Universitatea ,,Lucian Blaga-Sibiu

Facultatea de drept ,,Simion Barnutiu-

Sibiu

Materia: Drept administrativ I

Profesor coordonator: Vesma Daiana

Student: Roca Luca-Rare,an II, grupa 6.

Tema: ,, Sistemul autoritilor administraiei

publice n Romnia

1.Raportul dintre Preedintele Romniei i

Guvern.

1 1.1 Sistemul instituional romnesc reprezint

ansamblul relaiilor dintre diferitele puteri i

autoriti ale statului.

Pot fi distinse:

autoritatea deliberativ, ndeplinind n principal funcia legislativ;

autoritatea prezidenial, ndeplinind funcia de mediere ntre

puterile statului, precum i ntre stat i societate, de reprezentare a

statului roman i de garant al independenei naionale i teritoriale a

rii;

autoritatea guvernamental, avnd ca funcie principal asigurarea

nfptuirii politicii interne i externe a rii i exercitarea conducerii

generale a administraiei publice.

Unele autoriti sunt centrale (Parlamentul, Guvernul), altele

sunt locale (Consiliul local, Primria).

Guvernul interacioneaz cu Parlamentul prin cteva mijloace specifice:

-exercit dreptul la iniiativ legislativ;

-poate solicita delegarea legislativ pentru emiterea de ordonane i

trebuie s solicite aprobarea Parlamentului pentru ordonanele de urgen

emise;

-poate provoca un vot de nencredere sau o moiune de cenzur,

angajndu-i rspunderea n faa Parlamentului;

- poate solicita Parlamentului adoptarea unor proiecte de legi n

procedur de urgen;

-membrii Guvernului au acces la lucrrile Parlamentului.

1 https://bogdanmandru.wordpress.com/stiinte-politice--institutii-politice-si-guvernare/

ntre cele dou Camere exist relaii caracteristice reglementate prin

regulamente speciale:

-organizarea unor edine commune;

-transmiterea proiectelor de legi i a propunerilor legislative de la o

Camer la cealalt n vederea dezbaterii i eventualei lor adoptri;

-constituirea comisiei paritare pentru declanarea procedurilor de

mediere, atunci cnd una dintre Camere adopt un proiect de lege sau o

propunere legislativ ntr-o redactare diferit de cea aprobat de cealalt

Camer.

-Preedintele poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente i

de importan deosebit; el poate participa la edinele Guvernului, caz n

care prezideaz acele edine; primul-ministru contrasemneaz unele

dintre decretele emise de preedintele Romniei, angajndu-i astfel

propria rspundere politic.

1.2 GUVERNUL NTRE PARLAMENT I

PREEDINIE

Pentru cazul concret al Romniei exist dou categorii de guvernani:

Preedintele i Guvernul, ntre aceste dou autoriti existnd o anumit

dualitate care face ca regimul politic romnesc s fie definit ca unul

semiprezidenial, deoarece eful statului nu are doar un rol pur onorific, ci

puteri reale pe care le poate exercita n raport cu Parlamentul prin

intermediul mesajelor, n raport cu Curtea Constituional prin numirea

unui numr de judectori ai acesteia, n raport cu

Guvernul sau mpreun cu acesta, precum i prin dreptul de a recurge la

referendum.

Guvernul este rezultatul voinei comune a Preedintelui i Parlamentului

i este de presupus c doar cu greu i-ar putea exercita mandatul fr

ncrederea efului Statului.

1.3 RAPORTURILE DINTRE GUVERN I

PREEDINTE

Primul Ministru are drept de contrasemntur asupra unora din

decretele prezideniale, ceea ce implic o serie de puteri commune n

domeniul politicii externe, aprrii naionale, n acordarea graierii sau

conferirea decoraiilor i titlurilor de onoare.

Existena majoritii prezideniale asigur preedintelui o larg marj de

manevr, pe ct vreme coabitarea absolut sau relativ i limiteaz sfera

de influen. Coabitarea absolut presupune c majoritatea guvernamental

este compus din reprezentanii curentelor adverse Preedintelui, care

astfel nu beneficiaz de nici un suport parlamentar, pe cnd coabitarea

relativ este rezultatul unei coaliii guvernamentale din care fac parte i

concureni sau adversari politici ai efului statului.

Preedintele este nvestit i cu dreptul de a numi, n caz de remaniere

guvernamental sau de vacan a postului, la propunerea Primului Ministru,

pe unii membrii ai Cabinetului. Premierul poate propune i Preedintele

poate numi minitrii n caz de remaniere, fr a mai consulta Parlamentul.

2 2.Administraia ministerial n Romnia

Administratia ministeriala este formata din ministere, din organe de

specialitate, purtnd diferite denumiri, Institutii, Autoritati Nationale,

Comise Nationala, organizate n subordinea Guvernului sau a ministerelor.

Componenta principala o reprezinta nsa ministerele.

Aceste autoritati publice functioneaza n subordinea Guvernului. Ele au

misiunea desfasurarii unor activitati de aceeasi natura sau asemanatoare

ntre ele, fiind considerate structuri specializate sau de specialitate ale

administratiei centrale. Ministerele sunt create pentru a executa, fiecare n

ramura sau domeniul sau de activitate legile.

2 http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/administratia-ministeriala-

41907.html?ref=doc3

Att Constitutia ct si Legea 37/1990 sau alte acte normative cu putere de

lege nu limiteaza n nici un fel numarul ministerelor, ceea ce presupune ca

acesta trebuie sa corespunda necesitatilor momentului, atributiilor si

sarcinilor ce revin Guvernului, Statului n general. Numarul ministerelor,

mai ales ntr-o perioada de tranzitie este variat fiindca el este influentat de

dinamica relatiilor sociale, de finalitatea actiunii guvernamentale. In opinia

noastra ar avea consecinte negative daca am avea un numar de ministere

fixat pentru o perioada de timp, mprejurare care ar obliga pe primul-

ministru al Guvernului sau, la momentul formarii Guvernului pe candidatul

desemnat de Presedintele Romniei pentru functia de Prim-ministru, sa-si

adapteze programul de guvernare la o structura preexistenta a viitorului

cabinet.

Prin Legea pentru organizarea ministerelor din iulie 1929 se stabilea un

numar fix de ministere, structura fiecaruia, atributiile, ceea ce a condus la

cresterea centralizarii nu a descentralizarii. Aceasta masura legislativa

pornea de la nevoia unei stabilitati structurale la nivel ministerial,

societatea romneasca fiind bine organizata, institutiile sale functionnd

corect, n firescul unui stat modern, fara sincope. Nu este cazul n prezent

cnd reformarea institutionala a Statului se dovedeste o operatiune destul

de greu de realizat, fiind ramasa la nivel declarativ, uneori chiar

politicionist. Mai sunt destule etape si obiective de parcurs n planul

reformarii institutiilor publice din perspectiva ruperii de regimul

centralizarii, de proprietatea unica a ntregului popor, pentru a ne apropia

de faza preliminara a integrarii n modelul european" respectiv n Uniunea

Europeana si n comunitatile europene.

nfiintarea ministerelor. Exista un principiu al dreptului public, ca

ministerele se nfiinteaza numai n subordinea Guvernului. nfiintarea lor se

face potrivit legii, desi nu avem o lege speciala de nfiintare a ministerelor,

asa cum era aceea din iulie 1929. Practica guvernamentala de dupa

Decembrie 1989 a condus la faptul ca ministerele se nfiinteaza de principiu

prin hotarre de Guvern cu exceptia Ministerului Apararii Nationale si a

Ministerului de Interne care nfiinteaza prin lege. Aceste exceptii de la

regula de mai sus pornesc de la faptul ca n conditiile n care celelalte

structuri cu caracter militar se nfiinteaza si functioneaza prin lege

organica, att mai mult Armata Tarii, Politia si elementele lor de structura

trebuie sa-si desfasoare activitate pe baza unei legi care sa le asigure

stabilitate functionala.

Fiecare minister are o denumire care reflecta domeniul sau de activitate,

iar n cazul unor ministere cu activitate mai vasta domeniile cum este cazul

Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Mediului, Apelor si

Padurilor etc., denumirea putnd fi modificata n functie de natura

schimbarilor ce intervin cu privire la domeniul de activitate sau de

complexitate sarcinilor Administratiei la un moment dat. Unele ministere

au denumiri traditionale, consacrate, cum este cazul Ministerului de Justitie,

Ministerului Afacerilor Externe sau a Ministerului de Interne, ori de Finante.

n lipsa unei legi speciale care sa consemneze numarul si denumirea

ministerelor s-a creat practica potrivit careia o data cu prezentarea

Programului de guvernare si a listei membrilor Guvernului, se stabileste si

numarul si denumirea ministerelor care, sunt acceptate de Parlament.

Presedintele Romniei o data cu numirea Guvernului, practic consolideaza

si denumirea ministerelor ai caror titulari sunt membri ai Guvernului.

Competenta fiecarui minister este strict legata de domeniul de activitate

al ministerului. Astfel, pentru Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de

Interne, nfiintate prin lege, ci se stabileste competenta si evident natura

sarcinilor ce-i revin fiecaruia dintre ministerele n cauza. Pentru celelalte

ministere, Guvernul este acela care prin propria hotarre defineste si

delimiteaza competenta fiecarui minister n parte, putnd interveni cu mai

multa mobilitate la adaptarea acestei competente n raport de dinamica

cerintelor sociale n respectivul domeniu de actiune al ministerului. Faptul

ca Guvernul este cel care nfiinteaza ministerele si le stabileste

competentele nu schimba cu nimic datele problemei privind atribuirea

competentei pentru ca, Guvernul defalca din competenta sa generala, o

parte pentru fiecare minister.

3 3.Autoritaile centrale, autonome de

specialitate ale administraiei publice

3 http://www.scritub.com/administratie/Autoritatile-administrative-ce83175.php

nfiintarea unor autoritati ministrative autonome este prevazuta prin

nsusi textul Constitutiei, urmnd ca organizarea si functionarea lor sa fie

reglementata n mod amanuntit prin lege organica (art. 117 alin. 1).

Constitutia permite nsa si formarea a altor autoritati ministrative

autonome dect cele prevazute n nsusi textul ei, cu conditia ca nfiintarea

lor sa aiba loc prin lege organica (art. 116 alin. 3).

Aceste organe autonome ale administratiei publice au o trasatura comuna

cu organele administrative centrale subordonate Guvernului si anume,

ntocmai ca acestea, exercita o activitate executiva, avnd ca obiect

organizarea aplicarii si aplicarea n concret a legii, precum si asigurarea

bunei functionari a serviciilor instituite n cadrul lor. Prin urmare, att prin

natura activitatii ndeplinite, ct si prin subordonarea lor legilor autoritatile

administrative autonome centrale se ncadreaza n categoria organelor

administratiei publice[1].

Autoritatile administrative autonome se deosebesc de ministere si de

celelalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului prin mai

multe trasaturi specifice.

n primul rnd, daca ministri si conducatorii celorlalte organe de

specialitate, care fac parte din componenta Guvernului, sunt numiti de

Presedintele Republicii pe baza votului de nvestitura adoptat de

Parlament, cele mai multe dintre organele administrative autonome,

cunoscute pna n prezent, sunt numite de Camerele Parlamentului, pe baza

unor propuneri venite fie din interiorul lor, fie dinafara. Astfel, de exemplu,

directorul Serviciului Romn de Informatii este numit de Parlament la

propunerea Presedintelui Romniei; presedintele si presedintii de sectii ale

Consiliului Legislativ se numesc cu votul majoritatii deputatilor si

senatorilor reuniti n sedinta comuna, pe baza a cte trei propuneri facute

de birourile permanente ale celor doua camere ale Parlamentului pentru

fiecare functie, cu avizul comisiilor juridice reunite etc. Doar n cazul

Consiliului Suprem de Aparare a arii membrii sai fac parte din acest organ

de drept.

n al doilea rnd, organele centrale administrative autonome nu sunt

dependente n activitatea lor nici de Guvern, nici de vreun minister, ceea ce

da expresie caracterului lor autonom n cadrul aparatului executiv al

statului. Ele sunt nsa dependente fata de Parlament. Aceasta dependenta

fata de Parlament poate sa mbrace forme diferite. Astfel, de exemplu, nsasi

Constitutia prevede, n ce priveste Consiliul Legislativ, ca el este "organ

consultativ de specialitate al Parlamentului " (art. 79). Alteori, se prevede ca

organul respectiv este supus controlului Parlamentului, la propunerea

Presedintelui Republicii. Este cazul directorului Serviciului Romn de

Informatii. Dependenta fata de Parlament a Consiliului Suprem de Aparare

a arii si gaseste concretizare n obligatia lui de a prezenta anual rapoarte

Parlamentului, etc. Ceea ce caracterizeaza dependenta fata de Parlament a

autoritatilor administrative autonome este faptul ca ea este directa, spre

deosebire de ministere, care raspund n fata Parlamentului prin intermediul

Guvernului.

n al treilea rnd, daca organele de specialitate ale caror conducatori fac

parte din Guvern, pot fi nfiintate de Guvern, cu conditia ca prin lege sa i se

recunoasca aceasta competenta, autoritatile administrative autonome nu

pot fi nfiintate dect prin lege organica si conducatorii lor nu fac parte din

Guvern.

Dintre autoritatile administrative autonome centrale, Consiliul Suprem de

Aparare a arii se bucura de o pozitie speciala.

Aceasta pozitie este consecinta faptului ca, potrivit Constitutiei, aceasta

autoritate organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc

apararea tarii si siguranta nationala.

44.Primarul localitilor

4.1Alegerea i sarcinile primarului, istoric i drept

comparat.

Din perspectiva dreptului comparat, funcia de primar reprezint o funcie

tradiional n adminisraia public local, nu numai din Europa, dar i din

alte continente, ca, de exemplu, n America, unde a patruns influena

european[1]. Legislaia contemporan conine mai multe soluii cu privire

la modalitatea de investitur, la atributii i la raporturile primarului cu

organul colegial (adunarea, consiliul etc.) ori cu alte autoritai publice

autonome sau, dupa caz, guvernamentale.

De pilda, n Elvetia, n zona german, cel puin, primarul se alege o dat

cu consiliul comunal, el trebuind sa fie i membru al consiliului, cetenii

voteaz pentru persoana respectiv de dou ori, ca membru n consiliu i ca

primar, existand, fireste, mai multe candidaturi pentru functia de primar,

postul ocupandu-l cel care intruneste cel mai mare numar de voturi. n

Franta, dimpotriv, consiliul este cel care alege primarul i adjunctii

acestuia, prin vot secret, cu majoritate absolut, alegerea avand loc n prima

edin a consiliului. Cu toate acestea, primarul, n sistemul francez, este i

preedinte al consiliului municipal, asigurand buna desfurare a edinelor

i respectarea ordinii n cadrul consiliului.

n Belgia exist alt formul, primarul comunei este numit de Rege dintre

membrii consiliului comunal, la propunerea consilierilor, naintat prin

guvernatorul provinciei. Legea belgiana admite, ca excepie de la aceast

regul, numirea primarului i din rndul altor alegtori care au mplinit 25

de ani, dar n acest caz este nevoie de avizul conform al delegaiei

permanente a consiliului provinciei. n Italia, att primarul, ct i

preedintele consiliului provinciei sunt alei de structurile pe care le vor

prezida, primarul de ctre giunta comunal, la randul ei aleas de consiliul

comunal, iar preedintele de ctre consiliul provinciei. Interesant este c

4 http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/Referat-Drept-Administrativ-

Pr663.php

alegerea, prin vot deschis i cu majoritatea absolut, se face pe baza unui

program, la care trebuie s se subscrie 1/3 din membrii giuntei.[2]

Sub aspectul evoluiei istorice, la noi, prin Legea comunal din 1864 s-a

impus soluia alegerii consiliului local i a primarului de ctre locuitorii

comunei rurale, pe baza votului cenzitar, fiind scutii de cens numai anumii

funcionari. Primarul era magistratul comunal, cruia legea i ncredina

ntreaga administraie a comunei, dar, n acelai timp, era i delegatul

puterii centrale, n comunele rurale, unde trebuia s fie confirmat de catre

prefect. n comunele urbane, primarul era numit de Domn, dintre primii trei

consilieri care intrunisera cele mai multe voturi. Legea comunal din 7 mai

1887, cu modificrile din 1894 i Legea organizrii comunelor rurale i

administraiunea plailor din 1 mai 1904(care a nlocuit Legea din 1887) au

venit cu alt solutie: primarul era ales de ctre consilieri dintre membrii cu

cu tiint de carte i confirmat de prefectul judeului. Primarul lucra sub

controlul direct al consiliului, fcnd acte de administraie propriu-zis i

acte de poliie comunal.

O inovaie a Legii din 1904 a constat n faptul c orice cetean putea

cere primarului s intenteze aciunile ce credea c aparin comunei, iar dac

primarul refuza nentemeiat, cel interesat avea dreptul s reclame

prefectului. Legile ulterioare, pn la instaurarea dictaturii regale, s-au

nscris cnd ntr-o formul, cnd n alta, cu anumite variaii date de modul

n care a fost conceput administraia judeean de la nivelul plasei etc. Nu

trebuie s uitm c, la un moment dat, legislaia reglementa doi prefeci,

unul politic, numit de Guvern, i altul administrativ,ales.[3]

Astfel, ultima reglementare democratic, Legea administrativ din 27

martie 1936 a consacrat soluia alegerii primarului de consiliu: Consiliul, o

dat constituit, va proceda la alegerea primarului, ajutorilor de primari, a

unei comisiuni financiare, compus din trei membri, iar la municipii si a

unei delegaiuni a Consiliului. Aceasta era regula, care admitea i excepii,

anume exercitarea atribuiilor de primar de ctre preedintele de vrst,

pn la alegerea sau numirea primarului(art. 57). Legea admitea i

ipoteza numirii primarului, se intelege atunci cand din orice cauza

primarul n-a putut fi declarat ales.[4]

4.2Alegerea, validarea si statutul juridic al primarului,

potrivit legislatiei actuale

Legislaia actual n vigoare a optat pentru soluia alegerii primarului, la

fel ca i consiliul, direct de comunitatea local, indiferent c este vorba de

mediul rural sau urban, stabilind, totodata, incompatibilitate ntre funcia

de consilier i aceea de primar. De asemenea, Legea nr.69/1991 a desfiinat

funcia de presedinte al consiliului local, oprindu-se la o soluie mai simpl,

cea a preedintelui de edint, soluie reinut i de Legea nr. 215/2001 cu

unele precizri i completri. Articolul 44 alin. 2 din Legea 67/2004 arat c

pentru funcia de primar se depun candidaturi separate de catre partide,

aliante politice, aliante electorale sau candidaturi independente, candidaii

independeni trebuind s prezinte o list de susintori care s cuprind

minimum 2% din numarul total al alegtorilor nscrii n listele electorale

permanente din circumscripia n care candideaz, dar nu mai puin de 200

n cazul comunelor, 300 n cazul oraelor, 1000 n cazul municipiilor i

sectoarelor municipiului Bucureti i 5000 n cazul municipiului Bucureti.

Pentru funcia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul

electoral de circumscripie. Este declarat primar candidatul care a ntrunit

majoritatea voturilor valabil exprimate. Dac nici unul dintre candidai nu a

obinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemneaz n

procesul verbal ncheiat de biroul electoral de circumscripie, se

organizeaz un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se

organizeaz si in acest caz de balotaj ntre mai muli candidai la funcia de

primar. La al doilea tur de scrutin particip numai candidaii clasai pe

primele dou locuri, respectiv candidaii aflai n situaie de balotaj. Al

doilea tur de scrutin are loc la dou sptmni de la primul tur de scrutin. n

al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obtinut cel

mai mare numar de voturi valabil exprimate. n cazul n care unul dintre

candidaii la funcia de primar, ntre care urmeaz s se desfoare turul al

doilea de scrutin, decedeaz, renun sau nu mai ndeplinete condiiile

prevzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa

candidatul situat pe locul urmtor. Daca situaiile prevzute la alin. (1) se

produc n cazul unuia dintre candidaii aflai n situaia de balotaj, nu vor

mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripie declarandu-l primar

pe cellalt candidat. De vreme ce sunt candidaturi separate, chiar dac

alegerile pentru primar se desfoar concomitent cu cele pentru consiliul

local, biroul electoral de circumscripie ncheie procese verbale separate.

Conform art. 95 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea

autoritilor publice locale dosarul alegerii primarului se nainteaz, cu

paz militar, n cel mult 48 de ore, la judecatoria n a crei raz teritorial

se afl localitatea pentru care a fost ales iar n cazul primarului general al

Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucureti, iar certificatul alegerii ca

primar se elibereaz de biroul electoral de circumscripie.

4.3Validarea alegerii primarului

Validarea alegerii primarului se face n termen de 20 zile de la data desfsurrii alegerilor n camera de consiliu a judectoriei n a crei raz

teritorial se afl comuna sau orasul, de ctre un judector desemnat de

preedintele judecatoriei. Dupa validare, primarul depune n faa

consiliului, jurmntul de credin, iar daca refuz este considerat

demisionat de drept.

i n aceast situaie, ca i n cazul consilierului care refuz s depun

jurmntul, sanciunea ar trebui sa constea n retragerea validarii.

Validarea este operaia prin care o autoritate a statului sau a

administraiei publice locale, aleas prin vot universal, egal, direct, secret i

liber exprimat, este confirmat n vederea ocuprii i a exercitrii funciei

respective.[5]

Invalidarea alegerii primarului se pronunta numai in cazul in care se

constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea s-a facut

prin frauda electorala. Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate

fi atacata de cel interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de

contencios administrativ.Instanta de judecata este obligata sa se pronunte

in termen de 30 de zile. Din aceste dispozitii, nou introduse prin Legea nr.

215/2001 privind administratia publica locala rezulta urmatoarele aspecte

sesizate de doctrina actuala: actiunea in contecios apartine doar celui

interesat, adica persoanei fizice care a candidat si a carei alegere a fost

invalidata sau, dupa caz, partidul politic pe lista caruia a candidat.

In caz de invalidare a alegerii primarului, la propunerea prefectului,

Guvernul va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la data

invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a

hotararii judecatoresti, in conditiile legii.[6]

Potrivit legii, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El

este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de

specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce

si il controleaza. Fata de dispozitiile actualei reglementari, in doctrina au

fost identificate trei categorii de sarcini ale primarului, in calitate de

autoritate executiva a consiliului local, in vederea realizarii autonomiei

locale si anume: de reprezentare, de executiv al consiliului local si de sef al

administratiei locale si a aparatului[7] .

Astfel, sub primul aspect, potrivit legii, primarul reprezinta comuna sau

orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice

romane sau straine, precum si in justitie. In calitate de executiv al

consiliului local, primarul are atributii pentru pregatirea deciziei consiliului

local, pentru punerea acesteia in aplicare si de a raporta. In calitate de sef al

administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate,

primarul are trei directii de actiune, dupa cum este vorba despre

personal, despre mijloacele materiale si financiare sau despre serviciile

publice locale.

4.4Atribuiile primarului.

In functie de specificul activitatii la care se refera, atributiile primarului,

prevazute in art. 68 din Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001

pot fi clasificate in mai multe categorii:

-atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor

fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei,precum si punerea

in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si a

ordonantelor Guvernului; luarea masurilor necesare si acordarea

sprijinului pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter

normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor

administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;

prin exercitarea acestei categorii de atributii se urmareste imbinarea

intereselor generale ale statului cu cele ale localitatii pe care primarul o

reprezinta;

-atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local: in

situatia in care primarul apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3

zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

-atributii in domeniul economic si financiar: intocmeste proiectul

bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre

aprobare consiliului local, exercita functia de ordonator principal de

CREDITE; verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor

din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

-atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic: asigura

ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei,

jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie

civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; ia

masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele specializate

ale statului; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al

localitatii si il supune spre aprobare consiliului local;

- atributii in domeniul organizatoric: poate propune consiliului local

consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de

interes deosebit; ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea

adunarilor publice etc.

In legatura cu atributiile primarului in raporturile cu consiliul local, in

doctrina actuala s-a pus intrebarea ce se intampla in cazul in care primarul

nu aduce la indeplinire o hotarare a consiliului local? Ce poate face consiliul

local intr-o astfel de situatie? Daca tinem seama, in mod strict, de atributiile

consiliului local, prevazute de lege, se sustine ca acesta nu poate sa ia nici o

masura directa impotriva primarului, fiind posibila, cel mult, o actiune

impotriva primarului, la instanta de contecios administrativ. O asemenea

masura ar putea fi luata numai in cazul in care primarul ar fi ales direct de

catre consiliul local.

In calitate de autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul localitatii,

primarul exercita atributiile de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila,

sarcinile ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la

organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie

civila etc. Prestigiul de care se bucura primarul se manifesta si printr-un

semn distinctiv al acestuia, si anume, o esarfa in culorile drapelului national,

pe care acesta este obligat sa o poarte la solemnitati, ceremonii publice si la

celebrarea casatoriilor.[8]

Primarul deleaga unele din atributiile sale viceprimarului sau

viceprimarilor, dupa caz. Asfel, potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr.

215/2001, primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor,

prin dispozitie emisa, in termen de 30 de zile de la validarea alegerii sale,

exercitarea urmatoarelor atributii:

- indrumarea si supravegherea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

-controlul igienei si salubritatii localurilor publice si produselor alimentare

puse in vanzare pentru populatie;

-repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;

-inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si

domenilui privat al comunei sau al orasului;

-organizarea evidentei lucrarilor de constructii din localitate si punerea la

dispozitia autoritatilor administratiei publice centrale a rezultatelor acestei

evidente;

-luarea masurilor pentru controlul depozitarilor deseurilor menajere,

industriale sau de orice fel pentru asigurarea igienizarii malurilor de apa

din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor

locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarilor,

secretarilor sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit

legii. Aceste dispozitii ale art. 70 din Legea nr. 215/2001 aduc un

amendament principiului potrivit caruia delegarea de atributii poate avea

loc numai daca este prevazuta in mod expres de lege. Astfel, legea

precizeaza, pe de-o parte, atributiile a caror delegare este obligatorie, iar, pe

de alta parte, lasa acestuia posibilitatea de a delega si alte atributii ale sale,

fara a mentiona, in concret, care sunt aceste atributii.

Totusi, pentru a se evita riscul delegarii unor atributii foarte importante

ale primarului, Legea nr. 215/2001 precizeaza in mod expres atributiile a

caror delegare este interzisa. Aceste atributii sunt urmatoarele:

a)atributiile ce-i revin primarului in calitate de reprezentant al statului, cu

exceptia celor de ofiter de stare civila;

b) atributiile privind respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale

ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si a celorlalte acte ale

autoritatilor publice, inclusiv a hotararilor consiliului judetean si consiliului

local;

c) organizarea si desfasurarea referendumului pentru consultarea

populatiei cu privire la problemele locale de interes deosebit;

d) prezentarea de informari consiliului local privind starea economica si

sociala a comunei sau orasului si asupra modului de aducere la indeplinire a

hotararilor consiliului local;

e) intocmirea proiectului bugetului local si a contului de incheiere a

exercitiului bugetar si supunerea lor spre aprobare consiliului local;

f) exercitarea functiei de ordonator principal de CREDITE;

g) luarea de masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor

naturale, epidemiilor sau epizootiilor;

h) asigurarea ordinii publice si linistii locuitorilor prin intermediul

autoritatilor si institutiilor publice de specialitate;

i) luarea masurilor prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor

publice;

j) luarea masurilor de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,

reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de

drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;

k) emiterea de avize, acorduri si autorizatii date in competenta sa prin lege.

Din analiza textului art. 70 al Legii nr. 215/2001, deducem ca pot fi

delegate urmatoarele atributii ale primarului:

a) verificarea incasarii si cheltuirii sumelor din bugetul local si comunicarea

celor constatate consiliului local;

b) luarea masurilor pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate

de animale;

c) luarea masurilor pentru elaborarea planului urbanistic general al

localitatii si supunerea lui spre aprobare consiliului local, asigurarea

respectarii prevedrilor acestuia si ale planurilor urbanistice zonale si de

detaliu;

d) conducerea serviciilor publice locale, altele decat cele de stare civila si de

autoritate tutelara a caror delegare este prevazuta expres de lege;

e) propunerea, spre aprobare,consiliului local a organigramei, statului de

functii, a numarului de personal si a regulamentului de organizare si

functionare a aparatului propriu de specialitate al administratiei publice

locale;

f) numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de

specialitateal administratiei publice locale si a conducatorilor regiilor

autonome, ai institutiilor si ai serviciilor publice de interes local.

Indiferent de caracterul obligatoriu sau facultativ al delegarii, primarul

trebuie sa controleze modul in care cei delegati isi exercita atributiile

delegate si sa ia masurile necesare pentru indeplinirea lor corespunzatoare.

4.5Suspendarea i ncetarea mandatului primarului.

Durata mandatului primarului este de 4 ani si poate fi prelungita prin

lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Durata mandatului

primarului expira la data depunerii juramantului de catre noul primar. Pe

toata durata mandatului, contractul de munca al primarului la regiile

autonome, societatile comerciale cu capital majoritar de stat sau la

institutiile bugetare se suspenda.

Suspendarea mandatului primarului are loc, de drept, in cazul in care

acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de

indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, cinstata

suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica, de indata,

primarului care il poate ataca la instanta de contencios administrativ

Suspendarea mandatului primarului dureaza pana la incetarea masurii

arestarii preventive. Daca primarul suspendat din functie a fost gasit

vinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.[9]

Incetarea mandatului primarului, inainte de termen, are loc, de drept, in

urmatoarele cazuri:

-deces;

-demisie;

-incompatibilitate;

-schimbarea domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala;

-imposibilitatea de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni

consecutive, cu exceptia cazurilor de suspendare din functie;

-condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate prin hotarare

judecatoreasca definitiva;

-punerea sub interdictie judecatoreasca definitiva;

-pierderea drepturilor electorale prin hotarare judecatoreasca definiva.

O cauza speciala de incetare de drept a mandatului primarului o

constituie starea de incompatibilitate reglementata de art. 87 din Legea nr.

161/2003. Potrivit acestui text de lege, functia de primar si viceprimar,

primar general al municipiuluiBucuresti, presedinte si vicepresedinte al

consiliului judetean este incompatibila cu urmatoarele functii:

-functia de consilier local sau judetean;

-functia de prefect sau subprefect;

-calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca,

indiferentcde durata acestuia;

-functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director,

MANAGER, administrator, membru al consiliului de administratie ori

cenzor sau orice fel de conducere ori de executie la societatile comerciale,

inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societati de asigurare si cele

financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si

societatile nationale, precum si la institutiile publice;

-functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale

actionarilor sau asociatiilor la o societate comerciala;

-functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile

generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al

statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes

national;

-calitatea de COMERCIANT persoana fizica;

-calitatea de membru al unui grup de interes economic;

-calitatea de deputat sau senator;

-functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie

asimilabila acestora;

-orice alte functii publice sau activitatiremunerate, in tara sau in strainatate,

cu exceptia functiilor sau activitatilor in domeniul didactic, al cercetarii

stiintifice si al creatiei literar-artistice, precum si a functiilor in cadrul unor

asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, fara scop

COMERCIAL. Desi, legea nu prevede in mod expres, deducem ca, nici de data

aceasta, calitatea de actionar sau asociat la o societate comerciala nu este

incompatibila cu functia de primar.

Incetarea mandatului primarului se constata de catre prefect, prin ordin,

care poate fi atacat de catre primar la instanta de contencios administrativ,

in termen de 10 zile de la comunicare, fara indeplinirea procedurii

administrative prealabile. Instanta de contencios administrativ are obligatia

legala de a se pronunta asupra cererii de anulare a ordinului prefectului, in

termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii la instanta competenta,

hotararea instantei fiind definitiva si irevocabila.

Mandatul primarului poate inceta, inainte de termen, si prin vointa

alegatorilor exprimata pe calea unui referandum local. Referendumul

pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii

adresate, in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei sau ai orasului,

care sunt nemultumiti de activitatea primarului. Cererea pentru

organizarea referendumului va cuprinde motivele care au stat la baza

acestuia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul

buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor

care au solicitat organizarea referendumului. Potrivit legii, motivele pentru

care se poate solicita organizarea referendumului constau in nesocotirea de

catre primar a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarea

de catre acesta a atributiilor ce-i revin, inclusiv a celor pe care le exercita in

calitate de reprezentant al statului.

Organizarea referendumului poate avea loc daca sunt indeplinite

urmatoarele conditii:

-sa fie solicitata de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot;

-acest procent sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale

comunei sau orasului.

Dupa primirea cererii pentru organizarea referendumului, prefectul va

proceda, in termen de 30 de zile, la anlizarea temeiniciei motivelor invocate,

a indeplinirii conditiilor mentionate, precum si la verificarea veridicitatii si

autenticitatii semnaturilor solicitantilor. Dupa efectuarea acestei verificari,

prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei si

Internelor, o propunere motivata de organizare a referendumului. Pe baza

propunerii prefectului prefectului si a avizului Ministerului Administratiei

si Internelor, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60 de

zile de la solicitarea prefectului, asupra cererii de organizare a

referendumului, In caz de aprobare a acestei cereri, Guvernul va stabili data

organizarii referendumului, care va fi adusa la cunostinta locuitorilor

comunei sau ai orasului, prin grija prefectului.

Referendumul local se organizeaza, prin grija prefectului, cu sprijinul

secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local

respectiv. Cheltuielile pentru desfasurarea referendumului se suporta de

bugetul local. Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel

putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.

Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat, in

acest sens, cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor cu

drept de vot. In acest caz, prefectul va propune Guvernului, pe baza

rezultatului referendumului, organizarea alegerilor pentru functia de

primar. Data organizarii alegerilor va fi stabilita de catre Guvern, in termen

de 30 de zile de la data desfasurarii referendumului.[10]

4.6 Actele primarului.

In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter

normativ sau individual.

Dispozitiile normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la

cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii lor

persoanelor interesate. Aducerea la cunostinta publica a dispozitiilor

normative ale primarului poate avea loc prin publicare in presa locala sau

prin afisare la sediul consiliului local si in alte locuri special amenajate,

accesibile publicului. Dispozitiile cu caracter individual se comunica direct

celor interesati, sub semnatura sau prin posta, cu dovada de primire.

Dipozitiile primarului se avizeaza pentru legalitate de catre secretarul

comunei sau orasului.

Secretarul nu va aviza favorabil dispozitiile primarului pe care le

considera ilegale, dar in aceste cazuri va prezenta primarului motivele

refuzului sau. Secretarul comunica prefectului dispozitiile primarului, de

indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data emiterii acestora. Comunicarea

dispozitiilor primarului, insotite de eventualele obiectii cu privire la

legalitatea acestora, se face, in scris, de catre secretar si va fi inregistrata

intr-un REGISTRU special destinat acestui scop. Secretarul asigura

comunicarea dispozitiilor primarului si altor autoritati sau institutii publice,

precum si persoanelor interesate, in termen de cel mult 10 zile de la

emiterea acestora, daca legea nu prevede altfel.

De asemenea, secretarul asigura aducerea la cunostinta publica a

dispozitiilor normative ale primarului, dar numai dupa 5 zile de la data

comunicarii lor oficiale catre prefect. In cadrul acestui termen, prefectul va

examina legalitatea dispozitiei primarului si, in cazul in care considera ca

aceasta este ilegala, va solicita primarului reanalizarea dispozitiei in cauza,

cu propuneri motivate de modificare sau revocare a acesteia. In urma

interventiei prefectului este posibil ca publicarea dispozitiei primarului sa

nu mai aiba loc, daca insusi primarul va accepta ca dispozitia sa este ilegala

sau are dubii in legatura cu legalitatea acesteia.

55.Consiliul local

Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituia Romniei Teritoriul este organizat,

sub aspect administrativ, n comune, orae i judee. n condiiile legii, unele

orae sunt declarate municipii. Municipiile pot avea subdiviziuni

administrativ-teritoriale a cror delimitare i organizare se stabilesc prin

lege.

Unitile administrativ-teritoriale au personalitate juridic i organe

proprii de conducere care se ocup cu soluionarea problemelor de interes

local. Aceste organe sunt consiliile locale i primarii. Consiliile locale sunt

autoriti deliberative, primarii sunt autoriti executive, iar modalitatea de

formare a acestora este prin alegere. Ambele autoriti ale comunei i

oraului se bucur de legitimitate popular direct, iar ntre ele nu exist

raporturi ierarhice, de supra i subordonare.

Potrivit art. 120 alin. (1) din Constituie administraia public din

unitile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe urmtoarele principii:

- principiul descentralizrii;

- principiul autonomiei locale;

- principiul deconcentrrii serviciilor publice.

Principiul descentralizrii serviciilor publice const n transferarea unora

din atribuiile autoritilor administrative publice centrale de specialitate

ctre un serviciu determinat n unitile administrative teritoriale, ce

beneficiaz de personalitate juridic i putere de decizie asupra

problemelor aprute n plan local.

Autonomia local reprezint principiul care confer colectivitilor locale

dreptul i capacitatea de a rezolva i gestiona, n cadrul legii, sub propria lor

rspundere i n interesul populaiei acestora, o parte important din

treburile politice

Deconcentarea constituie o msur intermediar n procesul

descentralizrii, fiind privit ca un transfer de activiti de la centru de

ctre agenii puterii centrale aflai la conducerea diferitelor organisme

5 http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/consiliul-local-208139.html?ref=doc3

locale; ea nseamn mult mai puin dect descentralizarea i presupune

recunoaterea unei anumite puteri de decizie, n favoarea agenilor statului

repartizai pe ntreg teritoriul rii (prefectul, serviciile exterioare ale

ministerelor rspund ideii de deconcentrare)

Conform art. 121 alin. (1) din Constituie, consiliile locale sunt autoriti

ale administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local n

comune i orae, n condiiile legii.

Legea administraiei publice locale (Legea nr. 215/2001), actualul cadru

legislativ n materia regimului general al autonomiei locale, dar i al

organizrii i funcionrii autoritilor administraiei publice locale, adaug

celor 3 principii constituionale alte 3 principii i anume:

- Eligibilitatea autoritilor administraiei publice locale;

- Legalitatea;

- Consultarea cetenilor n problemele locale de interes deosebit.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea alegerilor locale , consiliile locale,

comisiile judeene, precum i primarii se aleg prin vot universal, egal,

direct, secret i liber exprimat.

Consiliile locale (ca i cele judeene) se aleg pe circumscripii electorale

prin vot exprimat pe baza reprezentrii proporionale, n cadrul unui

scrutin de list. Pentru a fi ales consilier (primar) candidatul n alegeri

trebuie s respecte anumite condiii stabilite de Constituie i lege. Aceste

condiii de eligibilitate sunt cumulative i se refer la calitatea de alegtor,

dreptul de a fi ales i domiciliul.

Conform legii, consiliul local se caracterizeaz prin urmtoarele:

- Este o autoritate deliberativ, aleas prin vot direct, cu caracter colegial,

care lucreaz n edine; aceast autoritate se bucur de un statut autonom

potrivit cruia delibereaz asupra intereselor specifice ale colectivitilor

locale i hotrte asupra modului lor de realizare, fr amestecul altor

autoriti publice sau ale administraiei publice.

- Este o autoritate administrativ, rspunderea sa politic fiind numai de

ordin electoral.

- Nu are vocaie politic, fiind nzestrat cu competena specific

administraiei publice locale pentru a hotr asupra modului de rezolvare a

problemelor administrative.

- Autoorganizare, ntruct activitatea deliberativ i dezbaterile consiliilor

se desfoar ntr-un cadru precizat de propriile regulamente de

funcionare, n limita competenelor conferite de lege.

Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituia Romniei Autoritile

administraiei prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae,

sunt consiliile locale alese i primarii alei, n condiiile legii.

Conform alin. (3) al aceluiai articol, consiliile locale se pot constitui i n

subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Consiliile

comunelor i oraelor sunt compuse din consilieri alei prin vot universal,

egal, direct, secret i liber exprimat.

66.Consliul Judeean

Componen i constituire

Consiliul Judeean este autoritatea adiministraiei publice locale

constituit la nivelul judeului pentru coordonarea activitii consiliilor

comunale i oreneti n vederea realizrii de servicii publice de interes

judeean.

Consiliul Judeean este compus din consilieri alei prin vot universal,

direct,egal, secret si liber exprimat pe baza scrutinului de lista in condiiile

stabilite de lege.

Numrul consilierilor Consiliului Judetean este stabilit de Prefect, n

funcie de populatia judeului , raportat de Institutul Naional de Statistic

i Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau dup caz, la

data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dup cum urmeaza:

- Pn la 350.000 locuitori 31 membrii

6 http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/consiliul-judetean-227756.html

- Intre 350.000 si 500.000 locuitori 33 membri

- Intre 500.000 si 650.000 locuitori 35 membri

- Peste 650.000 locuitori 37 membri

Constituirea Consiliului Judeean se face in conformitate cu prevederile

legale n termen de douzeci de zile de la data alegerilor. La sedina de

constituire particip Prefectul sau reprezentantul acestuia . Validarea

mandatelor se face de ctre comisia de validare format din cinci-sapte

consilieri alei din randul membrilor si.

La prima edin a Consiliului Judetean dac nu particip doua treimi din

numrului consilierilor declarai alei se va organiza o alt sedina . In acest

scop Prefectul va emite un nou ordin de convocare. Dac nici de aceast

data nu se prezint doua treimi din numrul consilierilor, Prefectul va face

o alta convocare peste trei zile. Daca nici la a treia convocare nu se prezinta

cel putin doua treimi din membrii Consiliului Judetean, iar acestia nu au

absentat din motive obiective (motive medicale ce au necesitat

spitalizarea/plecarea in strinatate din motive de serviciu etc), Prefectul va

declara posturile vacante fiind atribuite urmtorilor membrii de pe lista de

supleani.

Dac la prima edin va fi prezent cel puin dou treimi din numrul

consilierilor alei, se va proceda la alegerea celor doi vicepreedini.

Atribuiile Consiliului Judeean

1. Atribuii de conducere sau coordonare a unor activiti la nivel judeean

- Adopt strategii prognoze i programe de dezvoltare economic-sociala a

judeului

- Coordoneaz activitatea consiililor locale ale comunelor si oraelor n

vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean

- Hotrte nfiinarea de instituii publice i de servicii publice de interes

judeean

- Aprob documentaiile tehno-economice pentru lucrrile de investiii de

interes judeean

- Asigur resurse financiare n limitele competenelor pe care le are, pentru

desfurarea in bune condiii a activitii institutiilor de cultur,serviciilor

publice de educaie, ocrotire i asisten social, instituiile de protecie a

copilului

- Stabilete orientrile generale privind organizarea i dezvoltarea

urbanistic a judeului i amenajarea teritoriului

- Modernizeaz, intreine i construiete drumuri de interes judeean

2. Atribuii ce privesc organizarea intern a Consiliului Judeean i aparatul

propriu

- Alegerea vicepreedintilor Consiliului Judeean

- Adoptarea regulamentului de funcionare a Consiliului Judeean

- Aprobarea organigramei i a numrului de personal

3. Atribuii referitoare la patrimoniul judeului i la bugetul acestuia

- Administreaz domeniul public i privat al judeului

- Adopt bugetul judeului si contul de ncheiere a exerciiului bugetar

- Stabilete impozite i taxe locale pentru jude, precum i unele taxe special

pe timp limitat, n condiiile stabilite de lege

- D n administrare societilor comerciale de interes judeean sau

instituiilor de interes judeean bunuri ce apartin domeniului public

(concesioneaz, nchiriaz)

4. Atribuii referitoarea la organizarea si funcionarea serviciilor publice

- Infiinarea de instituii i societii comerciale de interes judeean

- Eliberarea din funcie a conductorilor societilor comerciale si ai

instituiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeean

- Infiinarea de instituii social-culturale

- Atribuitrea n folosin gratutit pe termen limitat de imobile sociale i

instituii de utilitate public

5. Atribuii referitoare la activitatea extern

- Stabilirea legturilor de colaborare cu asociaii administrative teritoriale

similare din strintate, n scopul promovrii unor interese comune cu

respectarea legislaiei n vigoare.

77.Statutul aleilor locali

Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia

local n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca

autoriti deliberative, i primarii, ca autoritti executive. Consiliile locale i

primarii se aleg n condiiile prevzute de Legea privind alegerile locale.

Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei

publice locale i rezolv treburile publice din comune i orae, n condiiile

legii.

n fiecare jude se constituie un consiliu judeean, ca autoritate a

administraiei publice locale, pentru coordonarea activitii consiliilor

comunale i oreneti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes

judeean. Aleii locali sunt primarul, consilierii locali i consilierii judeeni.

n asigurarea liberului exerciiu al mandatului lor acetia ndeplinesc o

funcie de autoritate public, beneficiind de dispoziiile legii penale cu

privire la persoanele care ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul

autoritii de stat.

Consilierii locali si consilierii judeteni, precum si primarii se aleg prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de

vot din unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa-si exercite

mandatul,potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor

administratiei publice locale.

Viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sunt alesi

prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administratiei publice

locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Delegatul satesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Primarul si viceprimarul

7 http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/administratia-publica-locala-alesii-locali-

178959.html?ref=doc3

Comunele,orasele si municipiile au cate un primar si cate un viceprimar,

iar municipiile resedinta de judet au un primar si doi viceprimari,alesi in

conditiile legii.

Viceprimarul este subordonat primarului si inlocuitorul de drept al

acestuia, care ii poate delega atributiile sale. Viceprimarul este ales cu votul

majoritatii consilieriilor locali in functie, din randul membrilor acestuia.

Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin

hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea

primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie.

Pe durata mandatului, primarul si viceprimarul primesc o indemnizatie

lunara ca unica forma de renumerare a activitatii corespunzatoare functiei

de primar, respectiv de viceprimar,si care reprezinta baza de calcul pentru

stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul

salarial. Primarul si viceprimarul nu beneficiaza de sporul de vechime in

munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Durata mandatului

constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite.

Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de

consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.

Validarea alegerii primarului se face de catre judecatoria in raza careia se

afla unitatea administrativ teritoriala, de catre un judecator desemnat de

presedintele instantei. Cererea se judeca in sedinta publica fara citarea

partilor. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere in termen de 10 zile

de la data depunerii, prin hotarare executorie. Rezultatul validarii sau

invalidarii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in

sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta

extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.

Primarul isi exercita drepturile si isi indeplineste indatoririle ce ii revin pe

intreaga durata a mandatului pentru care a fost ales.

Primarul intra in dreptul deplinei exercitari a mandatului dupa depunerea

juramantului. Dupa depunerea juramantului in cadrul unei ceremonii

publice, primarului i se inmaneaza legitimatia, care va fi semnata de

presedintele de sedinta, un semn distinctiv al calitatii de primar, pe care

acesta are dreptul sa il poarte, potrivit legii, pe intreaga durata a

mandatului, precum si esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.

Modelul legitimatiei de primar, al semnului distinctiv si al esarfei se

stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Esarfa va fi purtata in mod obligatoriu la Ziua Nationala a Romaniei, la

solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor,

indiferent de locul de desfasurare a acestora.

Legitimatia si insemnul de primar se pot pastra dupa incetarea

mandatului, cu titlu evocativ.

Bibliografie :

1) https://bogdanmandru.wordpress.com

2) http://biblioteca.regielive.ro

3) http://www.scritub.com

4) 1 http://www.creeaza.com

5) Ioan Santai , DREPT ADMINISTRTIV I

TIINA ADMINISTRAIEI, Volumul I,

ed.Alma Mater, Sibiu,2014