E UD RII GÞ EA NU ÞT ÃIS

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ

SUNT PROTEJATNoi te informãm - Tu poþi preveni !

pagina 1

Introducere Planul de urgenþã

Rucsacul de urgenþã Cum anunþãm o urgenþã

Avertizãrile meteo ºi hidro

Alarmareapopulaþiei

Cutremurul Inundaþia Alunecarea de teren Muniþiile neexplodate

Canicula Sezonul rece FurtunileFurtunile Evacuarea în situaþii de urgenþã

Planul de evacuare dinlocuinþã

pagina 2 pagina 4

Incendiul

pagina 6

pagina 9 pagina 17 pagina 23 pagina 31

pagina 34 pagina 37 pagina 40 pagina 42

pagina 43

pagina 28

pagina 5

pagina 8

CUPRINS

1

SITUAÞII DE URGENÞÃ

�Situaþie de urgenþã - eveniment excepþional, cu caracter nonmilitar, care ameninþã viaþa sau sãnãtatea persoanei, mediul înconjurator, valorile materiale ºi culturale, iar pentru restabilirea stãrii de normalitate sunt necesare adoptarea de mãsuri ºi acþiuni urgente, alocarea de resurse specializate ºi managementul unitar al forþelor ºi mijloacelor implicate.�

Hazardul - un potenþial eveniment fizic, fenomen sau activitate umanã care poate cauza pierderi de vieþi omeneºti sau vãtãmãri corporale, distrugerea proprietãþii, pierderi economice ºi afectarea mediului înconjurãtor.

Riscul - combinaþia între probabilitatea producerii unui eveniment (hazard) ºi consecinþele negative ale acestuia asupra unei societãþi sau comunitãþi.

Pe teritoriul României se pot întâlni urmãtoarele tipuri de risc, generatoare de situaþii de urgenþã:A. RISCURI NATURALE:1. Fenomene meteo periculoase

Furtuni Inundaþii Tornade Secetã Îngheþ

2. Incendii de pãdure3. Fenomene distructive de origine geologicã

alunecãri de teren cutremure de pãmânt

B. RISCURI TEHNOLOGICE:1. Accidente, avarii, explozii ºi incendii produse în:

Industrie Transport ºi depozitare produse periculoase Transporturi Nuclear

2. Poluare ape3. Prãbuºiri de construcþii, instalaþii sau amenajãri4. Eºecul utilitãþilor publice5. Cãderi de obiecte din atmosferã sau cosmos6. Muniþie neexplodatã

C. RISCURI BIOLOGICE:1. Epidemii; 2. Epizootii/zoonoze

PREGÃTIREA PERSONALÃ: Planul de urgenþã al familiei

2

Situaþiile de urgenþã se pot produce oricând, oriunde ºi fãrã un avertisment, de aceea este necesar sã fim permanent pregãtiþi sã ne protejãm pe noi ºi familiile noastre.

La momentul producerii unei situaþii de urgenþã este posibil sã nu fim împreunã cu familia. De aceea, este important sã planifici din timp toate acþiunile ce trebuie întreprinse în acest caz. Modalitatea în care vei ajunge într-un loc sigur, cum vei lua legãtura cu membrii familiei, cum vã reuniþi ºi ceea ce trebuie fãcut în acele momente.

Planul familiei în situaþii de urgenþã reprezintã un proiect prin care fiecare membru al familiei învaþã ce sã facã acasã, la ºcoalã, la serviciu sau în orice alt loc s-ar afla, atunci când membrii familiei sunt separaþi unul de celãlalt în momentul producerii unei situaþii de urgenþã.

Un plan de familie conþine detalii cu privire la:

Numere de telefon utile: 112 (numãrul unic de urgenþã), alte numere de care ai putea avea nevoie.

O persoanã de contact: o rudã, un prieten din altã localitate. Toþi membrii familiei vor suna aceastã persoanã de legãturã pentru a anunþa dacã sunt în regulã ºi pentru a afla veºti unii despre alþii. De obicei, în cazul unui cutremur, liniile urbane sunt mult mai solicitate decât cele interurbane ºi pot apãrea dificultãþi când încerci sã suni o persoana din aceeaºi localitate.

Locul de întâlnire cu ceilalþi membri ai familiei, dacã nu sunteþi împreunã în momentul producerii situaþiei de urgenþã. Acest loc trebuie sã fie ales într-un spaþiu deschis, cum ar fi un parc, o parcare sau un stadion. Locul de întâlnire pentru cazurile de urgenþã ce implicã incendii, în faþa locuinþei sau la un vecin.

Lucrurile/articolele de strictã necesitate în caz de evacuare, care sã fie incluse în rucsacul de urgenþã.

PLAN DE URGENÞÃ AL FAMILIEI . . . . . . . . . . .

Planul trebuie cunoscut de toþi membrii familiei !

2. MEMBRII FAMILIEI Numãr telefon

3. În cazul producerii unei situaþii de urgenþã, atunci când nu ne putem întoarce acasã sau nu ne putem contacta, ne vom întâlni sau vom lãsa mesaj la:

B. Nume

Date contact

1. ADRESA

4. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ADUCEREA COPIILOR DE LA ªCOALÃ:

5. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ÎMPROSPÃTAREA PERIODICÃ A REZERVEI DE URGENÞÃ (APÃ ªI ALIMENTE):

6. REZERVA DE URGENÞÃ SE AFLÃ DEPOZITATÃ ÎN

7. FRECVENÞELE PE CARE EMIT POSTURILE NAÞIONALE RADIO-TV(POSTURI CE TREBUIE URMÃRITE ÎN CAZ DE URGENÞÃ)

Radio TV

A. Nume

Date contact

8. VECINI/RUDE/CUNOªTINÞE CARE:AU NEVOIE DE AJUTORUL NOSTRU: NE POT AJUTA:

Nume: Nume:

Adresa: Adresa:

Telefon: Telefon:

9.TELEFOANE DE URGENÞÃDispecerat unic urgenþe:

Spitalul local:

Distribuitor electricitate:

Distribuitor apã:

Distribuitor gaze:

Electrician:

Instalator:

Primãria:

112

4

Rucsacul de urgenþã, reprezintã de fapt o rezervã necesarã pentru câteva zile, dupã producerea unei situaþii de urgenþã. Conþinutul rezervei se pãstreazã într-o geantã sau un rucsac încãpãtor. În situaþia producerii unui cutremur major utilitãþile publice: electricitate, apã, gaze pot fi afectate pentru o perioadã de câteva zile. Astfel, nu vom beneficia de energie electricã, nu vom putea gãti alimentele ºi nu vom avea apã la robinet. Rucsacul de urgenþã trebuie sã conþinã:

PREGÃTIREA PERSONALÃ: Rucsacul de urgenþã

APÃ POTABILÃ: asiguraþi pentru fiecare persoanã câte doi litri pe zi. Depozitaþi apa într-un loc rece, întunecos ºi înlocuiþi-o la fiecare 6 luni.

HRANÃ: alimente compacte ºi uºoare care nu necesitã preparare, cum ar fi: cutii de conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiþi de secarã, precum ºi alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluºi, lapte etc..

TRUSÃ DE PRIM AJUTOR care sã conþinã: medicamentele personale , analgezice, antiseptice. APARATE UTILE: aparat radio cu baterii de schimb,

lanternã, un fluier (semnalul convenþional în caz de urgenþã este de fluierãturi scurte).

ARTICOLE DE IGIENÃ: hârtie igienicã, ºerveþele umede, batiste de hârtie, sãpun, pastã ºi periuþã de dinþi, pieptene, saci menajeri etc..

Rucsacul de urgenþã trebuie amplasat într-un loc accesibil, cunoscut de toþi membrii familiei, cât mai aproape de ieºire, pentru a putea fi uºor luat în cazul unei evacuãri.

Momentele în care suntem confruntaþi cu o situaþie ce ne pune în pericol viaþa sau bunurile sunt întotdeauna tensionante iar de modul cum acþionãm poate depinde viaþa noastrã, a familiei sau a altor persoane. Cui trebuie sã ne adresãm ºi ce trebuie sã comunicãm ?

Pentru orice urgenþã pe teritoriul României, se apeleazã Sistemul Naþional unic pentru apeluri de urgenþã � 112. Astfel, când apelãm numãrul de telefon 112 (acesta este gratuit indiferent de operatorul de telefonie) trebuie sã comunicãm operatorului urmãtoarele informaþii:

Ce urgenþã avem ? Unde este urgenþa ? Unde ne aflãm? De la ce numãr de telefon sunãm ? Care este numele nostru ?

Dupã furnizarea acestor date trebuie sã rãmâneþi la telefon pentru a fi puºi în

legãturã cu structura abilitatã sã intervinã ºi pentru a primi eventuale recomandãri. Dacã legãtura cu numãrul 112 se întrerupe, trebuie sã apelaþi din nou. Rãmâneþi calmi ºi rãspundeþi la toate întrebãrile; nu închideþi pânã când nu vi se spune acest lucru.

ÎNVÃÞAÞI COPIII SÃ APELEZE 1-1-2Întotdeauna spuneþi-le sã formeze 1-1-2, dar niciodatã sã nu vã referiþi la acest numãr

de urgenþã ca "1-12" sau "11-2". Pe tastatura telefonului nu existã ca numere/simboluri 11 sau 12 iar copilul poate deveni confuz în procesul formãrii numãrului.Învãþaþi-vã copiii adresa de acasã sau orice altã adresã care le-ar putea fi de ajutor.

UNDE ªI CUM ANUNÞÃM O SITUAÞIE DE URGENÞÃ ?

5

AVERTIZÃRILE METEOROLOGICE ªI HIDROLOGICE

În ultimii ani, specialiºtii în meteorologie ºi hidrologie, cu ajutorul mijloacelor tehnice avansate au posibilitatea prognozãrii fenomenelor meteo ºi hidrologice cu o perioadã de timp înaintea producerii acestora. Informaþiile ajung la autoritãþi ºi cetãþeni prin intermediul atenþionãrilor ºi avertizãrilor pe coduri de culori. Astfel, informaþiile difuzate conþin hãrþi pe care apar colorate anumite judeþe sau zone. Ce semnificã aceste culori ?

a) vânt puternic; b)ploi importante cantitativ c) descãrcãri electrice ºi grindinã; d) ninsori abundente;

e) viscol; f) temperaturi minime extreme; g) temperaturi maxime extreme; h) polei;

6

Codul galben este asociat atenþionãrilor meteorologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor meteorologice.

Fenomenele meteorologice care fac obiectul atenþionãrilor ºi avertizãrilor meteorologice sunt:

Cod verde

Cod galben

Cod portocaliu

Cod roºu

nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi, dar altfel sunt obiºnuite pentru perioada respectivã sau zona specificatã.

fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare.

fenomene meteorologice periculoase, de intensitate foarte mare ºi cu efecte dezastruoase.

ATENÞIONÃRILE ªI AVERTIZÃRILE HIDROLOGICE Acestea sunt însoþite de un cod de culori, atribuit dupã cum urmeazã:

7

Cod galben

Cod portocaliu

Cod roºu

fenomene hidrologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi.

fenomene hidrologice periculoase, cu efecte dezastruoase ºi ameninþare potenþialã asupra vieþii ºi bunurilor.

Codul galben este asociat atenþionãrilor hidrologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor hidrologice. Fenomenele hidrologice care fac obiectul atenþionãrilor ºi a avertizãrilor hidrologice sunt: a) creºteri însemnate de niveluri ºi debite (inundaþii/viituri); b) creºteri artificiale de niveluri datorate evoluþiei fenomenelor din timpul iernii (curgeri de sloiuri, poduri de gheaþã,

blocaje de gheþuri (zãpoare)); c) fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante pe versanþi, torenþi, pârâuri, râuri mici, inclusiv pe

râuri necadastrate).

fenomene hidrologice periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale ºi economice însemnate.

ALARMAREA POPULAÞIEI

8

În situaþii de iminenþã a producerii unor dezastre sau a unui atac aerian autoritãþile administraþiei publice centrale sau locale alarmeazã populaþia prin intermediul mijloacelor de alarmare.

Semnalele acutice de alarmare a populaþiei, instituþiilor publice ºi operatorilor economici sunt: alarmã aerianã, alarmã la dezastre, prealarmã aerianã ºi încetarea alarmei. Durata fiecãrui semnal de alarmare este de douã minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepþia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

ALARMÃ LA DEZASTRE ► 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauzã de 5 secunde între ele.

ALARMÃ AERIANÃ ►15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauzã de 2 secunde între ele. PREALARMÃ AERIANÃ ► 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 6 secunde între ele. ÎNCETAREA ALARMEI ►un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 1 minut.

INCENDIUL

9

Anual în România se produc peste 15.000 de incendii. Mai mult de 50% dintre acestea sunt evenimente produse la locuinþele ºi anexele gospodãreºti. Pe lângã pagubele imense produse, în fiecare an circa 700 de persoane devin victime ale incendiilor, dintre care peste 200 decedeazã.

Un moment de neatenþie în bucãtãrie, o improvizaþie la instalaþia electricã sau la cea de gaze, o sobã defectã sau un coº de fum necurãþat periodic îþi pot pune în pericol viaþa ºi locuinþa.

Cele mai multe incendii la locuinþe sunt cauzate de: instalaþiile ºi aparatele electrice utilizate cu defecþiuni

sau improvizaþii; mijloacele de încãlzire, instalaþiile de gaze ºi coºurile de

fum exploatate necorespunzãtor; fumatul ºi focul deschis efectuate fãrã respectarea

normelor de prevenire.

Incendiile la locuinþe pot fi prevenite în marea majoritate a cazurilor.

Incendiu - ardere autoîntreþinutã, care se desfãºoarã fãrã control în timp ºi spaþiu, care produce pierderi de vieþi omeneºti ºi/sau pagube materiale ºi care necesitã o intervenþie organizatã în scopul întreruperii procesului de ardere.

10

Lucrãrile de întreþinere, revizii ºi reparaþii la instalaþiile ºi aparatele electrice se executã numai de cãtre personal calificat ºi autorizat.

Este interzisã exploatarea instalaþiilor electrice cu improvizaþii, precum ºi folosirea lãmpilor mobile ori portative, alimentate prin cordoane improvizate ºi/sau uzate.

Siguranþele electrice arse se înlocuiesc numai cu altele calibrate, cu aceleaºi caracteristici tehnice.

Aparatele electrice sub tensiune trebuie supravegheate permanent ºi nu se lasã la îndemâna copiilor.

SE INTERZICE: utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupãtoarelor,

dispozitivelor de protecþie cu defecþiuni sau cu improvizaþii; suprasolicitarea reþelei electrice prin folosirea simultanã a mai multor receptori; nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de cãlcat, reºou,

radiator ºi altele asemenea; folosirea legãturilor provizorii prin introducerea conductorilor fãrã ºtecher, direct în prize; utilizarea reºourilor, aparatelor de cãlcat, aerotermelor electrice improvizate ºi fãrã

asigurarea mãsurilor de izolare faþã de materialele ºi elementele combustibile din spaþiul sau din încãperea respectivã;

manevrarea aparatelor electrice cu mâinile ude ºi tragerea directã de cablu (conductor) pentru debranºarea lor.

Reguli de prevenire: Instalaþiile ºi aparatele electrice

11

Reguli de prevenire: Mijloacele de încãlzire

Înainte de utilizare, sobele trebuie verificate, reparate, curãþate pentru a fi folosite numai în perfectã stare de funcþionare.

Depozitarea/amplasarea materialelor combustibile se face la o distanþã mai mare de un metru faþã de sobele fãrã acumulare de cãldurã ºi de 0,50 m la sobele cu acumulare de cãldurã.

În faþa uºiþei de alimentare a sobei, pardoseala combustibilã se protejeazã cu tavã/tablã metalicã având dimensiunile de minim 0,70 × 0,50 m.

În timpul funcþionãrii sobelor care utilizeazã combustibil solid, uºiþele focarului ºi cenuºarului trebuie menþinute închise ºi nezãvorâte.

Cenuºa rezultatã se evacueazã periodic într-un loc stabilit ºi amenajat în acest scop, fãrã pericol de incendiu ºi numai dupã ce se sting complet resturile de jar.

SE INTERZICE: amplasarea produselor, materialelor ºi substanþelor combustibile în apropiere de sursele

de cãldurã ; folosirea sobelor ºi a altor mijloace de încãlzire defecte, cu improvizaþii, supraalimentate cu

combustibili sau nesupravegheate, precum ºi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile;

utilizarea sobelor fãrã uºiþe la focare ºi cenuºare, defecte sau izolate necorespunzãtor faþã de elementele combustibile ale clãdirilor;

12

Reguli de prevenire: Instalaþiile de gaze

Responsabilitatea întreþinerii, exploatãrii ºi reparãrii instalaþiei de utilizare a gazelor naturale revine clientului (consumatorului).

Verificarea instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se se efectueazã de firme autorizate de A.N.R.E., la un interval de maximum 2 ani.

Revizia instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se efectueazã la un interval de maxim 10 ani ºi în situaþia neutilizãrii instalaþiei pe o perioadã mai mare de 6 luni sau dupã orice eveniment care poate afecta instalaþia de gaze.

Atenþie ! În cazul în care sesizaþi scãpãri de gaze (miros specific) într-o încãpere, clãdire sau în mediul înconjurãtor se vor evacua rapid toate persoanele ºi se vor lua urmãtoarele mãsuri: se întrerupe imediat alimentarea cu gaze ºi energie electricã a imobilului de la vana principalã(dacã este posibil); se deschid imediat uºile ºi ferestrele pentru aerisirea spaþiului; se opresc toate focurile de la aparatura casnicã de preparare a hranei sau de încãlzire; nu se utilizeazã instalaþia electricã , chibrituri, brichete sau alte surse de aprindere; din exteriorul clãdirii, se anunþã cât mai rapid posibil distribuitorul local de gaze naturale.

13

Reguli de prevenire: Coºurile de fumSI

TUAÞ

II DE

URG

ENÞÃ

- IN

CEND

IUL

Coºurile de fum trebuie sã fie amplasate astfel încât prin poziþia lor sã asigure evacuarea completã a fumului sau a gazelor de ardere, sã nu prezinte pericol de incendiu ºi sã permitã curãþarea în condiþii optime.

Pentru inspecþia ºi curãþarea coºului de fum se va monta obligatoriu la baza acestuia o uºiþã metalicã dublã, etanºã ºi termorezistentã.

Zidãria ºi tencuiala coºurilor vor fi verificate periodic ºi bine întreþinute, astfel ca sã se evite orice crãpãturã ce ar permite evacuarea gazelor fierbinþi, a fumului sau a scânteilor în încãperi sau poduri.

Coºurile de fum trebuie izolate termic faþã de elementele combustibile ale acoperiºului (grinzi, asterealã ºi altele asemenea).

SE INTERZICE: racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum pentru focare alimentate cu altfel

de combustibil (lemn, pãcurã, cãrbune etc.); încastrarea în pereþii coºurilor de fum a elementelor combustibile din lemn din planºee ºi

acoperiºuri; montarea de clapete (ºibere) sau capace de obturare în canale sau racorduri;

Atenþie ! Verificarea, repararea, izolarea termicã ºi curãþarea periodicã a coºurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii.

14

Reguli de comportare în caz de incendiu

Dacã þi-au luat foc hainele întinde-te la pãmânt ºi rostogoleºte-te pentru a stinge flãcãrile.

ÎN LOCUINÞÃ: Anunþã imediat toate persoanele din locuinþã despre izbucnirea incendiului. Încearcã sã stingi incendiul numai în faza incipientã, când acest lucru este încã posibil. Nu utiliza apa pentru

stingerea grãsimilor sau echipamentelor electrice sub tensiune. Pentru asigurarea intervenþiei în caz de incendiu se recomandã amplasarea în bucãtãrie a unui stingãtor sau a unei pãturi de incendiu.

Pãrãseºte rapid locuinþa. Verificã dacã toate persoanele din locuinþã/clãdire se evacueazã. Ajutã persoanele ce au greutãþi în a se evacua.

Dacã fumul a pãtruns pe cãile de evacuare, deplaseazã-te în poziþie aplecatã sau chiar târâº. Atunci când evacuarea nu este posibilã, rãmâi într-o încãpere, închide uºa ºi etanºeaz-o cu prosoape, cearºafuri sau pãturi umede. Anunþã situaþia existentã serviciilor de urgenþã, apelând 112. Ieºi la geam ºi strigã dupã ajutor.

Ajuns în exterior, îndepãrteazã-te de clãdire ºi anunþã imediat incendiul la dispeceratul unic pentru urgenþe � 112. Nu te mai întoarce în clãdire !

15

Reguli de comportare în caz de incendiuSI

TUAÞ

II DE

URG

ENÞÃ

- IN

CEND

IUL

LA SERVICIU: Ne pãstrãm calmul. Acþionãm conform planurilor/procedurilor stabilite la nivelul obiectivului. Ne ajutãm colegii sau alte persoane care au greutãþi în a se evacua. Nu ne deplasãm prin zone inundate de fum. Nu folosim liftul pentru a ne evacua din clãdire. La ieºirea din clãdire ne deplasãm spre locul de adunare în caz de evacuare.

ÎN CLÃDIRI PUBLICE: Ne pãstrãm calmul. Urmãm indicaþiile personalului obiectivului. Ne îndreptãm spre ieºire, orientându-ne dupã indicatoarele de evacuare. Ajutãm persoanele în vârsta, copiii sau pe cei care au greutãþi în a se evacua. Nu ne deplasãm prin zone inundate de fum. Nu folosim liftul pentru a ne evacua din clãdire. La ieºirea din clãdire ne deplasãm spre locul de adunare în caz de evacuare.

Cunoºti indicatoarele de securitate ?

16

Indicatoare pentru evacuare

Indicatoare pentru echipamente utilizate în caz de incendiu

Indicatoare pentru interdicþii

Evacuare spre stânga Evacuare spre dreapta Punct de prim-ajutor Punct de adunare dupã evacuare

Stingãtor de incendiu Hidrant interior Telefon de incendiu Buton de alarmare

Focul deschis(flacãra) interzis

Nu se utilizeazã apa pentru stingere

Fumatul interzis Nu se utilizeazã liftul pentru evacuare

CUTREMURUL

17

Cutremurele de pãmânt (seismele) sunt zguduiri bruºte ºi de scurtã duratã ale unor porþiuni din scoarþa (crusta) terestrã. �

Cutremurele sunt generate de regulã, de miºcarea plãcilor tectonice. Erupþiile vulcanice pot de asemenea sã determine producerea cutremurelor. Alte cauze ce genereazã miºcãri seismice sunt: prãbuºirile ce se produc în golurile subterane, prãbuºirea unor stânci etc..

ªtiinþa care se ocupã cu studiul cutremurelor (miºcãrilor seismice) se numeºte seismologie.

Atunci când se manifestã cu violenþã, cutremurele se pot transforma în catastrofe, afectând sau chiar distrugând construcþii, clãdiri de locuit ºi/sau localitãþi întregi. De asemenea, cutremurele pot provoca alunecãri de teren, incendii, avalanºe, avarii tehnologice sau chiar inundaþii în cazul distrugerii barajelor hidrotehnice. Cutremurele submarine pot genera valuri uriaºe ce se deplaseazã cu viteze foarte mari ºi sunt denumite �tsunami�.

Punctul teoretic în care se produce ruptura iniþialã (în realitate existã o zonã de fracturare) se numeºte focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaþa pãmântului, pe verticala focarului, poartã denumirea de epicentrul cutremurului.

18

Cutremurele în RomâniaPe teritoriul României existã mai multe zone seismice

(Vrancea, Banat, Fãgãraº, Dobrogea etc.). Dintre acestea, cel mai activ este cel situat în Vrancea, acesta producând câteva cutremure mici pe zi, iar periodic, cutremure intermediare ºi mari.

Cutremurele cu epicentrul în zona Vrancea sunt cauzate de fenomenul de subducþie (ciocnire între plãci) dintre microplaca Transilvanã ºi microplaca Mãrii Negre. Intrarea microplãcii Mãrii Negre sub microplaca Transilvanã genereazã masive acumulãri de tensiune. Aceastã tensiune este eliberatã treptat, prin seisme de micã amploare, sau brusc, prin seisme majore.

Existã ºi alte surse locale sau externe teritoriului românesc (de ex. focarele din sudul Dobrogei) care pot produce cutremure cu intensitate de 7 - 8 pe scara Mercalli.

Pe harta de zonare seismicã se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectatã de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsã, iar zonele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse în Banat, Criºana, Maramureº, Fãgãraº, Târnave.

Harta cu zonele seismice din România

Cele mai semnificative cutremure produse în România în ultimii 200 de ani în zona Vrancea

DATA ORA ADÂNCIME MAGNITUDINE26.10.1802 10.55 150 km 7,905.03.1812 130 km 6,512.3026.11.1829 150 km 7,301.4023.01.1838 150 km 7,518.4506.10.1908 125 km 7,121.4010.11.1940 150 km 7,701.3904.03.1977 94 km 7,421.2130.08.1986 131 km 7,123.2830.05.1990 91 km 6,913.4031.05.1990 87 km 6,403.17

27.10.2004 99 km 6,023.34

19

Mãsurarea cutremurelorSI

TUAÞ

II DE

URG

ENÞÃ

- IN

CEND

IUL

Scara Mercalli mãsoarã efectele cutremurelor asupra oamenilor ºi clãdirilor.

Scara Richter mãsoarã energia eliberatã de cutremur

Super-cutremur, are loc foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona epicentrului cât ºi într-o arie de mii de kmp în jurul acestuia. Undele seismice care se propagã prin sol pot fi vãzute cu ochiul liber.

Cutremur gigant. Podurile se prãbuºesc.Rãmân în picioare foarte puþine structuri.

Cutremur puternic. Cauzeazã multe daune importante pe câteva sute de kilometri de epicentru. Clãdirile cu rezistenþã slabã se distrug, cele bine construite sunt avariate.

Cutremur serios. Clãdirile care nu sunt rezistente se avariazã. Mobilierul se deplaseazã în locuinþe, pot pica bucãþi din ziduri.

Cutremur moderat. Se percepe uºor. Mici daune la clãdirile din apropierea epicentrului. Se pot sparge ferestrele, cad obiecte aºezate pe mobilier.

Se simte adeseori, dar nu provoacã daune materiale. Efectele seamãnã cu vibraþiile generate de trecerea unui autotren/TIR de mare tonaj.

Se simte mai rar ºi nu provoacã daune materiale. Obiectele agãþate de tavan sau de pereþi(lustre, tablouri) se pot clãtina uºor.

În mod normal nu este resimþit. Poate fi detectat numai de seismografe.

Magnitudinepeste 9

Magnitudine8.0 - 8.9

Magnitudine7.0 - 7.9

Cutremur major. Existã multe daune materiale, numeroase victime pe sute de kilometri. Fundaþiile construcþiilor se deplaseazã , apar crãpãturi în sol, puþurile de apã ºi cele de extracþie petrolierã sunt distruse.

Magnitudine6.0 - 6.9

Magnitudine5.0 - 5.9

Magnitudine4.0 - 4.9

Magnitudine3.0 - 3.9

Magnitudine2.0 - 2.9

Magnitudine1.0 - 1.9

Puþine clãdiri din cãrãmidã rãmân în picioare. Sunt distruse poduri. ªinele de cale feratã sunt îndoite puternic.

Sunt distruse cele mai multe structuri din cãrãmidã. Se produc multe alunecãri de teren.

Clãdirile se deplaseazã pe fundaþiile lor, pereþii uºori sunt aruncaþi în afarã, unii pereþi se prãbuºesc.

Cei mai mulþi oameni pãrãsesc locuinþele. Este perceput ºi de persoanele aflate în autovehicole. Stricãciuni considerabile în clãdirile vulnerabile.

Este simþit de toatã lumea. Multe persoane se sperie ºi fug din locuinþe. Unele piese de mobilã grea se deplaseazã.

Este perceput de aproape toatã lumea, mulþi sunt treziþi din somn.

Este perceput mai mult de persoanele aflate în clãdiri.

Este perceput de unele persoane aflate în clãdiri.

Grad 11F.dezastruos

Grad 10Dezastruos

Grad 9Ruinãtor

Panicã generalã, stricãciuni considerabile ºi în structurile special construite. Crãpãturi mari în teren.

Grad 8Destructiv

Grad 7F. puternic

Grad 6Puternic

Grad 5 Serios

Grad 4Moderat

Grad 3Perceptibil

Este perceput numai de puþine persoane aflate în repaus, în special la etajele superioare ale clãdirilor.

Grad 2Slab sesizabil

Nu este resimþit de oameni. Pãsãrile ºi animalele sunt neliniºtite. Este înregistrat de seismografe.

Grad 1Instrumental

Grad 12catastrofal

Distrugerea este totalã. Obiectele sunt aruncate în sus. Au loc modificãri ale reliefului.

20

Protecþie înainte de cutremurConform evaluãrilor de risc seismic, clãdirile cele mai vulnerabile din acest punct de vedere

sunt clãdirile înalte cu schelet din beton armat ºi pereþi de închidere sau despãrþitori de zidãrie realizate înainte de anul 1941, precum ºi construcþiile vechi cu pereþi structurali de zidãrie ºi planºee de lemn. Cum te poþi pregãti sã faci faþã efectelor unui cutremur: identificã mobilierul auxiliar ºi obiectele grele care atârnã peste paturi, canapele, mese ºi

care pot cãdea peste acestea, înlocuieºte-le cu altele mai uºoare, fixeazã-le sã nu se deplaseze;

asigurã piesele grele de mobilier suprapuse ºi înalte, prin prindere de un perete, sau de o grindã solidã, mai ales dacã locuieºti la etajele superioare unde oscilaþiile sunt mai puternice;

limiteazã deplasãrile aparatelor casnice mari prin fixare, în aºa fel încât, în caz de cutremur, racordurile sã nu sufere deteriorãri;

realizeazã un plan de protecþie pentru familia ta, identificã locurile de adãpostire pentru protecþie în timpul seismului. Acestea pot fi: tocul uºii, o zonã depãrtatã de ferestre, lângã un perete structural rezistent, spaþiul de sub o grindã, masã ori un birou sub care se poate intra uºor;

toþi membrii familiei trebuie sã cunoascã locul de amplasare a comutatoarelor, siguranþelor, robinetelor generale ºi locale pentru electricitate, apã ºi gaze precum ºi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, sã poatã fi asigurate mãsurile minime de intervenþie de urgenþã (închidere/deschidere);Toþi membrii unei familii trebuie sã cunoascã ºi sã exerseze periodic �o procedurã� de

protecþie în caz de cutremur;

21

Protecþie în timpul cutremuruluiSI

TUAÞ

II DE

URG

ENÞÃ

- IN

CEND

IUL

Indiferent unde te afli în momentul producerii cutremurului, protejeazã-te rapid într-un loc sigur ºi rãmâi calm pânã la încetarea miºcãrii seismice.ÎN INTERIORUL UNEI CLÃDIRI: rezistã tendinþei de a pãrãsi clãdirea sau locuinþa, deoarece durata redusã a fazei seismice iniþiale va face ca faza

puternicã a miºcãrii seismice sã te surprindã pe scãri, punându-te astfel în pericol; stai departe de ferestre care se pot sparge, înspre centrul clãdirii, lângã un perete structural rezistent. Protejeazã-

te sub o grindã, toc de uºã solid, birou sau masã suficient de rezistente spre a te feri de cãderea unor obiecte grele, mobile suprapuse sau tencuieli ornamentale;

sprijinã-te cu palmele de podea sau þine-te cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uºii pentru a-þi asigura stabilitatea. În lipsa unei astfel de posibilitãþi de a-þi menþine stabilitatea, te poþi proteja stând la podea lângã un perete solid, pe genunchi ºi coate, cu faþa în jos, cu palmele împreunate pentru protecþia capului;

dacã te afli într-un loc public (de exemplu: un magazin), te vei adãposti în locuri aflate la distanþã de ferestre ori de obiecte grele;

nu utiliza liftul. Dacã eºti în lift în timpul producerii cutremurului, apãsã butonul de urgenþã. Când liftul se opreºte, ieºi cât mai repede posibil din lift ºi adãposteºte-te într-un loc sigur;

ÎN EXTERIORUL UNEI CLÃDIRI: te protejezi departe de clãdiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Stai la cel puþin 10 m de cablurile electrice rupte sau cãzute. ÎNTR-UN AUTOVEHICUL: rãmâi în interior. Opreºte într-un loc sigur, fãrã a bloca drumul, departe de poduri, viaducte ºi imobile. Dupã încetarea seismului nu ieºi din acesta dacã au cãzut în apropiere cabluri electrice.

22

Protecþie dupã cutremurDupã terminarea miºcãrii seismice este foarte important sã rãmâi calm. Liniºteºte persoanele speriate ºi copiii. pãrãseºte clãdirea cu calm, fãrã a lua lucruri inutile, verificând cu atenþie drumul spre ieºire, pentru a evita expunerea

la pericole; pentru orice eventualitate, trebuie prevenitã rãnirea provocatã de cãderea unor tencuieli, cãrãmizi, etc. la ieºirea din

clãdire. Utilizeazã o cascã de protecþie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantã, ghiozdan, cãrþi groase, etc.);

dacã la ieºire uºile sunt blocate, trebuie sã acþionezi fãrã panicã pentru deblocarea acestora. Dacã uºile nu pot fi deblocate, se recomandã spargerea geamului utilizând un scaun, o vazã, etc. urmatã de curãþirea zonei de cioburi;

în cazul în care în urma cutremurului sunt persoane rãnite, acestea trebuie sã fie eliberate din locurile unde au rãmas prinse ºi sã li se acorde primul ajutor. Rãniþii grav nu trebuie miºcaþi decât dacã sunt în pericol imediat de a fi rãniþi suplimentar din alte cauze, pânã la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea rãniþilor ar putea fi agravatã de manevrarea necorespunzãtoare;

pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure, verificã starea instalaþiilor electrice, de gaze, apã, canalizare. În cazul în care vei constata avarii, trebuie închisã alimentarea localã sau generalã ºi anunþat operatorul de specialitate pentru intervenþie. De asemenea, evitã utilizarea focului deschis;

nu utiliza telefonul decât în situaþii extreme ºi pentru a semnala o urgenþã; dacã alimentarea cu apã curentã este în continuare disponibilã, umple cada ºi alte recipiente, pentru cazurile în care

aceasta s-ar putea opri ulterior; urmãreºte sursele oficiale de informare : posturile publice naþionale de radio ºi televiziune precum ºi anunþurile

autoritãþilor locale. Nu lua în considerare zvonurile ºi nu rãspândi informaþii neverificate; nu folosi autovehiculul personal decât în situaþii extreme. Cãile de circulaþie trebuie lãsate libere pentru

autospecialele de intervenþie;

INUNDAÞIA

23

Inundaþia reprezintã acoperirea terenului cu un strat de apã în stagnare sau în miºcare, care, prin amploare ºi duratã poate provoca victime umane, distrugeri materiale, ºi poate deregla buna desfãºurare a activitãþilor social-economice din zona afectatã.�

Inundaþiile se produc de regulã atunci când precipitaþiile prelungite, precipitaþiile intense pe o perioadã scurtã de timp (de regulã vara) sau un blocaj de gheaþã ori alte materiale provoacã revãrsarea unui curs de apã ºi inundarea zonei înconjurãtoare. Deasemenea, zãpada în curs de topire împreunã cu precipitaþiile, la începutul primãverii pot genera inundaþii.

Inundaþii rapide se produc dupa o ploaie intensã sau dupã cedarea unui baraj sau dig ori în urma unor revãrsãri bruºte de apã peste un blocaj de gheaþa ºi pot surprinde comunitãþile. Pentru a nu fi vulnerabil în faþa efectelor unei inundaþii

informeazã-te dacã locuinþa ta se aflã într-o zonã cu risc de inundaþie. Mergi la autoritatea localã - primãrie ºi solicitã aceastã informaþie.

Dacã locuieºti într-o zonã de deal sau de munte, verificã dacã în apropierea locuinþei/gospodãriei tale sau chiar a localitãþii au fost efectuate tãieri masive de arbori. Defriºãrile masive contribuie la formarea torenþilor ce îþi pot pune în pericol familia ºi locuinþa.

Pentru protecþia locuinþei sau gospodãriei din zonele cu pericol de inundaþie este necesar sã adopþi urmãtoarele mãsuri: asigurã impermeabilitatea pereþilor fundaþiei locuinþei pentru evitarea infiltrãrii apei; construieºte/amenajeazã bariere/diguri de protecþie pentru a opri pãtrunderea apei în locuinþã; mutã componentele reþelei electrice a casei (întrerupãtoare, prize, doze ºi cabluri) cu cel puþin 30 cm peste limita

proiectatã de inundaþie a locuinþei . Operaþiuna se va realiza numai de cãtre personal autorizat; instaleazã supape de siguranþã (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca în caz de inundaþii apa sã nu poatã

pãtrunde prin acestea în locuinþã; curãþã periodic ºanþurile ºi rigolele de scurgere pentru a facilita evacuarea normalã a apelor pluviale; menþine curate albiile apelor curgãtoare, fãrã gunoaie menajere sau resturi vegetale. ATENÞIE ! Nu îþi construi locuinþa într-o zonã cu pericol de inundaþie !

Protecþie pentru inundaþie

24

Protecþie în caz de inundaþie

25

SITU

AÞII

DE U

RGEN

ÞÃ -

INCE

NDIU

L

CE FACI DACÃ EªTI SURPRINS DE INUNDAÞIE ?Pãrãseºte imediat locuinþa (sau mergi spre etajele superioare, eventual pe acoperiº), deplaseazã-te spre zone înalte.Dacã mai ai timp: blocheazã ferestrele astfel încât ele sã nu fie sparte de curenþi puternici ºi de obiecte care plutesc sau aluviuni; evacueazã animalele ºi bunurile de valoare în locuri de refugiu stabilite de autoritãþi. Închide uºile casei ºi

ferestrele. Întrerupe alimentarea cu apa, gaze ºi energie electricã; mutã bunurile care se pot transporta uºor în zona superioarã a locuinþei; ATENÞIE ! Nu atinge echipamentele electrice dacã eºti ud sau dacã stai în apã. Apa provenitã din inundaþii poate fi contaminatã cu substanþe chimice, toxice sau cu diverse alte deºeuri. Dacã ai fost în contact cu apa provenitã din inundaþii, curãþã-te bine cu apã necontaminatã ºi sãpun.

CE FACI DACÃ EªTI SURPRINS DE VIITURÃ ? încearcã sã ajungi într-un loc cât mai înalt pentru evitarea impactului cu viitura; încearcã pe cât posibil sã nu rãmâi în apã, pentru cã riscul de hipotermie creºte prin

udarea completã a corpului; depãrteazã-te de liniile de tensiune cãzute ºi de cablurile electrice; dacã ai rãmas izolat cu un grup, poziþia optimã de aºteptare este în doi, aºezaþi ºi

grupaþi �spate în spate� pentru a reduce pierderile de cãldurã; economiseºte resursele (alimente, apã, baterii). Pune repere pentru a urmãri

evoluþia nivelului apelor; nu uita cã cei prinºi de viiturã în locuri izolate nu au murit niciodatã de frig sau de

foame, ci întotdeauna pentru cã au încercat sã înfrunte apele furioase.

26

Protecþie în timpul inundaþiei

CE FACI CÂND SE DISPUNE EVACUAREA ZONEI SAU A LOCALITÃÞII? respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi. Prioritate

are populaþia din zonele cele mai periclitate; înainte de pãrãsirea locuinþei întrerupe alimentarea cu apã, gaze, energie

electricã ºi închide ferestrele; nu uita sã iei �Rucsacul de urgenþã� ºi sã anunþi rudele ºi persoanele

apropiate familiei despre evacuare ºi despre locul unde te deplasezi; anunþã autoritãþile dacã ai informaþii despre persoane izolate ce sunt în pericol; dupã sosirea la locul de refugiu, rãmâi calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii, respectã mãsurile

stabilite de autoritãþi.SFATURI PENTRU CONDUCÃTORII AUTO nu treceþi prin zonele inundate decât dacã sunteþi siguri cã adâncimea apei este suficient de micã pentru a nu afecta

buna funcþionare a motorului autovehiculului. Conduceþi încet ºi fãrã schimbãri bruºte de direcþie. Folosiþi motorul uºor turat chiar prin folosirea uºoarã a ambreiajului. Evitaþi ca apa sã intre în sistemul de evacuare, deoarece ar

putea opri motorul; utilizaþi o vitezã micã de deplasare, pentru a nu crea valuri ce ar putea

pune în pericol pe ceilalþi participanþi la trafic; de îndatã ce aþi ieºit din zona inundatã, testaþi-vã frânele. Dacã acestea nu

rãspund corespunzãtor, strãbateþi câþiva zeci de metri cu piciorul uºor apãsat pe pedala de frânã.

dacã autoturismul dumneavoastrã a stat în apã sau apa a pãtruns în interior, indiferent de perioadã, faceþi o vizita la un atelier service în cel mai scurt timp posibil.

27

Protecþie dupã inundaþieSI

TUAÞ

II DE

URG

ENÞÃ

- IN

CEND

IUL

CUM TE PROTEJEZI DUPÃ INUNDAÞIE ? evitã zonele în care apa nu s-a retras complet. Aceasta poate fi contaminatã cu benzinã, motorinã sau resturi de la

canalizare; de asemenea, poate fi încãrcatã electric de la linii de tensiune înaltã sau cabluri electrice cãzute la pãmânt; evitã curenþii de apã; nu te apropia de zonele unde au cãzut cabluri electrice ºi anunþã autoritãþile despre aceasta; întoarce-te acasã, doar când autoritãþile au permis acest lucru; fii atent când intri în clãdirile care au fost inundate: rezistenþa acestora ar putea fi afectatã, în special la nivelul

fundaþiei; nu utiliza instalaþiile electrice, de apã ºi de gaze naturale decât dupã verificarea acestora de specialiºti;

dupã întoarcerea în locuinþã nu utiliza imediat chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc flacãrã deschisã, deoarece existã posibilitatea sã se fi acumulat gaze inflamabile în interior. Dacã simþi miros de gaz sau auzi un ºuierat, aeriseºte locuinþa, pãrãseºte clãdirea rapid ºi anunþã operatorul local de gaze naturale;

curãþã ºi dezinfecteazã toate obiectele care au fost în contact cu apa pentru a evita îmbolnãvirea ;

consumã numai apã îmbuteliatã pânã când se anunþã oficial cã apa de la reþeaua publicã este potabilã.

ALUNECAREA DE TEREN

56

Alunecãrile de teren reprezintã o categorie de fenomene naturale ce definesc procesul de deplasare, miºcare propriu-zisã a rocilor sau depozitelor de pe versanþi.

Alunecãrile de teren reprezintã deplasãri ale rocilor care formeazã versanþii unor munþi, dealuri, lucrãri de hidroameliorãri sau alte amenajãri.

Deplasãrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau a unor activitãþi umane.

Alunecãrile de teren nu produc pierderi ºi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele sunt însã periculoase putând conduce la distrugerea unor construcþii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire.

De asemenea, alunecãrile de teren pot bloca apele curgãtoare, creând astfel �lacuri de acumulare� temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la pãtrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocã.

În þara noastrã alunecãrile de teren sunt destul de rãspândite. Suprafaþa totalã supusã alunecãrilor de teren este apreciatã la 900.000 hectare.

28

Cauzele alunecãrilor de teren sunt: a) naturale: modificarea nivelului apelor subterane; ploile torenþiale; miºcãrile seismice. b) generate de activitatea omului: realizarea unor lucrãri în

apropierea versanþilor; despãduriri ºi decopertãri ale

vegetaþiei.

Efectele alunecãrilor de teren pot fi: distrugerea parþialã sau totalã a

construcþiilor; blocarea parþialã sau totalã a albiei unui

râu ºi formarea unor acumulãri de apã cu pericol de inundaþii;

distrugerea parþialã sau totalã a reþelelor edilitare (apã, gaze, canalizare, etc.);

blocarea unor cãi de comunicaþii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

29

Despre alunecãrile de teren

Protecþie în cazul alunecãrilor de teren

30

nu construi în apropierea pantelor abrupte, a canalelor de scurgere a apelor, în apropiere de vãi create de torenþi;

consultã un expert în domeniu pentru sfaturi ºi mãsuri corective pe care le poþi lua pentru a-þi proteja terenul împotriva alunecãrilor de teren;

ia mãsuri pentru acoperirea terenului cu vegetaþie (planteazã arbori) aflat în pantã ºi/sau construieºte pereþi/ziduri de protecþie;

în timpul unei alunecãri de teren evitã sã staþionezi pe direcþia de evoluþie a acesteia;

dacã te afli lângã un pârâu sau un canal de apã, fii atent la orice modificare a nivelului apei ºi la transformarea apei curate în apã tulbure. Asemenea schimbãri pot indica alunecãri de teren în amontele cursului, deci trebuie sã fii pregãtit pentru a acþiona imediat;

atunci când nu te poþi evacua din zona periclitatã, contacteazã autoritãþile locale, inspectoratul pentru situaþii de urgenþã judeþean pentru salvarea sau evacuarea ta.

ATENÞIE: în situaþie de pericol iminent prioritarã este salvarea vieþii oamenilor. Nu întârzia

în asemenea cazuri, încercând sã salvezi bunuri considerate valoroase; în situaþii extreme, zonele considerate sigure sunt:

zonele în care nu au avut loc deplasãri de teren în trecut; zonele relativ plane, la distanþã de pante; zonele din vârful sau de-a lungul crestelor

MUNIÞIILE NEEXPLODATE

31

Muniþiile rãmase neexplodate reprezintã toate categoriile de muniþii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniþiate, care nu au avut efect final (prin nefuncþionare) sau cele neutilizate, care nu au fost distruse.

Conflictele militare produc victime în rândul populaþiei civile chiar ºi la zeci de ani dupã încheierea acestora. Astfel, în fiecare an, pe teritoriul României sunt înregistrate peste 1.000 de evenimente în care cetãþenii gãsesc elemente de muniþie neexplodatã.

În majoritatea cazurilor, persoanele care identificã muniþia respectivã procedeazã corect ºi nu se expun pericolului unei explozii.

Locurile ºi împrejurãrile în care se pot gãsi astfel de muniþii sunt:la suprafaþa pãmântului: pe terenurile agricole, în desiºuri,

în pãduri;îngropate sub pãmânt: ies la ivealã cu ocazia arãturilor,

sãpãturilor pentru fundaþii de clãdiri, a defriºãrilor, a lucrãrilor de irigaþii ºi reþele edilitare;

în zidãriile unor construcþii vechi rãmase neobservate din timpul conflictelor militare;

sub apã: în râuri, lacuri sau bãlþi, fiind identificate cu ocazia efectuãrii de lucrãri hidrotehnice, sau în urma unor viituri puternice sau a scãderii nivelului apei în perioadele de secetã.

Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate

32

Exemple de elemente de muniþie gãsitã de cetãþeni:

Bombe de aviaþie

Proiectil artilerie Grenadã antitanc Focoase incendiare

33

Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate

ÎN CAZUL DESCOPERIRII MUNIÞIILOR NEEXPLODATE: anunþã imediat poliþia, autoritãþile locale sau inspectoratul

judeþean pentru situaþii de urgenþã ; nu miºca muniþia din locul unde ai gasit-o; nu o introduce în clãdiri; nu o preda la deºeuri metalice; nu o utiliza pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente; nu o lovi, tãia sau demonta; nu aprinde focul în apropierea muniþiilor descoperite

Discutaþi cu copiii toate aceste reguli preventive ºi explicaþi-le pericolul la care s-ar putea expune dacã nu le respectã.

La locul descoperirii muniþiei, organele de poliþie asigurã paza locului pânã la sosirea echipelor de specialiºti pirotehniºti.

Specialiºtii pirotehniºti stabilesc tipul muniþiei, gradul de pericol pe care îl prezintã, precum ºi modul de transport, depozitare ºi distrugere a acesteia.

Neutralizarea ºi distrugerea muniþiei se executã de cãtre subunitãþile pirotehnice care au pregãtirea ºi dotarea cu aparaturã specialã pentru aceste misiuni periculoase.

FENOMENE METEO EXTREME:CANICULA

56

Canicula este o cãldurã dogoritoare, specificã zilelor calde de varã; arºiþã, zãpuºealã.

Canicula reprezintã una dintre principalele consecinþe ale încãlzirii globale, amplificându-ºi efectele de la un an la altul.

Canicula se caracterizeazã prin creºterea temperaturilor atmosferice peste 37 C, în condiþii de umiditate ridicatã. 0

Aceastã creºtere a temperaturilor poate fi foarte periculoasã pentru organismul uman.

Este posibil ca în perioadele caniculare, mecanismele de termoreglare a organismului sã fie afectate de temperaturile extreme, provocând o serie de tulburãri, în forma lor cea mai gravã fiind chiar ºocul termic. În condiþii normale, mecanismele de control ale organismului, pielea ºi transpiraþia se adapteazã la cãldurã, însã corpul nostru poate ceda dacã este expus la temperaturi ridicate o perioada prelungitã. Cele mai afectate persoane sunt cele la vârste extreme, copiii ºi bãtrânii, care se deshidrateazã foarte uºor. În perioadele caniculare, ce sunt caracterizate deseori de lipsa precipitaþiilor se manifestã cu frecvenþã ridicatã incendiile de fond forestier sau de vegetaþie.

34

35

Protecþie în perioadele caniculare

ÎN SPAÞII ÎNCHISE (ACASÃ SAU LA BIROU):

Evitã creºterea temperaturii:limiteazã utilizarea aparatelor electrocasnice, luminilor

artificiale ºi surselor de cãldurã;acoperã ferestrele expuse la soare;închide ferestrele, când temperatura exterioarã este mai

mare decât cea din spaþiul închis;nu utiliza ventilatoare, dacã temperatura a depãºit 32 grade.

Redu temperatura:aeriseºte încãperile dimineaþa devreme sau seara târziu;regleazã aerul condiþionat la maxim 5 grade sub

temperatura ambientalã.

Indicele de confort termic este un index care combinã temperatura aerului cu umiditatea relativã pentru a determina o temperaturã aparentã - cea resimþitã de corpul uman. Pragul critic este de 80. Atunci când valoarea este egalã sau mai mare, populaþia trebuie sã se protejeze adecvat.

Indicele radiaþiei ultraviolete (UV) reprezintã o estimare internaþionalã a nivelului radiaþiei ultraviolete la suprafaþa Pãmântului. Se calculeazã cu scopul de a ajuta populaþia sã ia mãsurile necesare pentru a se proteja de radiaþiile ultraviolete în condiþiile în care cerul este senin. Scara indicelui este de la 0 la 11+. Cu cât este mai mare valoarea indicelui cu atât creºte riscul de afecþiuni dermatologice (piele) ºi oftamologice (ochi).

ÎN SPAÞII DESCHISE (PE STRADÃ SAU LA LOCUL DE MUNCÃ):deplasãrile sunt recomandate în primele ore ale dimineþii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând

deplasarea cu repausul;evitã aglomeraþia, expunerea la soare, efortul fizic intens în intervalul orar 11.00 -18.00;poartã haine lejere, subþiri, din bumbac, deschise la culoare, pãlãrii ºi ochelari de soare;consumã 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apã, sucuri naturale din fructe ºi ceaiuri cãlduþe (soc, muºetel, urzici) -

un pahar la 15 - 20 minute;manâncã fructe ºi legume (pepene, prune, roºii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apã); alimenteazã-te echilibrat ºi

variat, insistând pe produsele cu valoare caloricã micã;evitã bãuturile ce conþin cofeinã (cafea, ceai, cola) sau zahãr (sucurile carbogazoase) ºi alimentele cu un conþinut

sporit de grãsimi, în special de origine animalã;nu consuma alcool (inclusive bere) � te deshidrateazã si te transformã într-o potenþialã victimã a caniculei;menþine legãtura cu persoanele în vârstã (rude, vecini, persoane cu dizabilitãþi), informeazã-te periodic de starea de

sãnatate a acestora ;nu lãsa copiii sau animalele de companie singuri/singure în autoturisme expuse la soare.

Protecþie în perioadele caniculare

36

FENOMENE METEO EXTREME:SEZONUL RECE

37

Viscolul este o furtunã severã caracterizatã prin temperaturi scãzute, vânturi puternice ºi ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele pot produce pagube materiale importante ºi pierderi de vieþi omeneºti.

Sezonul rece aduce odatã cu scãderea temperaturilor ºi alte manifestãri ce perturbã activitatea comunitãþilor: ninsori abundente sau vânturi puternice ce spulberã zãpada.

Se pare cã o societate dezvoltatã tehnologic devine mai vulnerabilã la manifestãrile extreme din perioada sezonului rece. Acestea afecteazã grav activitãþile umane prin:blocarea cãilor de circulaþie (ºosele, cãi ferate);întreruperea sau îngreunarea funcþionãrii serviciilor

publice (asistenþã medicalã), aprovizionarea cu alimente, medicamente;

întreruperea furnizãrii de utilitãþi (energie electricã, gaze naturale);

izolarea comunitãþilor.Pentru a putea preveni sau reduce efectele extreme ale

sezonului rece este necesar sã luãm din timp mãsuri care vizeazã:pregãtirea materialelor ºi a uneltelor pentru deszãpezire;realizarea de provizii de combustibili ºi alimente;verificarea mijloacelor de încãlzire ºi a sistemelor de evacuare a fumului ºi a gazelor de ardere;pregãtirea locuinþei ºi a autovehiculului.

1. Asigurã-þi din timp urmãtoarele materiale: sare ºi nisip pentru topirea gheþii ºi îmbunãtãþirea aderenþei pe cãile

circulabile; unelte de îndepãrtare a zãpezii; combustibil de încãlzire în cantitate suficientã, în cazul în care îþi încãlzeºti

locuinþa în sistem propriu. 2. Pregãteºte locuinþa: izoleazã termic locuinþa ºi protejezã ferestrele cu jaluzele exterioare; verificã mijloacele de încãlzire(sobele, centralele termice) ºi coºurile de

evacuare a fumului ºi a gazelor de ardere pentru a depista ºi remedia eventuale defecþiuni. Apeleazã la personal autorizat pentru aceste operaþiuni;

3. Pregãteºte autoturismul: acumulatorul ºi sistemul de aprindere trebuie sã fie în stare foarte bunã, iar

bornele bateriei curãþate; asigurã-þi antigel corespunzãtor pentru a evita îngheþarea; asigurã-te cã sistemul de încãlzire ºi dezgheþare funcþioneazã eficient; verificã sistemul de acþionare a ºtergãtoarelor de parbriz; asigurã lichid de

curãþare pentru temperaturi scãzute; verificã funcþionarea farurilor ºi a luminilor de avarie; verificã nivelul ºi densitatea uleiului. Uleiurile grele coaguleazã mai rapid la

temperaturi joase ºi nu sunt la fel de lubrifiante; doteazã-te cu lanþuri antiderapante.

Pregãtirea pentru sezonul rece

38

39

Protecþie în sezonul rece

În perioadele cu temperaturi scãzute: urmãreºte la radio/ televizor buletinele meteorologice ºi informãrile autoritãþilor locale responsabile cu gestionarea

situaþiilor de urgenþã; mãnâncã regulat, evitând excesul de cofeinã ºi de alcool; evitã expunerea îndelungatã la temperaturi scãzute. Fii atent la simptomele degerãturilor. Acestea constau în

pierderea simþurilor ºi decolorarea extremitãþilor(degete, urechi, nas) ºi necesitã asistenþã medicalã de specialitate; economiseºte combustibilul pentru încãlzit, dacã este necesar, menþinând temperatura în casã mai redusã decât în

mod normal. Închide temporar alimentarea cu cãldurã în încãperile mai puþin utilizate; evitã pe cât posibil deplasãrile, în afarã de situaþiile de strictã necesitate.Dacã viscolul te blocheazã în trafic în afara localitãþilor, adoptã urmãtoarele mãsuri: trage autovehicului pe partea dreaptã a drumului. Porneºte luminile de avarie ºi prinde o �cârpã� pe antena radio ori

la geam; anunþã evenimentul la numãrul de urgenþã 112, indicând locul unde ai rãmas blocat. Rãmâi în autoturism pânã ce

forþele de intervenþie vin sã te salveze. Nu pãrãsi autovehiculul dacã nu vezi în apropiere o clãdire în care te poþi adãposti;

porneºte motorul ºi sistemul de încãlzire aproximativ 10 minute la fiecare orã, pentru a menþine cald în interior. Când motorul funcþioneazã, deschide uºor geamul pentru ventilaþie, protejându-te astfel împotriva inhalãrii monoxidului de carbon. Curãþã periodic zãpada de pe þeava de eºapament;

miºcã-te pentru a menþine organismul cald, evitând extenuarea; ai grijã sã nu epuizezi bateria autovehicului. Bateria este necesarã la menþinerea în funcþiune a luminilor, cãldurii ºi

aparatului radio; aprinde lumina din interior pe timp de noapte pentru ca echipele de salvare sã te poatã localiza mai uºor.

FENOMENE METEO EXTREME:FURTUNILE

56

Furtuna este caracterizatã prin vânt puternic însoþit de averse de ploaie, de descãrcãri electrice ºi uneori de grindinã.

Furtunile se produc de regulã în perioada sezonului estival. Ele au o dezvoltare rapidã ºi uneori se manifestã pe areale reduse.

Printre efectele negative produse de furtuni: inundaþii locale cauzate de depãºirea capacitãþii

reþelelor de canalizare; avarierea construcþiilor, instalaþiilor tehnologice,

reþelelor de energie electricã ºi de comunicaþii; ruperea copacilor, care la rândul lor pot distruge

autovehicule, construcþii sau pot pune în pericol persoane. Distrugerea culturilor;

generarea de incendii sau victime umane prin trãsnete; formarea torenþilor în zonele de deal ºi munte.

Cunoscând manifestãrile furtunilor, putem sã evitãm efectele acestora, reacþionând corespunzãtor atunci când este iminentã producerea lor sau în cazul în care suntem surprinºi de dezvoltarea rapidã a acestor fenomene meteo.

Tehnologia actualã permite prognoza acestor fenomene în timp util ºi avertizarea rapidã, �nowcasting� a cetãþenilor prin intermediul mass-media.

40

41

Protecþie în cazul producerii furtunilor

În situaþia iminenþei unei furtuni: întrerupe orice activitate în aer liber; intrã în casã, într-o construcþie ori într-un autoturism (în caz extrem); deºi s-ar putea sã fi afectat în cazul în care trãsnetul loveºte autoturismul, eºti mult mai protejat în interior decât în

exteriorul acestuia; închide ferestrele ºi uºile; evitã duºurile ori sãlile de baie. Conductele fixe ale instalaþiilor pot conduce electricitate; utilizeazã telefonul cu fir doar în situaþii de urgenþã. Telefoanele fãrã fir ori mobilele sunt sigure în utilizare; deconecteazã de la reþeaua electricã aparatele ºi alte echipamente electrice precum computerele ºi aparatele de aer

condiþionat. Acestea pot fi defectate ca urmare a descãrcãrilor electrice atmosferice.Dacã eºti suprins de furtunã : atunci când simþi cã pãrul þi se ridicã (este electrizat), este un indiciu cã existã pericolul unei descãrcãri electrice

atmosferice - trãsnet; dacã nu te poþi adãposti, aºeazã-te ghemuit la pãmânt. Protejeazã-þi capul cu ajutorul braþelor; este recomandat sã fii o þintã cât mai micã posibil ºi sã reduci contactul cu pãmântul; nu te întinde pe sol; evitã: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisã, câmpuri, plaje sau o ambarcaþiune pe apã, orice

obiecte metalice, utilaje agricole, echipamente de fermã, motociclete, biciclete, etc. dacã eºti în pãdure, cautã adãpost într-o zonã cu copaci mai puþin înalþi; dacã eºti într-o zonã deschisã, mergi spre o zonã joasã, precum o vale; dacã eºti pe un lac, încearcã sã te deplasezi de urgenþã la mal. Atenþie ! În situaþia identificãrii unei victime lovite de trãsnet, verificaþi urmãtoarele: respiraþia: dacã nu mai respirã, începeþi resuscitarea prin metoda gurã la gurã; pulsul: dacã victima are puls ºi respirã, cãutaþi alte vãtãmãri posibile; posibile arsuri, vãtãmãri ale sistemului nervos, oase rupte ºi pierderi de auz sau de vedere;Dacã este nevoie de asistenþã medicalã sunaþi cât mai repede posibil la �112�.

Evacuarea reprezintã o mãsurã de protecþie civilã, adoptatã înainte, pe timpul sau dupã producerea unei situaþii de urgenþã, la declararea stãrii de alertã. Aceasta constã în scoaterea din zonele afectate sau potenþial a fi afectate, în mod organizat, a populaþiei, a unor instituþii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale ºi în dispunerea lor în zone sau localitãþi care asigurã condiþii de protecþie ºi supravieþuire.

În cazul în care în zona în care te afli se transmite mesajul de evacuare (prin staþiile de radio ºi TV sau cu ajutorul sistemului de amplificare al maºinilor de poliþie ºi ale structurilor Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã): Pãrãseºte locuinþa. Înainte de a pleca întrerupe alimentarea cu apã, energie electricã,

gaze naturale ºi închide ferestrele. Nu uita rucsacul pentru situaþii de urgenþã. Anunþã rudele sau persoanele apropiate despre evacuare ºi despre locul unde te

deplasezi. Anunþã autoritãþile dacã ai informaþii despre persoane aflate în pericol. Respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi, prioritate având populaþia aflatã în zonele cele mai

pericilitate. Evacuarea se poate face cu automobilul personal, urmând ruta anunþatã sau cu autobuzele special pregãtite aflate la

punctele de îmbarcare anunþate prin staþiile/megafoanele personalului Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, poliþiei, sau prin comunicate radio-TV.

Dupã sosirea la locul de refugiu, fii calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii ºi respectã mãsurile stabilite de autoritãþi.

EVACUAREA ÎN SITUAÞII DE URGENÞÃ

5642

PLANUL DE EVACUARE DIN LOCUINÞÃ

43

Membrii familiei tale trebuie sã fie pregãtiþi oricând sã se confrunte cu o situaþie care impune evacuarea rapidã din locuinþã.

Elaboreazã un plan de evacuare ºi stabileºte ce procedurã trebuie adoptatã în fiecare situaþie de urgenþã.

Toþi membrii familiei trebuie sã cunoascã: de unde ºi cum se întrerupe alimentarea cu

electricitate, gaze ºi apã; traseul de evacuare cel mai scurt ºi sigur din

toate încãperile locuinþei; modul de utilizare al stingãtorului de

incendiu (când locuinþa este dotatã); sunetul emis de detectorul de fum (când

locuinþa este dotatã).

Exerseazã periodic cu toþi membrii familiei procedura stabilitã.

Dormitorpãrinþi

Dormitorcopii

Baie

Bucãtãrie

Hol

Camera de zi

Sufragerie

Terasã

Stingãtorde incendiu

Tablou electricitate

Robinet apã

Robinet gaze

Detector fum

Model plan de evacuare din locuinþã

INFORMAÞII UTILE

NUMERE DE TELEFON UTILE

INFORMEAZÃ-TE ªI COMPLETEAZÃ :

PRIMÃRIE

SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ

OPERATOR LOCAL GAZE

OPERATOR LOCAL ELECTRICITATE

OPERATOR LOCAL APÃ

FIRMÃ COªERIT

MEDIC DE FAMILIE

FIRMÃ DE TELEVIZIUNE PRIN CABLU/SATELIT

44

112Pãstreazã-þi calmul Anunþã imediat

serviciile de urgenþãSolicitã ajutorul

persoanelor din apropiere

Nu te apropia de zone sau locuri care nu prezintã siguranþã

REGULI GENERALE DE PROTECÞIE

CÂND EªTI ÎN PERICOL:

Pentru alte informaþii din domeniul situaþiilor de urgenþã accesaþi: www.igsu.ro sau www.informarepreventiva.ro

P RE ER VA EM NR TO IVF ÃN I