Mamifere roztoare

Sistemul circulatorAnatomia i fiziologia sistemului circulator uman

Mediul intern:

Componente: - snge: elemente figurate

globule albe sau leucocite;

globule rosii sau hematii sau

trombocite sau plachete sangvine;

plasma

- lichidul interstiial

- limfa

Sistemul circulator:

Componenete: - inima

- vase de snge: artere, vene i capilare.

Activitatea inimii : 3 timpi

sistola atrial;

sistola ventricular;

diastola general;

Circulaia sngelui :

circulaia mare 22 secunde ; inim organe inim

circulaia mic - 11 secunde ; inim plmni inim.

Sistemul circulatorEste format din: sistem cardiovascular (inima si vase de sange) si sistem limfatic (vase limfatice, ganglioni limfatici, organe limfoide: timusul, amigdalele, splina)

SISTEMUL CARDIOVASCULARA.Inima

Este un organ musculos, cavitar.Este situata in cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei doi plamani).Este invelita de pericard.Pericardul este un sistem de doua foite care acopera inima.Intre cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de lichid care favorizeaza miscarile inimii.

Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi concentrice:

a) epicardul care este foita interna a pericardului

b) miocardul care este muschiul inimii

c) endocardul care captuseste cavitatile inimii

Inima este un organ cavitar tetracameral, format din doua atrii si doua ventricule.

I.Atriile

Atriile sunt in numar de doua: atriul drept si atriul stang.Sunt situate in partea superioara a inimii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial.

II.Ventriculele

Ventriculele sunt in numar de doua: ventricul drept si ventricul stang.Sunt situate in partea inferioara a inimii, sub atrii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interventricular.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator printr-un orificiu atrioventricular.Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvule atrioventriculare.Valvulele atrioventriculare permit sangelui sa circule intr-un singur sens, adica din atrii in ventricule.

B.Vasele de sange

Vasele de sange alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si sunt de 3 tipuri: artere, vene si capilare.

1.Arterele

Sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din ventricule.Diametrul lor scade pe masura ce se indeparteaza de inima.Cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu capilarele.

2.Venele

Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii.Diametrul lor creste pe masura ce se apropie de inima.Cele mai mici vene se numesc venule si se continua cu capilarele.

3.Capilarele

Sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange.Fac legatura intre artere si vene.La nivelul lor se realizeaza schimburile de gaze si de substante dintre sange si lichidul interstitial care scalda celulele.

In atriul stang sosesc patru vene pulmonare care aduc sange cu oxigen (sange oxigenat) de la plamani.Din atriul stang, sangele cu oxigen trece in ventriculul stang.Din ventriculul stang pleaca artera aorta care duce sangele cu oxigen in tot corpul.

Artera aorta se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica, care are traseu descendent.Din artera aorta se desprind numeroase ramuri care duc sangele cu oxigen in tot corpul.Jumatatea stanga a inimii contine sange cu oxigen adus de la plamani

In atriul drept sosesc doua vene cave, una superioara si alta inferioara, care aduc sange cu dioxid de carbon din tot corpul.Din atriul drept, sangele cu dioxid de carbon (sange neoxigenat) trece in ventriculul drept.Din ventriculul drept pleaca artera pulmonara care duce sangele cu dioxid de carbon la plamani.Artera pulmonara se difurca in artera pulmonara stanga si artera pulmonara dreapta, care se indreapta catre plamanii corespunzatori.

MAREA SI MICA CIRCULATIESangele parcurge in sistemul circulator doua circuite: marea circulatie sau circulatia sistemica si mica circulatie sau circulatia pulmonara.

1.Marea circulatie (circulatia sistemica)

Incepe din ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu oxigen si substante nutritive in tot corpul.La nivelul celulelor sangele din capilare cedeaza oxigenul si substantele nutritive, incarcandu-se cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare.Sangele cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare este adus la inima, in atriul drept, prin doua vene cave.

2.Mica circulatie (circulatia pulmonara)

Incepe din ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare care duce sangele cu dioxid de carbon la plamani.Trunchiul arterei pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si dreapta, care se ramifica in interiorul plamanului corespunzator.

La nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon (care va fi eliminat prin expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen.Sangele cu oxigen este adus la inima in atriul stang prin patru vene pulmonare.

CICLUL CARDIAC

Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola.Are o durata totala de 0,8 s pentru 70 de contractii pe minut.Cresterea ritmului cardiac peste 70 de contractii pe minut se numeste tahicardie sau cardioacceleratie; scaderea ritmului cardiac sub 70 de contractii pe minut se numeste brahicardie sau cardiomoderatie.

CIRCULATIA CAPILARA, VENOASASI LIMFATICA

CIRCULAIA CAPILAR

Sngele circul n capilare n virtutea presiunii sale superioare celei din vene ca efect al contraciilor cardiace, a vosomotricitii (contraciilor) arteriale i a contraciilor capilare pe seama celulelor contractile ale lui Rouget situate deasupra endoteliului capilar.

Circulaia capilar are trei caracteristici : vitez de circulaia redus (circa 0,5 mm/s), presiune sanguin sczut (30-40 mm Hg) i uniformitate, adic lipsa ondulaiilor pulsatorii din artere. La nivelul capilarelor au loc schimburile ntre snge i lichidul interstiial n virtutea permeabilitii capilare, realizate prin filtrare i prin difuziune.

Procesele de filtrare i de difuziune sunt facilitate de viteza redus a circulaiei capilare i sunt dependente de presiunea capilar i de presiunea osmotic a macromoleculelor proteice sanguine.

CIRCULAIA VENOASA

Venele conduc sngele de la periferie spre inim n virtutea diferenei de presiune dintre partea periferic i central a sistemului venos (10 mm Hg n venele periferice pn la sub 1 mm Hg n venele mari care se deschid n inim).

Deci, factorul principal care determin circulaia venoas este tot fora de contracie a inimii la care contribuie aspiraia toracic, compresia abdominal, contraciile musculare i tonusul i motricitatea capilar. Pulsul arterial i fora gravitaiei intervin, de asemenea, la realizarea circulaiei venoase. Aspiraia toracic determin o scdere a presiunii din venele mari pn la zero n cursul inspiraiei, n care timp sngele nvlete n atriul drept.

Coborrea diafragmului n cursul inspiraiei determin compresia intermitent a organelor abdominale, deci i a venelor respective, contribuind astfel la curgerea sngelui ctre inim. n cursul diferitelor activiti, muchii scheletici contractndu-se, comprim venele, contribuind la mpingerea sngelui spre inim. Pulsaiile arterelor incluse cu venele ntr-un nveli comun de esut conjunctiv inextensibil se transmit acestora, fcnd ca sngele s fie mpins ctre inim.

In venele situate deasupra nivelului inimii, sngele coboar ctre inim i n virtutea gravitaiei. n venele ascendente fora gravitaiei stnjenete circulaia, ns coloana de snge este segmentat, datorit prezenei valvulelor venoase. Fa de presiunea venoas care scade de la periferie spre inim, viteza de circulaie crete ctre inim invers dect n artere, rmnnd ns sub cea din artere chiar n venele centrale (20 mm/s). Creterea vitezei de circulaie n vene ctre inim se datoreaz faptului c suprafaa de seciune a venelor n ansamblu se reduce n direcia cordului.

CIRCULAIA LIMFATIC

Ptrunderea lichidului interstiial n capilarele limfatice se datorete presiunii sale hidrostatice mai mari sub influena forei de mpingere a inimi fa de presiunea hidrostatic din capilarele limfatice. Limfa nainteaz din capilarele limfatice n marile trunchiului limfatice i de aici spre vene tot datorit scderii presiunii n aceast direcie, aspiraiei toracice, compresiei abdominale i contraciei muchilor scheletici. Coborrea diafragmului n cursul inspiraiei determin comprimarea intermitent a cisternei lui Pequet, mobiliznd limfa spre canalul toracic. Valvulele din interiorul vaselor limfatice mpiedic rentoarcerea limfei spre periferie, nvingnd efectul gravitaiei n limfaticele ascendente. n mod caracteristic, n vasele limfatice presiunea i viteza de circulaie a limfei sunt mai mici dect ale sngelui n circulaia venoas. SISTEMUL LIMFATIC

Fiecare celul a organismului este scufundat ntr-un lichid din care i arunc deeuri. Acest mediu trebuie s aib o compoziie stabil pentru a garanta starea bun i funcionarea perfect a celulelor. Echilibrul su se bazeaz pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colecteaz excedentul de limf, fluid incolor eliberat de snge, care se acumuleaz n esuturi, i l aduce la inim. Limfa transport substanele nutritive i preia deeurile celulare. Ea are drept sarcin transportul lipidelor i al moleculelor liposolubile, din intestin pn n snge.

Conine proteine, grsimi, sruri minerale, iar compoziia sa se apropie de cea a plasmei, din care a rezultat. Compoziia i aspectul su difer totui dup regiunea n care se gsete. Astfel, n intestine, limfa conine multe grsimi i are un aspect laptos. n ficat, ea este bogat n proteine.Sistemul limfatic conine vase limfatice, ganglioni i organele limfoide repartizate n diverse regiuni ale corpului.Amigdalele, apendicele vermicular i splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel s intervin la apariia unei infecii.

Circulaia limfei se face dinspre esuturi spre snge, prin intermediul valvelor i datorit contraciei muchilor netezi ai peretelui vaselor.

Limfa este captat n esuturi de capilarele limfatice, al cror perete l strbate, i condus la ganglioni. Dup ce a fost filtrat, ea este evacuat spre spaiile interstiiale. Capilarele limfatice o colecteaz din nou pentru a o direciona spre inim. Limfa strbate tuburi din ce n ce mai importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care deverseaz limfa n snge la nivelul venelor situate la baza gtului. Limfa dreneaz astfel mediul intern, jucnd rolul de supap de preaplin.Structura sistemului limfatic seaman cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acelai timp vase i organe. Analogia se oprete aici pentru c, n sistemul limfatic, aceste dou pri sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaz limfa spre inim, n timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigur aprarea organismului.Reeaua limfatic este constituit n primul rnd din vase prezente n toate esuturile, ntre celulele i capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dinii i mduva osoas sunt lipsite de sistem limfatic.

Spre deosebire de circulaia venoas, circulaia limfatic funcioneaz far a fi pompat. Aceasta e pus n micare de contraciile muchilor scheletici. Ea se scurge variindu-i debitul n funcie de presiunile provocate de cavitatea toracic la fiecare inspir. Totui, sistemul cardio-vascular particip n mare parte la aceast circulaie, prin extremitatea tecilor conjunctive care nvelesc toate vasele, fie c sunt sanguine, fie limfatice, comunicnd acestora din urm vibraiilor primelor. Pulsaiile arterelor contribuie astfel direct la progresia limfei.Sistemul limfatic are mai multe funcii eseniale comune cu sistemul sanguin. Cele dou sisteme particip activ la homeostazie, echilibrul mediului intern. Ele reprezint o modalitate de transport al principiilor nutritive i al deeurilor dintr-un loc al organismului ntr-altul. Ambele dispun de mecanisme de aprare mpotriva infeciilor.16