Upload
lucaperrone
View
277
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
afcecaace
Citation preview
SISTEMUL DIGESTIV-tub digestiv -glandele anexe
Asigurarea aportului exogen alimentar
Echilibrul metabolic
Reglarea homeostaziei ponderale
Echilibrul endocrin
Stimulator al sistemului imun
Eliminare - epurare
SISTEMUL BUCO-MAXILO-FACIAL Prehensiunea
- MASTICATIA- Masticatie - Mestecare- Sistemul senzor - Sistem reflex- Sistem reglator- Modelarea oro-faciala si dentara
- CALE AERO-DIGESTIVA
- SISTEM FONATOR
- MIMICA EXPRESIVA
- SISTEM DE APARARE – ATAC
- BARIERA ANTIMICROBIANA
- IMUNITATE
SISTEMUL DENTO-MAXILAR
Componenta pasivă
- dinţii- maxilarul şi mandibula- articulaţia temporo-mandibulară
Componenta activă
- m. ridicători ai mandibulei- m. coborâtori ai mandibulei diducţie,
propulsie, retropulsie, circumducţie- m. oro-faciali- m. limbii
REGLAREA MASTICATIEI-centrul masticator din punte- rolul centrului cortical-inervaţia muşchilor implicaţi în masticaţie-rolul salivei-faza bucală a deglutiţiei
SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE
MECANISMUL SECRETIEI SALIVARE
COMPOZITIA SI ROLUL SALIVEI
REGLAREA SECRETIEI SALIVARE
D E N T I T I A
ROL- indicator al dezvoltării SOMATICE- indicator METABOLICO-NUTRITIV-Asigură o PREHENSIUNE EFICIENTĂ-MASTICATIE OPTIMALĂ- OCLUZIE FIZIOLOGICĂ- o eficientă fază bucală a DEGLUTIŢIEI- modulează FONAŢIA- FACIES şi MIMICĂ agreabilă- armă de ATAC şi APĂRARE
Structura funcţională a dintelui
- SMALŢUL – 96 % anorganice (hidroxiapatită)
- DENTINA -70 % anorganice, canalicule cu prelungiri odontoplastice – delimitează pulpa
- PULPA DENTARĂ - CEMENTUL –învelişul rădăcinii, osos,
asigură fixarea dintelui în alveolă- PARODONŢIUL –stabilitatea
dintelui în alveolă- DESMODONŢIUL – ţesut conjunctiv
periodontal- MUCOASA GINGIVALĂ
METABOLISMUL DINTELUI -saruri minerale, Ca, F - vitamine - hormoni
DEGLUTITIA
-faza bucală – 0,3 sec
-faza faringiana – 0,2 sec
-faza esofagiană – 6-7 sec Reglarea deglutiţiei
DIGESTIA GASTRICĂ Organizarea funcţională a stomacului
- stomac acid - regiunea fundică glanda fundică - celule parietale – HCl (NaCl+CO2+ H2O- celule principale – enzime (pepsină, catepsină, labferment, lipază) şi factor intrinsec- celule argentafine – serotonină celule mucoase- stomac alcalin – zona cardială ţi antro-
pilorică glande pilorice - secretă mucus şi gastrină
SUCUL GASTRIC
-faza interdigestivă 30-60 ml/h -faza cefalică 50-150 ml/20 min -faza gastrică -225-350 ml/5 h -faza intestinală -200-300 ml/5 h Reglarea DIGESTIA
MOTILITATEA Evacuarea stomacului
DIGESTIA IN INTESTINUL SUBŢIRE
Participă- intestinul subţire (duoden, jejun, ileon)- pancreasul exocrin- ficatul – bila
SUCUL PANCREATIC- tripsinogen- chimotripsinogen- nucleaza- lipaza- amilaza
Reglare -simpatic -parasimpatic -colinergic –local -umoral – hormonal Faza cefalică, gastrică, intestinală
SECREŢIA ŞI EXCREŢIA BILIARĂ
Hepatocit – canaliculi biliari – canalul hepatic – canal cistic – colecist – coledoc. Bilă hepatică Bilă veziculară Săruri biliare – glicocolat şi taurocolat Pigmenţi biliari – bilirubină Colesterol Colereza – săruri biliare Colecistochineza ROLUL SARURILOR BILIARE
ICTERUL
DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE
- asigurare datorată sucului pancreatic şi bilei
- enzimele sucului intestinal sunt enterochinaza amilaza- enzime enterocitare, din descvamare şi
lizăGLANDELE – sucus entericus, 2-3 l/zi, alcalin- Brunner –mucus- Lieberkuhn
VILOZITĂŢILE Intestinale sunt unităţi digestiv-absorbane, pe măsură ce absorb desăvârşesc digestia -erepsina -nucleaze -nucleotidaza -nucleozidaza - dizaharidazeCELULE ENTEROCROMAFINE (APUD)Hormoni digestiviMOTILITATEA – peristaltica
DIGESTIA IN INTESTINUL GROS
Secreţie – 60 ml, mucus
Flora microbiană- de fermentaţie – resturi glucidice- de putrefacţie - resturi de proteineSINTEZA DE VITAMINE - K
ABSORBŢIE – din 500 chim rămân 150 g fecale
MOTILITATEA
FUNCŢIA DE ABSORBŢIE DIGESTIVĂ- suprafaţa eficace- timp de contact- gradul depolimerizării şi solubilizării
ABSORBŢIA BUCALĂ – nitroglicerină
STOMAC – cloruri, alcool, unele medicamente
INTESTINUL SUBŢIRE Vilozităţi intestinale-pasiv-activ-endocitoză, citopemfis
INTESTINUL GROS-formareaeriilor fecale
DIGESTI-ABSORBŢIA GLUCIDELOR LIPIDELOR PROTEINELOR -rolul proteinelor endogene - enzime digestive – 150 g - enterocite descvamate -25-30 g
ABORBŢIA APEI ŞI MINERALELOR
ABSORBŢIA VITAMINELOR
ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR
TRANZITUL DIGESTIV- DEFECAŢIA
TRANZIT DIGESTIV – 24 ore
-Masticaţie-Deglutiţie-Stomac=3-6-8ore-Intestin subţire 4ore-ajunge în cec la 6-8 ore-ajunge în colonul transvers în 8-10 ore-ajunge în sigmă la 18 ore- ajunge la rect în 20-24 ore
DEFECATIA- centrul nervos
medularsupramedular Contenţia Defecaţia
1. FIZIOLOGIA STOMA – an I
Organizarea sistemică a materiei vii
ORGANISMUL CA SISTEM MATERIA VIE – VIAŢA CELULA – METABOLISM
Organizarea sistemică-ansablu de elemente în interacţiune -sistemul viu –sistem deschis antientropic-ordinea şi organizarea exprimate entropic .legatură invers proporţională .tendinţe entropice ale mediului Sisteme – subsisteme-viul începe cu celula-organismul –unitate supremă, subsistemele sunt dependente de funcţiile întregului, Structura vie – metabolism-asimilaţie dezasimilaţie-autoreproducerea-energogeneza
2 Membrana biologică-intracelulare-celulare-suprafeţe –interne şi externă-schimburi – transport2 Functiile celulare
- metabolism .autoreproducerea .energogeneza
- procese ce asigură metabolismul- manifesrări diferenţiate în slujba
ansamblului
Starea funcţională şi capacitatea funcţională , stare –raport asilaţie-dezasimilaţie . capacitate –viteza proceselor metabolice Excitabilitatea = capacitatea unui sistem diferenţiat de a modifica funcţia sub acţiunea unui excitant -iritabilitate – difuz, nespecific -excitabilitate – ţintit, specific
3 - relaţie cu potenţiale bioelectrice -sisteme excitabile: neuroni, muşchi REGLAREA ORGANISMULUI
Optimizarea structurii funcţionale -prin comandă -prin reglaj –retroacţiune Negativă Pozitivă
IMPLICAŢII-homeostazia mediului intern-coordonarea unitară a componentelor organismului-adaptarea la solicitări Reglare neuro-endocrino-umorală
Sistem reglator imunitar – recunoaşterea şi anihilarea nonselfului
4 ORGANISMUL ŞI MEDIUL
Compoziţia chimică a celulei
-O, C, H, N, P, S = 98 %
-Ca, Na, K, Mg, Cl = 1 % 99 %
-Cu, Zn, Se, Mo, F, I, Mn, Co, Fe, Li, Sr, Al, Si, V, As, Br etc. = 0,7 %, oligoelemente
Apa + complex protido-lipido-glucido mineral protoplasmatic
Organismul = 100 trilioane celule, 20 de tipuri
Mediul de viaţă = ansamblul ambiental
4 APA-nou născut 75 %, copil 65 %, adult 60 %-proporţional cu intensitatea metabolismului-mediu intern – mediu extern-suprafaţa externă:1,5 – 2 mp-suprafeţe interne: sute de mp
SECTOARELE HIDRICE apa totală = 42 l pentru adult de 70 kg
SECTOR CELULAR – 55 % =23,1 l
- apa de constituţie – complexe protopasmatice
- apa liberă, participantă la metabolism şi schimb
SECTOR EXTRACELULAR - 45 % =18,9 l
-intravascular, circulant – plasma – 7,5 %=3 l-intersiţial – 20 %=8,2 l-al ţesutului conjunctiv dens – 15 %=6,2 l-transcelular – 2,5 %=1,5 l
5 REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC
Echilibru hidric = bilaţ aport/eliminare APORT - 2300 ml/zi lichide + alimente -2100 ml apă metabolică – 200 ml ELIMINARE – 2300 ml Urină – 1400 ml Perspiraţie insensibilă – 700 ml Cutanat prin difuziune – 350 ml Evaporare aer expirat – 350 ml Fecale – 100 ml Transpiraţie - 100 ml (la neutralitate termică)IMPLICAŢII REGLATOARE- zone reflexogene osmo- şi volumreceptoare- centrii nervoşi ai setei şi de elaborare ADH
PERTURBĂRI- deshidratări- hiperhidratări
6 VOLEMIA (volumul sanguin)
La adult de 70 kg = 8 %(5,6 l),3 l/mpsc (5,1 l) În medie = 5 l Raport eritro/plasmatic = 45/55 Plasmă – 55 % - 3 l Eritrocie – 45% - 2 l
Sânge circulant şi de depozit
NormovolemieHipervolemieHipovolemie Reglarea volemiei
- echilibrul hidric- vasomotricitatea- echilibrul osmotic şi coloidosmotic- anemie, poliglobulie
7 FUNCŢIILE SĂNGELUI
1. Circulatorie2. Respiratorie3. Excretorie4. Nutritivă5. Hemostatică6. Imunitară7. Reglatoare
-endocrină -umorală – hidro-minerală (osmotic, ionic, acido-bazic), glicemic -termoreglare
IZOSTRUCTURA MEDIULUI INTERN
- echilibrul ionic – izoionia- echilibrul osmotic – izotonia- echilibrul acidobazic
8 MEDIUL INTERN- compuşi izostructurali ai plasmei sanguine (miliosmoli –mOsm/l)Na 142 Cl 103K 5 HCO3 27Ca 2,5 HPO4 1Mg 1,5 SO4 0,5
151 131,5 R-COO 5 Pr 2 Uree 5 Glucoză 5Total miliosmoli = 299,5 (300) IZOTONIA(echilibrul osmotic) osmolaritatea = 300 mOsm
- presiunea osmotică = 7,6 Atm- rezistivitatea = 72 ohm- punct crioscopic = -0,56 grade C
Rolul principal -electroliţii plamei-Na : 2,1 mOsm Na = osmolaritatea plasmei
9Osmolaritate corectată- glucoză – 0.9 g = 5 mOsm- uree – 0,3 g = 5 mOsm
Implicaţii - hemoliză
- edem cerebral- diabet- insuficienţă renală
Presiunea coloidosmotică 25-30 mm Hg - dată de proteinemie -proteine plasmatice = 60-80 g/l, în special de albumine - rol în schimburi transcapilare, relaţii cu presiunea hidrostatică Perturbări:-edemul hipoproteinic-edemul pulmonar (insuficienţa Vstg)
IZOIONIA (echilibrul ionic)Egalitatea între mEcv cationi şi anioni electroneutralitate 150 150Echilibrul acido-bazic Na – 142 = Cl 103 + HCO3 27
Raportul Na/K - aldosteron- hiperpotasemie = oprirea inimii- hipopotasemie = astenie şi hipotonie musc
Raport Ca/Mg – excitabilitate- calciul ionic, dependent de pH
. acidoza – hipoexcitabilitate . alcaloza – hiperexcitabilitate
- hipomagneziemie – hiperexcitabilitate Raportul Ca/HPO4 – excitabilitate Formula excitabilităţii Szent-Gyorgy: Na, HCO3, HPO4/K, Ca, Mg, H = k-scăderea numărătorului sau creşterea numitorului – excitabilitatea se reduce-creşterea numărătorului sau scăderea numitorului – excitabilitatea creşte