m de suprafata vitrata si are o acoperire de aprox. 6 m

Fig.3 Instalarea tipica a unui detector de geam spart , exemplu de detector de geam spart

19

Dat o r i t a d ive r s i t a t i i ma t e r i a l e l o r d in c a r e s e f a c i n p r e zen t sup ra f e t e l e v i t r a t e anumi t i p ro duc a to r i de e ch ipame n t calibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.Tes t a r ea s i r eg l a ju l s e f a c cu d i spoz i t i ve spe c i a l e ( t e s t e r e s im u la toa r e ) . Imp l i c i t , p roduca to r i i c a r e au o gama ma i l a rga de detectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector.Principala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul specific de spargere. Se recomanda ca atatdetectoarele de socuri cat si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in conjunctie cu elemente de detectie volumetrica.

Senzorul geofonic (seismic)

Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o functie similara senzorilor de vibratii. Diferentamajora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat. Asa cum aratam in paragraful principii dedetectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz. Acest tip de senzor este foarte indicat pentrudetectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, ATM-urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.Raza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii. Aceste tipuri de detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in cazul in care trebuie protejati pereti exterioriaflati in zone cu trafic greu.

Detectoare dubla tehnologieNecesitatea cresterii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt doua module independente ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite cum ar fi:

1.detectorul dual PIR+MW2.detectorul dual PIR+ geam spart3.detectorul dual PIR + ultrasonic

Unele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in logica SI cat si in logica SAU, ceea ce permite, infunctie de necesitati, maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a acestuia. De exemplu, utilizand in logica SIun detecto r dual PIR+MW dispunem de toate avantajele cumula te ale celor doua tehnologi i in

20

obtinearea unui senzor cu o rataredusa a alarmelor false deoarce in cazul sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperiiiar partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.Ca aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate functiona intr-o gama extinsade temperatura. Este un detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria protejata exista corpuri in miscare.Ca aplicatie de securitate in conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spatii in care se desfasoara in mod curentactivitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala.

Detectoare anti-maskingDe tec toa re l e an t i -mask ing sun t de t ec toa r e spec i a l e , de r egu l a cu dub l a t ehno log i e , c a r e s e s i z eaza ob tu ra r ea zone i supravegheate cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza obturarea utilizand un contact separat. Acestedetectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme false cat si pentru siguranta in exploatareoferita de functia anti-mascare

21

NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SPECIFICE SISTEMELOR ANTIEFRACTIE

Pentru reducerea riscurilor in caz de incendiu, scurtcircuite electrice si /sau alte daune:

• Nu lasati sa se scurga lichide in echipamentele de securitate.

• Nu efectuati dumneavastra service-ul. Deschiderea si indepartarea capacului va poate expune la tensiune inalta si alte riscuri. Apelati intotdeauna la personal instalator autorizat..

Nu interveniti niciodata in interiorul echipamentelor.

• Nu atingeti echipamentele sau cablurile in timpul unei furtuni. Este probabil sa exista riscul unui soc electric datorat descarcarilor electrice.

• Nu utilizati un Sistem de Alarma pentru a raporta o scurgere de gaz daca sistemul este situate in imediata aproapiere fata de scurgerea de gaz..

22

BIBLIOGRAFIE

23

Anexa 1

DENUMIRE ANEXA

24

Anexa 2

25

26