7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 1/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

Summit-ul N.A.T.O. – model al societăţii internaţionale de azi

1. Introducere

Conceptul de societate internaţională apare în perioada anilor ’60-’70 în Marea Britanie!cest concept "ace parte dintr-un curent distinct cunoscut caraţionalism sau Şcoala engleză a

Relaţiilor Internaţionale. Pre#enţa unei societ$ţi internaţionale, alcatuit$ din state suverane alelu%ii, este plasat$ în conte&tul unei realit$ţi internaţionale con"lictuale, anar'ice (în sensul stral lipsei unei autorit$ţi superioare ce pote re)le%enta interacţiunile dintre state* +ocietateaa un)e îns$ la 'aos, ci p$strea#$ o ordine intern$ datorit$ unor interese co%une ce )uvernearelaţiile dintre %e% rii

.eoria e&istenţei societ$ţii internaţionale poate "i aplicat$ în ca#ul /r)ani#aţiei .ratatului!tlanticului de ord ( ! . / * prin anali#a raporturilor şi interacţiunilor dintre %e% rconstituenţi 1in ! . / "ac parte state suverane ce au ca interes co%un p$strarea p$cisecurit$ţii şi care se o li)$ s$ respecte o serie de nor%e "unda%entale (Tratatul de la

Washington). 2n continuarea lucrarii, se va anali#a conceptul de societate internaţională aplicatla nivelul ! . / , în special ur%$rind ne)ocierile ce au avut loc în cadrul su%%it-ului daprilie 3004 de la Bucureşti

2. Societatea internaţională actuală – Summit-ul N.A.T.O.

2. a) Şcoala engleză a elaţiilor Intenaţionale !i societatea internaţională

5aţionalis%ul, caracteristic Şcolii en)le#e a 5elaţiilor nternaţionale, este o a ordardistinct$ a do%eniului relaţiilor internaţionale ce a ap$rut în %ediul acade%ic al Marii Britani

7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 2/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

anii ’60-’70 !pariţia acestui curent se datorea#$ po#iţiei deose ite a Marii Britanii pe sce politic$ %ondial$ într-o perioad$ de con"lict între dou$ alte %ari puteri8 +tatele Unite şi 5u1e ase%enea, curentul are la a#a o tradiţie istoric$ i%perial$, dar şi un %ediul culturaacade%ic vast şi consacrat Cei %ai i%portanţi teoreticieni ai raţionalis%ului ritanic s9edle: Bull, Martin ;i)'t, 5 < =incent şi !da% ;atson

Conceptele raţionaliste au la a#$ pe teorii politice clasice Unul din te&tele "unda%enaparţine lui <o'n >oc?e >e)iti%area Şcolii en)le#e a 5elaţiilor nternaţionale are ca surs$ dinspiraţie conceptul lui >oc?e despre starea de natur$ a o%ului, )uvernat$ de 'aos, şi naşteresociet$ţii civile ca ur%are a unui contract social @&trapolAnd la nivelul relaţiilor internaţiovi#iunea i%plic$ e&istenţa unei scene politice internaţionale )uvernate de 'aos (în sensul lipsunor re)uli certe de re)le%entare 2n acest conte&t, teoreticienii raţionalişti ur%$reidenti"icarea acelor condiţii seci"ice care s$ re)le%ente#e relaţiile internaţionale3

Un alt teoretician ce aparţine raţionalis%ul ritanic este 9edle: Bull =i#iuna sa asuprsociet$ţii internaţionale este una de a ordare istoric$ 2n pri%ul rAnd, Bull de"ineşte sinternaţional$, totalitatea statelor e&istente, ca aparţinAnd unei societăţi internaţionale. Potrivitteoriei sale, societatea este un ansa% lu de valori, re)uli şi instituţii co%une %e% rilor s"$cAnd ast"el distincţia dintre sistem , ca un contact sta ilit între state, şi noţiunea de societate

@voluţia istoric$ a societ$ţii internaţionale pleac$ din @uropa /ccidental$, pentru ca %ai tAr#i

în)lo e#e între) spaţiul european +ocietatea internaţional$ a un)e s$ cuprind$ toate statele adup$ "eno%enul de decoloni#are de dup$ al doilea 5$# oi Mondial Coe#iunea dintre %e%societ$ţii internaţionale este posi il$ în perspectiva lui Bull, c'iar şi în lipsa unei tradiţii culturaco%une, atAt ti%p cAt e&ist$ interese co%une D

Con"or% teoriei raţionaliste, realţiile internaţionale se de"inesc prin e&istenţa unei st$rianar'ie , "$r$ a vor i aici de 'aos total, ci de lipsa unei )uvern$ri co%une or%ele c

re)le%entea#$ îns$ acest spaţiu con"lictual sunt diplo%aţia, le)ile (dreptul internaţional*

instituţiile internaţionaleE

!ndrei M 5/ U, Manual de relaţii internaţionale, @ditura Poliro%, aşi, 3006, pp 0 - 063 ide%, pp 06- 07D +tanle: 9/FFM! , 9edle: Bull and 9is Contri ution to nternational 5elations’’ in International Affairs (Ro al

Institute of International Affairs !"##$) , =ol 63, o 3 (+prin) G46* , p 47 E Martin ; H9., %olitica de &utere, @ditura !rc, Bucureşti, GG4, p D

3

7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 3/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

2n vi#iunea raţionalist$ ( Şcoala en)le#$ a relaţiilor internaţionale *, la nivel )lo al e&o scoietate internaţional$ avAnd ca ele%ente constitutive statele lu%ii @&istenţa acestei sointernaţionale este ar)u%entat$ prin e&istenţa dreptului internaţional ce are ca o iere)le%entarea relaţiilor dintre state 1reptul internaţional este o însu%are a tuturor le)ilordrepturilor şi o li)aţiilot sta ilite între state prin tratate sau alte tipuri de convenţii

nstituţiile ce aparţin societ$ţii internaţionale sunt8 diplo%aţia, alianţele, )raniţelr$# oiul şi neutralitatea în raport cu con"lictele 1iplo%aţia este instituţia pentru ne)ocieri6

!lianţele sunt le)$turi ce se sta ilesc între state, au un caracter ilateral sau %ultilateral şi pot clasi"icate ca e)ale sau ine)ale, în "ucţie e puterea aliaţilor, o"ensive sau de"ensive, per%anensau te%porare, cu scopuri econo%ice, culturale sau politice7

2n vi#iunea raţionaliştilor, societatea internaţional$ de a#i este pri%a societate universace are o cultur$ co%un$ %ini%$, dar nu poate atin)e nivelul unei co%unit$ţi de li% $, relsau nor%e e&tinse şi detaliate4 +ocietatea internaţional$ actual$ trece printr-o perioad$ desc'i% $ri şi trans"or%$ri pro"unde ce au ca scop )asirea unui ec'ili ru şi a unuei ordini d"uncţionare P$strarea unei ast"el de ordivi ur%$reşte la rAndul s$u p$strarea siste%ului în conservarea suveranit$ţii statelor, pacea şi li%itarea violenţelor, respectarea acordurilor întstate, sta ilirea de"initiv$ a posesiunilor !ceste scopuri alc$tuiesc interesul co%un %innecesar e&istenţei unei societ$ţi internaţionale +tatele sunt interesate de atin)erea scopuri

pentru a evita instaurarea anar'iei, în sensul 'aosului şi con"lictelor violente şi i%previ#i ile.oate acestea se a"l$ la te%elia valorilor societ$ţii internaţionaleG

2. ") Summit-ul N.A.T.O. de la #ucure!ti – 2-$ a%rilie 2&&'

+u%%it-ul ! . / din 3004 a avut loc la Bucureşti, în perioada 3-E aprilie Cu acea

oca#ie s-au reunite D,000 de o"iciali din EG de state dintre care8 36 de state %e% er ! .3D de state aparţinAnd Parteneriatului pentru Pace Principalele te%e a"late în a)enda !

ide%, pp E- 66 ide%, pp G- 37 ide%, p D04 !ndrei M 5/ U, Manual de relaţii internaţionale, @ditura Poliro%, aşi, 3006, p 0GG ide%, pp 0G- 0

D

7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 4/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

au "ost le)ate de situaţia din !")anistan, e&tinderea or)ani#aţiei (acceptarea de noi %e% ri* scutul antirac'et$

Pri%a #i a discuţiilor, D aprilie, a "ost dedicat$ de# aterilor pe te%a invit$rii unor noi s

la aderarea ! . /0

2n ur%a discuţiilor, !l ania şi Croaţia au pri%it invitaţia de a adera, înti%p ce Macedonia a "ost respins$ 5e"u#ul are la a#$ con"lictul cu Hrecia în privinţa nu%ţ$rii, Macedonia "iind de a nu%ele unei re)iuni istorice a"lat$ în nordul teritoriului )recesF$cAnd u# de dreptul s$u de veto, Hrecia a oicotat aderarea Macedoniei la or)ani#aţie

Cea de-a doua #i de ne)ocieri a "ost a&at$ pe situaţia trupelor din !")anistan şi pea%plasarea scutului antirac'et$ 2n privinţa pri%ei pro le%e, o"icialii "rance#i au protri%iterea unui attalion de 700 de %ilitari în estul ţ$rii a")ane !st"el este de aşteptat ca celelalte state care au trupe tri%ise în #on$, "ie s$ îşi %enţin$ nu%$rul de %ilitari, "iesupli%ente#e contin)entul3 !ceast$ #i a "ost dedicat$ şi discuţiilor între ! . / şi Consiliul5usiei ce au acoperit dou$ su iecte distincte8 participarea 5usiei la .ratatul ForţelorConvenţionale din @uropa şi e&tinderea or)ani#aţiei pAn$ la uraniţa cu statul rus 2n priv pri%ului su iect, =ladi%ir Putin s-a declarat desc'is la o nou$ participare a 5usiei la acest trata I din care s-a retras la s"Arşitul anului GGG I doar cu condiţia ca ! . / s$ rati"ice act"or%$ a tratatului Finalul discuţiilor a adus con"ir%area începerii unor de%ersuri pentruor)ani#aţia s$ instale#e un scut antirac'et$ pe teritoriile Poloniei şi Ce'ieiD

(. c) N.A.T.O. n conce%tul de societate internaţională

'rganizaţia Tratatului Atlanticului de ord ( ! . / * este o alianţ$ %ilitar$ ce a "ostîn"iinţat$ pe E aprilie GEG +copul or)ani#aţiei este de a asi)ura securitatea co%un$ pe%e% rii s$i, ceea ce însea%n$ c$ aceştia se o li)$ s$ participe la ap$rarea co%un$ în ca

atacurilor din partea unei entit$ţi e&terne !ctual%ente, ! . / nu%$r$ 36 de state %e%

0 JJJ Ji?ipedia or) ( 'ttp8KKJJJ Ji?ipJdia or)KJi?iK+u%%itulL !./L3004 * JJJ curierulnational ro ( 'ttp8KKJJJ curierulnational roKPoliticK3004-0E-0EK!l ania si Croatia

N3C pri%ite in !./N3C Macedonia nu *3 ide%D JJJ Ji?ipedia or) ( 'ttp8KKJJJ Ji?ipJdia or)KJi?iK+u%%itulL !./L3004 *

E

7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 5/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

c$rora li se vor al$tura în perioada ur%$toare !l ania şi Croaţia (cele dou$ state au pri%invitaţia de a adera la or)ani#aţie cu oca#ia su%%it-ului de la Bucureşti*

2n conte&tul de "aţ$, ! . / poate repre#enta un ar)u%ent pentru teoria raţionalist

e&istenţei unei societ$ţi internaţionale +tructura şi activitatea or)ani#aţional$ sunt concordanţ$ cu ele%entele "unda%entale ale teoriei Şcolii en)le#e +tatele %e% re ale ! pot "i asociate cu %e% rii unei societ$ţi internaţionale prin statutul lor de actori politinternaţionali, în centrul interacţiunii lor e&istAnd interese şi scopuri co%une, avAnd o ordinterioar$ sta ilit$ printr-un tratat (Tratatul de la Washington)

2nc$ de la "or%area sa, ! . / a pretins e&isteţa unor interese co%une de ap$r%ilitar$ @voluţia conte&tului internaţional (înc'eierea 5$# oiului 5ece şi încetarea a%eninţdin partea 5usiei*, a dus la trans"or%area acestui interes în ideea p$str$rii p$cii şi securit$ pentru statele %e% re Procesul de %odi"icare este unul natural, "iind o caracteristic$ a socieinternaţionale relevate de teoreticienii raţionalişti 2n cadrul su%%it-ului de la Bucureşti ridicat pro le%a !")anistanului şi a trupelor %ilitare ! . / a"late acolo +tatele %e% re (ceste ca#ul Franţei* şi-au ar$tat în continuare dorinţa de susţinre prin p$strarea contin)entului teritoriul statului a")an pentru continuarea luptei î%potriva teroris%ului cu scopul ap$r$rco%unit$ţii internaţionale Un alt e&e%plu de p$strare a interesului co%un de ap$rare %ilitasecuritate este repre#entat de discuţia privind instalarea scutului de ap$rare antirac'et$ din cadr

aceluiaşi su%%it !st"el, toate ţ$rile %e% re care nu sunt prote ate de scutul a%erican ene"icia de acelaşi siste% de ap$rareE

! . / , ca %odel de societate internaţional$ vi#ea#$ p$strarea ordinii în cadrul ei pconservarea or)ani#aţiei în sine, p$strarea independenţei statelor %e% re (ceea ce i%pliap$rarea lor în ca#ul atacurilor e&terne*, pacea şi li%itarea violenţei !st"el, principainstru%ent utili#at în interacţiune este ne)ocierea pe cale diplo%atic$ Ca#ul concret con"lictului Hrecia-Macedonia este un un e&e%plu de %ediere pe cale diplo%atic$ !vA

istorie relativ îndelun)at$, disputa le)at$ de nu%ele Macedoniei (acelaşi cu #ona de nord istoria Hreciei* nu a )enerat pAn$ acu% un con"lict direct între cele dou$ state !cesta este un %o

E JJJ curierulnational ro ( 'ttp8KKJJJ curierulnational roKPoliticK3004-0E-0EK!l ania si CroatiaN3C pri%ite in !./N3C Macedonia nu *

7/23/2019 Societatea Internationala Si Summitul Nato

http://slidepdf.com/reader/full/societatea-internationala-si-summitul-nato 6/6

Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

de li%itare a violenţelor în ciuda e&istenţei unor con"licte pro"unde ce au la a#$ inter politice, culturale şi econo%ice

.eoria e&istenţei unei societ$ţi internaţionale, aşa cu% a "ost propus$ de Şcoala en)le#$

5elaţiilor nternaţionale, poate "i aplicat$ în ca#ul ! .

$. *oncluzii

Pro a il cel %ai i%portant aport adus de raţionalis%ul Şcolii en)le#e în do%eniştiinţelor politice a "ost plasarea ideii deordine în centru cercet$rilor relaţiilor internaţionaleC'iar daca ad%ite "aptul ca pe scena politic$ internaţional$ nu e&ist$ o )uvernare co%un$autoritate capa il$ s$ re)le%ente#e acţiunile actorilor politici, ordinea nu este în totalitaa sent$ 2n po"ida e&istenţei unor nu%eroase con"licte, politica internaţional$ nu este 'aotic$, ci, datorit$ e&istenţei unor interese co%une %ini%e, statele interacţionea#$ de cele %%ulte ori respectAnd nor%e şi tratate co%une

+u%%it-ul !./ din aprilie 3004 relev$ o serie de caracteristici ale societ$ţiiinternaţionale, aşa cu% au "ost "or%ulate de teoreticienii Şcolii en)le#e +tatele %e% reor)ani#aţiei ur%$resc interese co%une de ap$rare şi securitate !ceste interese "ac posi%enţinerea unei ordini a acţiunilor şi respectarea tratatelor în vi)oare, în ciuda ele%entelocon"lictuale dintre state

ide%

6