Solutii Procedurale de ere in Judecata

  • View
    60

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Solutii Procedurale de ere in Judecata

SOLUTII PROCEDURALE DE NETRIMITERE N JUDECATA 1. Consideratii preliminarii Urmarirea penala constituie prima faza a procesului penal si practic n multe cazuri desfasurarea ei duce la concluzia necesitatii trimiterii inculpatului n judecata, n asa fel nct tragerea lui la raspundere penala si punerea n executare a hotarrii judecatoresti pronuntate. Pe parcursul efectuarii actelor de urmarire penala pot aparea aspecte care sa se refere la alte concluzii dect trimiterea n judecata a inculpatului, astfel putnduse constata fie lipsa de vinovatie a celui n cauza, fie existenta unor mprejurari de natura sa mpiedice tragerea acestuia la raspundere penala. Astfel, pe parcursul efectuarii urmaririi penale se poate stabili de catre organul de cercetare penala ca fapta nu exista, nu constituie infractiune, caracterul penal al faptei a fost nlaturat sau mai exista posibilitatea pentru partea vatamata sa si retraga plngerea prealabila sau poate interveni amnistia. Acest solutii procedurale de netrimitere n judecata n judecata sunt prevazute n cadrul art.10 C.pr.pen. Totodata, mai trebuie precizat ca, n literatura de specialitate, mai sunt denumite si cazuri de inaptitudine a actiunii penale sau impedimente la exercitarea actiunii penale. Pentru stingerea procesului penal n faza de urmarire penala legea a instituit o serie de institutii: scoaterea de sub urmarire penala; ncetarea urmaririi penale; clasarea. Facnd uz de una din aceste institutii, procurorul va pune capat urmaririi penale si totodata procesul penal, solutionnd cauza ntrun anumit sens. Aceasta

1

face ca n vocabularul de specialitate sa se dea optiunilor respectivesi denumirea de solutii de neurmarire penala. Trebuie precizat ca solutiile de mai sus pot fi date att pe parcursul urmaririi penale, ct si la terminarea acesteia. n acest sens, n literatura de specialitate se arata ca solutia ncetarii urmaririi penale poate fi data n mod frecvent pe parcursul urmaririi penale, pe cnd solutia scoaterii de sub urmarire penala poate fi data la terminarea urmaririi penale, dupa ce au fost administrate probele de catre organele de cercetare penala. Solutia privind ncetarea urmaririi penale poate fi data n timpul urmaririi penale, deoarece cauzele care mpiedica exercitarea actiunii penale prevazute n art.10 lit. fj, care duc la ncetarea urmaririi penale( cu exceptia lit. i cnd procurorul nu mai poate dispune ncetarea urmaririi penale ), pot fi constatate n orice moment al desfasurarii acesteia ( de exemplu, n orice moment al urmaririi penale poate interveni amnistia, decesul faptuitorului, retragerea plngerii prealabile, mpacarea partilor, etc.). De asemenea, se apreciaza ca pentru a se da solutia scoaterii de sub urmarire penala se impune ca organele de urmarire penala sa administreze probe suficiente care sa conduca la concluzia ca exista una din cauzele prevazute n art. 10 lit. ae C. pr. pen. n aceste situatii n mod practic se utilizeaza probatiunea. ntreruperea poate avea un caracter temporar sau permanent. Astfel, suspendarea urmaririi penale duce la ntreruperea pe o anumita perioada de timp a urmaririi penale, caracterul temporar fiind de esenta oricarei suspendari. Orice activitate se suspenda n vederea n vederea unei reluari ulterioare si deci este temporara nsa, prin definitie. Clasarea, ncetarea urmaririi, scoaterea de sub urmarire, reprezinta institutii prin care urmarirea se ntrerupe, de regula , cu caracter permanent. n asemenea situatii, ntreruperea nu are loc n vederea unei reluari viitoare.2

Caracteristicile cazurilor de netrimitere n judecata sunt urmatoarele: reprezinta atributul exclusiv al procurorului, care poate dispune n acest sens doar n cursul urmaririi penale; au drept finalitate stingerea urmaririi penale, mpiedicnd, practic, trecerea cauzei n faza de judecata; nu determina o solutionare a cauzei dect n sens negativ; au un caracter relativ, principiul autoritatii lucrului judecat avnd aplicabilitate numai n cazul hotarrilor judecatoresti, nu si n cazul ordonantelor procurorului. 2. ncetarea urmaririi penale ( art. 242 248 C.pr. pen. ) Dupa cum reiese din coroborarea art. 242 248 C.pr.pen. ncetarea urmaririi penale reprezinta acea solutie de netrimitere n judecata, care are loc cnd se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute n art. 10 lit. f j si exista nvinuit sau inculpat n cauza, sau cnd exista o cauza de nepedepsire, prevazuta de legea penala. Deci, n asemenea cazuri urmarirea penala nceteaza, solutia fiind simetrica celei de ncetare a procesului penal pe care o pronunta instanta n cursul judecatii pentru aceleasi situatii. ncetarea urmaririi nu necesita existenta unei actiuni penale puse n miscare. Rezulta asadar, potrivit art. 242 alin.1 C. pr. pen., ca pentru a se dispune ncetarea urmaririi penale este necesar a fi ndeplinite urmatoarele conditii : a) sa existe nvinuit sau inculpat n cauza; b) sa existe vreunul din cazurile prevazute la art. 10 lit. f h si lit. j C. pr. pen. sau o cauza de nepedepsire prevazuta de legea penala. Trebuie precizat ca nendeplinirea conditiei aratate la punctul a mpiedica ncetarea urmaririi penale, dispunnduse de catre procuror, din oficiu3

sau la propunerea organului de cercetare, clasarea cauzei, potrivit art. 11 pct. 1lit. a C. pr. pen. Cazurile prevazute de catre C. pr. pen. n cuprinsul art. 10 la lit. f h si j sunt urmatoarele : lipsa plngerii prealabile a persoanei, autorizarea sau sesizarea organului competent sau alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea n miscare a actiunii penale; a intervenit amnistia, prescriptia sau decesul faptuitorului; a fost retrasa plngerea prealabila sau partile sau mpacat, n cazul infractiunilor pentru care retragerea plngerii sau mpacarea partilor nlatura raspunderea penala; exista autoritate de lucru judecat. ncetarea urmaririi penale poate fi totala sau partiala. ncetarea este totala cnd mprejurarile determina o stingere n ntregime a cauzei penale ( ex. n conditiile existentei unei singure fapte, intervine un impediment la exercitarea actiunii penale ). Avem de a face cu ncetarea partiala n situatia n care n aceeasi cauza, potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.pen., sunt mai multi nvinuiti sau inculpati n cauza, sau daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, n cazul de mpiedicare a exercitarii actiunii penale are aplicabilitate numai la anumiti nvinuiti sau inculpati, sau numai la anumite fapte. Pe cale de consecinta, pentru restul persoanelor sau faptelor, urmarirea penala va continua. n ceea ce priveste ncetarea partiala a urmaririi penale n practica judiciara sau ridicat numeroase probleme. Astfel, sa decis ca persoana vatamata printro infractiune amnistiata pentru care sa dispus ncetarea urmaririi penale nu poate exercita actiunea civila, n procesul penal desfasurat n legatura cu infractiunile conexe neamnistiate pentru care cauza penala continua. De, asemenea, ncetarea urmaririi penale pentru unul dintre inculpati exclude4

posibilitatea exercitarii actiunii civile mpotriva acestuia, daca ceilalti inculpati sunt trimisi n judecata si deci cauza penala continua (cnd urmarirea penala este efectuata de catre procuror urmarirea penala se dispune direct de catre acesta ). Avnduse n vedere natura unora dintre cauzele prevazute la art.10lit. f h si j, n doctrina , sa aratat ca ncetarea urmaririi penale poate avea, uneori, un caracter definitiv. Astfel, n situatia n care a intervenit decesul faptuitorului, reluarea urmaririi penale nu mai poate avea loc. Mai exista posibilitatea ca n timpul desfasurarii urmaririi penale, sa se constate existenta concomitenta a doua cauze dintre cele prevazute n art. 10 lit. fh si lit. j, punnduse astfel problema temeiului juridic n baza caruia nceteaza urmarirea penala. Daca, spre exemplu, inculpatul a decedat pe parcursul desfasurarii urmaririi penale si, anterior decesului, fapta inculpatului a fost amnistiata, ncetarea urmaririi penale trebuie sa se faca n baza atr. 10 lit. g, combinat cu art. 11 pct.1 lit. c . Aceasta solutie se impune pentru ca nu sar putea nceta urmarirea penala datorita amnistiei, c.ta vreme, prin decesul inculpatului, n mod practic, dispare subiectul raspunderii penale. Anterior adoptarii Legii nr.104| 1992, sa pus problema daca este legala solutia scoaterii de sub urmarirea penala, pe temeiul lipsei de pericol social a faptei savrsite, cta vreme sa dovedit ca partile sau mpacat, mprejurare care ar putea duce la ncetarea urmaririi penale. Att n literatura de specialitate ct si n practica judiciara sa aratat ca, n ipoteza n care partile sau mpacat, nu mai este posibil a se trece peste efectele acesti mpacarii si a se examina, pe fond, daca fapta prezinta pericolul social al unei infractiunii. ntro asemenea opinie aparea ca justificata solutia ncetarii urmaririi penale n cazurile care erau n concurs, prevazute n. art. 10 lit. b1 si lit. h. Cu privire la solutionarea problemei de mai sus a fost exprimata si opinia ca scoaterea de sub urmarire penala are un caracter prioritar deoarece5

organul judiciar, n speta procurorul, este obligat sa verifice daca faptele aratate n plngerea prealabila ntrunesc trasaturile infractiunii si numai dupa aceea urmeaza sa analizeze celelalte aspecte legate de raspunderea penala. n acelasi sens, Tribunalul Suprem a aratat ca, n cazul n care partile sau mpacat, instanta, nainte de a nceta procesul penal, este obligata sa verifice daca faptele aratate n plngerea prealabila ntrunesc elementele infractiunii, deoarece, n caz contrar, va pronunta, cu precadere, achitarea inculpatului. Aceasta solutie a fost considerata ca fiind ntemeiata, pentru ca ntrun proces penal nu pot fi discutate probleme ale raspunderii penale prin mpacarea partilor, cta vreme se constata ca lipseste temeiul obiectiv al unei asemenea raspunderi. n ceea ce priveste procedura ncetarii, aceasta este prevazuta de art. 243 ali.1 C. pr. pen. organul de cercetare penala, cnd constata existenta vreunuia din cazurile prevazute n art. 10 lit.f