CURS

SISTEMUL INFORMATIONAL SI SISTEMUL INFORMATIC IN MODERNIZAREA TURISMULUI

Obiective 1. acumularea de cunostinte teoretice si aplicative legate de utilizarea2. sistemelor de gestiune a bazelor de date3. definirea si modificarea structurilor bazelor de date 4. definirea si utilizarea interogarilor 5. locul si rolul ecranelor in vizualizarea si/sau modificarea datelor 6. definirea si utilizarea rapoartelor asociate bazelor de date si interogarilor7. aplicate bazelor de date8. exportul bazelor de date: exploatarea bazelor de date in foile electronice de9. calcul tabelar 10. asimilarea notiunilor legate de proiectarea de sisteme informatice si 11. aplicatii în afaceri TURISTICE

ConţinutulI. ORGANIZAREA LOGICA A DATELOR

1. Informatii, date, tipuri de date2. Structuri de date3. Evolutia metodelor si tehnicilor de organizare a datelor 4. Fisiere de aplicatii 5. Organizarea datelor în baze de date: Definirea bazei de date, Avantajele6. organizarii în baze de date, Niveluri de organizare a datelor în baze de date, 7. Modele conceptuale de baze de date, Terminologie, Tipuri de asocieri sau 8. de relatii, Modelul ierarhic, Modelul retea, Modelul relational

II SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE IN TURISM1. Clasificarea bazelor de date2. Stratificarea bazei de date 3. Baze de date integrate 4. Baze de date client-server 5. Baze de date distribuite6. Baze de date cu prelucrare paralele a datelor 7. Baze de date multimedia8. Baze de date orientate-obiect 9. Problema gestionarii colectiilor de date10. Sisteme de gestiune a bazelor de date relationale: Definitie, functii, Tipuri 11. de date folosite în SGBD relationale, Structura si functionarea unui SGBD 12. relational, Prezentarea sistemului de gestiune a bazelor de date Access,13. Moduri de lucru în Access, Obtinerea informatiilor din bazele de date

1

III MANAGEMENTUL PROIECTARII SISTEMELOR INFORMATICE TURISTICE1. Implicatii în proiectarea si întelegerea sistemelor informatice 2. Procesul de realizare a sistemelor informatice 3. Managementul proiectelor sistemelor informatice4. Proiectarea sistemelor informatice5. Eficienta investitiilor în sisteme informatice6. Criterii de apreciere si evaluare a performantelor unui sistem informatic7. Managementul resurselor informatice8. Managementul resurselor informationale si proiectarii de sisteme 9. informatice în societatile comerciale mici si mijloci: Strategia de10. informatizare, Implementarea strategiei, Problematica portofoliului de11. aplicatii, Politicii si instrumente de realizare a sistemelor informatice,12. Implementarea unui sistem informatic 13. Evaluarea proiectelor de implementare a unui sistem informatic: Evaluarea 14. investitiilor în sisteme informatice, O abordare multidimensionala a 15. procesului de evaluare16. Auditarea sistemului informatic

In viata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obisnuit, ba chiar indinspensabil in unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvant ca traim intr-o societate informatizata . In zilele noastre, intalnim calculatoare peste tot, de la bacanul din colt, care-si tine evidentele sale cu ajutorul unui PC si pana la ghiseul la care platim telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual intre ele si formand astfel retele de calculatoare. Toate acestea se datoreaza faptului ca ne dam seama din ce in ce mai mult ca PC-ul ne usureaza munca. Dar trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt o “masinarie” care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam. Informatia, este elementul esential din acest intreg lant. De fapt, in practica intalnim, printre altele, doua concepte legate de aceasta si anume sistemul informational si sistemul informatic.

Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate in procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii.

Rolul sistemului informational este de a transmite informatia intre diferite elemente . De exemplu, in cadrul unei unitati economice, roulul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta natura..

In cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata, documentele purtatoare de informatii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei, etc.

Printre posibile activitati desfasurate in cadrul acestui sistem, pot fi enumerate :achizitionarea de informatii din sistemul de baza, completarea documentelor si transferul acestora intre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.

In cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, catre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face si el pe cale electronica, prin intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.

2

Ansamblul de elemente implicate in tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.

Intr-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus in sistemul informatic, acesta din urma fiind o componenta esentiala a primului.

Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.In functie de specializare, avem :

Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un anume domeniu;

Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din mai multe domenii;

Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur sistem de calcul;

Sisteme pe retea, sistemul functioneaza intr-o retea de calculatoare, caz in care, datele si programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.

In ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru in retea, avantajele fiind evidente : transfer de date intre statii foarte rapid, costuri minime, etc.

In functie de localizarea datelor si de locul in care sunt efectuate prelucrarile, putem avea sisteme informatice :

Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul; Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare in retea;

Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru, indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat;

Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din retea;

Dupa domeniul in care functioneaza, sistemele pot fi clasificate :

De baze de date, specializate in gestiunea unor cantitati mari de date; Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice;

Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini,scule,unelte computerizate;

Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice in structura organizatorica a societatii, putem avea :

3

Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice; Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;

Sisteme informatice teritoriale;

Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic national;

Sisteme de uz general.

Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot fi :

Pentru conducerea productiei; Pentru activitatea comerciala;

Pentru evidenta contabila;

Pentru evidenta materialelor si marfurilor;

Pentru evidenta personalului si salarizare;

Pentru evidenta mijloacelor fixe.

Acete sisteme au o aplicare iediata in cadrul rezolvarii unor probleme de natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.

Inca din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fara sa stie, era preocupat de acest domeniu – economia. Omul avea nevoie, pentru a trai, de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa, hrana, arme pentru a se apara de animale; odata cu evolutia lui, au crescut si necesitatile, pe langa cele vechi au aparut si altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare conceptul de interes economic.

Pentru a satisfane anumite nevoi, este necesar sa se consume anumite bunuri, anumite resurse. Totalitatea elementelor utilizate la producerea de noi bunuri necesare poarta numele de resurse economice. Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzator, in vederea satisfacerii prioritare a nevoilor cele mai stingente.

Astfel apare problema economica generala care reprezinta munca depusa de om in vederea alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface cat mai bine nevoile.

Activitatea desfasurata de om pentru gasirea si prelucrarea resurselor economice IN TURISM se numește activitate economica TURISTICA.

Acesta lege se regaseste si in zilele noastre, in sensul ca omul, munceste pentru a-si procura cele necesare traiului. Cu cat castiga mai mult, cu atat cresc si nevoile acestuia.

In cazul SOCIETATILOR TURISTICE , acestea desfasoara o activitate de productie, veniturile obtinute din valorificarea acestora permitand acesteia continuarea activitatii si chiar a dezvoltarii. Aici, nevoile sunt cele de a ramane in competitie pe piata, iar resursele sunt constituite din materia prima folosita, forta de munca, mijloacele de productie, etc. Criteriul

4

satisfacerii nevoilor in cazul unei intreprinderi se transforma in telul urmarit de aceasta – obtinerea de profit maxim.

Pentru realizarea acestei dorinte, unitatile economice trebuie sa-si perfectioneze continuu activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, mareste considerabil eficienta economica.. Unul dintre mijloacele prin care activitatea economica este automatizata este dat de sistemele informatice de gestiune economica.

In cadrul unitatilor economice sunt o multitudine de activitati ce pot fi supuse informatizarii. Acestea pot fi impartite in grupe, in functie de compartimentele in care se desfasoara.

Spre exemplu, in cadrul compartimentului productie se poate informatiza activitatea de stabilire a structurii productiei si de dimensionare a sa, programarea si urmarirea productiei, etc. In cadrul compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi informatizata aproape in totalitate, la fel ca si activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizar. Fiecare dintre compartimentele unei unitati economice poate fi informatizat intr-o masura mai mare sau mai mica, ideal insa ar fi ca toate acestea sa fie inglobate intr-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul intregii intreprinderi.

Pentru realizarea unui sistem informatic eficient , trebuiesc avute in vedere unele reguli de baza, ce au fost deduse din practica.

Abordarea globala modulara.

La proiectarea sistemului trebuie avuta in vedere legatura acestuia cu lumea exterioara, posibilitatile de comunicare cu alte sisteme similare, compatibilitatea cu sisteme de alta natura, posibilitatea includerii sistemului intr-un sistem mai complex, sau posibilitatea includerii altor sisteme.

Criteriul eficientei economice.

Principalul criteriu ce sta la baza realizarii sistemului este cel economic. Cu alte cuvinte, la proiectare trebuie avut innvedere ca raportul dintre rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte obtinute prin implementarea si folosirea sistemului economic si totalitatea costurilor de realizare sa fie cat mai mare. Cu alte cuvinte, trebuie sa fie rentabil.

Orientarea spre utilizatori.

La realizarea sistemului trebuie sa se aiba in vedere cerintele si preferintele utilizatorilor. In acest sens, trebuie purtata o discutie cu utilizatorii in prealabil si pe baza sugestiilor si preferintelor lor sa se treaca la proiectarea propriu-zisa.

Asigurarea unicitatii introducerii datelor.

De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate in mai multe locuri in cadrul sistemului informatic. La proiectarea sistemului, trebuie ca datele sa fie introduse o singura data, iar sistemul sa distribuie automat datele in celelalte locuri in care este nevoie de ele.

Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului.

5

Acest principiu decurge tot din orientarea spre utilizator.Trebuie discutat cu utilizatorul inainte de a trece la proiectare, pentru a inlatura de la inceput o serie de neajunsuri .Trebuiesc discutate modalitatile de introducere a datelor si adaptarea aplicatiei la nevoile utilizatorului, modul de calcul si prelucrare al datelor.

Solutie generala, independenta de configuratia actuala a sistemului informatizat.

Sistemul proiectat nu trebuie, pe cat posibil, sa fie dependent de dotarea tehnica actuala a beneficiarului, ci trebuie avute in vedere eventuale noi achizitii de tehnica de calcul, o eventuala schimbare a sistemului informatic.

Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

Trebuiesc avute in vedere posibilitatea ca sistemul sa poata fi inbunatatit in raport de cerintele viitoare ale firmei beneficiare.

Sistemele informatice pun probleme serioase la realizarea lor. In functie de modul de abordare, costurile pot fi mai mici sau mai mari, rezultatele mai bune sau mai putin bune.

De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de astfel de strategii :

Ascendenta (“bottom-up” de jos in sus, de la mic la mare) Descendent (“top-down” de sus in jos, de la mare la mic).

Strategia ascendenta IN TURISM

In conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme incepe cu rezolvarea problemelor de detaliu, minore. Solutiile sunt agregat in vederea solutionarii unei probleme mai complexe. Se procedeaza asfel pana ce se ajunge la varf, la solutionarea problemei globale.

Dezavantajul acestei metode consta in necesitatea cunoasterii in detaliu al domeniului problemei de rezolvat inainte de trecerea la rezolvarea propriuzisa.

Strategia descendenta IN TURISM

Este opusa celei ascendente, abordand problema de la general la particular, de sus in jos.

Este studiata problema global, incercand descompunerea ei in probleme mai mici si se trece la rezolvarea subproblemelor astfel rezultate. Rezolvarea subproblemelor se face prin aceiasi metoda, adica prin descompunerea lor in alte subprobleme, si tot asa pana se ajunge la probleme a caror rezolvare este cunoscuta..

Aceasta strategie prezinta avantajul ca ofera in orice moment o imagine de ansamblu asupra problemei de rezolvat.

Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane, materiale, timp, etc., ceia ce implica in final costuri ridicate. Din acesta cauza, modul de abordare a problemei

6

proiectarii este foarte important. In decursul timpului s-au cristalizat cateva metodologii standard de proiectare.

Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic sunt :

Analiza sistemului existent – se studiaza sistemul informatic existent si se stabilesc neajunsurile sale si cerintele ce urmeaza a fi satisfacute de viitorul sistem informatic. In acesta etapa se stabileste rentabilitatea folosirii sistemului informatic.

Proiectarea sistemului informatic – se concepe sistemul, elementele componente ale acestuia, structura lor si modul de realizare.Datorita complexitatii, aceasta etapa este la randul ei descompusa in doua etape :

Proiectarea de ansamblu – se stabileste arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrarile si iesirile sistemului. Se finalizeaza printr-o schema de ansamblu a sistemului in care sunt incluse toate aceste elementele.

Proiectarea de detaliu – fiecare element descris in etapa anterioara este descris in detaliu.

Elaborarea programelor – se scriu programele sistemului intr-umn limbaj ales anterior.

Implementarea sistemului – dupa ce a fost realizat sistemul se trece la implementarea sa.

Exploatarea si intretinerea sistemului – aceasta este faza finala a proiectului in care se trece la exploatarea acestuia. Este necesara in paralel si o serie de operatii de intretinere a acestuia.

Pentru exemplificarea celor araate, in continuare voi expune modalitatea de realizare a unei aplicatii legate de probleme de personal.

Pentru aceasta trebuie facuta o analiza a acestui domeniu si de a cunoaste particularitatile acestuia, precum si analiza sistemului actual, inainte de informatizare, al acestui domeniu. Trebuiesc stabilite clar scopul, rezultatele, ceia ce trebuie obtinut in final din prelucrarea datelor, cat si datele de intrare.

Tot atunci s-a stabilit strategia de prelucrare a datelor; datele vor fi introduse la fiecare dintre cele trei terminale si apoi prelucrate pe serverul din biroul “TURISTIC”.

Se stabileste deci ca aplicatia va avea urmatoarele module:

1. Introducere date – cu ajutorul acestui modul se vor introduce datele referitoare la personal in sistem. Acest modul va fi instalat la randul sau pe toate cele trei statii de lucru.

2. Vizualizare/modificare date – permite vizualizarea si/sau modificarea/corectia anumitor date introduse.

3. Listare – cu acest modul se vor lista la imprimanta diferite liste cu pontaje, liste de personal, etc

7

4. Prelucrare date – daca celelalte trei module vor fi instalate pe fiecare din cele 3 statii de lucru, acesta va fi instalat doar pe server, aici centralizandu-se datele.

5. Liste centralizate – se vor scoate listele finale, obtinute dupa centralizarea si prelucrarea datelor.

 

Se executa proiectarea bazei de date pentru introducerea datelor initiale si la proiectarea interfetei cu utilizatorul, tinand seama de discutiile purtate cu acestia si de analiza facuta . 

Pe baza acestei structuri se executa macheta de introducere a datelor primare, apoi se proiecteaza blocul de vizualizare/modificare a datelor si in final, procedura de listare.

Odata terminate si testate blocurile ce urmeaza a fi implementate pe statiile de lucru, se trece la proiectarea aplicatiilor de pe server si anume la blocul de centralizare a datelor si la modulul de liste centralizate.

Centralizarea datelor se face pe o structura de baza de date asemanatoare cu cea in care s-au facut actualizari pe statiile de lucru, avand aceleasi campuri ca acestea si an plus altele necesare calcularii salariilor, etc. Acest subprogram adauga deci la baza de date de pe server bazele de date de pe statiile de lucru, le sorteaza dupa tipul SOCIETATI TURISTICE, dupa locul de munca, etc, pregatind astfel baza de date pentru listele centralizate – obiectivul final al aplicatiei.

Dupa terminarea si testarea aplicatiei, urmeaza instructajul beneficiarului si in final darea in folosinta cu asigurarea intretinerii aplicatiei.

SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE – Realizarea aplicaţiilor

A) Analiza temei

Analiza presupune identificarea tipurilor de informaţii, a legăturilor dintre ele, a

operaţiilor necesare pentru gestionarea lor.

Rezultatul analizei se presupune:

descrierea datelor de intrare;

descrierea datelor păstrate în baza de date;

lista prelucrărilor efectuate asupra datelor;

descrierea informaţiilor din rapoarte.

B) Proiectarea aplicaţiei

În această etapă, se realizează proiectarea structurii datelor şi a structurii programelor.

Proiectarea structurii programelor presupune detalierea modulelor necesare realizării aplicaţiei:

module pentru crearea fişierelor, pentru introducerea datelor, pentru prelucrarea şi extragerea

8

rezultatelor, pentru tratarea erorilor etc. Aceste module sunt controlate şi coordonate de

programul principal, care are următoarea structură:

program principal

declarare tablouri globale

iniţializare variabile globale

salvare stare mediu iniţializări generale

SET PROCEDURE TO subprograme_comune

deschide fişiere comune

sfârşit = false

ExecutăDO WHILE .NOT. sfârşit iniţializare dialog

un bloc CLEAR SCREEN

de comenzi afişează mesaje de dialog

în cadrul preia opţiunile utilizatorului

unei bucle DO CASE Execută între 10 CASE şi

condiţionată CASE activitate 1 ENDCASE; blocurile de

de o expresie DO modul 1 comenzi în ordine, dacă

logică. CASE activitate 2 expresia logică asociată

DO modul 2 este adevărată.

...

OTHER WISE

SAY “opţiune invalidă”

ENDCASE

ENDDO

închide fişierele comune

reface mediul

CLEAR SCREEN acţiuni de încheiere

RETURN

D) Codificarea aplicaţiei

Dacă la c) nivelul de detaliere este de tip pseudocod, în această etapă se scrie aplicaţia

într-un limbaj specializat, cu respectarea regulilor impuse de acesta.

E) Testarea modulelor

În această etapă se verifică modulele, se detectează şi corectează eventualele erori, se

face analiza cazurilor extreme, se proiectează testele.

F) Implementarea aplicaţiei

9

Se construieşte forma finală a aplicaţiei prin integrarea treptată a modulelor funcţionale

testate.

Întreţinerea aplicaţiei

Se înlătură erorile semnalate de utilizator în perioada de garanţie, se modernizează

aplicaţia şi se actualizează.

Utilizatorii unei baze de date

Uitlizatorii unei baze de date pot fi:

Utilizatori nespecialişti (conversaţionali) care au la dispoziţie o formă de comunicare cu baza de

date apropiată de vorbirea curentă;

Utilizatori specialişti care cunosc structura bazei de date;

Administratorul bazei de date este un utilizator special, care defineşte obiectivele exploatării

bazei, împarte drepturile de acces ale utilizatorilor, elaborează concepţia de proiecţie a bazei de

date, răspunde de toate activităţile şi operaţiile referitoare la baza de date, ajută la definirea

cerinţelor utilizatorilor etc.

Limbaje pentru baze de date

În cadrul SGBD, funcţiile de declarare şi de manipulare a datelor sunt realizate cu

ajutorul unor limbaje diferite.

a) Limbaje pentru definirea datelor (LDD)

Funcţiile LDD sunt:

realizează definirea entităţilor şi a atributelor acestora prin nume, formă de memorare,

lungime;

precizează relaţiile dintre date şi strategiile de acces la ele;

stabileşte criterii diferenţiate de confidenţialitate;

defineşte criterii de validare automată a datelor utilizate.

b) Limbaje pentru manipularea datelor (LMD)

Operaţiile pe baze de date solicită un limbaj specializat, în care comenzile se exprimă

prin fraze ce descriu acţiuni asupra bazei.

O comandă are următoarea structură:

operaţia, care poate fi calcul aritmetic sau logic, editare, extragere, deschidere-închidere,

manipulare (introducere, adăugare, ştergere etc.);

criterii de selecţie (for, while, where etc.);

mod de acces (secvenţial, indexat etc.);

formă de editare.

c) Limbaje pentru controlul datelor (LCD)

10

Controlul unei baze de date presupune:

asigurarea confidenţialităţii şi integrităţii datelor;

salvarea informaţiei în cazul unor defecţiuni;

obţinerea unor performanţe;

rezolvarea unor probleme de concurenţă.

d) Limbaje universale

Un limbaj universal se utilizează rar pentru gestionarea unei baze de date.

Interfaţa dintre utilizator şi SGBD se realizează în două moduri:

Cu ajutorul unui mecanism de apel inserat în programul aplicaţie. Acest mecanism poate fi un

CALL sau un alt cuvânt cheie. Un SGBD care permite acest tip de mecanism se numeşte SGBD

cu limbaj gazdă;

Cu ajutorul unor comenzi speciale, utilizate independent. În acest caz, SGBD se numeşte

autonom. Există, totuşi, o interfaţă specială, care este capabilă să interpreteze comenzile

limbajului de cereri.

11