41
SISTEMUL DIGESTIV -tub digestiv -glandele anexe Asigurarea aportului exogen alimentar Echilibrul metabolic Reglarea homeostaziei ponderale Echilibrul endocrin

Sistemul Digestiv

Embed Size (px)

DESCRIPTION

afcecaace

Citation preview

Page 1: Sistemul Digestiv

SISTEMUL DIGESTIV-tub digestiv -glandele anexe

Asigurarea aportului exogen alimentar

Echilibrul metabolic

Reglarea homeostaziei ponderale

Echilibrul endocrin

Stimulator al sistemului imun

Eliminare - epurare

Page 2: Sistemul Digestiv

SISTEMUL BUCO-MAXILO-FACIAL Prehensiunea

- MASTICATIA- Masticatie - Mestecare- Sistemul senzor - Sistem reflex- Sistem reglator- Modelarea oro-faciala si dentara

- CALE AERO-DIGESTIVA

- SISTEM FONATOR

- MIMICA EXPRESIVA

- SISTEM DE APARARE – ATAC

- BARIERA ANTIMICROBIANA

- IMUNITATE

Page 3: Sistemul Digestiv

SISTEMUL DENTO-MAXILAR

Componenta pasivă

- dinţii- maxilarul şi mandibula- articulaţia temporo-mandibulară

Componenta activă

- m. ridicători ai mandibulei- m. coborâtori ai mandibulei diducţie,

propulsie, retropulsie, circumducţie- m. oro-faciali- m. limbii

REGLAREA MASTICATIEI-centrul masticator din punte- rolul centrului cortical-inervaţia muşchilor implicaţi în masticaţie-rolul salivei-faza bucală a deglutiţiei

Page 4: Sistemul Digestiv

SECRETIA SALIVARA

GLANDELE SALIVARE

MECANISMUL SECRETIEI SALIVARE

COMPOZITIA SI ROLUL SALIVEI

REGLAREA SECRETIEI SALIVARE

Page 5: Sistemul Digestiv

D E N T I T I A

ROL- indicator al dezvoltării SOMATICE- indicator METABOLICO-NUTRITIV-Asigură o PREHENSIUNE EFICIENTĂ-MASTICATIE OPTIMALĂ- OCLUZIE FIZIOLOGICĂ- o eficientă fază bucală a DEGLUTIŢIEI- modulează FONAŢIA- FACIES şi MIMICĂ agreabilă- armă de ATAC şi APĂRARE

Page 6: Sistemul Digestiv

Structura funcţională a dintelui

- SMALŢUL – 96 % anorganice (hidroxiapatită)

- DENTINA -70 % anorganice, canalicule cu prelungiri odontoplastice – delimitează pulpa

- PULPA DENTARĂ - CEMENTUL –învelişul rădăcinii, osos,

asigură fixarea dintelui în alveolă- PARODONŢIUL –stabilitatea

dintelui în alveolă- DESMODONŢIUL – ţesut conjunctiv

periodontal- MUCOASA GINGIVALĂ

METABOLISMUL DINTELUI -saruri minerale, Ca, F - vitamine - hormoni

Page 7: Sistemul Digestiv

DEGLUTITIA

-faza bucală – 0,3 sec

-faza faringiana – 0,2 sec

-faza esofagiană – 6-7 sec Reglarea deglutiţiei

Page 8: Sistemul Digestiv

DIGESTIA GASTRICĂ Organizarea funcţională a stomacului

- stomac acid - regiunea fundică glanda fundică - celule parietale – HCl (NaCl+CO2+ H2O- celule principale – enzime (pepsină, catepsină, labferment, lipază) şi factor intrinsec- celule argentafine – serotonină celule mucoase- stomac alcalin – zona cardială ţi antro-

pilorică glande pilorice - secretă mucus şi gastrină

Page 9: Sistemul Digestiv

SUCUL GASTRIC

-faza interdigestivă 30-60 ml/h -faza cefalică 50-150 ml/20 min -faza gastrică -225-350 ml/5 h -faza intestinală -200-300 ml/5 h Reglarea DIGESTIA

MOTILITATEA Evacuarea stomacului

Page 10: Sistemul Digestiv

DIGESTIA IN INTESTINUL SUBŢIRE

Participă- intestinul subţire (duoden, jejun, ileon)- pancreasul exocrin- ficatul – bila

SUCUL PANCREATIC- tripsinogen- chimotripsinogen- nucleaza- lipaza- amilaza

Reglare -simpatic -parasimpatic -colinergic –local -umoral – hormonal Faza cefalică, gastrică, intestinală

Page 11: Sistemul Digestiv

SECREŢIA ŞI EXCREŢIA BILIARĂ

Hepatocit – canaliculi biliari – canalul hepatic – canal cistic – colecist – coledoc. Bilă hepatică Bilă veziculară Săruri biliare – glicocolat şi taurocolat Pigmenţi biliari – bilirubină Colesterol Colereza – săruri biliare Colecistochineza ROLUL SARURILOR BILIARE

ICTERUL

Page 12: Sistemul Digestiv

DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE

- asigurare datorată sucului pancreatic şi bilei

- enzimele sucului intestinal sunt enterochinaza amilaza- enzime enterocitare, din descvamare şi

lizăGLANDELE – sucus entericus, 2-3 l/zi, alcalin- Brunner –mucus- Lieberkuhn

VILOZITĂŢILE Intestinale sunt unităţi digestiv-absorbane, pe măsură ce absorb desăvârşesc digestia -erepsina -nucleaze -nucleotidaza -nucleozidaza - dizaharidazeCELULE ENTEROCROMAFINE (APUD)Hormoni digestiviMOTILITATEA – peristaltica

Page 13: Sistemul Digestiv

DIGESTIA IN INTESTINUL GROS

Secreţie – 60 ml, mucus

Flora microbiană- de fermentaţie – resturi glucidice- de putrefacţie - resturi de proteineSINTEZA DE VITAMINE - K

ABSORBŢIE – din 500 chim rămân 150 g fecale

MOTILITATEA

Page 14: Sistemul Digestiv

FUNCŢIA DE ABSORBŢIE DIGESTIVĂ- suprafaţa eficace- timp de contact- gradul depolimerizării şi solubilizării

ABSORBŢIA BUCALĂ – nitroglicerină

STOMAC – cloruri, alcool, unele medicamente

INTESTINUL SUBŢIRE Vilozităţi intestinale-pasiv-activ-endocitoză, citopemfis

INTESTINUL GROS-formareaeriilor fecale

Page 15: Sistemul Digestiv

DIGESTI-ABSORBŢIA GLUCIDELOR LIPIDELOR PROTEINELOR -rolul proteinelor endogene - enzime digestive – 150 g - enterocite descvamate -25-30 g

ABORBŢIA APEI ŞI MINERALELOR

ABSORBŢIA VITAMINELOR

ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR

Page 16: Sistemul Digestiv

TRANZITUL DIGESTIV- DEFECAŢIA

TRANZIT DIGESTIV – 24 ore

-Masticaţie-Deglutiţie-Stomac=3-6-8ore-Intestin subţire 4ore-ajunge în cec la 6-8 ore-ajunge în colonul transvers în 8-10 ore-ajunge în sigmă la 18 ore- ajunge la rect în 20-24 ore

DEFECATIA- centrul nervos

medularsupramedular Contenţia Defecaţia

Page 17: Sistemul Digestiv

1. FIZIOLOGIA STOMA – an I

Organizarea sistemică a materiei vii

ORGANISMUL CA SISTEM MATERIA VIE – VIAŢA CELULA – METABOLISM

Organizarea sistemică-ansablu de elemente în interacţiune -sistemul viu –sistem deschis antientropic-ordinea şi organizarea exprimate entropic .legatură invers proporţională .tendinţe entropice ale mediului Sisteme – subsisteme-viul începe cu celula-organismul –unitate supremă, subsistemele sunt dependente de funcţiile întregului, Structura vie – metabolism-asimilaţie dezasimilaţie-autoreproducerea-energogeneza

Page 18: Sistemul Digestiv

2 Membrana biologică-intracelulare-celulare-suprafeţe –interne şi externă-schimburi – transport2 Functiile celulare

- metabolism .autoreproducerea .energogeneza

- procese ce asigură metabolismul- manifesrări diferenţiate în slujba

ansamblului

Starea funcţională şi capacitatea funcţională , stare –raport asilaţie-dezasimilaţie . capacitate –viteza proceselor metabolice Excitabilitatea = capacitatea unui sistem diferenţiat de a modifica funcţia sub acţiunea unui excitant -iritabilitate – difuz, nespecific -excitabilitate – ţintit, specific

Page 19: Sistemul Digestiv

3 - relaţie cu potenţiale bioelectrice -sisteme excitabile: neuroni, muşchi REGLAREA ORGANISMULUI

Optimizarea structurii funcţionale -prin comandă -prin reglaj –retroacţiune Negativă Pozitivă

IMPLICAŢII-homeostazia mediului intern-coordonarea unitară a componentelor organismului-adaptarea la solicitări Reglare neuro-endocrino-umorală

Sistem reglator imunitar – recunoaşterea şi anihilarea nonselfului

Page 20: Sistemul Digestiv

4 ORGANISMUL ŞI MEDIUL

Compoziţia chimică a celulei

-O, C, H, N, P, S = 98 %

-Ca, Na, K, Mg, Cl = 1 % 99 %

-Cu, Zn, Se, Mo, F, I, Mn, Co, Fe, Li, Sr, Al, Si, V, As, Br etc. = 0,7 %, oligoelemente

Apa + complex protido-lipido-glucido mineral protoplasmatic

Organismul = 100 trilioane celule, 20 de tipuri

Mediul de viaţă = ansamblul ambiental

Page 21: Sistemul Digestiv

4 APA-nou născut 75 %, copil 65 %, adult 60 %-proporţional cu intensitatea metabolismului-mediu intern – mediu extern-suprafaţa externă:1,5 – 2 mp-suprafeţe interne: sute de mp

SECTOARELE HIDRICE apa totală = 42 l pentru adult de 70 kg

SECTOR CELULAR – 55 % =23,1 l

- apa de constituţie – complexe protopasmatice

- apa liberă, participantă la metabolism şi schimb

SECTOR EXTRACELULAR - 45 % =18,9 l

-intravascular, circulant – plasma – 7,5 %=3 l-intersiţial – 20 %=8,2 l-al ţesutului conjunctiv dens – 15 %=6,2 l-transcelular – 2,5 %=1,5 l

Page 22: Sistemul Digestiv

5 REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC

Echilibru hidric = bilaţ aport/eliminare APORT - 2300 ml/zi lichide + alimente -2100 ml apă metabolică – 200 ml ELIMINARE – 2300 ml Urină – 1400 ml Perspiraţie insensibilă – 700 ml Cutanat prin difuziune – 350 ml Evaporare aer expirat – 350 ml Fecale – 100 ml Transpiraţie - 100 ml (la neutralitate termică)IMPLICAŢII REGLATOARE- zone reflexogene osmo- şi volumreceptoare- centrii nervoşi ai setei şi de elaborare ADH

PERTURBĂRI- deshidratări- hiperhidratări

Page 23: Sistemul Digestiv

6 VOLEMIA (volumul sanguin)

La adult de 70 kg = 8 %(5,6 l),3 l/mpsc (5,1 l) În medie = 5 l Raport eritro/plasmatic = 45/55 Plasmă – 55 % - 3 l Eritrocie – 45% - 2 l

Sânge circulant şi de depozit

NormovolemieHipervolemieHipovolemie Reglarea volemiei

- echilibrul hidric- vasomotricitatea- echilibrul osmotic şi coloidosmotic- anemie, poliglobulie

Page 24: Sistemul Digestiv

7 FUNCŢIILE SĂNGELUI

1. Circulatorie2. Respiratorie3. Excretorie4. Nutritivă5. Hemostatică6. Imunitară7. Reglatoare

-endocrină -umorală – hidro-minerală (osmotic, ionic, acido-bazic), glicemic -termoreglare

IZOSTRUCTURA MEDIULUI INTERN

- echilibrul ionic – izoionia- echilibrul osmotic – izotonia- echilibrul acidobazic

Page 25: Sistemul Digestiv

8 MEDIUL INTERN- compuşi izostructurali ai plasmei sanguine (miliosmoli –mOsm/l)Na 142 Cl 103K 5 HCO3 27Ca 2,5 HPO4 1Mg 1,5 SO4 0,5

151 131,5 R-COO 5 Pr 2 Uree 5 Glucoză 5Total miliosmoli = 299,5 (300) IZOTONIA(echilibrul osmotic) osmolaritatea = 300 mOsm

- presiunea osmotică = 7,6 Atm- rezistivitatea = 72 ohm- punct crioscopic = -0,56 grade C

Rolul principal -electroliţii plamei-Na : 2,1 mOsm Na = osmolaritatea plasmei

Page 26: Sistemul Digestiv

9Osmolaritate corectată- glucoză – 0.9 g = 5 mOsm- uree – 0,3 g = 5 mOsm

Implicaţii - hemoliză

- edem cerebral- diabet- insuficienţă renală

Presiunea coloidosmotică 25-30 mm Hg - dată de proteinemie -proteine plasmatice = 60-80 g/l, în special de albumine - rol în schimburi transcapilare, relaţii cu presiunea hidrostatică Perturbări:-edemul hipoproteinic-edemul pulmonar (insuficienţa Vstg)

IZOIONIA (echilibrul ionic)Egalitatea între mEcv cationi şi anioni electroneutralitate 150 150Echilibrul acido-bazic Na – 142 = Cl 103 + HCO3 27

Page 27: Sistemul Digestiv

Raportul Na/K - aldosteron- hiperpotasemie = oprirea inimii- hipopotasemie = astenie şi hipotonie musc

Raport Ca/Mg – excitabilitate- calciul ionic, dependent de pH

. acidoza – hipoexcitabilitate . alcaloza – hiperexcitabilitate

- hipomagneziemie – hiperexcitabilitate Raportul Ca/HPO4 – excitabilitate Formula excitabilităţii Szent-Gyorgy: Na, HCO3, HPO4/K, Ca, Mg, H = k-scăderea numărătorului sau creşterea numitorului – excitabilitatea se reduce-creşterea numărătorului sau scăderea numitorului – excitabilitatea creşte

Page 28: Sistemul Digestiv