Embed Size (px)
Citation preview
Sociologie – CURS 9: Globalizare şi migraţie
internaţională
Lect. Dr. Cristina Raţ
Lecturi: * Bauman, Z. (2000): Globalizarea şi efectele ei sociale.
Bucureşti: Ed. Antet (selecţii) * Anghel, R. şi Horvath, I. (2008): Sociologia migraţiei.
Teorii şi studii de caz româneşti. Iaşi: Polirom (selecţii). * Anghel, R. (2008): Migraţia şi problemele ei. ISPMN
Working Papers, No. 4/2008, www.ispmn.gov.ro * Sassen, S. (2003): Globalization or denationalization?
Review of International Political Economy, 10(1): 1-22. (available on-line)
Appadurai, A. (2001): Deep Demogracy: Urban Governmentality and the Horizon of Politics. Environment and urbanization. 23(2): 23-55. (available on-line)
Robertson, R. (1992): Globalization: Social Theory and Global Culture. London: Sage. (available on Google Books).
Ritzer, G. (2003): Mcdonaldizarea societăţii. Bucureşti: Ed. Comunicare.ro (la biblioteci)
Globalizarea văzută de un “actor” şi “produs” al globalizării: Wikipedia – The Free Encyclopedia
“Globalization (or globalisation) describes an ongoing process
by which regional economies, societies, and cultures have become integrated through a globe-spanning network of communication and execution. The term is sometimes used to refer specifically to economic globalization: the integration of national economies into the international economy through trade, foreign direct investment, capital flows, migration, and the spread of technology. However, globalization is usually recognized as being driven by a combination of economic, technological, sociocultural, political, and biological factors. The term can also refer to the transnational circulation of ideas, languages, or popular culture through acculturation.”
Sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Globalization
Cum putem descrie procesul de globalizare?
Roland Robertson: globalizarea ca “o compresiune a lumii şi intensificarea conştiinţei lumii ca un întreg” (1992: 8).
Posibilitatea de a viziualiza globul terestru din cosmos, de a dezvolta un imaginar al globalului a avut un rol fundamental în dezvoltarea unei “coştiinţe globale”.
Introducerea termenului de “glocalizare” pentru a desemna interacţiunea local-global.
“Think globally, act locally!” – a devenit un fel de truism cotidian.
Dimensiuni ale globalizării
Tehnologie: evoluţia tehnologiilor de producţie industrială, telecomunicaţii, Internet
Economie: convenţiile de comerţ liber (free trade agreements) creşterea volumului investiţiilor străine directe creşterea intensităţii migraţiei forţei de muncă dezvoltarea firmelor transnaţionale sau multinaţionale crearea unor zone preferenţiale, unde firmelele pot opera beneficiind de scutiri
sau reduceri de taxe (export processings zones) Rolul crescând al unor actori economici mondiali: Banca Mondială (WB),
Fondul Monetar Internaţional (IMF), Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) utilizarea dolarului american în locul sau în paralel cu moneda naţionale pentru
anumite tranzacţii la nivel naţional (de ex. achiziţionarea unui imobil) problema introducerii unei “taxe globale” care poate fi utilizată pentru a
reduce deprivarea economică a unor regiuni (de ex. o taxă pe biletul de avion)
Politică Juridică Culturală
Evoluţia investiţiilor străine directe în perioada 1970-2006 PRIMITE de ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare
Sursă: The Global Forum (www.globalpolicy.org) pe baza datelor United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD, 2008)
Evoluţia investiţiilor străine directe în perioada 1970-2006 OFERITE de ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare
Sursă: The Global Forum (www.globalpolicy.org) pe baza datelor United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD, 2008)
Ratele naţionale de sărăcie măsurate la pragul de 2$ USD/zi
Sursă: Raportul de dezvoltare umană a UNDP, 2008.
Problema: Globalizarea producţiei economice, prin fluxul liber al capitalului, contribuie la accentuarea sau la diminuarea inegalităţilor economice la nivel global?
Globalizare şi promovarea dezvoltării umane Distribuţia finanţărilor oferite de UNDP în anul 2008 (în mil. $ USD)
Sursă: UNDP Report 2009, www.undp.org. Zonele haşurate din grafic indică finanţările pentru ţări slab dezvoltate.
Pe regiuni: Pe tipuri de programe finanţate:
Finanţările primite de UNDP în cursul anului 2008
Dimensiuni ale globalizării
Tehnologie Economie Politică
Organizaţii non-guvernamentale internaţionale (ex. Greenpeace, OxFAM, Transperancy International);
Uniunea Europeană ca un răspuns regional la globalizare? Formarea unui societăţi civile globale? (ex: activismul on-line, petiţii,
“Cauze” la care putem adera pe reţele virtuale populare precum Facebook, flash-mobs simultan în mai multe locaţii)
Juridică Curtea Supremă a Drepturilor Omului, Tribunalul Internaţional pt. Crime
de Război
Culturală McDonaldizare (teza lui George Ritzer)? English-izare? Hibridizare culturală? Dominarea “culturii de masă”? Re-inventarea localului prin participarea în fluxul global? Diviziunea “digitală” (the Digital Divide)
Numărul de sosiri de turişti la nivel global
Sursă: The Global Policy Forum, www.globalpolicy.org. Datele pentru 1950-1999: Worldwatch Institute. După 2000: World Tourism Organization. (Graph by Tom Hale, July 2003; updated by Leila Farahani, February 2009)
Source: UNDP, Millenium Development Goals Report, 2011. www.undp.org
Analiza proceselor de globalizare: Saskia Sassen (2003)
“Ce este ceea ce încercăm să denumin prin termenul de globalizare? În lectura mea a datelor existente, de fapt sunt două seturi diferite de dinamici.
Unul dintre acestea implică formarea unor instituţii şi procese cu
un caracter global explicit, precum World Trade Organization, piaţa financiare globală, noul cosmopolitanism sau Tribunalele de Crime de Război. Practicile şi formele de organizare prin care aceste dinamici operează sunt constitutive pentru ceea ce este considerat de obicei drept scale globale.
Un al doilea set de procese, care nu se întinde cu necesitate la un nivel global, dar care, în argumentarea mea, este parte a globalizării.
Saskia Sassen (2003): Globalization or denationalization? Review of International Political Economy. 10(1): 1-22.
Analiza proceselor de globalizare: Saskia Sassen (2003)
Există şi un al doilea set de procese, care nu se întinde cu necesitate la un nivel global, dar care, în argumentarea mea, este parte a globalizării.
Aceste procese se petrec în interiorul unor teritorii şi domenii instituţionale care au fost construite, în cea mai mare parte a lumii, în termeni naţionali. Ceea ce determină ca aceste procese, localizate în contexte naţionale sau sub-naţionale, să fie parte a globalizării este faptul că ele implică reţele transfrontaliere şi formaţiuni ce pun în conexiune procese şi actori locali şi “naţionali” multipli, sau implică recurenţa unor probleme sau dinamici într-un număr crescând de ţări. Între aceste procese includ reţelele transfrontaliere de activişti angajaţi în confruntări localizate (localized struggles) dar cu o agendă globală implicită sau explicită. Şi includ aspecte particulare ale activităţii statelor, de ex. anumite politici fiscale (...), utilizarea instrumentelor internaţionale, legate de Drepturile Omului sau de WTO, în curţile de justiţie naţionale. Şi, în final, includ forme non-cosmopolitane de politici şi imaginare globale, care rămân strâns ataşate şi focalizate de probleme şi confruntări localizate, deşi sunt – conştient sau nu – parte a unor reţele globale ce conţin multiple asemenea eforturi localizate.” (Sassen, 2003: 1-2).
EXEMPLU: Înfiinţarea şi desfiinţarea fabricii NOKIA de la Jucu, judeţul Cluj sau centrele de adăpostire temporară a imigranţilor ilegali din America Latină în drumul lor spre SUA.
Saskia Sassen (2003): Globalization or denationalization? Review of International Political Economy. 10(1): 1-22.
Globalizare şi denaţionalizare
Naţionalismul metodologic (analiza proceselor sociale utilizând ca nivel de raportare naţiunea sau statul naţional), ca abordare analitică, este contraproductivă:
Procesele pot avea loc pe scală globală sau în strânsă conexiune cu ceea ce se petrece pe scală globală;
Există structurări multiple şi specifice ale globalului în interiorul a ceea ce denumim ca fiind nivelul naţional sau al statului-naţional;
Structurarea globalului în cadrul naţionalului este posibilă prin denaţionalizarea unor componente naţionalului.
Este important să avem în vedere că formarea sistemelor globale se
realizează cu participarea necesară a statelor naţionale. ADICĂ: statele naţionale nu doar suportă efectele globalizării, ci participă în procesele de globalizare.
Exemplu: Pentru a înţelege evoluţia de pe piaţa forţei de muncă din
România, trebuie să avem în vedere deschiderea pieţei forţei de muncă la nivel global şi regional (European), dar şi reglementările adoptate de România prin care a de-naţionalizat piaţa forţei de muncă (de ex. acordurile semnate în interiorul UE).
Politica spaţiului în circuite globale: localul ca multiscalar
Globalizarea înseamnă că presupoziţia unei hierarhii “compartimentalizate” (nested hierarchy) local – sub-naţional – naţional – regional – global este eronată.
Orice “local” (eveniment, situaţie localizată) cuprinde o intersectare a acestor nivele diferite, iar “prezenţa” acestora se impune în măsuri diferite, care nu urmează neapărat logica hierarhiei spaţiale;
Este posibil să trecem de la nivelul local direct la nivelul transnaţional, “sărind peste” nivelul naţional (jumping scales): de ex., putem face o plângere la Curtea Internaţională a Drepturilor Omului fără ca în prealabil să fi făcut o plângere la Consiliul Naţional împotriva Discriminării, sau putem să căutăm un loc de muncă în străinătate fără să ne fi înscris înainte la Oficiul Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
“Globalizarea şi globalul constituie nu doar spaţii instituţionale trans-frontaliere, dar şi un imaginar puternic care permite aspiraţii la practici politice transfrontaliere. Sunt importante, de asemenea, noile tehnologii interactice digitale, care permit tranzacţii multiscalare” (Sassen, 2003: 10).
Oraşul global Un loc unde diferitele reţele globale se întâlnesc, se
“înnodează” şi diferitele nivele (local, naţional, regional, global) se suprapun;
Manuel Castells: Network society – societatea globală este o societate a reţelelor, în care metropolele au rolul de “noduri” în reţea, concentrând resurse şi putere.
Saskia Sassen: Metropolele constituie un nou tip de loc de producţie (production site), ce participă în fluxul global cu resurse diferite ca tip şi ca volum. Deşi în discursul dominant privind dezvoltarea oraşului global se pune accent pe economia bazată pe cunoaştere (knowledge economy) şi dezvoltarea serviciilor de expertiză, dezvoltarea oraşului global presupune în aceeaşi măsură şi prezenţa muncilor “de rang inferior” (munci manuale şi non-manuale de rutină, semi-calificate) care fac posibilă funcţionarea birourilor multinaţionalelor şi a oraşului ca atare.
Reprezentări contestate ale globalului:
problema imigraţiei
“Imigraţia şi etnia sunt constituite ca alteritate (otherness). Prin înţelegerea lor ca un set de procese prin care elemente globale devin localizate (localized), prin care se constituie piaţa internaţională a forţei de muncă, prin care culturi din diferitele părţi ale lumii se de- şi re-teritorializează, (imigraţia şi etnia) sunt re-aşezate în centru, împreună cu internaţionalizarea capitalului, ca aspecte fundamentale ale globalizării. (...) Şi ţările de provenienţă a imigranţilor nu sunt inocente în acest proces (not innocent bystanders).” (Sassen, 1999: 361).
Sursă: Sassen, S. (1999 [1993]): Analytic Borderlands. In Torres, R.D., Mirón, L.F, and Inda, J.X. (eds.) Race, Identity, Citizenship. A Reader. Oxford: Blackwell, pp. 355-372.
Arjun Appadurai: Grassroots globalization and deep democracy
“Deep democracy” – efortul de a reconstitui cetăţenia în metropolele urbane unde inegalităţile sunt foarte adânci; acesta poate fi facilitate de “grassroots globalization”;
Populaţia din slum-urile urbane furnizează o parte semnificativă a forţei de muncă, dar rămâne o categorie de “citizens without a city” (Appadurai, 2000: 3).
Cum intervine globalizarea? 1. Globalizarea produce noi forme de guvernamentalitate; 2. Statul-naţional, ca sistem, trece printr-o criză profundă şi
transformatoare. Aceasta nu este însă o “criză de legitimitate”, ci mai degrabă o “criză a redundanţei”;
3. Activismul transfrontalier şi reţele de consultanţă şi militantism transnaţional. Acestea pot fi de doua tipuri: (a) tematice (“issue-based”): de ex. protecţia mediului, înlăturarea muncii copiilor etc. sau (b) identitare (“identity-based”): de ex. organizaţii ale populaţiilor băştinaşe, ale persoanelor cu dizabilităţi etc.
Arjun Appadurai: Grassroots globalization and deep democracy
Studiul de caz al lui Appadurai privind trei organizaţii civice din Mumbay (Bombay), active în rândul locuitorilor din slum, care au format o alianţă (Alliance): SPARC, the National Dweller’s Foundation (NSDF) şi Mahila Millan (organizaţie de ajutor financiar reciproc, bazat pe micro-creditare, în rândul femeilor sărace).
Cum intervine globalizarea? Organizaţia Alliance a realizat recensăminte şi anchete pentru a prezenta
situaţia din slum, preluând astfel o prerogativă ce aparţine formal statului (statistica populaţiei). A implicat populaţia din slum în proiectarea unor locuinţe sociale conforme cu nevoile lor şi a menţinut un sistem de toalete publice. Pentru a combate ruşinea asociată cu lipsa facilităţilor de igienă, a organizat anual “festivalul toaletelor” în care inaugurarea toatelor publice se făcea de către personalităţi publice (de ex. un reprezentant al Băncii Mondiale). Au prezentat modul lor de abordare a problemelor din slum şi altor organizaţii civice din alte ţări, de ex. Homeless International din UK.
Lectură: Appadurai, A. (2000): Deep Democracy. Urban Governmentality and
the Horizon of Politics. Working paper published on the web page of SPARC.
Întrebare:
Clujul este un oraş global?
Care sunt acele procese prin care oraşul Cluj participă în fluxul global?
